Curs LITERATURA 12 9.01.

2014
RENASTEREA: Periodizari, diferente, context, socio-cultural. Trasaturi ale
Renasterii. Gotic, Prerenastere, Renastere, Arhitectura Renasterii. Redarea
omului in artele vizuale
Renasterea
- Sec. XV-XVI (dupa unii specialisti: 1300-1600);
- Prima modernitate europeana, un construct teoretic post-factual (vezi Jakob Burckhard, Cultura
Renasterii in Italia, 1860, studiile de estetica ale lui John Ruskin in Anglia etc).
- Concept aplicat in istoria culturii (filozofie, arte plastice, literatura) si a civilizatiei;
- In fiecare din domeniile culturii, periodizarile cunosc fluctuatii si controverse, inclusiv diferentieri
regionale (Renasterile europene nu se suprapun ca data si ca structura);
- Nici in raport cu diferitele arte si domenii ale cunoasterii, Renasterea nu se desfasoara strict pe
aceleasi coordonate.

Exemple
- Centrul si sursa Renasterii sunt in Italia, in special in Florenta secolului al XV-lea
- In artele plastice, exista doua centre simultane de difuzare a Renasterii (Itala si Tarile de Js), care
evolueaza concomitent si intra intr-un dialog fertil (Renasterea italiana si Renasterea flamanda);
italenii descopera perspectiva, flamanzii inventeaza pictura in ulei (Jan Van Eyck); au loc schimbari
reciproce si se produc contaminari, desi scolile de pictura create detin o certa individualitate;
Periodizarea Renasterii dupa Frederick Artz
- 1200 - 1500 Renasterea timpurie (Dante, Boccaccio)
- 1500 - 1530 Zenitul Renasterii (High Renaisssance, Haut Renaissance, Hochrenaissance)
- 1530 - 1600 Manierismul (tendinta spre tehnicizare, nu este bine vazut in literatura)
[In cazul Angliei, Spaniei, Renasterea se suprapune cu barocul.]
- In Anglia, sec XV este mai medieval decat sec XIV (marcat de literatura lui Chaucer); intarziata de
Razboiul de 100 de ani si Razboiul celor doua Roze, Renasterea se afirma plenar in Anglia abia in
epoca elisabeatana (Shakespeare) si ajunge, dupa unii exegeti, chiar pana in sec XVII (secol de
clasicism si baroc, de exemplu in Franta).
Contextul socio-economic al Renasterii
- Infloreste viata urbana, orasul capata alte contururi decat in Evul Mediu; o societate mai dinamica
marcata de aparitia burgheziei;
- Dezvoltarea burgheziei comerciale si bancare; totusi, mecenatul artistic continua sa fie intretinut de
aristocratie si cler, principalii comanditari de arta;
- Traducerea Bibliei in limbile nationale, aparitia tiparului in 1456, prin inventia lui Gutenberg (ideile
pot circula astfel mai repede, are loc o timida democratizare a cunoasterii);
- Apar piata de capital, bancile; universitatile, infiintate inca din ultimele secole medievale, se
inmultesc si se dezvolta;
2

- CURIOZITATE: primele calatorii in jurul lumii (Magellan, Vasco da Gama, Cristofor Columb);
descoperirea de pamanturi noi coincide cu afirmarea primelor state nationale si cu razboaiele
pentru noi teritorii;
- INVENTIVITATE: stiintele exacte, slab dezvoltate in Evul Mediu, iau avant, iar noul ideal al epocii
devine unul scientist (de exemplu, in artele vizuale, descoperirea perspectivei si a clarobscurului
urmareste reprezentarea cat mai exacta a realitatii, dupa modelul stiintei).
Trasaturi ale gandirii renascentiste
- Umanism ideologia Renasterii, definita prin atentia acordata omului ca imagine a divinitatii, prin
constiita perfectibilitatii acestuia si a puterilor creatoare care zac in om.
- Omul se desprinde nu atat de Dumnezeu, cat de Biserica (nu atat de religie, cat de o intelegere
dogmatica a acesteia).
SISTEMUL ARTELOR
- Arta este pentru Renastere ceea ce a fost religia pentru Evul Mediu. La inceputul Renasterii, poetul
are un statut privilegiat, in compartie cu artistul plastic, care este privit ca un mestesugar; pe
parcursul Renasterii, prin recunoasterea geniului lui Michelangelo, Rafael, Leonardo s.a.; aceasta
conceptie va disparea;
- De fapt, cu exceptia lui Shakespeare (Anglia) si a lui Fr. Rebelais (Franta), Renasterea nu s-a ilustrat
in literatura prin nume atat de sonore precum cele ale pictorilor, sculptorilor sau arhitectilor
renascentisti.
Premisele aparitiei Renasterii in Italia
- La rascrucea dintre secolele XII si XIV, cand Franta si Germania pareau incremenite in formele
goticului si putin dornice de innoire, Italia dobandeste un rol de frunte in evolutia culturala a
Europei apusene.
- Prin Renastere, italienii au dorit sa redevina centrul lumii civilizate (dupa modelul antic al Romei,
distruse de triburile germanice). Arta gotica, preferata de popoarele germanice, li s-a parut barbara
si nepotrivita firii sau sensibilitatii lor. De aceea, ei au dorit sa reinvie, cu mijloace noi ale stiintei,
modelele Antichitatii.
Prerenasterea (sec XII-XIII)
- Sec XI-XIII influenta Bizantului in Italia (vezi arta din orasele Venetia, Siena). Mozaicurile poarta
amprenta Bizantului, ca si tablourile cu sfinti, pictate uneori in maniera greaca (maniera
bizantina) de elevi ai maestrilor greci (de exemplu, Cimabue, sec. XIII, Florenta).
Poza decorarea cupolei Baptiserului, Florenta
- Prin Dante, Italia anunta inca din sec. XIII-XIV formele Renasterii. Desi comparata cu o catedrala
mareata, opera lui dante poarta insemnele unei individualitati curajoase in asumarea setimentelor
si a imaginatiei sale. Figurile Francescai da Rimini, a lui Farinata degli Uberti, Ulise, Brunetto Latini
sunt construite intr-un spirit care anticipeaza importanta ce va fi acordata in Renastere omului,
nobletei, demnitatii si autodeterminarii sale in raport cu destinul.

3

Desprinderea de formele artei bizantine: GIOTTO
- Sec XIV este marcat de o innoire a formelor bizantine rigide si demodate, in special in pictura lui
Giotto impaca idealurile de viata crestine cu cele antice (aspiratie spre puritate morala, in spiritul
franciscanilor, putere de observatie ascutita, vizibila in redarea starilor sufletesti prin privire,
gesturi, modelare in clarobscur, efecte spatiale, renuntarea la bogatia de culori sclipitoare a
traditiei bizantine).
Arhitectura renascentista (Sec XV Florenta, centrul Renasterii)
- Cupola domului Brunelleschi (Florenta) cupola unei catedrale se ridica impotriva traditiei gotice,
apeland la forme si principii ale arhitecturii antice (profilul, decoratia, armonia, ornamentele usilor
si ferestrelor)
*poza Domul din Florenta, fatada gotica
* poza Lorenzo Ghiberti, Portile Paradisului (numite astfel de Michelangelo), sculptate in bronz pe
portalul din est al Baptisteriului din Franta.
*poza ospedale degii Innocenti, Brunelleschi, Florenta
Capela Pazzi din Florenta (Brunelleschi)
- O reinventare a formelor clasice, dovedind studiul ruinelor antice: fronton clasic plin de eleganta;
interiorul nu mai prezinta, ca in gotic, ferestre inalte si stalpi zvelti, ci coloane apartinand
ordinelor clasice.
- Totusi, Antichitatea nu este reinviata, ci reinventata: coloanele nu mai au functie de sustinere, ci
sunt aplicate pe perete, segmentand proportional golurile albe ale peretilor si subliniind justele
proportii ale edificiului.
*poza- Capella Pazzi, Brunelleschi, Florenta
Palatul Rucellai, Florenta, arhitect: Leon Battista Alberti
- Coloanele nu sunt nici macar incastrate in zid, ci desenate ca o retea; imita intr-un mod original
etajele Colosseumului (ordine grecesti diferite). Arcul frant de tip gotic este indulcit (rotunjit) in
proiectarea ferestrelor. Totodata, sub raport utilitar, a modernizat tipul de palat urban, simplificand
si esentializand formele exterioare.
*poza
Descoperirea perspectivei
- Sfanta Treime de Masaccio (Biserica Sfanta Maria Novella, Florenta, 1425 1428) o fresca in care
sunt redate in plan bidimensional Sfanta Treime, Sfantul Ioan si donatorii, in raporturi de apropiere
diferite fata de privitor. Aplicarea perspectivei a fost o mare noutate pentru contemporani
(uimitoare si astazi prin realizarea de exceptie): Masaccio pare ca strapunge zidul, aceasta fresca
bidimensionala parand ca dezvaluie o capela. Arhitectura de tip antic (coloane, arce, cornisa) nu
mai este prezenta la modul real, ci doar pictata (iluzia realitatii).

4

Gotic Vs Renastere
- Goticul, expresie a Evului mediu, evoluase treptat spre asa-numitul stil international, caracterizat de
o reprezentare simbolica si rafinata a realitatii, bazata pe formule consacrate.
- Artistii Renasterii vor reinvata sa studieze natura si sa aplice in arta rodul observatiilor lor, revenind
la cunoasterea aprofundata a corpului uman a vechilor greci sau la realismul portretistilor romani.
Michelangelo, David (Florenta)
- Arta Renasterii armonie, simetrie, proportii. Are la baza deprinderea de a gandi in forme exacte si
folosirea formelor geometrice precise. Corpurile sunt modelate viguros (in contrast cu siluetele
filiforme din goticul internatinoal), draperiile cad in falduri grele.