Sunteți pe pagina 1din 5

Forme actuale de organizare a turismului

rural si agroturismului

Turismul, care prin specificul sau exploateaza conditii naturale si valori ale patrimoniului
cultural, are importante consecinte negative asupra mediului. n aceste conditii, sunt pe deplin
justificate eforturile de promovare a unor forme de vacanta al caror impact asupra mediului sa fie
ct mai redus, forme cunoscute n practica si teoria de specialitate sub titulatura de agroturism,
ecoturism, turism ecologic, turism verde, turism blnd (dulce, moale), turism durabil.
Indiferent de terminologia utilizata, aceste forme de turism au un continut - exprimat prin
tipologia unitatilor de cazare si alimentatie, actiuni de agrement, intensitatea fluxurilor turistice -
n perfecta armonie cu mediul natural si socio-cultural al zonelor receptoare, urmarind chiar, prin
solutii de amenajare, refacerea mediului, mbunatatirea calitatii acestuia. ntre formele cele mai
raspndite ale turismului ecologic pot fi mentionate vacante rurale, cele n arii protejate - parcuri,
rezervatii, spatii verzi etc.
Punctul de plecare n definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural l
constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un moment dat
Dupa anul 1990, masurile privind constituirea si ntarirea cadrului organizatoric necesar
stimularii dezvoltarii turimului rural s-au concretizat n:
a) constituirea - cu sprijinul Ministerului Turismului - a Asociatiei Nationale pentru Turism
Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care este o organizatie nonguvernamentala si
non-profit, care numara 31 filiale, respectiv: nsumnd n prezent peste 3000 de
gospodarii;
Strategia ANTREC in dezvoltarea turismului rural si agroturismului are urmatoarele directii
de actiune : desfasurarea unor actiuni de dormare si perfectionare pentru toti participantii la
turismul rural , organizate prin cursuri de diverse specialitati si forme de pregatire. Modul de
instuire si formare se desfasoara prin cursuri, seminarii, , tabere de instuire cu scop tematic.
Apoi, se acorda asistenta tehnica si consultant fermelor si pensiunilor agroturistice in intocmirea
documentatiilor necesare omologarii acestora ca entitati turistice si includerea lor in banca de
date in vederea asamblarii unei retele agroturistice. Iar pe de alta parte, promovarea turismului
rural si a marketingului turistic , utilizand metode si tehnici moderne, care sa permita crearea
unei retele proprii de turism si racordarea acesteia la turismul European. Este luata in vedere
editarea de pliante, brosuri, inregistrari video, prin care sa fie pus in valoare potentialul turistic
rural din Romania ; actiuni de informare si publicitate prin editarea unei reviste Viata la tara

b) constituirea Federatiei Romne pentru Dezvoltare Montana (FRDM), care a elaborat un
program vast privind dezvoltarea si implementarea agroturismului in Romania. In cadrul
acestui program au fost initiate si sustinute propuneri legislative care au contribuit la
inlaturarea vidului legislativ care exista pana la momentul respectiv in domeniul
agroturismului . Prin programul sau F.R.D.M a creat o politica si un management propriu
, contribuind la dezvoltarea agroturismului in Romania . Pentru realizarea obiectivelor
propuse, a strans in jurul sau toate initiativele si fortele dormice si capabile sa contribuie
la dezvoltarea turismului rural ; a creat noi entitati economice sau non-profit , a pus
bazele unor proiecte si programe de promovare interna si externa a produselor
agroturistice.


c) avizarea de catre Ministerul Turismului a cosntituirii altor organizatii
nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum: Asociatia
Agroturism Montan cu sediul in Cluj , Fundatia de Agroturism Marea Neagra cu
sediul in Constanta , Asociatia de Turism montan Prahova

Asociatia de Turism Montan Prahova este o asociatie non-profit care reuneste
reprezentantii consiliilor locale din 18 localitati ale judetului Prahova, avand ca scop
stimularea si dezvoltarea turismului rural in zona. Asociatia a beneficiat de un program
de asistenta in promovarea produsului turistic local, concretizat in editarea unui pliant si
catalog de promovare , cuprinzand oferta de cazare a asociatiei. Catalogul ce beneficiaza
de o prezentare grafica de exceptie , la nivelul standardelor internationale este structurat
pe localitati , si in cadrul acestora pe entitati turistice , cuprinzand date si informatii utile ,
suficiente pentru a alege si pentru a intra in legatura directa cererea cu oferta de servicii
turistice.

d) constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989, n Belgia) pentru a proteja
satele romanesti de Campania de sistematizare a satelor
Programul de sistematizare si modernizare a satelor prevedea demolarea multor sate si catune ,
care trebuiau sa dispara ca asezari rurale . Asociatia a avut un rol de lupta contra actiunilor
regimului communist , contribuind la intarzierea multor actiuni de stramutare a gospodariilor
taranesti. In dezvoltarea turismului rural , asociatia O.V.R a adoptat o strategie proprie , a creat
mijloace proprii de promovare a turismului rural, a realizat pliante , a marcat satele turistice cu o
sigla proprie si a participat efectiv la schimburi de turisti din tarile Comunitatii Europene.
e) nfiintarea Asociatiei Turistice "Botiza" , care este o asociatie turistica locala, care
dispune de un program agroturistic propriu specific obiceiurilor si traditiilor locale.
Organizarea spatiala a agroturismului este caracterizata prin dualitatea concentrare - dispersie:
- concentrarea serviciilor de masa, cazare si animatie in sate sau statiuni verzi;
- dispersia activitatilor (promenada pietonala sau ecvestra, pescuit, turism fluvial) in
spatiul rural;

Dei se desfoar n acelai spaiu, agroturismul i turismul rural sunt dou noiuni care se
identific pn la un anumit nivel, fiecare fiind completat i conturat de diferite elemente de
departajare, cum sunt: inputurile, outputurile, activitaile de transformare i mediul extern.
Turismul n spaiul rural s-a practicat dintotdeauna, dar a fost conturat, apreciat i solicitat pe
msura evoluiei civilizaiei, n condiiile accenturii fenomenelor de industrializare i
urbanizare. Turismul rural, n forma sa pur, ar trebui s fie: localizat n zone rurale; redus la
scar , att n ceea ce privete construciile, ct i aezrile; tradiional, de diferite tipuri
(reprezentnd modelul complex al mediului nconjurtor, economia, istoria i amplasarea).
Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de primire:
motelul, hotelul, cazarea n pensiunile turistice, taberelor colare.
Forma cea mai simpla a turismului rural consta in a oferi o camera de gazduire, la solicitarea
unui turist ocazional. Aceasta forma s-a dezvoltat mai mult in jurul statiunilor balenoclimaterice,
datorita capacitatii de cazare insuficiente a acestora.
Agroturismul, ca form particular a turismului rural, este limitat la nivelul gospodriei
rneti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare i a serviciilor agroturistice,
avnd o ofert de cuprindere mai restrns dect turismul rural. Din toate acestea reiese c
turismul rural poate fi redat conform urmtoarelor elemente: al structurii de primire turistic, al
activitilor, al economiei locale.
Ferma agroturistica este o forma de organizare si practicare a agroturismului in cadrul fermelor,
a gospodariilor taranesti care dispun de spatii de cazare si sunt in masura sa ofere turistilor
anumite servicii, asigurarea produselor alimentare de baza facandu-se in gospodaria proprie. La
acest nivel, programele agroturistice pot sa includa si activitati recreative.
Satul reprezint agregatul care include mbinarea armonioas a capacitii de primire, servire a
mesei i de desfurare a unor activiti de agrement, a serviciilor aferente acestora, a resurselor
naturale i antropice i a vieii cotidiene specific localitilor rurale, cu dimensiunea uman, de
la simpli localnici pn la remarcabili artizani i meteugari, cu intimitatea social i animaia
local n contextul promovrii tradiiilor culturale, etnofolclorice, a pstrrii i conservrii
mediului rural.
Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, un caracter continuu si dispune de o
structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin campinguri,
popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalouri sau vile grupate in jurul unor spatii comune
pentru masa, distractii sportive. In acest caz, activitatea de baza a persoanelor implicate este
prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent (Candea, Erdeli,
Simon, 2001).
n sens larg, turismul rural a fost definit de OECD prin petrecerea vacanei n spaiul rural.
Aceast definiie include practicarea, ntr-o perioad limitat, a unor activiti turistice n mediul
rural, de ctre turitii care sunt gzduii n structuri rustice special amenajate n scopul creerii
climatului favorabil derulrii acestui tip de turism.
In Franta el reprezinta 28% din totalul sejururilor estivale si 28% din cel al sejururilor de iarna.
Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct de vedere economic,
edilitar si cultural, situate in medii nepoluate, conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri,
inventar al obiectelor de munca, port, gastronomie) si care, dincolo de functiile politice,
administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent, functia de primire a
turistilor.
Numeroase clasificari avansate de specialisti au in vedere functionalitatea acestor sate
(Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adica elementul esential care
contureaza motivational actul turistic. Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate:
- sate peisagistice si climaterice: Fundata, Sirnea (in culoarul Rucar-Bran), Tismana
(Gorj),
- sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarna: (Fundata - Brasov, Garina - Caras
Severin) si nautice (Murighiol, Mila 23);
- sate balneare: Zizin, Covasna, Bala (Mehedinti), Oglinzi si Baltatesti (in Subcarpatii
Moldovei), Costiui (Maramures), Calacea (Timis),
- sate turistice pastorale: Orlat, Rasinari, Saliste, Gura Raului, Miercurea Sibiului,
Cisnadioara (toate in Marginimea Sibiului),
- sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Dragomirna,
Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia,
- satele turistice etnofolclorice: Curtisoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rasinari
- sate turistice de creatie artistica si artizanala: Oboga, Marginea (Suceava), Corund
(Harghita), Humulesti (Neamt),
- sate turistice pomi-viticole: Recas si Giarmata (Timis), Voinesti (Dambovita), Cotesti,
Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele,
Problema turismului rural n circuitul mondial este redat n diferitele lucrri de specialitate
unde sunt semnalate evoluii ale acestei activiti pe zone geografice.
Se pot reliefa situaii cum sunt: n Frana ( n care forma de agroturism este considerat o soluie
a problemelor din agricultur, ce se bazeaz n primul rnd pe casele de vacan cunoscute sub
denumire de les Gtes de France. Totodat 60% din turitii care i petrec vacanele n mediul
rural prefer sejururile lungi de patru sptmni i doar 8% pe cele foarte lungi de peste 2 luni);
n Austria ( la care turismul rural se identific prin existena satului turistic de recreaie i a
staiunii de odihn, iar prin numrul i structura populaiei, acest sat turistic este considerat pe
o treapt superioar n categoria noilor tipuri de localiti turistice ); Germania ( ce se situeaz
printre rile cu tradiie n practicarea turismului rural, care-i pune amprenta n sens pozitiv
asupra comerului i micii industrii germane ), Belgia ( prin care turismul rural este prezent prin
fermele a cror activitate se desfoar prin asocierea a cinci sau ase familii ), Finlanda ( la
care cazarea turitilor se face n ferme sau gospodrii rneti, fiind specific practicarea
agroturismului i derularea unor activiti de agrement sub forma echitaiei i schiului, fie n mici
castele de lemn);; n Bulgaria ( unde turismul este canalizat spre petrecerea vacanelor n
sate unicat, oferite cu prioritate turitilor cu venituri foarte mari i reprezentanilor
intelectualitii ).
n Europa, n ultimii ani, tot mai multe organisme i institute s-au pronunat n favoarea
dezvoltrii turismului n general i n special a turismului rural.

Bibliografie :
1 . Asociatia grup de actiune locala , Orizonturi 2012 , Analiza turismului rural si agroturismului
din zona gal orizonturi 2012 pentru evidentierea potentialului endogen studiu de zona
2 . Cristian Talanga , turism rural note de curs
3 . Draghici Manea Iulian, CERCETRI PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI
DE-A LUNGUL DUNRII DIN REGIUNEA SUD-MUNTENIA , Bucuresti 2010