METEOROLOGIE-OCEANOGRAFIE TEST 1

METEOROLOGIE-OCEANOGRAFIE
1. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Ni!ostratus, "u#a care urea$a #loaie cu caracter %eneral,
in"ica a#ro#ierea unui&
a. Front oclus
!. Front stationar
c. Front rece
". Front cal"
R&"
'. In %eneral su#ra(etele circulare "e )oasa #resiune se nuesc&
a. Cicloni tro#icali
!. Anticicloni
c. Sa !arica
". Talve% "e#resionar
R&a
*. Liniile "e #e +arta eteorolo%ica care unesc #uncte cu aceeasi valoare a #resiunii atos(erice se nuesc&
a. I$otere
!. I$o+i#se
c. I$o!are
". I$ota!ate
R&c
,. -antul local care !ate in ti#ul $ilei cau$at "e "i(erentele "e te#eratura si #resiune "intre uscat si are se nueste&
a. Muson
!. Ali$eu "e NE
c. Fo+n
". .ri$a "e are
R&"
/. Con(or le%ii .u0s-.allot, "aca in eis(era su"ica se o!serva ca vantul este "in N1, centrul "e )oasa #resiune va (i
locali$at in&
a. ENE
!. SS1
c. ESE
". 1S1
R&!
2. 3u#a trecerea (rontului rece, #resiunea atos(erica in o" noral&
a. Sca"e ca si te#eratura aerului
!. Sca"e in ti# ce te#eratura aerului creste
c. Creste in ti# ce te#eratura aerului sca"e
". Creste ca si te#eratura aerului
R&c
4. Con(or le%ii .u0s-.allot, can" in eis(era nor"ica, se o!serva ca vantul este "in N1, centrul "e )oasa #resiune va (i
locali$at in&
a. NE
!. 1S1
c. N1
". SSE
R&a
5. Frontul oclus este cau$at "e o!icei "e&
a. Frontul rece care "evine stationar
!. Frontul cal" care se "estraa
c. Frontul cal" care "evine stationar
". Frontul rece care a)un%e "in ura (rontul cal"
R&"
6. Anticiclonii sunt caracteri$ati "e o!icei #rin&
a. Cer innorat si vanturi #uternice
!. -ree (ruoasa si uscata
c. 7reci#itatii continue si ra(ale "e vant
". Cer co#let aco#erit si vant sla!
R&!
18. Aversele #uternice "e #loaie (recvent insotite "e "escarcari electrice sunt asociate cu&
a. Trecerea unui (ront rece
!. Trecerea unui (ront cal"
c. Siste "e inalta #resiune
". -anturi ce se rotesc in sensul acelor "e ceas in eis(era nor"ica
R&a
11. -anturile cata!atice !at&
a. 3ins#re uscat s#re are
!. In sens "irect in eis(era nor"ica
c. Ascen"ent, "e-a lun%ul #antei
". In )osul #antei "atorita cur%erii aerului rece
R&"
1'. Intr-un ciclon tro#ical, in vorte9, vantul se "e#lasea$a&
a. 7er#en"icular #e i$o!are
!. 7aralel cu linia (rontului rece
c. Nu !ate vantul, este cal
". 7er#en"icular #e linia (rontului cal"
R&c
1*. -reea !una este in o" o!isnuit asociata cu&
a. 7resiune atos(erica )oasa
!. 7resiune atos(erica stationara
c. 7resiune atos(erica in sca"ere
". 7resiune atos(erica inalta
R&"
1,. 3aca in eis(era nor"ica o!servatorul sta cu (ata in vant, $ona "e #resiune )oasa va (i&
a. 3re#t in (ata sa
!. S#re "rea#ta, usor in s#atele sau
c. S#re stan%a, usor in s#atele sau
". S#re stan%a usor in (ata sa
R&!
1/. 3aca este i#osi!il sa se evite un ura%an "in eis(era nor"ica, cel ai in"icat loc #entru a trece "e (urtuna va (i&
a. 7rin oc+iul (urtunii
!. 7rin )uatatea "in "rea#ta a traiectoriei (urtunii
c. 7rin )uatatea stan%a a traiectoriei (urtunii
". 7rin seicercul #ericulos
R&c
12. La citirea unei +arti, intervalele "ese "e linii "e %ra"ient !aric vor in"ica&
a. Cal sau vanturi sla!e
!. -anturi #uternice
c. Ne!ulo$itate 5:5
". 7loi continui
R&!
14. In eis(era nor"ica, $ona in care vanturile se "e#lasea$a in sens "irect este&
a. ;ona "e )oasa #resiune
!. Front rece
c. ;one "e inalta #resiune
". Front cal"
R&a
15. Intr-o $ona "e relativ cal, a#roa#e "e centrul ura%anului, area este&
a. Cala
!. Mo"erata, "ar navi%a!ila
c. Montata, "ar cu valuri re%ulate ce-si #astrea$a "irectia
". Montata si con(u$a
R&"
16. Musonii sunt caracteri$ati ca&
a. -anturi usoare, varia!ile, cu ui"itate re"usa
!. -anturi constante care isi sc+i!a "irectia "e ' ori #e an
c. -antur tari, in ra(ale, cu aceeasi "irectie in tot ti#ul anului
". -anturi o"erate care isi sc+i!a "irectia "e "oua ori in ti#ul $ilei
R&!
'8. Mareele "e cua"ratura se #ro"uc&
a. La ince#utul #riaverii, can" Soarele este in a#ro#ierea #unctului vernal
!. Can" Soarele, 7aantul si Luna sunt #e aceasi "irectie
c. Can" Soarele, 7aantul si Luna (orea$a un un%+i "e 68
". La intervale "e '5 "e $ile
R&c
'1. La un voia) "e la Ca#eto<n la Lon"ra, care este cel ai #uternic curent intalnit #e lan%a coastele A(ricii=
a. Curentul Ecuatorial "e nor"
!. Curentul .en%uelei
c. Curentul Acelor
". Curentul Atlanticului-"e Su"
R&!
''. -anturile "oinante care !at intre ,8-28 latitu"ine nor"ica sunt&
a. Ali$eele "e NE
!. -anturile "e 1est
c. Musonii
". -anturile "e Est
R&!
'*. Mareele "e si$i%ii au loc can"&
a. Luna este la #riul sau la al "oilea #atrar
!. Soarele si Luna sunt #e "irectii "i(erite
c. Este Luna noua sau Luna #lina
". Soarele si Luna au "eclinatii "e aceeasi valoare
R&c
',. Mareele "e si$i%ii se #ro"uc can"&
a. 3eclinatia Lunii este a9ia si este in o#o$itie cu Soarele
!. Can" Soarele, Luna si 7aantul sunt #e aceeasi "irectie, in"i(erent "e or"ine
c. Nuai can" Soarele si Luna sunt la a#ro9iativ 68 (ata "e 7aant
". O sin%ura "ata in "ecurs "e '5 "e $ile
R&!
'/. -reea (urtunoasa este asociata in o" o!isnuit cu re%iuni "e&
a. 7resiune atos(erica )oasa
!. 7resiune atos(erica sta!ila
c. 7resiune atos(erica in sc+i!are
". 7resiune atos(erica inalta
R&a
/*. Acea #arte a ura%anului care este situata in "rea#ta traiectoriei sale in sensul in care se "e#lasea$a (urtuna, in
eis(era nor"ica, este nuita&
a. ;ona a"a#ostita "e vant
!. >Oc+iul (urtunii?
c. Seicercul #ericulos
". Seicercul anevra!il
R&c
/,. A#aritia norilor Altostratus in ie"iata a#ro#iere a navei, "easu#ra arii, va (i insotita #e lan%a altele si "e uratoarele
con"itii&
a. Cresterea #resiunii atos(erice si vant #uternic
!. 7reci#itatii cu caracter %eneral si vi$i!ilitate re"usa
c. -ant in ra(ale si are ontata
". Furtuna cu "escarcari electrice
R&!
//. Curentul .ra$iliei cur%e in "irectia %enerala&
a. N1
!. SS1
c. S
". NE
R&!
/2. Circulatia aerului in )urul centrului "e )oasa #resiune in eis(era nor"ica este&
a. In sens "irect
!. -aria!ila
c. In sens retro%ra"
". Rectilinie
R&a
/4. -anturile #eranente care !at la latitu"inea nor"ica "e /-*8, sunt cunoscute ca&
a. -anturile "e 1
!. Musoni
c. Ali$ee "e SE
". Ali$ee "e NE
R&"
/5. Seicercul anevra!il al ciclonilor tro#icali in eis(era nor"ica este $ona situata in&
a. 7artea "in (ata a navei
!. 7artea "in s#ate a navei
c. Stan%a traiectoriei (urtunii
". 3rea#ta traiectoriei (urtunii
R&c
/6. 3i(erenta, #e verticala, "intre inaltiea a#ei )oase si a#ei inalte se nueste&
a. 7erioa"a areei
!. Altitu"inea areei
c. A"anciea arii
". A#litu"inea areei
R&"
28. Ine%alitatea "iurna a areelor este cau$ata "e&
a. Sc+i!area con"itiilor "e vree
!. Luna a(lata la a#o%eu
c. -aritia "eclinatiei Lunii
". Soarele a(lat la #eri+eliu
R&c
21. E9#resia >aerul este saturat? inseana&
a. @i"itatea relativa este "e 188A
!. 7resiunea atos(erica este a9ia, la te#eratura "ata
c. 7reci#itatiile vor ince#e sa ca"a #este ', "e ore
". Norii aco#era total !olta cereasca
R&a
2'. Ceata #ro"usa "e trecerea unei ase "e aer cal" #este o su#ra(ata rece, se nueste&
a. Ceata "e a"vectie
!. Ceata "e con"uctie
c. Ceata (rontala
". Ceata "e ra"iatie
R&a
2*. -anturile #re"oinante vestice "in eis(era su"ica !at cu 15-*8N"&
a. Nuai in ti#ul lunilor "e vara
!. 3e-a lun%ul intre%ului an
c. Nuai in ti#ul iernii
". Nuai ti# "e 2 luni
R&!
2,. Curentului Ecuatorial Contrar are "irectia %enerala s#re&
a. Nor"
!. Est
c. Su"-1est
". Nor"-Est
R&!
2/. 7resiunea atos(erica stan"ar", e9#riata in !, este&
a. 428 !
!. 6*5,6 !
c. 181*,' !
". 1888 !
R&c
22. Te#eratura la care aerul este saturat cu va#ori "e a#a si la care ince#e con"ensarea acestora se re(era la&
a. @i"itatea a!soluta
!. 7unct "e #reci#itatii
c. 7unct "e roua
". 3e(icit "e saturatie
R&c
24. Succesiunea o!isnuita a "irectiilor in care se "e#lasea$a un ciclon tro#ical in eis(era su"ica este&
a. N1, 1 si S
!. N, N1 si E
c. S1, S si SE
". 1, N1 si N
R&c
25. -ite$a vantului este ai are in seicercul #ericulos al unui ciclon tro#ical "in cau$a ca&
a. La vite$a vantului se a"au%a si si vite$a "e "e#lasare a (urtunii
!. Este #re$ent e(ectul "e recur!are
c. Gra"ientul "e #resiune este are
". Se #ro"uce e9tensia s#re ar%ine a $onei "e )oasa #resiune
R&a
26. Care este in"icatia "e !a$a a a#ro#ierii unui ciclon tro#ical "e o nava in uratoarele ,5 "e ore=
a. Sc+i!area !rusca a "irectiei vantului si sca"erea vite$ei
!. -aluri lun%i ce-si #astrea$a "irectia
c. @n cer aco#erit cu #loi continui
". Sca"erea $ilnica a #resiunii atos(erice cu #este 2!
R&"
48. Care este unul "in senele "e e9istenta a unui ciclon tro#ical, la ince#utul "e$voltarii sale=
a. Forta "e (urtuna a vantului "ins#re Nor"
!. O +ula neo!isnuit "e lun%a
c. -aluri a!ru#te cu #erioa"a scurta si vant usor
". Furtuna cu "escarcari electrice si ui"itate norala
R&!
41. Care sunt ti#urile #rinci#ale "e nori asociate unui (ront rece=
a. Altostratus si Fractostratus
!. Altocuulus si Cirrus
c. Cirrostratus si Cuulus
". Cuuloni!us si Cuulus
R&"
4'. Can" o asa "e aer rece si o asa "e aer cal" se intalnesc (ara a continua sa se ai "e#lase$e, $ona "e se#aratie
se nueste&
a. Front rece
!. Front cvasistationar
c. Front oclus
". Front cal"
R&!
4*. Can" un ura%an trece #este a#a ai rece sau uscat si #ier"e "in caracteristicile sale, (urtuna "evine&
a. Siste e9tratro#ical "e #resiune )oasa
!. ;ona "e inalta #resiune
c. Furtuna tro#icala
". Mlastina !aroetrica
R&a
4,. Can" o asa "e aer cal" intalneste o asa "e aer rece avan" caracteristici "i(erite, linia "e se#aratie intre cele "oua
ase "e aer se nueste&
a. Front atos(eric
!. I$o!ara
c. Linie ec+i#otentiala
". I$otera
R&a
4/. Ce sc+i!are a starii arii va in"ica (orarea unei (urtuni tro#icale la ai ult "e 188 M "e #o$itia navei=
a. O +ula lun%a "in "irectii "i(erite
!. O aclaie "e lun%a "urata a vantului si a arii
c. Mare a%itata cu valuri "in NE
". -aluri cu lun%ii si #erioa"e ici
R&a
42. Ce con"itii e9ista in oc+iul unui ciclon tro#ical=
a. O te#eratura a aerului ai sca$uta "ecat cea "in e9teriorul oc+iului
!. -ant ce-si sc+i!a ra#i" "irectia
c. Nori Altocuulus "oinanti
". 7resiune atos(erica e9tre "e )oasa si cal
R&"
44. Ce curent #ro"uce "e#lasarea ais!er%urilor s#re rutele aritie "in N1 oceanului Atlantic=
a. Curentul Atlantic "e Nor"
!. Curentul Canarelor
c. Curentul La!ra"or
". Curentul .a((in
R&c
45. Ce curent vei intalni #e ruta S A(rica s#re Str. Ma%ellan=
a. Curentul "e "eriva al vanturilor "e 1
!. Curentul Acelor
c. Curentul .en%uela
". Curentul 7erului
R&a
46. Care "in a(iratiile "e ai )os #rivin" vite$a "e "e#lasare a (ronturilor este A3E-ARATA=
a. Frontul rece si cel cal" se "e#lasea$a cu aceeasi vite$a
!. Frontul rece se "e#lasea$a ai ra#i" "ecat (rontul cal"
c. Frontul rece se "e#lasea$a ai incet s#re #artea "e Nor"
". Frontul cal" se "e#lasea$a ai re#e"e "ecat (rontul rece
R&!
58. Care "in a(iratiile "e ai )os #rivitoare la e(ectul (ortei Coriolis asu#ra curentilor oceanici "in eis(era nor"ica este
A3E-ARATA=
a. Forta Coriolis a!ate s#re "rea#ta "e la "irectia intiala orice cor# in iscare,"eci si curentii
!. 3e#in"e "e "eclinatia Lunii
c. Forta Coriolis este ai are la latitu"ini ici
". Forta Coriolis a!ate s#re stan%a orice cor# in iscare "e la "irectia initiala
R&a
51. Ce vant se (orea$a intre asele "e uscat si su#ra(ata arii in ti#ul no#tii=
a. Mistralul
!. .ora
c. .ri$a "e uscat
". .ri$a "e are
R&c
5'. Ce ateriale "ocuentare tre!uie sa se consulte #entru in(orarea "e aanunt asu#ra curentilor "in oceanul Atlantic
"e Nor"=
a. Ta!lele "e aree
!. Navte9ul
c. Cartile #ilot ale $onei
". Atlasul %eo%ra(ic
R&c
5*. 3in cau$a trecerii unui (ront oclus te#eratura&
a. 3e#in"e "aca oclu$ia este "e ti# cal" sau rece
!. Raane a#ro9iativ aceeasi
c. -a sca"ea !rusc
". -a creste ra#i"
R&a
5,. Navi%an" s#re 1 in oceanul Atlantic "e Su" intr-o (urtuna e9tratro#icala cu vantul "in #rova, a#lican" le%ea .uo0s-
.allot, centrul "e )oasa #resiune se a(la&
a. La su" "e nava
!. La nor" "e nava
c. In #rova navei
". In #u#a navei
R&a
5/. Bartile "e #ro%no$a "e la (acsiilul navei in"ica (a#tul ca veti traversa in uratoarele ore un (ront rece al unui siste
"e )oasa #resiune. Ce asuri veti lua=
a. -eti aste#ta la ancora inseninarea vreii si trecerea (rontului
!. -eti sc+i!a "e "ru la "istanta "e $ona ce va (i a(ectata "e (rontul rece
c. -eti as#te#ta sa ve"eti norii Cirrus si Altostratus si a#oi veti sc+i!a "e "ru
". -a veti continua "ruul si veti (i #re%atiti #entru ra(ale "e vant, averse si "escarcari electrice
R&c
52. O!servatiile eteo in"ica (a#tul ca te#eratura aerului este in continua sca"ere si (oarte a#roa#iata "e #unctul "e
roua. Ce ti# "e vree #oate (i #ro%no$at=
a. Ceata
!. Averse "e #loaie
c. La#ovita
". -ree secetoasa
R&a
54. Ti#ul "e nori re#re$entati in (i%ura "au #reci#itatii=
a 3a, "oar in con"iCiile trecerii unei "e#resiuni
! Nu, sunt nori "e vree !unD
c 3au #reci#itatii i9te in (unctie "e anoti#
" Sunt nori stratus, "eci vo avea !urnitD
88 Dup criteriul dimensiunii particulelor care formeaz ceaa i al distanei de
vizibilitate se deosebesc:
a Ceaa slab, Ceaa moderat , Ceaa dens, Ceaa foarte dens ;
b Ceaa moderat , Ceaa dens, Ceaa opac, ceat difuz
c Ceaa slab, Ceaa moderat , Ceaa difuz, Pacla
d Ceaa slab, Ceaa difuz , Ceaa dens, Pcla
R a
89. Forele fundamentale care acioneaz asupra particulei de aer de mas unitar sunt:
a. fora de gradient baric, fora gravitaional, fora de frecare, forele aparente de
inerie!;
b. fora gravitaional, fora de frecare, fora Coriolis, forta de vascozitate
c. fora de gradient baric, fora gravitaional, fora de greutate, forta centrifug
d. fora de gradient baric, fora gravitaional, fora Coriolis , rezultanta fortelor de
atractie universal, forta de presiune atmosferica
R a
9".Caracteristicile crui front sunt prezentate mai #os
Cb nori cumulonimbus
Ci
Cs

aer rece aer cald
precipitaii cu caracter general 5-7 h averse -! h
pe o suprafa de "5#-$## %m
$
pe o suprafa de "##- "5# %m
$
A. Front cald
B. Front rece de ordinul I
C. Front rece de orinul II
D. Front de contact cu mase de aer mixte
R b
As

Ns

Ns
Cb
91. Cand se formeaz frontul ocluz rece?
a. Cand aerul rece din spatele frontului rece este mai rece dec&t aerul rece din faa
frontului cald.
b Cand aerul rece din spatele frontului rece este mai cald dec&t aerul rece din faa
frontului cald.
c Cand aerul rece din spatele frontului rece are aceea'i temperatur cu aerul rece din
faa frontului cald.
d. Cand aerul rece din spatele frontului rece face parte dintr-un front rece ce apartine
unei depresiuni in miscare.
R a
9$ Ce este (irocco)
a. *ant uscat din direcia ( sau (+ care bate in bazinul mediteranian c&nd deasupra nordului
,fricii se instaleaz un ma-im barometric iar .n /area /editeran o zon depresionar.
b. vant tare din direcia (0 care bate in regiunile dinspre coastele nord-africane 'i coastele
(paniei1 care bate mai ales spre sfrsitul toamnei 'i la .nceputul primverii1 fiind asociat
cu violente grenuri1 descrcri electrice 'i trobe marine.
c. vant ce bate pe coastele 2ibiei1 in regiunea 3egasi 1 atingand viteza de 5#3d 'i provocand
furtuni de nisip 4mai frecvent primvara 'i toamna5.
d. asemntor mistralului. 6ate .n California1 l&ng 2os ,ngeles
R%a
78. Ce este 6ora)
a. v&nt ce bate .n (tr&mtoarea 9ibraltar din martie p&n .n iunie 'i .n octombrie. ,:unge p&n
la fora 7.
b. v&nt descendent1 orientat de la uscat spre mare. (e formeaz pe coastele /rii ,driatice.
+ste foarte rece1 cu viteze foarte mari 4"$#;"8# %m<h5. 6ate la .nceputul primverii.
c. vant ce bate din nordul =taliei spre +lveia. 6ate la .nceputul primverii 'i are drept
consecin venirea primverii cu 8#;# de zile mai devreme dec&t .n zonele .nvecinate
d. este un vant cald si umed care bate in lunile de var in 9olful 2>on1 dintr-o directie
cuprins intre (0 'i (+./ai puin intens decat /istralul.
R%b
9. Ce re!rezinta simbolul ?
a."loaia
b #rindina
c.Burnita
d. A$ersa de !loaie
R%A
9&. Ce re!rezinta simbolul ?
a."loaia
b #rindina
c.Burnita
d. A$ersa de !loaie
R%b
9'. Ce re!rezinta simbolul ?
a."loaia
b #rindina
c.Burnita
d. A$ersa de !loaie
R%d
9(.Ce ti! de front este re!rezentat sc)ematic in fi*ura?
a.+cluz neutru
b +cluz cald
c. +cluz rece
d. +cluz mixt
R%b
9,.+scila-iile a!elor oceanice se im!art in urmtaorele cate*orii.
a. - oscilaii periodice/ oscilaii neperiodice/ oscilaii ale tectonicii placilor
b -oscilaii variabile de tip progresiv (micri seculare)/ oscilaii periodice/
oscilaii neperiodice
c - oscilaii periodice/ oscilaii neperiodice/ oscilaii ale tectonicii placilor i
oscilatii expansionare ale continentelor
d toate cele 3 enumerate anterior
R= b
99. Din su!rafata "amantului de &10 milioane 1m2/ +ceanul !lanetar ocu!a.
a.29/23
b &0/&3
c (0/,3
d.(,
R%c
100. Din su!rafata "lanetei/ uscatul ocu!a.

a 29/23
b 9/23
c (0/,3
d 213
R%a
101. "relun*irea submarina a su!rafetei uscatului !ana la adancimi de circa 200 m/ cu
latimea
medie de ', 1m se numeste.
a re*iune litorala
b !latforma continentala
c !anta continentala
d.zona !o$arnisului continental
R%b
102. Cam!ia suboceanica cu adancimi intre 4 000 si ' 000m cu !ante de circa 1
0
se numeste.
a re*iune !ela*ica
b re*iune abisala
c !anta continentala
d.re*iunea marilor adancuri
R%b
104 #roa!a 5arianelor din +ceanul "acific are adancimea du! unele masurtori de .
a 10 &&(m
b 11 022 m
c 12 22&m
d.12.02'
10 Care dintre urmatoarele mari nu se afla in +ceanul "acific?
a Berin*
b +)ots1
c Caraibilor
d.6a!oniei
10&.Ce sunt $alurile?
a. 7alurile sunt mi8cri ne!eriodice ale a!ei oceanice 9n care fiecare !articul descrie o
orbit circular
b 7alurile sunt mi8cri !eriodice ale a!ei oceanice 9n care fiecare !articul descrie o
orbit circular
c 7alurile sunt mi8cricu am!litudine constant si !eriodic ale a!ei oceanice 9n care
fiecare !articul descrie o orbit eli!tic
d: 7alurile sunt mi8cri !eriodice ale a!ei oceanice 9n care fiecare !articul este
translatat odata cu a!a de mare
10'. Ce sunt curen-ii?
a sunt mi8cri ale maselor de a! oceanice/ ce trans!ort a!a dintr:o zon 9ntr:alta/ sub
influen-a unor for-e exterioare
b sunt mi8cri ale maselor de a! oceanice/ 9n care fiecare !articul descrie o orbit
circular cu am!litudini $ariabile
c. sunt mi8cri !eriodice ale maselor de a! oceanice/ 9n care fiecare !articul este
translatat du! o le*e stabilit
d.sunt mase de a!a cu $ariatii de de!lasare date de *radientul )i*rosco!ic
10( .Du! *enez curen-ii de densitate se mai numesc si curen-i de .
a.Com!ensatie
b #radient )i*rosco!ic
c alternati$i
d de debit
10,.Ce sunt curen-ii de debit?
a. curenti ce se formeaz datorit a!ortului de a!e dulci 9n zona de $rsare a unor flu$ii
b curenti ce se formeaz datorit !reci!itatiilor !e tim!ul musonului de $ar
c.Curenti contrari curen-ilor calzi ecuatoriali
d. curenti ce a!ar datorita diferentei de salinitate
109 Ce sunt mareele?
a. ;cur*eri de !etrol in urma esuarii na$elor !etroliere
b. mi8cri oscilatorii !eriodice ale a!elor oceanice/ 9n care/ datorit atrac-iei
lunare 8i solare/ fiecare !articul de a! se de!laseaz !e o orbit
eli!tic determin<nd o mi8care de ridicare 8i cobor<re a a!elor 9n lar* 8i de
9naintare 8i retra*ere la -rmurile =oase
c. mi8cri oscilatorii ne!eriodice ale a!elor oceanice/ 9n care/ datorit atrac-iei
lunare 8i solare/ fiecare !articul de a! se de!laseaz !e o orbit
circular determin<nd o mi8care de ridicare 8i cobor<re a a!elor 9n lar* 8i de
9naintare 8i retra*ere la -rmurile =oase
d. mi8cri oscilatorii sezoniere ale a!elor oceanice/ 9n care/ datorit atrac-iei
lunare 8i solare/ fiecare !articul de a! se de!laseaz !e o orbit
circular determin<nd o mi8care de ridicare 8i cobor<re a a!elor 9n lar* 8i de
9naintare 8i retra*ere la -rmurile =oase
110.Ce este mareea de si*izii?
a. o maree de am!litudine maxim c<nd cei trei a8tri se afl la con=unc-ie >?un
nou@ sau 9n o!ozi-ie >?un !lin@
b. o maree de am!litudine minim c<nd cei trei a8tri formeaz un un*)i dre!t
c o maree de am!litudine minim c<nd cei trei a8tri se afl la con=unc-ie >?un
nou@
d. o maree de cuadratur >a! moart@.
111.Ce este mareea de cuadratur >a! moart@.?
a. o maree de si*izii
b o maree de am!litudine minim cand "m<ntul/ ?una 8i ;oarele formeaz un
un*)i dre!t/ la !rimul 8i al doilea !trar
c. o maree de am!litudine maxim c<nd cei trei a8tri se afl la con=unc-ie >?un
nou@ sau 9n o!ozi-ie >?un !lin@
d o maree de am!litudine minim c<nd cei trei a8tri se afl la con=unc-ie >?un nou@
112.Ce semnific 5AB;?
a. Ni$elul mediu al a!ei inalte la si*izii
b Ni$elul mediu al a!ei inalte la cuadratur
c.Ni$elul mediu al a!ei =oase la cuadratur
d. Ni$elul mediu al a!ei =oase la si*izii
114. Prevederea mareelor dintr-un port secundar se realizeaz
a. !rin corectarea datelor ce definesc mareea din !ortul standard in func-ie de
diferentele de maree din cele 2 !orturi.
b. !rin inter!olari sistematice !e baza masuratorilor la bordul na$elor
c."e baza !ro*nozei meteo transmis de statiile de coasta
d."e baza )artii de na$i*atie cu anexele aferente