Gandirea si creativitatea

Gandirea

Ca produs specific al creierului uman, gndirea reprezint forma cea mai nalt a
cunoaterii, ce reflect realitatea trecut i prezent i proiecteaz aciunile
viitoare. Situat pe o treapt superioar a activitii logice, gndirea realizeaz (pe baza unor
informaii acumulate) reflectarea lumii nconjurtoare sub form de idei. Formarea
permanent a ideilor i asocierea dintre ele permite rezolvarea problemelor i a solicitrilor
din mediu.
Bazele neurologice i neurochimice ale gndirii sunt insuficient nelese. Tot mecanismul
pornete din scoara cerebral i se bazeaz pe interaciunea dintre unele zone stimulate sau
iradierea semnalului. Activarea acestor zone depinde de senzaiile percepute din mediu (prin
intermediul simurilor) sau pe baza
informaiilor acumulate anterior.
Gndirea realizeaz o legtur ntre
informaiile deja acumulate i cele noi. Nu
se bazeaz doar pe experiena proprie, ci i
pe mediul social. Astfel, gndurile noastre
sunt influenate i de lumea n care trim.
Limbajul este foarte important. n cele mai
multe cazuri apare gndirea verbal,
adic gndim prin cuvinte mai mult dect
prin imagini. O leziune frontal a craniului
poate dezorganiza profund gndirea. ntre
limbajul interior (cel gndit) i cel exterior
(cuvintele vorbite) exist o strns legtur,
primul precedndu-l pe al doilea. n timpul
gndirii verbale s-a nregistrat o activitate a muchilor fonatori (ai vorbirii), dei nu erau
exprimate prin glas. Gndirea are sediu predominant n lobul frontal, iar vorbirea ajunge
pn n lobul temporal; exist o zon unde cele dou arii se intersecteaz, o leziune n aceast
zon atrage dup sine demena, o profund tulburare a gndirii logice.
Dei ariile corticale la nivelul ambelor emisfere cerebrale au o distribuie egal,
ele prezint o specializare. Cea stng este dominat de controlul micrilor fine, logice
i e important pentru capacitatea de analiz. Cea dreapt asigur percepia spaial,
artistic i relaional. n prezent, se
admite c emisfera stng dominant
predomin la gnditori, iar cea dreapt la
creatori.
Ca i trstur dominant a speciei,
omul se exprim i comunic prin vorbire,
limbajul fiind att oral, ct i scris. Mai sunt
i alte animale ce au limbaj, dar numai al
omului este articulat. De exemplu,mult
vreme nu s-a tiut cum de albinele au
viaa att de organizat n jurul mtcii,
pn cnd Karl von Frisch a ajuns la
concluzia ca acestea comunic prin dans. n 40 de ani, el a lmurit cum albinele, prin
micri ale trupului, le anun pe celelalte direcia i distana pn la locul cu flori. Karl von
Frisch a publicat tratatul Cercetarea dansului albinelor n 1965.
Vorbirea evolueaz de la un reflex nnscut de emiterea a sunetelor, pn la stadiul de vorbire
articulat i coerent. Vorbirea ncepe n primul an de via, prin imitarea cuvintelor auzite, de
aceea copii nscui surzi ajungnd i mui. La nceput pronunarea cuvintelor este deficitar,
dar cu timpul, prin comparare, se ajunge la pronunarea corect a cuvintelor.








Creativitatea

Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a operat
vreodat tiina, este nc insuficient delimitat i definit. Aceasta se explic princomplexitatea
procesului creativ, ca i prin diversitatea domeniilor n care se realizeaz creaia.
Fenomenul creaiei i-a fost omului o preocupare, din cele mai vechi timpuri. Cercetri
asupra fenomenului creativ se ntreprind, ns, doar din secolul al XIX-lea. Prin ncercarea de
studiu asupra aptitudinilor omului de geniu este considerat lucrarea lui F. Galton Hereditary
Genius (1869). Creativitatea se constituie
ns ca problem de maxim interes pentru
psihologie, n secolul al XX-lea.
Creativ este cel care se
caracterizeaz prin originalitate i
expresivitate, este imaginativ, generativ,
deschiztor de drumuri, inovativ etc.
Societatea contemporan,
comparativ cu cele anterioare, se
caracterizeaz prin schimbri radicale, care
se petrec n conduit, la locul de munc sau
n familie, n educaie, n tiin i
tehnologie, n religie i aproape n orice
aspect al vieii noastre. A tri ntr-o
asemenea lume presupune un nalt grad de adaptare i de curaj care este legat n mare msur
de creativitate. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare n interiorul propriei lui fiine,
deoarece goliciunea interioar corespunde unei apatii exterioare, incapacitii de a nelege
realitatea i de a avea comportamente adecvate. Prin originea ei, natura uman este creatoare.
Creativitatea este, n esen, un complex proces, o complex activitate psihic ce se
finalizeaz ntr-un anumit produs, este acea capacitate psihic a individului uman de a realiza
noul, sub diferite forme: teoretic, tiinific, tehnic, social etc., de a releva aspecte
deosebite, necunoscute ale realitii, de a elabora ci i soluii originale de rezolvare a
problemelor i a le exprima n forme personale inedite.
Un factor deosebit de important al imaginaiei creatoare este intuiia. Ea const n
reorganizarea i sinteza rapid a experienei anterioare, n anticiparea sau apariia brusc a
soluiei problemei, ca urmare a jocului liber al imaginaiei sau al unui raionament prescurtat,
fr ncercri i erori.
Totui o condiie fundamental a creativitii este inteligena, ea fiind una
dintre cele mai generale aptitudini umane i un atribut al tuturor proceselor cognitive, avnd
particulariti specifice: capacitatea de a surprinde repede i cu precizie trsturile definitorii
ale unui obiect, de a sesiza ceea ce este esenial, general, repetabil din percepiile anterioare,
de a organiza i structura rapid i selectiv, de a combina i stabili relaii ntre idei, imagini,
lucruri sau fenomene la
diverse niveluri de
abstracie sau intuiie.

Inteligena este ns o
condiie necesar, dar
nu i suficient a
creativitii. Exist i
inteligene sterile,
neproductive. n
realizarea actului de
creaie este necesar o
fantezie bogat, unele aptitudini speciale, implicaia factorilor motivaionali (curiozitate,
interes pentru cunoatere), precum i anumite trsturi ale personalitii.
Sub influena diferitor factori, creativitatea poate fi blocat. Printreblocajele
creativitii, enumerate de elevi, mai frecvente sunt:timiditatea, teama de necunoscut, teama
de critic, nencrederea n forele proprii, lipsa dorinei de afirmare, a capacitii de afirmare,
tendina de a amna realizarea unor obiective, preferarea poziiei de mijloc, lipsa interesului
pentru creaie

Asa cum ne antrenam corpul (sau cum ar trebuie sa ni-l antrenam), asa ar trebui sa ne
punem in miscare si creierul. Iata caiteva moduri prin care poti sa-ti faci mintea sa fie mai
activa si mai creativa:
1. Foloseste-ti nasul

Atunci cand creierul nu functioneaza la capacitate maxima, simtul mirosului este un asistent
minunat. Un studiu a demonstrat ca atunci cand suntem expusi aromei de rozmarin ne
concentram mai bine si avem performante cognitive ma bune. Pe de alta parte, scortisoara si
vanilia sunt eficiente in dezvaltuirea creativitatii, potrivit oamenilor de stiinta. Asadar, in
incaperea in care lucrezi, pentru a fi avea performante mai bune, dar si acasa, in momentele de
relaxare, nu strica sa inspiri si sa expiri lent un aer aromat.

2. Fa ceva teribil de monoton

Poate ca nu pare a fi cea mai buna metoda de a-ti antrena creativitatea, insa un studiu din 2012
spune ca este! Activitatile monotone, care nu ne solicita concentrarea si gandirea, sunt o cale
exceptionala de relaxare si introspectie. Ganditi-va la lucrul manual! Gregor Mendel,
fondatorul geneticii, numara adesea boabe de mazare.

3. Inchide televizorul

Activitatea zilnica a majoritatii dintre noi, privitul la televizor, este un fel de moartea
pasiunii pentru activitatea creierului, pentru creativitate. In schimb, lectura este unul dintre
cele mai bune exercitii pentru creier.

4. Acorda-ti timp de gandire in baie

Se spune ca multe dintre marile idei au aparut in baie. Si chiar asa este. Insa ritmul alert de zi
cu zi si oboseala cu care ajungem acasa seara ne face sa nu acordam atentie prea mare
imbaiatului. Un dus scurt si la culcare, cam de atat mai suntem in stare. Totusi, cand ai timp,
nu ezita sa faci dusuri sau bai lungi, curatindu-ti mai intai mintea pentru ca din ea sa iasa
ideile geniale. Insa nu uitadupa fiecare idee pe care o consideri interesanta, sa o scrii pe foaie.

5. Scrie de mana

Putini dintre noi mai avem privilegiul de a scrie de mana. Mai tot ceea ce transmitem in
scris o facem butonand o tastatura sau un touchscreen. Pe cat posibil, lasa scrisul digital si
reapuca-te de scris de mana. Poate iti incepi un jurnal, poate porti cu tine o mica agenda si
scrii ceea ce-ti nazare prin cap in drum spre serviciu, poate notezi o intamplare haioasa din
autobuz sau descrii situatiile in care te afli. Nu conteaza ce scrii, cel putin nu la inceput, doar
scrie de mana, caci acest proces activeaza acea portiune a creierului care se ocupa de memoria
activa, ceea ce tastatul nu reuseste sa realizeze.






Somnul si visele

Somnul
Ne petrecem aproximativ o treime din via dormind, astfel nct calitatea somnului este
unul dintre indicatorii principali ai strii subiective de bine.
Stare fiziologica temporara, reversibila imediat, identificata prin suprimarea vigilentei
si incetinirea metabolismului. Nevoia de somn survine in fiecare zi aproape la aceeasi ora, sub
efectul mecanismelor interne si al influentelor externe foarte complexe. Functia somnului nu a
fost stabilita cu certitudine. El nu da doar posibilitatea de a se reface dupa oboseala fizica
si nervoasa a zilei se poate, de asemenea, sa aiba drept functie, intre altele, aceea de a permite
satisfacerea nevoii de a visa. Este starea in care omul ramane complet lipsit de aparare.
Faptul ca orice fiinta superior organizata accepta acest risc pentru o parte
considerabila a vietii sale sugereaza presupunerea ca somnul trebuie sa aiba o functie vitala,
scria cu multi ani in urma Walter Rudolf Hess.
Freud, la timpul sau, considera ca somnul indeplineste in viata omului doua functii
majore:
1. biologica constand in asigurarea relaxarii organismului
2. psihologica concretizata in stingerea interesului pentru lumea externa
Parerile autorilor cu privire la natura, structura si mecanismele acestor doua tipuri de somn
sunt impartite. Unii dintre ei, printre care si Sterman, sunt partizaniiteoriei unicitatii potrivit
careia cele doua tipuri de somn reprezinta nivele diferite ale unui proces unitar de somn. Altii
sustin ca exista o dualitate a structurilor si mecanismelor celor doua forme ale somnului. Cu
toate acestea teorii, autorii lor sunt de comun acord cu urmatoarele:
- somnul rapid este expresia activitatii onirice a psihicului
- cele doua tipuri de somn au efecte contradictorii:
1. somnul lent indeplineste mai ales un rol reparator, odihnitor, restaurator, fortifiant al
organismului si doar partial pentru creier
2. somnul rapid are efecte tocmai asupra reinnoirii creierului, contribuind la
formarea memoriei de lunga durata
La om, in starile de deprivare senzoriala, perioadele de somnolenta si de somn sunt
indelungate. Instalarea somnului ca rezultat al suprimarii sau reducerii informatiilor senzoriale
explica somnul pasiv. In afara de acesta exista insa si unsomn activ, produs de raspandirea in
scoarta cerebrala a unui proces inhibitor activ, ce se difuzeaza din aproape in aproape.
Notiunea de somn activ are o dubla semnificatie:
1. ea marcheaza opozitia fata de somnul pasiv datorat scaderii tonusului ca urmare a
lipsei de aferente specifice
2. sugereaza faptul ca somnul poate fi provocat intentionat in conditii experimentale
sau in viata cotidiana
Somnul este esential pentru buna functionare si longevitatea organismului nostru. El
nu este facut doar ca sa treaca
timpul mai repede in timpul noptii,
ci reprezinta un adevarat
barometrul sanatatii corpului.

Pentru creier, somnul este la
fel de necesar, precum sinele pentru
trenuri: fara ele, nu pot functiona.
Acest lucru se datoreaza faptului ca
somnul antreneaza acea parte a
creierului responsabila cu creativitate, iar pe parcursul evolutiei si tot cultivandu-si diverse
abilitati cognitive, oamenii au inceput sa simta nevoia de somn pentru a-si reincarca bateriile.
Cei mai multi dintre oameni nu dorm suficient, ceea ce influenteaza considerabil
procesul de imbatranire a organismului. De fapt, persoanele care dorm mai putin de sase ore
pe noapte prezinta un risc cu 50% mai mare de a face infectii virale si de a se imbolnavi de
inima, ori de a face un atac cerebral. Mai mult de atat, privarea somnului este asociata cu
declinul mintal si cu mancatul excesiv. Dupa doua sau mai multe nopti nedormite la rand,
oamenii devin psihotici, motiv pentru care multe forme de tortura sunt cauzate de privarea de
somn.
In realitate, oamenii mor mai repede daca sunt privati de somn decat de mancare. Fara
somn, organismul devine vulnerabil, slabit, tulburat. Sistemul imunitar este slabit, creste
riscul aparitiei de boli cardiace si activitatea cerebrala se incetineste.
Melatonina-glanda secretata de glanda pineala- regleaza menstruatia, controleaza
dorinta sexuala, mentine ritmul cardiac in limite normale, ajuta la diminuarea stresului,
blocand raspunsul organismului la acesta, este un foarte puternic antioxidant, incetinind
imbatranirea si, mai ales, ajuta la reglarea orarului de somn.
Nivelul melatoninei creste in timpul noptii si in lunile de iarna. Cand nivelul
melatoninei este scazut, orarul firesc de somn se da peste cap, ceea ce cauzeaza tot felul de
probleme de sanatate. Secretia de melatonina atinge apogeul in jurul varstei de 5 ani, ulterior
scazand continuu, pe masura ce organismul imbatraneste, atat la nivel cantitativ, cat si
calitativ.
In ecuatia somnului, sunt implicati si alti trei neutrotransmitatori: acidul gama-
aminobutiric sau GABA, adenozina si acetilcolina, secretata de catre hipotalamus. Primii doi
ne obosesc si induc starea de veghe si nevoia de somn, iar aceticolina este cea care ne da
trezirea. Cofeina actioneaza exact asupra acetilcolinei, crescand nivelul acesteia.
Decontul noptilor pierdute se plateste, si efectul e rau. Nerespectarea ritmului biologic,
brambureala in orele de somn sunt erori care rastoarna fazele de veghe-somn. Dormitul in
timpul zilei nu e acelasi lucru cu somnul de noapte. Daca mancam noaptea, daca bem sau
fumam noaptea, daca au loc certuri noaptea, atunci somnul este compromis si pierde din
capacitatea de a fi de ajutor organismului.

Stadiile somnului

Somnul non-REM (sau fr micri oculare rapide) reprezint cea mai mare parte a somnului.
n acest stadiu, activitatea creierului este redus, n contrast cu cea din restul corpului.
Acum se elibereaz hormoni n sange i au loc procesele de reparaie ale organismului dup
uzura din timpul zilei.
Exist 3 etape ale somnului non-REM:
"N1" sau somnolen n care muchii se relaxeaz i contiinta mediului exterior se reduce
(dac suntem trezii acum, avem senzaia c nici mcar nu am dormit). Aceast faz
dureaz cteva minute (5-10). Acum pot s apar scurte contracii musculare i halucinaii
hipnagogice.
"N2" n care activitatea muscular scade i nu mai suntem contieni de ce se ntmpl n
jurul nostru.Temperatura corpului scade, inima bate tot mai lent, iar respiraia este tot mai
rar. Acest stadiu ocup aproape jumtate din somn.
"N3" sau somnul cu unde lente sau adnc n care suntem greu de trezit, muchii sunt foarte
relaxai. Acum pot s apar o parte dintre tulburrile somnului numite parsomnii sau copiii
s urineze n pat.

Somnul REM sau cu micri rapide ale ochilor (REM - Rapid Eye Movements) sau paradoxal
constituie aproximativ o cincime din somn.
n aceast faz, creierul este foarte activ, ochii se mic rapid dintr-o parte n alta i
vism. n contrast cu majoritatea muschilor care sunt foarte relaxai, activitatea creierului este
crescut, inima bate rapid, respiraia este accelerat, neregulat, presiunea arterial crescut.
Este faza somnului n care vism cel mai mult i n care apar ereciile la sexul masculin.
Durata acestui stadiu este mai lung spre diminea, cnd i intensitatea viselor este mai
puternic.
Dac bebeluii petrec aproape 50% din somn n faza REM, la aduli proporia acestui
stadiu este de aproximativ 20% i scade cu mbtrnirea.

Visele

Visele si ceea ce se intampla in timpul somnului constituie unele dintre cele mai misterioase
experiente ale vietii, care isi au originile in creier.
Durata viselor Visele pot dura de la cateva secunde, pana la 60 de minute
Sunt o form de imaginaie involuntar cu coninut de material incontient i
exprien subcontientconstnd dintr-o
succesiune de imagini, sunete, idei,
emoii i alte senzaii care apare, de
obicei, n timpulsomnului, dar mai ales n
cazul tipului de somn n care ochii se
mic.
S-a observat faptul c o n medie o fiin
uman petrece aproximativ 6 ani din via
visnd. n timpul somnului REM
(paradoxal), eliberarea anumitor
neurotransmitori este complet
suprimat. Drept rezultat, neuronii motorii nu sunt stimulai, condiie cunoscut sub
denumirea de relaxare nervoas. Aceast relaxare suprim astfel micrile necontrolate ale
corpului n timpul somnului i apare, adesea n cazul comarurilor, senzaia de paralizie,
neputin.
Vise color sau alb-negru 12% dintre persoanele care dispun de simtul vazului viseaza exclusiv
alb-negru, in vreme ce restul viseaza color. Studiile realizate incepand din 1915 si pana in anii
50 constatau ca majoritatea oamenilor
visau alb-negru, insa rezultatele au inceput
sa se schimbe in anii 60. Astazi, doar
4.4% din visele persoanelor cu varsta sub
25 de ani sunt alb-negru. Cercetari recente
sugereaza ca aceste schimbari ar putea fi
legate de trecerea de la filmele si
programele TV alb-negru, la cele color.
Persoanele nevazatoare
viseaza Visele sunt mai mult decat imagini
vizuale, astfel incat si persoanele
nevazatoare viseaza. Daca viseaza sau nu
in imagini depinde de faptul ca s-au nascut
nevazatori sau si-au pierdut vederea la un moment dat in viata. Cei care isi pierd vederea pe
parcursul vietii pot visa in imagini, in vreme ce persoanele care s-au nascut nevazatoare nu
viseaza in imagini, dar au vise la fel de animate, care implica celelalte simturi (auzul, mirosul,
atingerea) si emotiile.Persoanele care isi pierd vederea in copilaria mica, inaintea varstei de 5
ani, nu viseaza in imagini, spre deosebire de cei care isi pierd vederea in jurul varstei de 7
ani sau dupa aceasta varsta, ale caror vise contin imagini.