UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI DIN ARAD

FACULTATEA DE MEDICIN, FARMACIE I MEDICIN DENTAR SPECIALIZAREA

ASISTENA MEDICAL


NGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONIC



COORDONATOR TIINIFIC
PROF. UNIV. DR. AFILON JOMPAN



ABSOLVENT
IONIA NICOLAIE

ANUL 2009


CUPRINS
MOTIVAIA LUCRARII
FORME CLINICE
COMPLICAII
TRATAMENT MEDICAMENTOS
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
CAZ CLINIC PLAN DE INGRIJIRE
STATISTIC
CONCLUZII

MOTIVAIA LUCRARII
Patologia contemporan se caracterizeaz ntre altele prin frecvena mare a unor
boli a cror patogenie este condiionat n mare msur de modul de via al omului din
zilele noastre.
Boala apare ca un produs al unui dezechilibru cu rsunet aspru celor trei mari
dimensiuni: biologic, psihologic i social, ai ca efect ,, zgomot asupra ntregului
organism. Desigur acest dezechilibru se poate manifesta ntr-o diversitate de forme i la
cele mai diferite niveluri.
Dup definiia dat de Academia de tiine Medicale din ara noastr, recuperarea
este un domeniu de activitate complex: medical, educaional, social i profesional,
prin care se urmrete restabilirea ct mai deplin a capacitii funcionale pierdut de in
individ ( adult sau copil) n urma unor boli sau traumatisme, precum i dezvoltarea unor
mecanisme compensatorii ca s-i asigure posibilitatea de munc sau autoservire,
respectiv o via independent economic i social.
Obiectivul terapeutic ,, recuperarea funcional , att ct este posibil, a fost
urmrit i n lucrarea de fa.
Dorina de cunoatere n profunzime a ntregului complex de simptome i a
etiologiei bolii a fost determinat de faptul c n familie am avut o persoan cu
manifestri ale acestei bolii, innd cont c astmul este o boal i cu teren genetic
transmisibil doresc ca pregtirea mea teoretic i practic s-mi confere posibilitatea de
a depista dac apare i la ali membrii ai familiei n scopul aplicrii corecte a
tratamentului i chiar n clinica unde
FORME CLINICE ALE BOLII
Se deosebesc mai multe forme de astm bronsic si anume :
Astmul cu accese intermitente forma tipica de astm ( astmul franc), intalnita in
special la copii, adolescenti sau adulti tineri ). Este predominanta componenta alergica
(alergii medicamentoase, alimentare, etc.).
Astmul cronic - intalnit mai frecvent la persoane avand varsta de 40-50 ani sau la
varstnici.
Bolnavii se plang de dispnee de efort si uneori de repaus, tuse neproductiva sau cu sputa
mucoasa sau mucopurulenta. Pe acest fond de disconfort respirator permanent apar
accese astmatice tipice, adesea severe sau stari de rau astmatic, repetate , adesea
astmatice.
Starea de rau astmatic (Status asthmaticus) sau astmul acut sever - este un tip special
de astm bronsic.



Starea de rau astmatic este definita de :
- criza de astm foarte severa care dureaza peste 24 ore, care nu este influentata de
administrarea de bronhodilatatoare si care se insoteste uneori de tulburari cardiocirculatorii,
neurologice si gazometrice speciale. Este vorba de accese subintrante ( dupa un debut
progresiv) sau mult mai prelungit decat de obicei, care nu cedeaza sau se calmeaza greu dupa
medicatia activa.Exista si alte tipuri speciale , ca de exemplu astmul indus de aspirina,
aspergiloza (fungi) bronhopulmonara alergica.
Starea de rau astmatic apare de obicei la bolnavii la care astmul nu este bine controlat si este
precedat de zile si de saptamani de agravare a simptomelor in care pacientul nu a fost tratat
sau a fost supus la cure minimale, de scurta durata, care au ameliorat temporar simptomele,
dar nu au suprimat anomaliile bronsice.
Factori declansatori sunt deseori infectii bronsice , mai rar accidente in cursul tratamentelor
prin desensibilizare, dupa suprimarea brusca a corticoterapiei, dupa administrarea de sedative
din cauze neuropsihice, dar in cele mai numeroase cazuri factorul declansator este necunoscut.
Tabloul clinic este dominat de suieraturi (wheezing) bronsice , dispnee continua ce se
exacerbeaza la cel mai mic efort(bolnavii nu-si pot termina fraza ), dilatarea toracelui care
apare fixat in pozitie respiratorie maxima,tahipneea, incapacitatea de a tusi si expectora
completeaza tabloul clinic respirator. In tabloul clinic al acestor bolnavi un loc primordial il
ocupa semnele neuropsihice, instalarea starii de rau astmatic este anuntata de tulburari de
comportament si de starea generala precum : astenie, anxietate, insomnie, pentru ca in faza
avansata sa apara perioada de ognubilare si in final coma.
COMPLICAII
Complicatiile cele mai frecvente sunt :
- starea de rau astmatic sau astmul acut grav;
- aspergiloza bronhopulmonara alergica;
- pneumotoraxul spontan
- astmul combinat cu bronsita cronica sau astmul infectat, cu disfunctie
ventilatorie severa poate evolua spre insuficienta respiratorie sau tahiaritmii
ventriculare, agravate de factorii iatrogeni;
- bronsite acute si cronice;
- pneumonii;
- bronsiectazii;
- emfizemul pulmonar (cea mai importanta dintre complicatii care duce cu
timpul la insuficienta cardiaca).

TRATAMENT
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri.
Masurile preventive sunt foarte importante.
Tratamentul are in vedere :
Educatia bolnavului si furnizarea de informatii cat mai complete pe
care sa le foloseasca in ingrijirea sa(terapie corecta si controlata),
observarea conditiilor de exacerbare a bolii pentru a le inlatura,
urmarirea semnelor clinice de exacerbare si agravare, cunoasterea
tipurilor de medicamente, folosirea acestora in situatiile agravante.
Tratamentul astmaticului bronic este profilactiv i curativ.


TRATAMENT
Tratamentul profilactic se refer la nlturarea
i evitarea alergenului, schimbarea locului de
munc, uneori a domiciliului, prevenirea crizelor
paroxistice i infeciilor intercurente.
Tratamentul curativ este patogenic i
simptomatic i se adreseaz crizelor de astm,
ct i ternului fondului asmatic.

n raport cu etapele sale fiziopatologice poate fi
influenat terapeutic prin urmtoarele modaliti:
1. Tratamentul etiologic preventiv, viznd reacia
antigen-anticorp prin msuri specifice antialergice.
2. Tratamentul protector, viznd inhibiia apariiei sau
aciunii mediatorilor intermediari bronhoconstrictori, prim
msuri antialergice nespecifice
( bronhodilatatoare, simpaticomimetice).
3. Tratamentul simptomatic, viznd oprirea sau
ameliorarea reaciei inflamator alergice tisulare
( bronhospasm, edem al mucoasei).
4. Influena factorilor psihovegetativi.
5. Tratament al urmrilor i complicaiilor ( infecii
bronice, etc.).
n astmul alergic tratamentul hiposensibilizant folosete preparate care conin
extracte apoase de alergeni cu aciune semiretard sau retard.
Conin polo sau mono-alergni, cei mai folosii alergeni sunt praful de cas,
praful de strad, diverse polenuri, fungi, peri de animale, mucegaiuri, microburi i
veninuri de insecte. Hiposensibilizarea specific denumit i imunoterapie const n
administrarea, de obicei pe cale subcutanat a unor doze subclinice progresiv crescnde
din alergenul provocator al crizei de astm care poate realiza o scdere sau dispariie a
sensibilitii la acest alergen.
Modul de administrare, dozele admise, efectele, contraindicaiilor i reaciilor
adverse ale medicamentelor folosite n tratamentul astmului bronic.
n astmul premenstrual corectarea terenului discrenic se face n prima jumtate a
ciclului cu estrogeni, iar la a doua jumtate a ciclului cu progesteron, ca preparate
menionm Methil progesteron tablete 10-20 mg.

Salbutamolul ( Ventolin, Sultanol ), i Clebuterolul ( Spiropent) sunt folosii
cu precdere n aerosoli dozai: n aceast form i n dozaj corect ( 4x2 inhalaii/zi) sunt
practic lipsite de efecte cardiovasculare. Sub forma de spray bine dozat dilat bronhiile
aproape fr a realiza o concentraie sangvin msurabil.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC

Bolnavii cu afectiuni pulmonare necesita o ingrijire unitara, dar si ingrijire speciale in functie de
varietatea cazurilor si caracterul bolii(boli cu caracter infectios,de evolutie cronica sau ce pot apare
in pusee acute si
reprezinta urgente ale aparatului respirator)
Ingrijirile unitare necesare se refera la urmatoarele :
Asigurarea conditiilor de mediu in spital :
- saloane luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer suficient incalziti (18-20C), in cazul
bolnavilor cu afectiuni bronsice inflamatorii, temperatura salonului va fi mai ridicata si umidificata;
- aerisirea va fi continua, daca temperatura aerului o permite, sau improspatata de mai multe
ori pe zi prin deschiderea ferestrelor (bolnavii vor fi bine inveliti pentru a nu raci);
- maturatul nu va fi uscat, se folosesc aspiratoare de praf sau stergere umeda;
- repartizarea bolnavilor in saloane se va realiza pe afectiuni(cei cu imbolnaviri cu caracter
infectios vor fi internati in saloane separate);
- psihoterapia este un mijloc terapeutirc foarte important, mai ales in cazul crizelor cu tablouri
dramatice care pun in pericol viata bolnavului;
- atentie la psihicul bolnavului, bolile cronice tulbura echilibru psihic al bolnavului. Bolnavilor
cronici cu o perioada lunga de spitalizare, li se va asigura un climat propice radio, televizor, carti),
saloanele trebuie transformate in adevarate camine cu atmosfera calda , unde bolnavii sa se simta
bine.

CAZ CLINIC PLAN DE INGRIJIRE

In camera de garda - sectia medicala a Spitalului Caritas, se prezinta pacientul P.S. in varsta
de 22 ani, care acuza: respiraie greoaie, stare generala deteriorata, tuse cu expectoraie
seromucoas, cu astenie fizic.
Diagnostic medical la internare: astm bronic infecto-alergic
Istoricul bolii:
Pacientul se interneaza cu stare generala deteriorata, respiraie greoaie, tuse cu expectoraie
seromucoas, cu astenie fizic si stare de anxietate Simptomele au debutat in urma cu
cateva zile si s-au accentuat progresiv.
La examenul clinic general se constata:
Starea generala : afebrila; tegumente si mucoase palide;
Sistem musculo-adipos normal; Sistem posteo-articular integru
Ficat, splin n limite normale
Aparat ganglionar - ganglioni superficial palpabil
Aparat respirator - insuficien respiratorie R=25r/min, dispnee , raluri sibilante , murmur
vezicular diminuat bilateral
Aparat cardiovascular puls prezent, arnplu, tahicardie paroxistic 140p/min,
TA =125/80mmHg.



Apreciere : pacientul este afebril, dispnee expiratorie discret, tuse cu expectoraie seromucoas
Diagostic de nursing : - respiraie ineficient din cauza reducerii calibrului bronhiilor manifestat prin
dispnee
Interventii autonome si delegate:
repaus la pat al bolnavului
monitorizarea R ,TA, P, T;
dezobstrucie nazofaringian
aerisirea salonului, aspiraia secreiilor
oxigenoterapie cu narine
administrarea medicaiei prescrise de medic :
Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi
Obiective : - bolnavul s-i asigure repausul medical indicat de urmtoarele 8 h
Evaluare: pacientul afirm c poziia indicat i reduce disconfortul
- se simte bine n camera bine nclzit, n pat cu lenjerie curat i bine ntins

Apreciere : slbiciunea strii generale, R = 24 respiraii/minut,
TA = 130/70 mmHg, P = 75 bti/minut, T = 36,2
Diagostic de nursing : disconfort produs de dispneea expiratorie, a tusei manifestat prin alterarea strii
generale.
Interventii autonome si delegate : oxigenoterapie cu narine
administrarea medicaiei prescrise de medic : Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi
Obiective : reducerea dispneei n urmtoarele 8 h
Evaluare: - pacientul se plnge de faptul c nu se poate aerisi bine camera
-pacientul acuz dureri abdominale, stare general modificat
-tegumentele sunt transpirate
pacientul dorete schimbarea pijamalei care st umed din cauza transpiraiei; l ajut s-i usuce tegumentele
i s se schimbe.
Apreciere : pacientul este obosit, nu s-a putut odihni n cursul nopii cnd a fost subfebril ( 37,8 C)
- TA = 120/70 mm Hg, R= 22r/min, P= 75b/min
Diagostic de nursing : - respiraie ineficient
Interventii autonome si delegate :
repaus la pat al bolnavului
monitorizarea R ,TA, P, T;
dezobstrucie nazofaringian
aerisirea salonului
aspiraia secreiilor
oxigenoterapie cu narine
administrarea medicaiei prescrise de medic :
Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi, Miofilin, HHC, Prednison
Obiective : - bolnavul s-i reduc dispneea
-bolnavul s-i asigure cile respiratorii libere
Evaluare:
pacientul afirm c poziia indicat i reduce disconfortul
se simte bine n camera bine nclzit, n pat cu lenjerie curat i bine
pacientul se plnge de faptul c nu se poate aerisi bine camera
pacientul acuz dureri abdominale, stare general modificat , tegumentele sunt transpirate
pacientul dorete schimbarea pijamalei care st umed din cauza transpiraiei; l ajut s-i usuce
tegumentele i s se schimbe.





Pacientul se externeaza in stare buna cu urmtoarele recomandri:
- evitarea factorilor alergici
- tratament medicamentos:
1. Miofilin IV 4 f x 2
2. Prednison cp 8 x 2
3. Brofimen cp 4 x 2
4. HHC f 4 x 2
5. D.N.F. cu Mucosolvan 1 cp x 3
6. Algocalmin la nevoie 1 f
7. Triferment 2 tb x 2
8. Diazapam 1 cp x 2.


STATISTICA
Majoritatea cazurilor de astm bronic sunt tratate i urmrite n seciile de Pneumologie i Interne,
fr a se face legtur cu profesia. De aceea, incidena anual a astmului bronic profesional (ABP) n
Romnia este de aproximativ 200 cazuri pe an, cu certitudine mult mai puine dect cele reale.
Studiul de fa este un studiu retrospectiv, care i-a propus s evidenieze incidena comparativ a
cazurilor de astm bronic internate n Compartimentul Boli Profesionale i Secia Pneumologie n perioada
2003-2008 i declarate boal profesional sau legat de profesiune.
Metodologia de lucru a constat n crearea i nregistrarea electronic n dou fiiere a cazurilor de
astm bronic internate n aceast perioad n cele dou secii. Datele obinute au fost prelucrate statistic i
interpretate avnd n vedere vrsta, sexul, statutul profesional, evoluia bolii, declararea ca boal
profesional sau legat de profesiune.

Rezultatele obinute au fost urmtoarele:

n secia Pneumologie au fost internai 1635 pacieni cu diagnosticul astm bronic, din care 1075
femei i 560 brbai(fig.1); dintre acetia 441 (26,97%) au avut 993 reinternri. n relaie cu vrsta, din
cazurile internate 932 (57%) au avut vrste cuprinse ntre 20 i 49 ani. n relaie cu statutul profesional,
863 (52,78%) au fost angajai n diferite sectoare, iar 772 (47,21%) au fost pensionari de vrst sau
boal(fig.2). Nici unul din cazurile internate nu a fost declarat ca boal profesional sau legat de
profesiune.


Distributia pe sexe in sectia de
Pneumologie

n secia Pneumologie au fost internai
1635 pacieni cu diagnosticul astm
bronic, din care 1075 femei i 560
brbai(fig.1); dintre acetia 441
(26,97%) au avut 993 reinternri. n
relaie cu vrsta, din cazurile internate
932 (57%) au avut vrste cuprinse ntre
20 i 49 ani. n relaie cu statutul
profesional, 863 (52,78%) au fost
angajai n diferite sectoare, iar 772
(47,21%) au fost pensionari de vrst
sau boal(fig.2). Nici unul din cazurile
internate nu a fost declarat ca boal
profesional sau legat de profesiune.

1075 femei
560 barbati
0
200
400
600
800
1000
1200
1635 pac.cu
astm bronsic
femei barbati
Distributia profesionala in sectia de
pneumologie
RELATIA CU STATUTUL PROFESIONAL
52,78%
47,21%
44,00%
45,00%
46,00%
47,00%
48,00%
49,00%
50,00%
51,00%
52,00%
53,00%
54,00%
angajati diferite
sectoare 863 pacienti
pensionari de varsta
sau boala 772 pacienti
studiu efectuat pe 1635 pacienti
s
e
c
t
i
a

d
e

P
n
e
u
m
o
l
o
g
i
e
angajati diferite sectoare 863 pacienti pensionari de varsta sau boala 772 pacienti

Distributia pe sexe in compartimentul
boli profesionale

DISTRIBUTIA PE SEXE A BOLII
barbati cu
astm bronsic;
51%
femei cu astm
bronsic; 49%
femei cu astm bronsic barbati cu astm bronsic
CONCLUZII
Etiologia astmului bronsic poate sa fie de cauza alergica.
Simptomele functionale apar cu predilectie noaptea, in decada a doua sau a treia de viata.
Simptomele astmului bronsic se instaleaza brusccu dispneea paroxistica, fatigabilitatea marcata,
hemoptizia sunt semnele functionale cele mai des intalnite.
Tratamentul este in primul rand profilactic
In cazul persoanelor fara simptome sau cu simptome minore, nu este necesar nici un
tratament, insa este obligatorie efectuarea unor controale medicale de specialitate regulate, care sa
identifice eventualele modificari ce pot aparea pe parcursul evolutiei bolii.
Accentuarea astmului se coreleaza cu agravarea simptomelor si in majoritatea cazurilor este
necesar tratamentul de urgenta in criza.
Au fost urmarite trei cazuri clinice de astm bronsic
Pentru a putea ngriji cat mai corect o persoana cu afectiuni de tip respirator, rolul asistentei
medicale este de a cunoaste, in primul rnd simptomatologia acestor afectiuni, pentru a putea
actiona prompt i corect deoarece orice miscare sau tehnic aplicat greit poate avea repercursiuni
din cele mai nefavorabile asupra evolutiei.
Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii de
bolnavi. Dar pentru a-si indeplini menirea, nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice,
chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice,
care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar
interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.