Cum reusim sa scapam de radiatiile electromagnetice periculoase din casa

V-ati intrebat vreodata despre lumea high-tech in care traim, in care multe lucruri functioneaza
fara fir si computerizat? Oare ce mai urmeaza sa apara in urmatorii ani si care sa-l folosim la fel
de des cum utilizam mobilul? De exemplu, stiati ca a aparut Full Bod !can, un dispozitiv cu
rezonanta magnetica, ce costa doar "#$ de dolari, prin care se pot afla toate bolile unei persoane
printr-o simpla scanare cu raze % a corpului? &e de alta parte, cat de sigure sunt radiatiile
electromagnetice din mediul incon'urator? Cat de mult rau fac ele celulelor umane? Cat rau
produc oare ele? (a cate radiatii suntem expusi zilnic, fiind incon'urati de atatea aparate ce
produc radiatie electromagnetica?
)u va aduceti aminte ca, atunci cand erati copii, adultii va spuneau sa nu stati prea aproape de
televizor? *otivul era ca televizorul, asemenea calculatorului, emite tot felul de radiatii
electromagnetice, inclusiv microunde, unde radio, ultraviolete, raze %, raze infrarosii, campuri
electrice si magnetice de frecventa 'oasa+ Dar adevarul este ca cel mai periculos este sa stati in
spatele televizorului, pe unde marea ma'oritate a radiatiilor pot iesi+
,nsa, calculatorul sau televizorul nu constituie singura sursa de radiatii electromagnetice din
casele si birourile dvs+ Conform lui (ucinda -rant, autoarea cartii .!tatia de radiatii/, orice tip de
radiatii, in mod particular lumina soarelui si razele %, pot duce la aparitia unor activitati mari a
radicalilor liberi+ 0adicalii liberi sunt fragmente de molecule neechilibrate ce apar in corp, prin
respiratie normala si procesele digestive+ Oamenii de stiinta au descoperit ca un exces al
radicalilor liberi in trupul uman poate duce la deteriorarea imunitatii si a celulelor, ceea ce are ca
efect imbatranirea, bolile de inima, cancerul, precum si alte boli degenerative+
1nele vitamine si minerale clasificate ca antioxidanti diminueaza activitatea radicalilor liberi 2i
prote'eaza celulele de imbatranire prematura+ &rintre antioxidanti putem enumera3 vitamina C
4continuta in patrun'el in catitatea cea mai mare, germeni si vlastari etc5, vitamina 6 4in seminte si
nuci5 , beta caroten 4morcovi5 si seleniu+
6xista mai multe cai prin care noi suntem expusi radiatiilor electromagnetice, inclusiv din
cordoanele de alimentare ale aparatelor electrocasnice+ (ucinda -rant, un expert in domeniu
scrie urmatoarele3 .7paratele noastre electrocasnice folosesc pentru alimentare curent alternativ
47C5+ Dar, trupurile noastre produc curent continuu 4DC5, ce poate fi masurat in creierul uman+
6lectroencefalograful 466-5 masoara campul electric8 tehnologia dispune de un dispozitiv
denumit !91,D 4superconducting :uantum interference devices5, adica dispozitive de
superconductori cu interferenta cuantica5 ce poate detecta micul camp magnetic al creierului+
Campurile magnetice mai puternice si mai inalte ale aparatelor electrocasnice intra in interferenta
cu electricitatea mult mai scazuta a corpurilor noastre+ Campurile magnetice pot induce campuri
electrice slabe in conductori electrici ; corpurile noastre fiind conductori+ 7cest proces, denumit
inductie, este unul din modalitatile prin care asemenea campuri pot afecta chimia trupului+/
6nergia electrica creeaza electricitate statica si un mediu crescut de incarcare ion-pozitiva, care
nu face bine sanatatii umane+ )oi trebuie sa echilibram mediul nostru prin adaugarea unei
ionizari pozitive, lucru care ne va face sa ne simtim mai bine si sa limitam actiunea ionilor pozitivi+
De asemenea, si chimicalele de la copiatoare, echipamente electronice, plastice etc+ pot contribui
la o sanatate precara a noastra+
Cum ne putem prote'a?
&rin mai multe metode, printre care putem aminti3
- 0educerea expunerii fata de sursele electromagnetice neesentiale8
- Folosirea ecranelor de protectie amplasate in fata monitoarelor8
- 6xercitii pentru reducerea stresului 4tai chi sau ai<ido58
- Consumul de fructe si vegetale 4in special cele care contin antioxidanti58
- Folosirea de electronice si electrocasnice care utilizeaza baterii, intrucat bateriile produc un
camp electromagnetic foarte slab+ &entru reincarcarea bateriilor este indicat a se folosi energie
solara in loc de energie electrica+
- ,ntrucat radiatia electromagnetica scade odata cu distanta, va puteti prote'a tinandu-va la
distanta fata de emitatorii cei mai puternici ai campurilor electromagnetice+ 7stfel se recomanda
ca3 becurile fluorescente sa se afle la cel putin = metri distanta fata de dvs, frigiderele la cel putin
>,$ metri distanta, televizoarele si calculatoarele la cel putin > metru distanta, incalzitoarele
electrice la cel putin > metru distanta+
- !e recomanda ca atat timp cat nu le folositi, sa scoateti din priza toate dispozitivele electronice
si electrocasnice+ De exemplu, noaptea puteti deconecta toate aparatele, cu exceptia frigiderului+
- &lasati langa calculator sau televizor anumite dispozitive de protectie impotriva radiatiilor, ca si
cristalele sau orgoni 4de exemplu O0-O),, 7(*6675+ O0-O),, 7(*667 sunt mai mult decat
simple bi'uterii, simple amulete sau talismane+ Create pe baza descoperilor doctorului ?ilhelm
0eich si a principiilor orgonice formulate de catre acesta si alti numerosi cercetatori care i-au
calcat pe urme, orgonii 7lmeea contin cipsuri metalice, un fir de cupru curbat sub forma de
moneda, un cristal sau mai multe pietricele de cristal de stanca, toate incorporate intr-o cantitate
suficienta de rasina sintetica, pentru a forma orgonul perfect+ 6lementele fieroase inglobate in
rasina orgonilor sunt cele care colecteaza vibratiile nocive si radiatiile electromagnetice
periculoase+ &entru mai multe detalii si comenzi, vizitati site-ul O0-O), 7(*667+ (a fel de bune
mai sunt i cristalele naturale pure+
*@suri de protecAie Bmpotriva radiaAiilor negative3 direcAia de dormire nord- sud 2i mrea'a b<
0adiaAii electromagnetice neionizate ; expunere ubicuitara
Cercetatorii 1niversitatii din Ohio, !17, au descoperit cum functioneaza enzima responsabila cu
repararea tesuturilor afectate de radiatii+ Ca sa fie pe intelesul tuturor, cand vorbim de tesuturi
afectate de radiatii, vorbim despre arsurile de soare si aceasta descoperire ar putea duce la o
crema sau o lotiune de corp capabila nu doar sa atenueze dar sa repare tesutul afectat+
0azele ultraviolete ale soarelui penetreaza pielea si afecteaza structura 7D), ducand la acea
roseata a pielii 4deoarece corpul incearca sa repare acea zona pompand sange in ea5 si la
distrugerea ei 4atunci cand ne co'im5+
*ulte plante si chiar si unele animale produc natural o enzima numita fotoliza care este capabila
sa repare zonele afectate de radiatii insa omul nu este atat de norocos+ )orocul nostru este ca
avem capacitatea de a ne adapta si de a crea artificial acele procese care pentru alte vietati sunt
naturale+
Cercetatorii au folosit un laser special pentru a fotografia la viteza foarte mare procesul de lucru
al fotolizei 4vorbim de expuneri de a trilioana parte a unei secunde5 pentru a vedea la nivel
molecular deplasarile electronilor+
0adiatiile 1V lovesc atomii din legaturile 7D), cauzandu-i sa formeze legaturi accidentale cu alti
atomi din 'urul lor+ 7ceste legaturi pot cauza erori cand sirurile de 7D) se multiplica, cauzand
mutatii sau chiar cancer+ 6nzima reuseste sa contracareze acest efect atacand cu electroni acele
legaturi accidentale, spargandu-le si permitand sirurilor 7D) sa se formeze normal+
!pectrul electromagnetic
Cn func ie de frecven a sau lungimea de und@ cu care radia ia se repet@ Bn timp, respectiv Bn
spa iu, undele electromagnetice se pot manifesta Bn diverse forme+ !pectrul radia iilor
electromagnetice este Bmp@r it dup@ criteriul lungimii de und@ Bn cDteva domenii, de la frecven ele
'oase spre cele Bnalte 3
radia iile 4undele5 radio,
microunde,
radia ii infraro ii,
radia ii luminoase,
radia ii ultraviolete,
radia ii % 40Entgen5,
radia ii . F/ 4gamma ; liter@ greac@5+
1ndele radio se folosesc i pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunica ii
prin satelit i telefonie mobil@, cu frecven e de la cB iva <ilohertzi pBn@ la cB iva gigahertzi 4>-Gz H
>I# Gz5+ Cn anumite aplica ii speciale Bns@ domeniul de frecven e poate fi mult extins+ 7stfel, Bn
comunica iile cu submarinele se folosesc uneori frecven e de doar cB iva hertz, iar Bn
comunica iile digitale f@r@ fir sau Bn radioastronomie frecven ele pot fi de ordinul sutelor de
gigahertzi+ 1niunea ,nterna ional@ a Jelecomunica iilor, forul care reglementeaz@
telecomunica iile prin unde radio, stabile te prin conven ie limita superioar@ a frecven ei undelor
radio la K+III -Gz+
&entru transmisii radio i JV se definesc benzile 3
1nde lungi3 >$K <Gz ; ="# <Gz
1nde medii3 $K> <Gz ; >+L=I <Gz
1nde scurte3 =+K>I <Gz ; =$+M=I <Gz
1nde ultrascurte3 MM *Gz ; >IM *Gz
Jeleviziune 3
Banda , 4canalele =-L53 $N *Gz ; MM *Gz
Banda ,,, 4canalele "->K53 >"N *Gz ; =>L *Gz
Benzile ,V i V 4canalele >N-L#53 N"I *Gz ; MIL *Gz
*icroundele sunt folosite atDt Bn comunica ii cDt i Bn cuptorul cu microunde, care se bazeaz@ pe
absorb ia relativ puternic@ a radia iilor de aceast@ frecven @ Bn ap@ i materiile vegetale i
animale+
*icroundele sunt unde Gertziene a c@ror lungime este cuprins@ Bntre > mm 4KII -Gz5 i > m 4I,K
-Gz5+ 7plica iile microundelor prezint@ interes Bn leg@tur@ cu propagarea acestora prin liniile de
transmisie i prin ghidurile de und@, precum i cu rezonatoarele electromagnetice, care
Bnlocuiesc circuitele rezonante clasice+
6xist@ o varietate de dispozitive i elemente de circuit specifice sistemelor cu microunde3
dispozitive pasive 4cuploare directive, divizoare de putere, filtre de diverse tipuri5 i dispozitive
active 4tuburi electronice speciale, tranzistoare, diode speciale5+
1ndele milimetrice se folosesc de exemplu Bn astronomie i medicin@+ 1ndele milimetrice cuprind
spectrul undelor acustice 4herAiene5 cu lungimi de und@ cuprinse Bntre >->I mm ; frecvenA@
ultraBnalt@ 4KI-KII -Gz5 2i fac parte din energiile neionizante+ 7ceste energii de origine solar@,
cosmic@ fiind intens absorbite de vaporii de ap@ 2i oxigen molecular 4O=, G=O, )=5, p@trund Bn
atmosfera terestr@ Bntr-o cantitate foarte mic@, Bn funcAie de condiAiile atmosferice+ Cns@ spaAiul
interplanetar este poluat de multiple surse artificiale care genereaz@ acest spectru de unde+
1ndele terahertziene au Bnceput abia de curDnd s@ fie cercetate i folosite Bn aplica ii practice+
1ndele teraherziene 4> JGz H >I>=Gz5, denumite de asemenea .unde submilimetrice/ si .raze J/
4.J-ras/, Bn limba englez@5, sunt definite ca undele electromagnetice ce aparAin domeniului de
frecvenA@Olungime de und@ de la I+> JGz 4KIII Pm5 la >I JGz 4KI Pm5+ 7lAi autori se refer@ la
undele terahertziene ca la undele electromagnetice care se Bntind de la I+K JGz 4>III Pm5 la K
JGz 4>II Pm5+ 7cestea sunt doua dintre cele mai comune definiAii ale domeniului de
frecvenA@Olungime de und@ ale undelor terahertziene+
0adiaAia eletromagnetic@ cu frecvenAa Q H> JGz are o lungime de und@ R H KII Pm, un num@r de
und@ S H KK+K cm->, 2i o energie fotonic@ 6 H N+>N meV+ Cn consecinA@, fiecare dintre cele dou@
domenii de frecvenA@ menAionate mai sus corespund la dou@ domenii de lungime de und@, num@r
de und@ i energie fotonic@+ Conform acestor definiAii, radiaAia terahertzian@ aparAine Tbre2ei
terahertziene/ 4Tterahertz gap/, Bn limba englez@5, care este localizat@ Bntre domeniile de
frecvenAaOlungime de und@ ale microundelor i undelor infraro2ii din spectrul electromagnetic+
Domeniul undelor terahertziene se mai denume2te astfel BntrucDt Bn trecut tehnologia pentru
generarea i detectarea undelor terahertziene nu a fost dezvoltat@ Bn mod egal cu tehnologiile
de'a disponibile pentru domeniile de und@ 2i lungime de und@ ale microundelor i undelor
infraro2ii+
0adia ia 4lumina5 infraro ie este foarte util@ Bn analize fizico-chimice prin spectroscopie+ De
asemenea ea se mai utilizeaz@ pentru transmiterea de date f@r@ fir dar la distan e mici, a a cum
este cazul la aproape toate telecomenzile pentru televizoare i alte aparate casnice+ (umina
vizibil@ este cel mai la BndemDn@ exemplu de unde electromagnetice+
0adia ia Bn infraro u 4,05 este o radia ie electromagnetic@ a c@rei lungime de und@ este mai
lung@ decDt cea a luminii vizibile 4NII-"II nm5, dar mai scurt@ decDt cea a radia iei terahertz
4>II Um ; > mm5 i a microundelor 4V KIIII Um5+
0adia ia 4lumina5 ultraviolet@ este responsabil@ pentru bronzarea pielii+ 0azele ultraviolete numite
i raze 1V sunt radia ii electromagnetice cu o lungime de und@ mai mic@ decDt radia ia iile
luminii percepute de ochiul omenesc+ 0azele 0Entgen 4H radia ia %5 au o lungime de und@ i mai
mic@+ Denumirea de Tultraviolet/ provine de la culoarea violet din spectrul luminii albe, care are o
lungime de und@ Bnvecinat@, doar ceva mai mare+
(umina natural@ de la !oare con ine printre altele i raze ultraviolete+ 6xpunerea intens@ la raze
1V, fie naturale, fie artificiale, d@uneaz@ corpului omenesc+
0azele % 4sau 0Entgen5 sunt folosite de mult@ vreme Bn medicin@ pentru vizualizarea organelor
interne+ 0adia ia 4razele5 % sau radia ia 4razele5 0Entgen sunt radia ii electromagnetice
ionizante, cu lungimi de und@ mici, cuprinse Bntre I,> i >II W 4XngstrEm5+
6le prezint@ urm@toarele propriet@ i3
Bn vid ele se propag@ cu viteza luminii8
impresioneaz@ pl@cile fotografice8
nu sunt deviate de cDmpuri electrice i magnetice8
produc fluorescen a unor substan e 4emisie de lumin@58 6xemple de substan e fluorescente3
silicat de zinc, sulfurY de cadmiu, sulfurY de zinc, care emit lumina galben-verzuie8
sunt invizibile, adic@ spre deosebire de lumin@, nu impresioneaz@ ochiul omului8
p@trund cu u urin @ prin unele substan e opace pentru lumin@, de exemplu prin corpul omenesc,
lamele metalice cu densitate mic@, hDrtie, lemn, sticl@ +a+, dar sunt absorbite de metale cu
densitatea mare 4de exemplu3 plumb5+ &uterea lor de p@trundere depinde de masa atomic@ i
grosimea substan ei prin care trec8
ionizeazY gazele prin care trec+ )umYrul de ioni produ i indic@ intensitatea radia iilor+ &e aceast@
proprietate se bazeazY func ionarea detectoarelor de radia ii8
au ac iune fiziologicY, distrugDnd celulele organice, fiind, Bn general, nocive pentru om+ &e
aceast@ proprietate se bazeazY folosirea lor Bn tratamentul tumorilor canceroase, pentru
distrugerea esuturilor bolnave+
0azele gamma se produc adesea Bn reac ii nucleare+ 0adia ia sau razele gamma 4gamma
desemneaz@ litera greceasc@ F5 sunt unde electromagnetice de frecven e foarte mari produse de
interac iuni Bntre particule subatomice, cum ar fi la dezintegr@rile radioactive sau la ciocnirea i
anihilarea unei perechi electron ; pozitron+
(a trecerea printr-un mediu mai mult sau mai pu in absorbant, radia iile F sufer@ o atenuare
datorit@ proceselor de Bmpr@ tiere i a celor de absorb ie conform unor legi fizice+ 0azele gamma
interactioneaz@ cu materia prin care trec prin urm@toarele mecanisme 3 6fectul fotoelectric,
6fectul Compton i &roducerea de perechi+
1ndele electromagnetice au fost prezise teoretic de Tecua iile lui *axZell/ i apoi descoperite
experimental de Geinrich Gertz+ Varia ia unui cDmp electric produce un cDmp magnetic variabil,
c@ruia Bi transfer@ Bn acela i timp i energia+ (a rDndul ei, energia cDmpului magnetic variabil
creat, genereaz@ un cDmp electric care preia aceast@ energie+ Cn acest fel energia ini ial@ este
transformat@ alternativ i permanent dintr-o form@ 4electric@ Bn magnetic@ i invers5 Bn cealalt@, iar
procesul se repet@ ducDnd la propagarea acestui cuplu de cDmpuri+ Jrebuie totu i subliniat c@
exist@ Bn procesul men ionat i pierderi de energie 4amortiz@ri5 ce Bnso esc fenomenul+
0adia ia electromagnetic@, indiferent de frecven @, prezint@ urm@toarele propriet@ i 3
,nterferen a3 reprezint@ fenomenul de suprapunere a dou@ sau mai multe unde care se BntDlnesc
Bntr-un punct din spa iu+
0eflexie3 reprezint@ fenomen Bn fizic@ de Bntoarcere a undelor electromagnetice+
0efrac ie3 reprezint@ schimbarea direc iei de propagare a unei unde din cauza schimb@rii vitezei
de propagare, la interfa a dintre dou@ medii sau la gradientul local al propriet@ ilor mediului Bn
care se propag@+ Cel mai u or de observat exemplu este Bn cazul luminii, atunci cDnd aceasta
trece dintr-un mediu transparent 4aer, ap@, sticl@ etc+5 Bn altul+ Jotu i fenomenul se petrece cu
toate undele, inclusiv cu cele sonore+
7bsorb ie3 reprezint@ captarea radia iilor+
Difrac ie3 const@ Bn esen @, ocolirea de c@tre lumin@ a obstacolelor cDnd dimensiunile acestora
sunt comparabile, ca ordin de m@rime, cu lungimea de und@ a radia iilor folosite+
0adia ia electromagnetic@ are o natur@ dual@3 pe de-o parte, ea se comport@ Bn anumite procese
ca un flux de particule 4fotoni5, de exemplu la emisie, absorb ie, i Bn general Bn fenomene cu o
extensie temporal@ i spa ial@ mic@+ &e de alt@ parte, Bn propagare i alte fenomene extinse pe
durate i distan e mari, radia ia electromagnetic@ are propriet@ i de und@+
CDt de periculoase sunt aparatele electrice i electronice din 'urul nostru?
Cimpurile electromagnetice 46*F5, emise de toate aparatele electrice, electronice si
electrocasnice pe care le detinem in casa, ne pot dauna sanatatii+
Daca detineti un -aussmetru, puteti sa va convingeti singuri ca fiecare aparat emite radiatii
electromagnetice de diferite intensitati+ 1nitatea de masura a densitatii fluxului magnetic este
-auss-ul 4Carl Friedrich -auss, latinizat Carolo Friderico -auss, 4n+KI aprilie >""",
BraunschZeig ; d+ =K februarie >M$$, -Ettingen5 a fost un matematician, fizician i astronom
german celebru pentru lucr@rile despre integralele multiple, magnetism i sistemul de unit@ i
care-i poart@ numele5+
!e considera ca radiatiile cuprinse intre I,$ si = mili-aussi 4m-5, nu sint periculoase pentru
sanatatea noastra+ I,$ reprezinta de fapt valoarea magnetismului natural al planetei+ Jot ce
depaseste valoarea de = m- devine periculos+
Jrebuie avut in vedere faptul ca toate aparatele emit un camp 6*F puternic in interiorul lor+
Valoarea intensitatii radiatiilor scade semnificativ in raport cu distanta+ Din acest motiv unele
aparate, care intra in contact cu pielea in momentul functionarii, ne pot afecta direct si puternic
4aparate de ras electrice, epilatoare electrice, vibratoare, mobile 4Bn special cele performante5,
etc5 iar altele ne pot afecta mai putin, deoarece functioneaza la distanta de noi 4tv, dvd plaer,
etc5+
Cum am spus, puteti masura dumneavoastra insiva valorile acestor radiatii 6*F+ Daca nu aveti
posibilitatea sau rabdarea necesara, va expunem aici rezultatele obtinute de alti curiosi+
!a incepem cu calculatorul, pentru ca tot va aflati in fata lui+ 1n monitor C0J 4tub, clasic5 emite
un cimp de =-$ m- la o distanta de KI cm si [ = m- la o distanta de LI cm+ 7sadar, este bine sa
stam la cel putin o 'umatate de metru distanta de un asemenea monitor+ 1n monitor (CD emite
un cimp de sub = m- atit la KI cm cit si la LI cm+
7lte valori mai pe scurt3
- Ventilatorul de racire al procesorului H L m- la distanta de $ cm+
- &rocesorul H \ "I m- cDnd lucreaz@ i e solicitat+
- Boxa audio cu butonul de alimentare emite un cimp de = ; K m- la KI cm, cu butonul pe OFF si
N ; $ m- cu butonul pe O), la aceeasi distanta+
- *ouse-ul, [ = m- la contact 4adica la atingere, avind in vedere ca sintem mai tot timpul in
contact cu el5
- (CD laptop H [ = m-, la LIcm
- !ub laptop H [ = m-, in general, dar in zona procesorului H \ "I m-, cind acesta lucreaza sau
cind functioneaza ventilatorul+ 7sadar, nu este prea indicat sa tinem laptopul in poala timp
indelungat+
7lte aparate
- Frigider, in fata, la KI cm H K ; $ m-+
- Cuptor cu microunde+ ,n fata, la KI cm, in timpul functionarii H NI ; $I m-+ Jot in fata, la KI cm,
scos din priza H N ; $ m-+
- *asina de tuns electrica+ \ "I m-, atit la contactul cu capul de taiere cit si la miner+
- &eriuta de dinti electrica+ [ = m- la cap+ N ; $ m- la contact, la mi'locul corpului periutei+ NI ;
$I m-, la contact, in zona in care este tinuta in mina+
- 1scator de par de >=II ?, $ ; >I m- la >$ cm de calea de iesire a aerului, \ "I m-, la miner+
- 0adio cu ceas, >$ cm H [ = m-+ ,n zona adaptorului 7CODC, >$ cm H KI ; NI m- si KI cm H =
; K m-+
- Ceas de mina, [ = m-, la contact+
- Jelecomenzi 4JV, DVD, aer conditionat]5, [ =m-+
- Jub fluorescent, 0otund de =I ?, =,$ cm H NI ; $I m-, >$ cm H = ; K m-+ Jub drept de =I ?,
>$ cm H K ; N m-, KI cm H [ = m-+
- &rize, de perete sau de prelungitor, fara nici un stecher introdus, [ = m-+ Cu stecher introdus si
cu aparat in functiune, >$ cm H K ; N m-, \ "I m-, la contactul cu priza si cablurile de
alimentare+
- Jelevizor, diagonala de $= cm, LI cm H N ; $ m-+
- *asina de spalat, in fata, KI cm H N ; $ m-+
- Jelefoane mobile3 telefon cu baterie, activat dar nu si utilizatOdeschis \ "I m-, la contact
4valoarea cea mai mare in zona antenei interne5+ 7sadar, un telefon mobil este periculos daca il
tinem in buzunare strimte+ Foarte curios, un telefon C1 B7J60,7 !CO7!7 emite un cimp de K ;
$I m-, valoarea mai mare in zona antenei+ O baterie scoasa emite doar = ; K m-+ De retinut ca
la acest tip de aparate mai se adauga radiatiile de radiofrecventa si cele ale microundelor+
Valorile expuse aici sint orientative si nu stricte+ 6le pot fi in realitate fie mai mici, fie mai mari+
Concluzia ar fi ca trebuie sa evitam sa folosim prea des si prea mult timp aparate pe care le
punem in contact cu corpul nostru+ !a ne gindim cit de mult folosesc unii telefoanele mobile zilnic^
6ste de presupus ca un telefon, un aparat de ras electric sau un vibrator sint mai periculoase
deoarece intra in contact cu zone sensibile ale corpului, in comparatie cu un depilator electric,
care intra in contact cu miinile sau picioarele+ ,n rest, e bine sa stam la o distanta de cel putin $I
cm de aparatele aflate in functiune prin casa+
Firmele de componente ,J lucreaz@ la acest punct la aceast@ problem@ a radia iilor i piesele
scoase mai recent au sc@zut@ emisia de radia ii i vibra ii+ Dar nu tiu exact cDt i cum pe fiecare
component@ sau tip+ Oricum dac@ le Bndep@rta i de dvs+ au mai pu in efect, mai pu in tastatura i
mausul, sau laptopul, pentru c@ lucr@m cu ele direct+
Din cDte am auzit mobilele i antenele lor de emisie ne radiaz@ mai mult ca un &C, a a c@ sta i
mai pu in la calculator i Bndep@rta i 4cDt v@ las@ cablurile5 unitatea central@ de picioare+
Jehnologii actuale3 telefonia mobila si necesitatea protectiei utilizatorului la radiatia emisa+
Cn anii din urma, in numeroase reviste de specialitate au aparut articole care atrag atentia asupra
nocivitatii utilizarii intense a telefoanelor celulare+ Daca in >##$ semnalele de avertizare abia
fusesera date, in >### numeroase tari vest europene 4in care exista colective de cercetare in
probleme de bioelectromagnetica5 au consacrat proiecte de cercetare sponsorizate de agentii
guvernamentale sau de firme producatoare de telefoane celulare, care urmaresc sa depisteze
gradul de nocivitate al iradierii utilizatorilor cu cDmpul de radiofrecventaOmicrounde emis de
telefonul mobil in timpul functionarii+
!pre exemplu, firma *otorola sponsorizeaza si supervizeaza in prezent cel mai mare program de
cercetare din lume, privind telefoanele celulare si implicatiile asupra sanatatii+ Doua sunt
elementele telefoniei mobile care pun probleme de iradiere cu radiatie neionizanta3
transmitatoarele statiilor de baza si respectiv aparatul telefonic+
Jransmitatoarele statiilor de baza opereaza in banda ML#-M#N *Gz iar telefoanele portabile si
cele celulare transmit in banda de M=N-MN# *Gz 4in !+1+7+5, si respectiv #II si >MII *Gz in
6uropa+ Cn zona turnurilor 4cu inaltimi intre NL ; M= m5 unde se instaleaza antena statiei de baza,
in cazul in care se opereaza simultan pe >L canale, valoarea maxima a componentei electrice a
cDmpului electromagnetic este cuprinsa intre I+> ; I+M VOm+
7 a c@ )1 v@ lua i terenuri i case Bn zona acestor turnuri i nici a celor electrice de Bnalt@
tensiune+ ,ar Tafaceri tii/ care se bucur@ c@ iau bani de la proprietarii de antene, pentru c@ i le-au
pus pe terenul lor, )1 or s@ se bucure prea mult timp de avu ie i nici copii lor nu o s@ mai apuce+
7 a c@ mai bine modest i s@n@tos decDt bogat i bolnav 4sau cel pu in gDndi i-v@ la copii5+
Cn anii _MI telefoanele mobile operau in sistem analog pe frecventele de N$I sau #II *Gz 4)*J5,
iar incepDnd din >##= a fost introdus sistemul digital 4-!*5, care in 6uropa s-a extins puternic
incepDnd cu anul >##N+ Jelefoanele )*J au unda purtatoare continua8 cele care lucreaza pe N$I
*Gz au in genere o putere de iesire maxima de >+$ ?, iar cele care lucreaza pe #II *Gz au
puterea maxima de > ? 4unele modele mai vechi care utilizeaza sistemul )*J au o putere
maxima de iesire de L ?5+
Cn sistemul -!* informatia este transmisa in impulsuri cu o frecventa de repetitie de =>" Gz+
(ungimea impulsului si frecventa de repetitie conduc la un ciclu de lucru de >OM+ &uterea maxima
de iesire este de = ?, ceea ce implica o valoare maxima a puterii medii de I+=$ ?+
Frecventa de repetitie a impulsurilor devine = Gz atunci cDnd utilizatorul este in postura de simplu
receptor al mesa'ului telefonic+ Daca durata emisiei 4cDnd utilizatorul vorbeste5 este egala cu
durata receptiei, aceasta face ca puterea de iesire sa devina 'umatate din cea maxima+ &uterea
de iesire este reglata insa si de statia de baza, de la valoarea maxima de = ?, pDna la un
minimum de =I m?, in cazul in care utilizatorul se gaseste foarte aproape de aceasta+
Jelefoanele celulare emit la distanta de $ cm de antena 4puterea variabila intre L-LII m?5 un
cDmp avDnd componenta electrica cuprinsa intre #+N ; #N VOm si componenta magnetica intre N>-
N>I m7Om+
Jelefoanele celulare au un design diferit, unele avDnd antena dipolara, altele helicoidala+ 0ata
specifica de absorbtie 4!705, masurata in ?O<g, a fost determinata experimental pentru cDteva
telefoane, si s-a gasit ca aceasta are valori cuprinse intre I+K?O<g si >+K ?O<g ; fiind normalizata
la o putere standard de iesire de I+=$ ?+ Dintre telefoanele nominalizate ca avDnd cele mai
ridicate valori ale !70 4si deci care iradiaza cel mai puternic utilizatorul5, amintim3 )o<ia =>>I,
*otorola M=II si 6ricsson KK"+
1nele firme constructoare si-au reevaluat in ultima vreme pozitia, in sensul proiectarii si fabricarii
unor modele de telefoane cu radiatie redusa+ Firma Gagenu< 4-ermania5 este in prezent cap de
lista, urmata de firmele Gitachi si *itsubishi, care s-au consacrat in directia modificarii tehnologiei
in favoarea diminuarii iradierii utilizatorului+
Cn tabelul de mai 'os sunt date valorile ratei specifice de absorbtie a energiei cDmpului la nivelul
capului uman, valori mediate pe >I g de tesut, in cazul utilizarii diverselor tipuri de telefoane
celulare 3
&roducatorO*odel nr+
Jipul antenei`
!70 masurata 4?O<g58
putere intrare antena H I+=$ m?
!70 estimata 4?O<g58
&utere intrare antena H I+L ?8
Gagenu< -lobal Gand
i
I+=M
I+"
*otorola !tar Jac
d
I+KK
I+M
!on C*-D%>III
d
I+N>
>
)o<ia M>I,
h
I+"K
>+"
*otorola d>LI
d
I+M>
>+#
!on C*D-a>
d
I+MM
=+>
6ricsson -F"MM
h
I+#>
=+=
6ricsson -GLMM
h
I+#$
=+K
&anasonic 6B -$II
d
I+#M
=+K
!harp J9 -"II
d
>+I>
=+N
&hilips -enie
d
>+I$
=+$
)o<ia >L>>
h
>+IL
=+$
&hilips Diga
h
>+IL
=+$
7scom 7xento
d
>+=$
K
Bosch *-CO* #IL
d
>+K=
K+=
7scom 6listo
h
>+KK
K+=
` Jipul antenei3 i H Bncorporata8 d H dipolar@8 h H helix+
Cn figura > este reprezentat nivelul !70 pentru trei tipuri de antena care utileaza telefoanele
Gagenu<+ Dintre acestea, modelul -lobalGand, cu o antena incorporata speciala, asa numita
antena F ; inversata planara, este modelul cel mai performant, din punctul de vedere al protectiei
individuale la iradiere, prezentDnd cea mai mica valoare a !70+
Fig+ >+ 0ata specifica de absorbtie 4!70, in ?O<g5 indusa de telefonul celular Gagenu<, in diverse
modele constructive+ Valoarea limita maxim acceptabila a !70, mediata pe > g de tesut, stabilita
prin standardul american 7)!,,este de >+L ?O<g+
7nexa standardului german de protectie la expunerea in cDmpuri de radiatie electromagnetica
neionizanta 4D,) IMNM, partea a =-a ; >##>5 face recomandari privitoare la utilizarea telefoanelor
celulare8 sunt date distantele minime de siguranta intre utilizator si terminalul telefonic, asa cum
deriva ele din valoarea mediata spatial a !70 de = ?O<g, stabilita in standard, astfel 3
&uterea de emisie a telefonului
Frecventa de lucru
I+$ ?
> ?
= ?
N ?
$ ?
M ?
=I ?
N$I *Gz analog
I cm
N cm
-
-
=I cm
-
NI cm
MII *Gz analog
-
$ cm
-
-
=$ cm
-
$I cm
#II *Gz digital
-
-
I cm
K cm
-
$ cm
M cm
>MII *Gz digital
-
I
K cm
-
-
$ cm
" cm
Dupa cum se observa din tabel, in functie de puterea de emisie a telefonului, utilizarea lui in
imediata proximitate a urechiiOcapului nu este recomandata in unele cazuri, radiatia produsa de el
conducDnd la depasirea valorilor de siguranta 4nepericuloase5 ale ratei specifice de absorbtie+
CncepDnd din >##$ acuzele unor utilizatori ai telefoanelor mobile -!* s-au facut auzite oficial+ 6i
se plDngeau de diverse simptome specifice, banuind ca acestea sunt legate de radiatia emisa de
telefoanele lor+ &rintre simptome se aflau3 durerile de cap, stari de disconfort, senzatii de caldura
; in spatele, in 'urul sau in ureche, dificultati de concentrare, probleme cu memoria, etc+ Organele
cele mai vizate de iradierea 4locala5 cu microunde de la telefoanele celulare sunt3 creierul, ochii si
urechile+
Cunostintele actuale privind efectele expunerii in cDmpuri slabe de microunde asupra starii de
sanatate sunt inca foarte reduse, motiv pentru care recent au demarat studii de caz si studii
epidemiologice in mai multe tari europene, cu scopul de a clarifica problema nocivitatii
telefoanelor celulare+ 1n studiu epidemiologic de referinta a fost de'a finalizat in !candinavia+ Cn
acest studiu au fost angrenati LK"# utilizatori -!* si $L>K utilizatori )*J din !uedia, si respectiv
cDte =$II de utilizatori din fiecare categorie, din )orvegia+ !tatistica efectuata este extrem de
ampla si riguroasa+ 0ezultatele studiului nu sunt insa concludente+ Ceea ce se poate spune este
ca telefoanele )*J induc chiar intr-o mai mare masura diverse simptome specifice 4senzatia de
caldura in zona urechii, dureri de cap, oboseala5+
!tudii de o mai mica anvergura au fost realizate in -ermania 4in >##L si >##M5, sponsorizate fiind
de Deutsche Jele<om+ Cn studiul din >##L au fost observate modificari statistice semnificative in
ceea ce priveste perioada necesara subiectilor sa adoarma si in ceea ce priveste durata aparitiei
miscarii rapide a ochilor, dupa adormire+ Cn medie, cei >= voluntari au adormit cu K minute
4==+Nb5 mai rapid cDnd au fost expusi radiatiei emise de telefonul celular -!* si respectiv au
fost necesare >$ minute 4cu >"+"b mai putin timp decDt in cazul neiradierii5 pentru a intra in faza
de somn insotit de miscari oculare rapide+ Cn studiul din >#MM au fost urmarite aceleasi efecte, dar
doza de iradiere a fost redusa+ 0ezultatele au scazut si ele proportional+
&Dna in prezent exista un mare numar de studii efectuate pe un numar relativ restrDns de
voluntari, studii care au urmarit sa evidentieze efectele neurofiziologice ale iradierii datorate
utilizarii telefoanelor celulare+ 7cestea au urmarit sa reveleze3 modificari evidentiabile
electroencefalografic, modificari ale functiilor cognitive, modificari ale circulatiei cerebrale si
perturbarea somnului+ &e ansamblu, rezultatele obtinute sunt inca neconcludente+
Cn momentul de fata se apreciaza ca studiile care urmaresc evidentierea unor efecte specifice
4nontermice5 ale iradierii cu microunde emise de telefoanele celulare trebuie continuate, caci
efectele care apar pot fi cumulative sau tDrzii, acestea putDnd sa depinda de sensibilitatea
individuala, in acest sens fiind de urmarit efectele manifestate la copii, in comparatie cu efectele
manifestate la adulti+
Cn paralel cu astfel de studii, de o deosebita importanta sunt lucrarile care urmaresc analiza
evaluarii cDmpului electromagnetic absorbit in modele de cap uman care sunt iradiate cu cDmpuri
de microunde similare celor emise de telefoanele celulare 4dozimetria numerica5+ 1n astfel de
studiu a fost efectuat pe modele de cap uman obtinute prin imagistica de rezonanta magnetica
nucleara, cu rezolutie milimetrica 4rezolutie >+M"$ mm pe cele doua axe ale planului orizontal, si
rezolutie de K mm pe axa verticala5+
&e astfel de modele s-a aplicat ulterior metoda dozimetrica numerica FDJD care a condus la
calculul distributiei !70 pe modelul de cap uman al unui adult si a doi copii de vDrste diferite+
,radierea s-a facut pe frecventele de MK$ *Gz si respectiv >#II *Gz, cu telefonul in pozitie
verticala, dar si inclinat la KIc fata de verticala, fata de pozitia capului+ !-a studiat de asemenea
dependenta !70 de lungimea antenei ce echipeaza telefonul 4fiind utilizate antene monopol cu
lungimea de l ON si respectiv de Kl OM5, cDt si dependenta distributiei !70 de proprietatile
dielectrice ale tesuturilor din care era constituit modelul+
0ezultatele studiului arata ca absorbtia electromagnetica 4!705 in capul uman este mai redusa in
cazul utilizarii antenei Kl OM decDt in cazul utilizarii antenei l ON, pentru ambele frecvente 4sunt de
preferat deci antenele mai lungi5+ &entru frecventa de MK$ *Gz, !70 prezinta valori mai scazute
daca antena l ON este rotita la KIc fata de verticala, dar pentru frecventa de >#II *Gz efectul este
invers+ !e mai constata ca penetrarea cDmpului electromagnetic este mai mare in modelele de
cap uman ale copiilor, practic crescDnd pe masura ce dimensiunile capului se micsoreaza+ 7stfel
de rezultate sunt extrem de valoroase, intrucDt rezultatele lor contribuie la proiectarea unor
telefoane celulare cu radiatie redusa, si pot indica modul cel mai eficace de utilizare al telefonului,
din punctul de vedere al prote'arii la iradiere+
CDteva dintre regulile de baza de care trebuie sa tina cont utilizatorii telefoanelor celulare, pentru
reducerea expunerii la iradiere, sunt3
- 1tilizarea cDt mai rara a telefoanelor celulare, cu limitarea duratei convorbirii si a numarului de
convorbiri8
- 6vitarea utilizarii telefonului celular in interiorul cladirilor, unde acestea trebuie sa emita semnale
mai puternice8
- 7ntena trebuie extinsa complet in timpul convorbirilor8
- Jelefonul trebuie purtat departe de corp, deoarece el radiaza chiar si in modul de lucru standb+
!urse de radiaAii nocive
0adiaAii electromagnetice tehnopatogene3
7cestea cuprind radiaAiile concentrate Bn anumite locuri ale activit@Aii economice a omului3
construirea metroului, amena'area minelor, a excavaAiilor miniere, pomparea petrolului, a gazului
din cavit@Aile subterane, Bn toate surse energetice 2i de radiaAii create de om, Bn timpul funcAion@rii
c@rora, Bntotdeauna, este prezent@ 2i o component@ patogen@ substanAial@+
Cn rDndul vechilor surse de poluare a mediului Bncon'ur@tor, de'a cunoscute, intr@ 3
liniile de Bnalt@ tensiune
transportul electric3 tramvai, troleibus, metro, tren, etc+
autovehicule3 alternatorul motorului, cabla'
toate tipurile de aparate electrice
cabla'ul electric Bn cl@diri 2i altele+
Cn aceast@ list@ s-au ad@ugat 2i cele noi, mult mai periculoase surse de radiaAie electromagnetic@
patogen@+
telefoane mobile
radiotelefoane
antene -!*
computere personale
televizoare
instalaAiile de radiolocaAie
sisteme de telecomunicaAii
sisteme Zireless3 internet, etc+
aparate de copiat
cuptoare cu microunde
frigidere
grile electrice
fiere de calcat
calorifere electrice
veioze
instalatii 0oentgen
aparate de fizioterapie
instalaAii dentare cu ultrasunete si altele+
CDmpul bioinformaAional al omului
Din punct de vedere medico-biologic, omul reprezint@ un sistem complex cu un cDmp de torsiune
strict individual, care cuprinde inclusiv datele privind starea de s@n@tate 2i codurile genetice 7D)+
Complexitatea cDmpului de torsiune al omului este determinat@ de un num@r uria2 de substanAe
chimice d surse primare de radiaAii de torsiune din organismul acestuia, de caracterul complex al
repartiAiei Bn spaAiu a acestor substanAe Bn corp, de dinamica complex@ a transform@rilor
biochimice Bn procesul vieAii 2i activit@Aii+
,nfluenta nociva a campului de torsiune de stanga
!ub acAiunea cDmpului de torsiune stDng, celulele organismului sunt supuse unor anumite
modific@ri structurale 2i fiziologice, drept rezultat3 dereglarea sistemului nervos 2i cardiovascular,
sistemului imunitar 2i hormonal etc+
!e formeaz@ defecte de comunicare Bn schimbul de informaAii, dezintegrarea leg@turilor
structurale reciproce, prezente iniAial Bn modelul genetic al omului+ &rocesele de antibiorezonanA@
ap@rute Bn acest cadru deregleaz@ rezonanAa absolut armonioas@ Bntre niveluri 2i duc la o serie
de Bmboln@viri serioase 2i greu tratabile+
Cntr-un asemenea spaAiu informaAional polarizat Bn stDnga, la toate organismele vii se produce
miniminizarea treptat@ a energiei atomilor 2i electronilor, ceea ce conduce la Bncetinirea tuturor
proceselor biochimice+ Ca urmare a acestui fapt, apar unele deregl@ri cunoscute Bn organismul
uman, care depind de intensitatea acAiunii cDmpului de torsiune 2i a duratei contactului cu acesta+
Confirmari medicale
Oamenii de 2tiinA@ au acumulat de'a o mas@ critic@ de cercet@ri 2i experimente efectuate care
confirm@ faptele influenAei negative 2i extrem de periculoase a cDmpului de torsiune din stDng@
asupra organismului uman+
De exemplu, cercet@ri privind acAiunea cDmpului de torsiune asupra sDngelui au fost efectuate Bn
octombrie >##L la Centrul de Jehnologii 6nergoinformaAionale din cadrul ,nstitutului de !tat
pentru *ecanic@ Fin@ 2i Optic@ din !an<t-&etersburg+
7naliza datelor obAinute a demonstrat c@ dintre indicatorii analizei clinice a sDngelui, cel mai
sensibil faA@ de radiaAiile de torsiune este indicatorul vitezei de sedimentare a eritrocitelor 4V!65+
Valorile V!6 s-au modificat, Bn comparaAie cu cele de fond, de patru-cinci ori, Bn funcAie de
parametrii de iradiere+ &entru cercet@rile ulterioare a fost utilizat numai indicatorul V!6 ca cel mai
informativ, adic@ indicatorul V!6 poate fi folosit pentru Bnregistrarea 2i aprecierea propriet@Aii
radiaAiei de torsiune+ *@rirea V!6 pDn@ la K$-NI mmOh a confirmat acAiunea nefavorabil@ a
cDmpurilor de torsiune stDnga asupra organismului uman+
0adiatiile electrotehnice
7par prin acAiunea a mai multor aparate tehnice, care se utilizeaz@ Bn domenii diferite+ &ot fi
divizate Bn mai multe grupuri3
>5 )6,O),a7J6 ; curentul electric, 6(6CJ0O),C7,
=5 ,O),a7J6 ;1)D6(6 7(F7 4nucelul de helium5 ; 1)D6(6 B6J7 4electroni5, )61J0O),
4celule electrizate5 ; 1)D6(6 % 2i -7*7 4energia 6*5+
K5 V,B07e,, *6C7),C6 ; lucrul la ma2ini masive de transport, vibraAiile ultraviolete ale ma2inilor
2i aparatelor cu defect+
0adiaAiile neionizate, Bn timpurile noastre, prezint@ o problem@ aparte+ 1tilizarea tehnologiei
moderne nu este posibil@ f@r@ BntrebuinAarea curentului electric 2i a sistemului electromagnetic de
unde cu intensitate Bnalt@+ Cn industrie sunt numeroase aparate electrotehnice, de la
electrocentrale, pDn@ la aparatele de uz casnic+ 7ceast@ mrea'@ de 'oas@ intensitate, stDrne2te
electricitatea cDmpurilor magnetice 2i prin ea se elibereaz@ gaze electromagnetice care polueaz@
mediul ambiant+
fi aparatele electronice elimin@ astfel de gaze+ Celularele, aparatele tv 2i radio, radarele,
aparatele tehnice utilizate Bn domeniul militar, pentru transmiterea informaAiilor, emiA@torii transmit
unde electromagnetice de Bnalt@ intensitate, pe care noi nu le putem simAi+
7zi, cDmpurile electromagnetice ale tehnologiei mobile, cu prile'ul emiterii undelor
electromagnetice, sunt de la >I pDn@ la >II de ori mai mari, Bn comparaAie cu emiA@torii radio ;
televiziuni+ &rocesul de dezvoltarea a tehnologiei Bn domeniul comunicaAiei este Bntr-o cre2tere
permanent@, a2adar pe lDng@ telefoanele mobile, exist@ 2i telefoane f@r@ fir, agende electronice,
reAeaua de calculatoare, care transmit informaAii datorita emiA@torilor+ Cn orice gospod@rie exist@
telefoane f@r@ fir care emit unde electromagnetice, chiar 2i atunci cDnd nu le BntrebuinA@m+
7stfel de radiaAii elelctrmagnetice, a c@ror intensitate se m@re2te pe zi ce trece 2i dep@2e2te limita
normal@, pot avea consecinAe d@un@toare asupra noastr@, provocDnd st@rii de nervozitate,
probleme de concentrare, dureri de cap, insomnii, vitalitate redus@, pierdere Bn greutate 2i
probleme psihice+ Joate acestea sunt probleme specifice unei st@rii de electro ; stres+ &rin
studiile epidemologice 2i cercet@rile experimentale s-a a'uns la concluzia c@ undele cDmpurilor
electromagnetice ne afecteaz@ grav s@n@tatea, chiar 2i atunci cDnd se afl@ Bn limitele permise+
06e6717 -(OB7(g 7 (1, h70,
0eAeaua global@ a lui hari a primit denumirea dup@ cercet@torul Dr+ *anfred hari+ !e Bntinde pe
diagonal@, Bn direcAia )ord; !ud+ Dep@rtarea dintre cele dou@ fD2ii apropiate este de K,$ m, Bn
timp ce l@Aimea acestora este de I,$ m+
7 treia parte din viaAa noastr@ o petrecem dormind+ 1neori ne trezim Bn timpul somnului, dormim
r@u, avem dificult@Ai cu prile'ul concentr@rii, simAi nelini2te ] sau, simpul zis, calitatea dormitului
nostru, nu este cea dorit@ ^^ Consider@m c@ acestea ni se BntDmpl@ din cauza lipsei de timp, a
comport@rii partenerului, a oboselii din timpul serviciului]
Cns@ cercet@rile confirm@ c@ efectele cele mai grave asupra s@n@t@Aii apar datorita radiaAiei
negative+ Datorita acestor expuneri, consecinAele se m@resc din an Bn an+ Cursurile de ap@ 2i
punctele energetice, Bn locul Bn care se suprapun, mai devreme sau mai tarziu, aduc pDn@ la
sl@birea organismului+ 7cesta devine imun la boli 2i pot apare chiar bolile canceroase+ 7stfel de
locuri pot fi descoperite prin radiestezie+ B+&loh Bn cartea sa, T0adiaAii subterane ; factorul bolilor
2i a cancerului/ menAioneaz@3 TFiinAele umane, animalele 2i plantele au factorul s@u primar de
radiaAii, care le sl@be2te organismul2i astfel devine sensibil la boli/+
06e6717 -(OB7(g 7 (1, G70J*7)
CDnd omul tulbur@ cursul natural al naturii, aceasta se ap@r@ prin radiaAii patogene 2i emiterea
acestora+ 6xemplele caracterisitce sunt nodurile denumite dup@ dr+ 6rnest Gartman, medic din
6berbah, care a cercetat am@nunAit 2i a dovedit teoria bolilor cancerogene+ 7cestea sunt punctele
Bn care se suprapun liniile magnetice ale &@mDntului+ 7cestea repartizat@ adecvat@, prezint@
0eAeaua global@ care emite energiea magnetic@ a &@mDntului+
Omul, prin construcAii neadecvate, prin acumularea a unui num@r mare de aparate elctortehnice
2i electornice Bn locul Bn care tr@ie2te, poate sa stDrneasc@ suprapunerea acestui nod, cu alte
izvoare de energie patogen@ 2i astfel nodul devine cancerogen+ Dr+ Gartman a dovedit aceasta Bn
mai mult de =I+III de experienAe ale sale ; nodul lui Gartman ; apa subteran@ ;radiaAia tehnic@,
iar teorema lui a fost recunoscut@ la diferite simpozioane din domeniul medicinii+
7ceast@ teorem@ sun@ Bn felul urm@tor3 (ocul Bn care a dormit un om bolnav de cancer, prezint@
cel mai d@un@tor punct geopatologic, Bn care nimeni nu are voie s@ stea timp Bndelungat, sau s@
doarm@+ Dac@ acest loc nu se neutralizeaz@, dup@ ni2te ani, cu siguranA@ va deveni din nou
cancerogen+ Cn urm@ cu mulAi ani, chine'ii au avut cuno2tinAe bogate referitoare la punctele
geopatogene 2i nodurile telurice, care azi sunt denumite nodurile lui Gartman+
Cn China aceste puncte au fost denumite figurativ Tpoarta demonilor/,deoarece acAiunea lor
patogena era aidoma unor demoni r@ut@cio2i, care tulbur@ soarta oamenilor, f@r@ ca ace2tia s@
observe+ ,n >#N", ,nstitutul francez de 0adioestezie a publicat cartea doctorului &ere T0adiaAii
cosmico ; telurice/ ; razele lui &ere, topografia lor planetar@, relaAia lor faA@ de oameni, animale,
plante, dar mai ales faA@ de cancer+
Dac@ observ@m emisfera &@mDntului 2i schiAa acestuia, mrea'a liniilor z@mislite de geografi spre
a stabili mai u2or locaAiile, lungimea 2i l@Aimea, 2i dac@ Bnlocuim aceasta cu gratiile perfecte
vibrante prin care circul@ curenAii telurici, vom obAine 0eAeaua sau *ra'a lui &ere+
Dr+ &ere, ca specialist Bn domeniu, Bn pofida numeroaselor experienAe pe mare 2i uscat, a declarat
c@ emisfera p@mDnteasc@, Bn direcAia )ord ; !ud 2i 6st ;Vest, este periculoas@ din aspectul
radiaAiilor cosmico ;telurice+ Jermenul T*rea'a lui &ere/ nu prezint@ doar gratiile la suprafaAa
p@mDntului, ci 2i tranformarea trodimenzional@a atmosferei, de parciar fi TpereAi invizibili/ pe
p@mDnt+ Cu prile'ul descoperiri 0eAelei lui &ere, 7+ De Bizal a consemnat3 TDeducerile lui 7nri
*azei 2i a lui dr+ (arvarone, laolalt@ cu experienAele lui dr+ &ere, ne-au oferit posibilitatea de a
descoperi mai de-aproape natura razelor electrice 2i magnetice+ 7stfel de raze nu sunt
d@un@toare Bn forma lor iniAial@, dar exist@anumite puncte pe p@mDnt, Bn care se suprapun 2i
devin d@un@toare+ *erit@ s@ le acord@m o atenAie deosebit@, avDnd Bn vedere faptul s@ sunt
puternice, dar 2i foarte d@un@toare, deoarece prin modularea frecvenAelor vibraAionale, atac@
celulele din organism+ *ai tDrziu, prin studiile 2tinAifice, cercet@torii, dar mai ales Dr+ 6rnest
Gartman, unul dintre iniAiatorii disciplinei ; geobiologie, au descoperit c@ graAiile p@mDnte2ti sunt
cu mult mai complexe, decDt cum erau prezentate Bn desenul lui dr+ &ere 2i de aceea a fost
denumit@ 0eAeaua lui Gartman ; mrea'a geomagnetic@ compus@ din linii care apar din p@mDnt Bn
poziAie vertical@+
0eAeaua lui Gartman a f@cut un pas Bnainte Bn ceea ce prive2te radiaAia cosmico-teluric@+ ,nginerul
2i radiosteziologul 0+ De (afore a dat o definiAie precis@ razelor lui &ere3 TCn orice caz ; moartea
vibreaz@, cu frecvenAii de intensitate, sub form@ de o simfonie patetic@, sau o emisiune de radio+
Oare, aceasta nu-i tragic?/ *eridianele magnetice din 0eAeaua lui Gartman se afl@ Bn direcAia
)ord ; !ud, iar magneAi comparativi Bn direcAia 6st ; Vest+ *eridianele sunt la departarea de =,$
m 2i au grosimea cuprins@ Bntre => ; =$ cm+ Formeaz@ pereAii invizibili, care p@trund prin toate
obstacolele 4p@mDnt, cl@diri5 deoarece sunt formaAi din energie 2i nu din materie+
(inile telurice din 0eAeaua lui Gartman se suprapun reciproc, stabilind astfel nodurile care
prezint@ punctele geopatogene 2i se numesc )odurile lui Gartman+ !unt patogene deoarece pe
verticala acestor puncte se formuleaz@ valuri care sunt agresive 2i insistente+ Oamenii mai
sensibili au Bnceput s@ Ain@ cont de aceasta, atunci cDnd au simAit unele schimb@ri, f@r@ ca s@-2i
dea seama de unde apar+ 7stfel c@ au c@utat diferite metode de protecAie+ CDndva, acestea au
fost casele construite din paie, sau alte materiale naturale 2i sa Ainut cont de locaAia pe care erau
construite+
Datorita expunerii radiaAilor negative, din an Bn an, consecinAele se ma'oreaz@+ Cursurile de ap@ 2i
nodurile energetice Bn locurile Bn care dormim, mai devreme sau mai tDrziu provoac@ boli, aduc
pDn@ la sl@birea organismului, care devine imun la boli, dar mai ales pot provoca boli
cancerogene+ 7stfel de locuri le putem descoperi doar cu aparatele de radiestezie+
0adiatiile negative se impart in3
-eopatogena; razele geo-vibraAionale sunt raze d@un@toare, a c@rui surs@ se afl@ sub p@mDnt+
7pariAia lor poate s@ provoace tulbur@ri grave Bn straturile p@mDntului+
Din acest grup fac parte3
a5 0adiaAiile cursurilor apelor subterane,
b5 0adiaAii din domeniul mineritului,
c5 0adiaAii Bn urma s@p@rilor geologice 2i
d5 0adiaAii obAinute prin dizolvarea materilor organice+
07D,7e,,(6 CO!*,C63 Ca rezultata al intreacAiunii dintre forAele cosmice cu gravitaAia
p@mDntului2i cDmpurile magnetice, apar reAele cosmice de radiaAii+ (iniile acestor reAele cosmice
nu sunt d@un@toare Bn forma lor iniAial@, Bns@ exist@ posibilitatea ca asupra lor s@ acAioneze radiaAii
de alt gen, formDnd astfel noduri+
0adiaAiile cosmice formeaz@ reAele3
a5 reAeaua global@ a lui Gartman 4direcAia s-' =m, i ; z =,$ m H => cm5,
b5+ reAeaua global@ a lui hari 4direcAia sO' ; ' Oz K,$ m H $I cm5+
*ecanismul de actiune al radiatiilor negative
7 treia parte din viaA@, oamenii o petrec dormind+ Deseori, ne trezim Bn timpul nopAii, dormim r@u,
avem dificult@Aii de concentrare, suntem nelini2tiAi, sau pe scurt3 somul nostru nu are calitatea
dorit@+ Cercetr@ile 2tiinAifce 2i alternative ne indic@ asupra radiaAiilor d@un@toare 4negative5 asupra
s@n@t@Aii+ Jotul Bn 'urul nostru iradiaz@^ 0azele a'ung din Cosmos, de pe &@mDnt, din ora2e 2i
desigur, din noi+ 1nele raze sunt s@n@toase, utile, ne asigur@ o viaA@ normal@, pe cDnd altele pot
avea consecinAe fatale+Jr@im Bn lumea care eman@ raze^ fi se pune Bntrebare, ce sunt Bn fond,
radiaAiile? 0adiaAiile, undele] prezint@ ceva invizibil, dar Bn acela2i timp, Bngrozitor+ !@ nu uit@m
c@ tr@im Bn vremea energiei atomice 4)agasa<i, Gero2ima, Cernobil] 5+
)enorocirea de la Cernobil ne arat@ cDt de puAin timp este necesar ca s@ se a'ung@ pDn@ la o
catastrof@ de proporAii, provocat@ prin intermediul radiaAiilor negative+ Corpul uman poart@ Bn sine
numeroase raze negative 4micro ; undele, raze de intensitatea Bnalt@, raze de 'oas@ intensitate,
undele crainene, pulsul5+ &rin radiaAiia pe care o eman@, omul influenAeaz@ asupra celor din 'urul
s@u+ &rofesorul &op prezint@ corpul uman ca un izvor universal de radiaAie+
Orice organism viu, d@ 2i prime2te energia radiaAilor+ Cele mai noi cercet@ri arat@ c@ orice
celul@,indiferent dac@ aparAine omului, animalelor, sau plantelor ;radiaz@^ 1r@m@rind
microcosmorul, putem trage concluzia c@ totul ce ne Bncon'oar@ depinde de radiaAii 2i acAioneaz@
asupra lor+ 0adiaAile pentru toate fiinAele umane e !oarele ; eleixirul vieAii, Bn caz c@ omul, prin
comportamentul s@u neBnAelept, nu face ca s@ sl@beasc@ efectul acestora+
Drept dovad@ sunt gropile din Bnveli2ul de ozon care apara datorita acAion@rii nechibzuite a
omului+ )u trebuie Bns@ s@ uit@m c@ Bnveli2ul de ozon, ne ap@r@ de raze negative+ Factorii
biologici care acAioneaz@ asupra organismului nostru sunt3 temperatura, umiditatea aerului,
presiunea, energia radiaAiilor, greutatea, mi2c@rile mecanice, ioni din aer, cDmpurile electro ;
magnetice ete+ 7proape toAi dintre ace2ti factori apar ca urmare a radiaAiilor+ 1nele radiaAii ne sunt
cunoscute 2i cu ele ne BntDlnim permanent 4de ex3 c@ldura, lumina5, iar celalalte radiaAii provocate
de cDmpurile magnetice ale &@mDntului, le primim f@r@ ca s@ fim con2tienAi de aceasta+ )u avem
simAuri dezvoltate care s@ ne indice supra pericolului+ &osibilitatea de a se orienta Bn cDmpul
magnetic al &@mDntului o au p@s@rile, pe2ti] Cntre oameni, Bn ultimul timp apar prea multe cazuri
adev@rate, dar 2i neadev@rate depre radiaAii+ De aceea este necesar s@ afl@m care-i adev@rul 2i
s@ studiem am@nuAit acest domeniu+
0adiaAiile negative acAioneaz@ asupra organismului uman 2i irit@ funcAionare celulelor, provocDnd
astfel diferite boli+ )u exist@ Bnc@pre Bn care tr@im, dormim, sau muncim 2i s@ nu fie expus@
radiaAilor+
Cn continuare, v@ prezent@m mecanismul de acAiune a acestora3
Orice schimbare oscilatoare Bn organism, afecteaz@ Bn mod direct sistemul nervos+ !e 2tie c@
sistemul nervos este vegetativ2i este reglat de echilibrul dintre simpaticus 2i parasipaticus+ Cn caz
c@ organismul recunoa2te pericolul de frecvenAe d@un@toare, Bn sistemul nervos se activeaz@
vegitativul simpaticus, ca un fel de semnal de alaram@+ Cn caz c@ acestea se abat asupra presiunii
sanguien 2i a inimii, organismul poate s@ se acomodeze factorilor din exterior+ 7stfel se poate
accelera 2i circulaAia+
7ctivitatea simpaticului o putem simAi atunci cDnd ne irit@m 2i o compar@m cu o reacAie optimal@+
7ceasta depinde Bn mare m@sur@ 2i de sensibilitatea omului+ Dac@-i excludem pe oamenii
sensibili, reacAia spontan@ a sistemului nerevos apare sub influenAa undelor, care pot fi acceptate
de corpul nostru+ &rin BntrebuinAarea aparatelor tehnice moderne, este posibil s@ cuprindem 2i cel
mai mic parametru a st@rii de stres din organism+ 7ctivarea parasimpaticului poate fi obiectiv@ 2i
subiectiv@+
Cn sitauAii de pericol se activeaz@ Bn acela2i timp 2i simpaticusul 2i parasimpaticusul+ 7stfel se
accelereaz@ b@t@iile inimii 2i respiraAia, ca urm@ri a reacAiei simpaticusului, iar conscinAele Bn urma
activ@rii parasimpaticusului pot fi3 st@rile de greaA@+ 6ste mai puAin cunocut c@ Bn urma st@rilor de
stres, se petrec 2i schimb@ri Bn corpul nostru+
CDnd corpul simte influemAele insuportabile, Bncearc@ prin procesele electrofizice s@ se prote'eze+
7ceasta este vizibil dac@ observ@m rezistenAa pielii+ 7stfel se m@re2te nivelul glandelor endocrine,
2i este posibil@m@surarea acestora+ Capacitatea electric@ de acAionare este legat@ Bn mod direct
cu simpaticul, care activeaz@ Bntreg corpul+
Cn procesul cercet@rilor acestea au fost comparate electro-stresuri+ Cu cDt sunt mai accelerate
b@t@ile inimii, cu atDt poate fi prelungit@ 2i reacAia total@+ Cercet@rile arat@ cu b@t@ile inimii, cu
prile'ul schimb@rilor de scurt@durat@ 2i sub influnenAa factorilor din exterior, reacAioneaz@mai slab+
Cercet@rile Bndelungate confirm@ totu2i c@ b@t@ile inimii se ma'oreaz@, datorit@ schimb@rilor
constate+ ,nfluneAa cDmpurilor magnetice negative la fel pot afecta funcAionarea inimii+
7vDnd Bn vederea structura biologic@ a cDmpurilor magnetice cu influenA@ negativ@, putem
observa c@ ace2tia sunt divizaAi Bn dou@ grupuri3
&rima grup@ acAioneaz@ asupra inimii 2i provoac@ accelare b@t@ilor inimii, sub influnenAa
cDmpurilor negative, iar cea de-a doua acAioneaz@ asupra frecvenAei cardiace+ 7mbele grupuri
provoac@ s@tri de stres asupra organismului s@n@tos, care acAionDnd pe timp Bndelungat, pot m@ri
riscul de apariAie a diferitor boli+
&e la 'um@tatea anilor MIj cercet@rile din domeniul tehnicii moderne au Bnceput s@ se bazeze pe
tema variabilit@Aii anginoase 4b@t@ile inimii, V!F5, precum un fenomen diagnostic de importanA@
ma'or@+ V!F se bazeaz@ pe 'ocul comun dintre simpaticusul 2i parasimpaticusul sistemului
nervos+ De aceea are o influenA@ total@ asupra organelor interioare 2i a iritaAilor din exterior+ V!F
nu poate s@ cad@ direct sub comanda total@ a unei personalit@Ai, dar Bi poate servi drept
m@sur@pentru a stabili rezistenAa corpului, de ex+ prin efortul fizic+
Consecintele radiatiilor negative asupra fiintei umane
1tilizarea telefoanelor celulare conduce la apariAia distoniei neurocirculatorii, adic@ la
dezechilibrarea activit@Aii electrofizice a celulelor creierului, ceea ce, Bn continuare, Bn mod cu totul
real va conduce sau la aritmie cardiac@ sau la dezechilibru hormonal, adic@ la pierderea potenAei
la b@rbaAi 2i la dismenoree la femei 2i, Bn final, va conduce la procese tumorale+
Cn raportul ,nstitutului de Cercetare pentru *edicina *uncii se poate citi3 .(a ora actual@ exist@ un
num@r mare de diferite dispozitive tehnice care eman@ Bn mediul Bncon'ur@tor radiaAia
electromagnetic@ neionizant@] (egat de acest fapt, Bn multe regiuni, tensiunea sumar@ a
cDmpurilor electromagnetice a crescut Bn comparaAie cu fondul natural cu N->$ ordine^/+ 4O0D,)6
H &rincipiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii, lege proprie naturii5+
&otrivit datelor cercet@torilor din !17, Canada, !pania 2i !uedia, la ma'oritatea femeilor care
lucreaz@ la computer Bn perioada de sarcin@, f@tul se dezvolt@ anormal, cu defecte Bn dezvoltarea
creierului+ &robabilitatea de avort spontan cre2te pDn@ la MIb+
!-a stabilit faptul c@ radiaAia anomalic@ a banilor d bancnotelor de hDrtie, un pachet de bani ce
conAine =I de bancnote are Bn 'urul s@u cDmpuri fine care acAioneaz@ extrem de negativ asupra
cDmpului biologic al omului, iar acest lucru se produce cu o intensitate similar@ radiaAiei
monitoarelor de calculator+
0adiaAia patogen@ a banilor poart@ urmele energetice ale aspiraAiilor psihoemoAionale ale
oamenilor, prin mDinile c@rora ace2tia au trecut, deformDnd cDmpurile fizice fine ale noilor
posesori+ )e putem imagina Bn ce stare se afl@ oamenii care lucreaz@ cu bani3 Bn trezorerii, b@nci,
casierii, magazine+
6xpunerea la undele de electro-distribuAie, precum sunt calculatoarele, paturile electrice,
radarele, plapumele electrice, aparatele JV 2i rata specific@ de absorpAie a acestora, las@ urm@ri
grave asupra s@n@t@Aii, datorita cDmpurilor electromagnetice puternice 46*F5+ Cn ultimii ani,
consecinAele grave ale acestora, devin tot mai vizibile+
Deosebit de periculoase sunt cDmpurile magnetice de Bnalt@ tensiune ,J, cuprins@ Bntre $I-LI Gz,
sistemele radar de 'oas@ tensiune, precum 2i frecvenAele sistemelor de comunicare, care au o
tensiune extrem de 'oas@+ Cn cele ce urmeaz@ o s@ v@ prezent@m concluziile ce apar ca rezultat a
numeroasleor cercet@rii 2tiinAifice, care o s@ v@ indice asupra urm@toarelor3
- expunerea la radiaAii electromagnetice neionizate este ubicuitara
- al@turi de expunrea profesional@ se adaug@ expunerea neprofesional@
- riscul Bmboln@virii de leucemie acut@, care se termin@ cu deces, a persoanelor care lucreaz@ Bn
domeniul electronic, se m@re2te =,L ori+
fansa ca oamenii care sunt expu2i radiaAiilor electromagnetice neionizate de a se Bmboln@vi de
cancerul m@duvei osoase 2i a limfocitei, este " x mai mare, iar posibilitatea de a se Bmboln@vi de
tumoarea glandei tiroide, cre2te de N x+ 0iscul de a se Bmboln@vi de cancer, la persoanele tinere
cu vDrsta cuprins@ Bntre =I ; KI de ani, este de $$b+
Cn 'ur de >I ; >$ b de copii care se Bmboln@vesc de tumoare, au fost expu2i razelor
electromagnetice emise de aparatele de uz casnic+ Copii care tr@iesc Bn apropierea
transmiA@torilor de Bnalt@ tensiune, sunt expu2i bolilor cu $ b mai mult, Bn comparaAie cu copii
care nu se afl@ Bn aceste zone+
1n num@r Bnsemnat de na2teri premature se datoreaz@ razelor emise din plapumele electrice 2i a
paturilor cu ap@, Bnc@lzit@ electric, pe timp de iarn@+ CDmpul electromagnetic de N$Gz, cu
capacitatea de >II mJ stDrne2te formarea rapid@ a trigliceridelor, iar drept consecinA@ apar
probleme cordiale+
>IIb dintre femeile a c@ror serviciu se desf@2oar@ Bn faAa aparatelor tv 2i a monitoarelor, nasc
Bnainte de termen, Bn comparaAie cu femeile care n-au lucrat niciodat@ la astfel de locuri de
munc@+ Cn acest scop, a fost cercetat@ o grup@ de >$#K de femei+
Depresia clinic@ 2i crimele, la fel apar ca consecinAe a expunerii la radiaAii+ !ub influenAa radiaAiilor
tehnice 2i cosmice, i a expunerii tensiunii pozitive se provoac@ activitatea celulelor canceroase,
m@rindu-se tensiunea arterial@ 2i datorita acestora apar semne anginoase+ 6xpunerea la tensiuni
negative provaoc@ inflamaAii, st@rii depresive, oboseli, lips@ de energie, precum 2i hipofuncAiunea
organelor expuse+ 4sursa3 )ational 0adiological &rotection BoardO7nglia5
6xpunerea Bndelungat@ la radiaAii negative ne deregleaz@ sistemul biologic 2i aceasta duce la
apariAia diferitor boli psiho ; fizice+ ,nfulenAa radiaAiilor negative asupra perosoanelor a c@ror
sistem imunitar este mai sl@bit, poate avea consecinAe fatale+
Cele mai periclitate locuri pentru s@n@tatea omului, sunt patul 2i postul de munc@, deoarece Bn
acele locrui ne reAinem cel mai mult+ 7vDnd Bn vedere faptul c@ nu ne sunt vizibile Bn mod direct, o
s@ v@ atragem atenAia asupra unora dintre acestea 3
(7 &O!J1( D6 *1)Cg 3 sentiment dezagreabil, respiraAie Bngreunat@, nervozitate, moarte
rapid@, dureri de cap, aritmie, oscil@ri a presiunii sanguine, necesitatea de a consuma cafea,
Aig@ri 2i tablete spre a ne menAine, necesitatea de a ne ridica de la locul de munc@ din motive
inexplicabile 2i de a2 c@uta loc de refugiu Bn alt@parte, Bn cazul persoanelor mai sensibile apar
ameAeli, iar uneori 2i pierderea con2tinAei, vomit@ri dese+ *erg la serviciu relaxaAi, dar se Bntorc
obosiAi 2i agitaAi+
C) J,*&1( !O*)1(1, 3 !omnul nelini2tit 2i cu Bntreruperi, respiraAie Bngreunat@, o stare de
oboseal@ Bnainte de a merge la culcare 2i nicidecum nu pot adormi, se trezesc mai obosiAi decDt
Bnainte de a merge la culcare, simt Bncord@ri 2i frig Bn mDini 2i picioare, amorAeli, Bncord@ri,
tulbur@ri a sistemului cardiac, oscil@ri a presiunii sanguine+
CO)!6C,)e6(6 )6-7J,V6 7 07D,7e,,(O0 -6O&7JO-6)6 3 Caracterisitca de baz@ a
radiaAiilor geopatogene este c@ posed@ unde de frecvenA@, de 'oas@ tensiune, care Bn celulele
organismelor vii, provoac@ scimb@ri a potenAialului membranelor, astfel BncDt le polarizeaz@ 2i
hiperpolarizeaza+ 6xpunerea Bndelungat@ a organismelor la radiaAii geopatogene, pot provoca
tulbur@ri grave, care aduc pDn@ la schimbarea structurii electromagnetice Bn sDnge+ Cn astfel de
locuri este m@rit procentul de electricitate, care poate aduce pDna la apariAia st@rilor de depresie,
agresivitate, a durerilor de cap, a problemelor cardiace 2+a+m+d+ )ivelul undelor vibrante de 'oas@
tensiune, afecteaz@ovarele 2i celulele sanguine, preucm 2i m@duva Bn oase+
CO)!6C,)e6(6 )6-7J,V6 7(6 07D,7e,,(O0 J6G),C6 f, CO!*,C63 Caracteristicele de
baza ale acestor radiaAii sunt c@ fac parte din grupul frecvenAelor de Bnalt@ tensiune, cu un procent
ridicat de electromagnetism+ *a'oritatea radiaAilor tehnice, la care Bnc@ nu 2tim s@ ne adapt@m, au
fost create de oameni Bn ultimii >II de ani+ Cn celulele expuse la undele de frecvaA@ vibraAionale
de Bnalt@tensiune, apar tulbur@ri electromagnetice+ Datorita actiunii intermoleculare, se a'unge
pDn@ la distrugerea amino ;acizilor 2i a gr@similor+ Datorita faptului c@ grasimile Bn mare m@sur@
se afl@ Bn celulele sistemului nervos, se a'unge pDn@ la dizolvarea a acestora 2i a distrugerea
celulelor+ ConsecinAele sunt3 agitaAia, pierderea memoriei, depresia, problemele psihice+ 4sursa3
)ational 0adiological &rotection BoardO7nglia5