Sunteți pe pagina 1din 18

Exploatarea Repararea Si Intretinerea Motoarelor Electrice

Exploatarea corecta a masinilor electrice consta in supravegherea incalzirii si a


incarcarii normale , in curatirea si ungerea regulate , in inlaturarea scinteilor de la
collector. Zona controlata trebuie extinsa pe intreg circuitul de forta deoarece la o
defectiune pe circuit motorul electric este scos din functiune.
Presupunand o alegere corecta aputerii nominale a motorului a sectiunii conductoarelor
si a elementelor de protective ( sigurante , relee)* se impune cunoasterea unor problem
technico ecenomice in expoatarea motoarelor asincrone trifazate
. !ntretinerea motoarelor electrice
!n scopul prevenirii urior deran"amtnte sau incidente de exploatare in timpul functionarii
motoarelor electrice, electricianul de tura consemneaza micile defectiuni constatate in
timpul serviciului sau si daca nu le#a putut inlatura din$cauze obiective, le trece in caietul
de sarcini ale echipei de interventie, care executa revizia tehnica (%&) in timpul opririi de
scurta durata a utila"ului actionat de respectiva masina electrica. %evizia tehnica se
extinde pe intregul circuit de forta , incepind cu tabloul electric din care se alimen#teas'
circuitul.
(.%epararea )asinilor electrice
&echnologia repararii unei masini electrice aflata in expoloatare cuprinde
urmatoarele faze importante*
# izolarea ei electrica de restul instalatiei prin deschiderea intrerupatoarelor
( automat sau manual) si scoaterea patroanelor sigurantelor din tabloul de forta cu
luarea tuturor masurilor de protective a muncii
# desfacerea legaturilor de transmiseie la utila"u angrenat
# desfacerea legaturilor electrice de la bornele masinii
# desfacerea piulitelor de pe prezoanele din fundatie
# ridicarea cu macaraua si depunerea motorlului pe platform caruciorului de
transport
# transportarea lui la atelierul de reparatii
# demontarea motorului
# repararea partilor componete defecte
# remontarea
# !ncercari
# reinstalarea motorlulio pe fundatie
# refacerea legaturilor electrice si mecanice
# ridicarea izolarii
+.,emontarea motoarelor
)otorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit, succesiunea operatiilor este
urmatoarea
# 'e scaote pana din locasul de la capatul arborului
# 'e desurubeaza suruburile apoi se scaote scutul de la capatul de actonare
impreuna cu inelul exterior al rulmentului
# 'e scoate inelul exterior pentru extragerea rulmentului de pe arbore
# 'e desfac suruburile si se scoate scutul pe care ventilatorul exterior sic el interior
se pune o capra
# 'e desfac suruburile si se scaote capote
-ucrarile care se execute cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice sunt*
. verificarea starii sigurantelor (patron, fuzibile, legaturi) /
. verificarea starii releelor de protectie #(regla", borne, legaturi0 ale dispozitivelor
automate/
. verificarea starii conductoarelor (izolatia conexiunilor)/
. curatarea fara demontare a inelelor, colectorului, proprietatilor, infasurarilor precum
suflarea canalelor de ventilatie in locurile accesibile
. verificarea fixarii prin buloane,suruburi si stringerea piulitelor de la fundatie, si de la
capacele,*scuturi, de la mecanismele portperiilor si de la instalatiile de legare la
pamant/
. verificarea transmisiei rniscarii (saiba de transmisie a pinionului sau cuplei)/
. verificarea portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor, inlocuirea coardelor
uzate, slefuirea lor, reglarea distantei dintre portperie si colector sau inel colector)/
. verificarea lagarelor (lipsa zgomotului si a suprahicalzirii lor, lipsa inceputului de
grupare).
. se desface surubul si se scoatc ventilatorul exterior (/ 1 se desfac suruburile +
si se extrage capacelul exterior 23/
. se scoate scutul 4 prin batere de "ur rmpre"ur cu un ciocan intermediul unei piese
de metal .moale/
. se scoate inelul dc siguranta 5/
1 se demonteaza rulmentul cu bile cu a"utorul presei /
. se scoate capacelul interior 6/
1 se desface surubul 2 si se scoate ventilatorul interior 7. (dc legare la pamint) si
surubul (4 (dc imbinare a carcasei) nu se d
. )otorul asincron trifazat cu inele colectoare).
. se scoate pana din locasul de la capatul arborelui/
. se desurubeaza suruburilc ( 8i se scoate capacelul exterior
. se desurubeaza suruburile $9, apoi se scoate scutul 5 de la actionare, impreuna cu
inelul exterior al rulmentului 6 (inclusiv
. se scoate inelul exterior al rulmentului cu role, batandu:se cu ciocanu de "ur impre"ur
prin intermedml unei piese de metal moale
. se desfac suruburil dupa demontarca
. se deschide tot blocul
. se desfac suruburile colectoare, apoi se scot de "ur impre"ur/
interior ; rulmentului impreuna unei piese
si se scoate capota ventilatoruhii <minale a cablului rotoric si inelelor colectoare , se
desface surubu + si 3 si se scoate crucea suport 5 si scutul f) de pe scaunul sau,
prin baton.#
. se scoate pana + din scutul (canalul) de pana de la capatul arborelui/
. se scot aparatorile 3 prin desurubarea suruburilor 25/
. se demonteaza capacelul exterior 6 prin desfacerea suruburilor 22/
. se scoate scutul 7 de la capatul de actionare prin desfacerea surubului$ 2=,
impreuna cu camasa rulmentului 8i a rolelor daca este un rulment cu role, sau singur,
daca este un rulment cu bile/
. se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alia"ul scutului, batiadu#se usor cu
ciocanul de "ur impre"ur, prin intermediul unei piese din cxipru sau bronz, pe suprafata
laterala/
. se scoate rotorul (4 din stator, impreuna cu rulmensii de la capetele nxelor
capacelelor ioterioare, ventilatorul interior, colectorul si se asaza pe capra/
. se demonteaza rulmentul ((, dupa ce a fost scoasa siguranta (2, cu a"utorul unei
piese de extras rulmenti, demontare ce poate fi insotita si de extragerea capacelului
interior (+/
. se demonteaza inelul de siguranta (3# si se extrage inelul interior sau rulmentul cu
bila. (5, separat sau impreuna cu capacelul (6/
. se scoate inelul de siguranta (2 si se demonteaza ventilatorul (7 prin desiirubarea
surubului (=/
. se extrage colectorul +4 de pe arborele rotorului, dupa operatia de dezlipire a
bobina"ului rotoric de la stegulete, cu a"utorul unei parghi care se prinde de gaurile
filetate ale butucului colectorului/
. se desfac legaturile statorulul
. se demonteaza polii principal> + si polii auxiliari ++, prin desurubarca 'uruburilor +(
8i +3.
!n cele de mai sus s#au prezentat toate cperafiile necesarc unei demontari complete. ,e
multe ori, remedierea defectului ,?@E reclama decit o demontare partuala/ in acest caz,
succesiunea operatiilor lamine aceeasi, pina la punctnl unde se consideia necesara
demontarea. ,emontarea si montarea motoarelor electrice au o influenza foarte mare
asupra calitatii functionarii motorului reparat, ceca ce impune o atentie deosebita si o
utilizare corecta si corespunzatoare a sculclor pentru fiecare operatie in parte.
-a remontarea motorului operatiile se vor executa in sensul invors de#montarii.
bobina"ului vechi*
. felul si schema bobina"ului/
. pasul si numarul de crestaturi /
. numarul de conductoare in crestatura A
. mimarul de bobine 5 de sectii pe bobtna/
. numarul de spire pe secfie/
. dimensiunile crestaturii, bobinei, conductoralui/
. forma si dimensiunile penei/ *
. izolasia crestaturilor si a parBilor frontale/
. lungimea miezului de fier/ $
*
. izolaCia suportului bobina"ului/
. dimensiunile banda"elor, amplasarea lor si numarul de spire din ficcarc/
. izolatia sub banda"/
. dimensiunile capetelor de bobina.!nainte de montare
dcpinzind de
schite).
Procedeul tragerii (coassrii). 'e confecsioneaza teci izolante din prespan sif 4,( mm
grosime obtinute prin infasurarea pe dona pene de lemn a mai multor straturi do
prespan, capatul crestaturii se lipeste, iar dupa uscare
#.< scot penele. Dobinele simple ale infasurarilor intr#un singur strat se impart in functie
de pozitia suprafetelor lor frontale fata de stator in* inferioare (adica.ale caror parti
frontale se indoaie spre partea opusa rotorului) si supe#noare Cadica cele ale caror parti
frontale se asaza cit mai aproape de rotor).p$entru infasurarea atat a bobinelor inferioare
cit si a bobinelor superioare
##< folosesc sabloane speciale din lemn de forme potrivite.
sablonul se asaza in interiorul statorului, fixindu#se cu a"utoru> penelor. !n A pntru a
putea fi scos, dupa infasurarea bobinei, sablonul se face demontabil, iar, in plus, la
partea inferioarE sc executa o canelur' in formi de coada de rindunica, in care se
introduce o pana corespunzatoare.
,imensiunile sabloanelor trebuie sa corespunda dimensiumlor bobinelor
&i"ele metalice care au diametrul egal cu diametral conductorului izolat intre penele de
lemn se introduce colatia dintre rinduri, daca este cazul. )odul de asezare in crestiilura
a penelor este redat in figura !t.(6. Pentru parcarea conductoarelor, se scoate ti"a
respective si in locul si se introduce la capatul conductoralui care este tras prin
crestatura de catre muncitorul care la in partea opusa a statorului. !n timpul tragerii,
conductorul se intinde pe toata lungimea, daca spafiul permite/ daca nu. el se desireaza
in spirale. ,upa care a fost asezat un strat de spire, toate ti"ele metalice se scot. Pentru
bobi#stratului urmator de conductoare, se scoate pana corespunzato/
,upa asezarea tuturor bobinelor inferioare,( lor frontale se izoleaza cu un strat de pinza
subtire se leaga sau se infasoara cu o banda de bumbac.
Dobmele superioare se bobineaza ca si cele in A cu deosebirea ca partile lor frontale nu
indoaie lateral, ci trece direct de la o crestatura la alta.
Procedeul asezarii prin iftm. Dobinarea se poate face intr#un strat sau doua straturi si se
utilizeaza la pachetele de tole care au crestaturii dese si sau semiinchisa si la care
deschiderea istmului ai permite trecerea usoara a conductorului. Dobinele se excuta de
obicei de forma trapezoidala sau dc forma unui hexagon neregulat alungit, pe sabloane
de
. Pe sablon se executa bobinele infasurarii dintr#un strat. !zolatia crestaturilor se face cu
un strat sau doua de prespan sau priza uleiata, peste care se aplica carton
electrotehnic. !nainte de asezarea infasurarii, in crestatura se aseaza izolatia de
crestatura sub forma de teaca care la capete trebuie sa iasa in afara crestaturilor pentru
a preveni deteriorarea conductoarelor care se introduc prin istm. ,upa asezarea tuturor
conductoareior, capetele izolatiei la crestaturi se indoaie, acolo perindu#se reciproc in
crestatura.
,upa aceea se bat penele de iemn care inchid crestatura, avand gri"e. ca sub ele se
rnonteze in prealabil izolatia corespungatoare. Parole frontale ale bobinelor se
indreapta, se izoleaza si se leaga cu snur sau banda de bumbac. !n figura

se arata
schematic modul de dispunere intr#un strat (a.) si in doua stratun (iF), pentni tensiunea
((49+74 A, a infasurarilor prin procedeul asezarii prin istrn. Pentru toate tipurile de
infastirari, dupa terminarea bobinarii si inchiderii crestaturii, infasurarea se imparte in
trei parti care se leaga intre ele in serie sau in paralel, astfel incat sa formeze fazele
infasurarii. -a capetele celor trei grupe de bobine se lipesc conductoare de iesire care
se leaga la bornele cutiei de borne, avand gri"a sa se marcheze inceputul si sfirsitul
fiecarei faze.
3.Dobina"ul rotoric.
)otoarele masina sau rotoare in cazul rotoruluii bobinat, rebobinarea poate fi
executatata cu bobine preformate, cind fiecare sectie a infasurarii lor multe
conductoate si bobinarea se executa faza statorica, fie cu bare, cind fiecare bara
formeaza o sectie (b ) &eleserotor se asaza in crestaturi dinspre partea frontala. a
rotorului crestaturile sale fiind inchise sau semiinchise, istmul nepermitand trecerea
bar"elor pe deasupra
-atura din crestatura se stapregnarea si usuca bobina"elor. Exista mai multe precede,
dintre
. verificarea prin imersiune (cea mai larg raspindita care este prezentata in continuare
)odul de impregna se alege in functie de clasa de izolatie a motorului si de conditiile de
media in care va functiona, !nainte de impregnate se lasa cu aer comprimat uscat,
pentru a se indeparta orice urma de impuritati. Gaipa aceea, se exeeuta o operafiexde
uscare pana la o temperatura de special. Hpoi se lasa sa se raceasca la 64I@, pentru
evitarea aprinderea lacului de impregnare. 'e introduc statorii rotorul in baia cu lac de
impregnate, in asa fel incat si este complet scufundat in lichid. ,upa timpul trecut de
tehnologia impregarii se scot, se lasa sa se scurga surplusul de lac >si apoi se introduc
in cupror , ?scarea in cuptor se face in doua etape*
. mentinerea de temperatura de 74<@, timp de ( . 5 ore pentru tratarea solventulu
. uscarea propriu#zisa la temperatura (4.=4I, timp de 4.6 ore, in functie de
!zolatia si destinasia motorului. !rnpreg9area sub vid este mai eficienta deoarece lacul
patrunde mai bine intensificand instalatiile de obtinere a vidului care sunt costisitoare si
cu care in general sint dotate intreprinderile constructoare de masini (si nu atelierele de
reparatii),
J %epararea inelelor colectoare a protectiilor si a periilor colectoare.
!nelele colectoare ale motoarelor asincrone cu rotorul bobinat pot prezenta
urmatoarele defecte*
. suprafasa rugoasa, murdara sau ovalizata
. inele scurtcircuitatc din cauza murdatiei si a prafului de carbune depus
. contactele imperfecte intre bobina" si barele de legatura ale inelelor
. izolatie distrusa prin conturnarea izolatiei si punerea la masa a parafiilor
conductoare. Pentru inlaturarea defectelor se procedeaza
. strun"irea si slefurea suprafetei de contact/
.schimbarea izolatiei dupa demontarea inelelor in cazul conturnari acesteia sau cand
se constata o punere la raasa. Kixarea portperiilor trebuie bine facuta, deoarece
slabirea lor da nastere la vibratia periilor, ce dauneaza bunei funcBionan a inelelor
colectoare . !n sensul totatiei si de 4,(.4,5 mm in sens transversal).fie slefuite dupa
curbura inelului coiector cu a"utorul unei hartii sliclate, cu marginile ei indoite in "os
pentru evitarea razuirii muchiei periei. Presiunea periilor pe inele trebuie sa fie aceeasi
la toate penele, verificarea facandu#se cu dinamometrul fixat pe degetul de apasare al
portperiei. LA in cazul degradarii mari a periei, aceasta se schimba cu alta noua, de
aceeasi marca (M . carbon grafitat/ N L grafit / EN . clectrografit / ) L motal grafitat0.
. %epararea arborilor. Principalele defecte care apar sunt*
. incovoierea arborilor /
. uzura fusurilor/
. uzura canalelor de pana/
. deteriorarea capetelor de arbore/
. fisurile.
!ndreptarea arborilor se face cu a"utorul flacarii oxiacetilelice in felul urmator* se asaza.
rotorul cu capetele arborelui pe lagare provizorii din lemn captusite cu cositor, in asa fel
incat sensul de indoire sa fie in "os . 'e asaza sub capatul fusului un comparator cu acul
indicator la zero. Hpoi, cu un brenner (arzator) potrivit se incalzeste fusul pe o portiune
de (4.34 mm, pina cind acesta capata la locul incalzit o culoare visiniu deschis.
,urata incalzirii nu trebuie sa depaseasca un minut. ,atorita incalzirii se accentueaza
incovoierea fusului, lucru constatat la comparator. Hpoi se lasa sa se raceasca incet,
timp in care el se indreapta, lucra constatat la comparator, al carui ac revine la zero,
apoi trece de zero, indicind masura in care fusul s#a stabilizat. ,aca nu s#a indreptat
suficient, se repeta operatia de incalzire pe o portiune vecina.
%epararea fusurilor uzate se poate face fie cu instalatii speciale de cromare, fie prin
incsrcare cu sudura cu arc vibrator, de catre un sudor specializat in aceasta operatie.
@analele de pana se repara prin incarcarea lor cu sudura si apoi prin frezare, in
atelierele mecanie ale intreprinderii.
. %epararea Gagarelor, scuturilor si carcaselor. )otoarele asincrone pot avea lagare
cu rulmenti sau lagare de alunecare. %ulmentii cu bile se repara rar/ indicat este ca ei
sa fie inlocuiti cu altii noi, atunci cind "ocul dintre bile depaseste 4,.4,+ mm. -a
inlocuire trebuie avute in vedere urmatoarele considerente/
. montarea trebuie sa se faca fara deteriorari sau deformari ale caiilor de rulare, fara
intiepenirea bilelor sau rolelor/
. trebuie sa se faca o rotatirea tuturor suprafeBelor interioare ale lagaarului si ungerea
lor corespunzatoare regimului de funcfionare/
. nu trebuie sa se lase "ocuri axiale si radiale peste valorile indicate/
. fusurile pe care se monteaza rulmentii trebuie prelucrate foarte precis/ daca
rulmentul se monteaza pe un fus conic, oval sau cu o stringere prea mare, acesta se va
dilata, va anula "ocul de monta" si va produce, in funcfionarea motorultii, griparea iar
daca fusul are un diametru, prea mic, rulmentul va aluneca, conducand la o uzura
accelerata a fusului, in rotita de o incarcare puternica si de distrugerea sa.
-a lagarele cu alunecare se pot ivi urmatoarele defecte*
. marirea "ocului dintre fus si cuzinet, in care caz se inlocuieste componenta
propriuzisia cuzinetului/
.. aruncarea uleiului din lagar, datorita inelelor de ungere prea usoare calitatii
necorespunzatoare a garniturilor sau montarii incorecte a lagarului ("ocuri prea mari).
se asaza sub capatul unui Drenner oriune de nu deschis. incalzirii apoi se lasa
comparatorcu fusul de incalzire de cromare specializat in crome pot le se repara "ocul
dintre cadere si ale cailor irigare ale lagarelor indicate prOcis in functie de microsoft
deoarece este cornpo prea usoare a lagauit
'cuturile se pot sparge si atunci, se schimba sau se repara prin sudare.
@arcasele, in afara sparturilor care se inlatura prin strun"ire.
. Echilibrarea rotoarelor
%otorul unui motor electric poate prezenta*
. un dezechilibni static, cind centrul de greutate al rotorului in timpul rotatiei este
deplasat la o oarecare distanta de axa sa de rotatie !n acest caz, asupra rotorului
actioneaza o forta dezechilibrata cu, care tinde sa scoata rotorul din pozitia de echilibru
. un dezechilibru dinamic, cind centrul de greutate se afla pe axa de rotatie, dar in
miscare apare un cuplu de forte
Pentru inlaturarea oricarui dezechilibru este necesara echilibrarea rotorului.
Echilibrarea statica. !n figura se indica doua metode de echilibrare. ,aca rotorul este
deplasat din pozitia de echilibru static, dupa cateva oscilari sl revine, indicind in acest fel
locul in care este dezechilibrat.
Echilibrarea dmamica. 'e executa cu a"utorul dispozitivelor mecanice sau ectrice de
echilibrat. !n cazul folosirii dispozitivului electric, principiul echilibrarii este urmatorul*
in timpul rotirii, rotorul provoaca oscilari ale reazeinclor pe care sint fixate lagarele,
oscilatii care sint transmise unei bobine co se afla in cimpul magnetic al unui magnet
permanent. 'e produce astfel viteza. care este amplificata si transmisa unui voltmetru si
unui dispozitiv stroboscopic. Aaloarea dezechilibrului este citita la voltmetru, iar locul
acestuia este indicat de dispozitivui. stroboscopic.
Echilibrarea se face fie prin indepartarea de material din corpul rotorului, prin gaurire (la
rotoarele mid), fie prin aplicarea unor greutati si echilibrare in locurile special prevazute
in acest scop, prinse in suruburi P? prin sudare (la rotoarele mari)
J %epararea infasurarilor.
-a masinile de c.c. pot aparea defecte atat in infasurarea statorului (de excitatie) cat si a
rotorului. ,upa depistarea defectului se procedeaza la scoaterea bobina"ului cu
inregistrarea prealabila a caracteristicilor infasurarii dupa cum s#a indicat la reparea
infasurarilor masinilor de c.a , trece apoi la rebobinarea fie a rotorului, fie a statorului
sau la amindoua, dupa situatia defectarii.
%ebobinarea rotorului 'ectiile trebuie refacute dupa dimensiunile lor conductoarele
sccBiilor originate, iar izolatia trebuie sa fie de aceeasi calitate si grosime ca si cea
veche. %otorul masinilor de c.c. poate avca*
. infasurarea buclata/
. infasurarea ondulata.
!n arnbele cazuri executarea sectiei se face pe masini de bobinat, cu a"utorul
sabloanelor. @onductorul care vine spre sablon trebuie trecut in prealabil printr#un
dispozitiv cu role, pentru a fi bine
intins si indreptat. ,easemenea, pentru a pastra forma dreptunghiulara a sectiei, lucru
ce face posibili asezarea ei in crestaturi, sectia trebuie bine intinsa, deoarece
conductoarele sectiei slab infasurate se vor impleti si nu vor mentine forma
dreptunghiulara a sectiei. 'ectia sau bobina executata se scoate de pe gabion si se
leaga in citeva locuri cu o banda de bumbac asezata in crestaturile sablonului inainte de
bobinare, apoi se izoleaza cu izolatie de tipul sector vechi ale masinii. !ndoirea sectie*
noi, dupa forma celei vechi, se executa cu a"utorul a doua scanduri de !emn si nu cu
piese metalice. ,upa aceea se acopera cu lac si se usuca in aer sau cuptor. tnainte de
introducerea bobinelor pe rotor, se executa operable*
. curatirea crestaturilor de praf sau impuritafi/
. incercarea suporturilor infasurarilor si a colectorului cu a"utorul megohmmetrului,
pentru a se vedea daca nu sint puneri la masa/
. verificarea lamelelor colectorului pentru a constata prezenta scurtcuitului intre ele (cu
megohmmetrul) si inlaturarea lui/
. verificarea lipsei de bavuri a crestaturilor, eventual pilirea lor/
. izolarea crestaturilor cu izolatie in forma de teaca, din carton electrotechnic
-a asezarea bobinelor pe rotor se introduc rnai intai parfile inferioare pe distanta pasului
polar/ parole superioare ale acestor bobine ramin provizoriu ancalzate in crestaturi,
deoarece sub ele trebuie asezate manunchiurile inferioare ale altor bobine.
@oncomitent cu asezarea sectiilor sau bobinelor in crestaturi, intre stratul inferior si cel
superior al partilor frontale se asaza izolatia dintre straturi, formata din benzi de carton
electrotchnic.
,upa asezarea tuturor sectiilor in crestaturi, capetele din afara, ale tecilor izolante se
indoaie in crestaturi se introduc pene din lemn (daca acestea sint prevazute in construcB
ia rotorului) si se trece apoi la asezarea capetelor sectiilor in locasurile lamelelor dc
colector sau steguletelor. !nainte de a aseza in locasuri capetele superioare ale
bobinelor, este necesar sa se constate succesiunea corecta a inceputurilor si sfirsiturilor
diferitelor sectii cu a"utorul larnpii de control. ,upa asezarea tuturor capetelor de bobina
in locasurilor de colector, infasurarea se incearca la scurtcircuit intre spire, inainte de a
fi lipita de colector, cu a"utorul unui electromagnet cu circuitul magnetic deschis,
-ipirca capetelor infasurarii la colector se face cu rotornl oblic, pentru a nu patrunde in
interiorul bobina"ului alia"ul de lipit topit. Hlia"ul esfe de cositor, iar decapantul este
colofoniul.
%ebobinarea infasurarii polilor. %ebobinarea infafurarilor polare incepe cu
confectionarea sabloanelor, ale carer dimansiuni s#au determinat la scoaterea bobinelor
de poll. Ele trebuie sa fie suficient de marl pantru ca bobinele sa intre pe poll dupa
izolarea lor. -a capatul conductoarelor bobinei care se infasoara, se lipeste o !ama de
cupru cositorita, ce se izolaaza fata da toitc spireie bobinei cu tub uleiat si se prote"eaza
cu o banda de carton electrotehnic contra eventualelor deteriorari in timpil bobinarii.
!nfasurarea bobinei se executa ca si cea a sectiilor bobinelor rotorului, adica pe
dispozitive de bobinare. ,eaceea e posibila inductoarele triunghiulara si se leaga in
polilor la !egarea lor in serie, se leaga inceputul unei bobine cu cc Dobina infasurata,
impreuna cu tubul din carton electrotehniciitat pe sablon inainte de bobinare, se
izoleaza cu banda dc bumbac, apoi usuca si se impregneaza cu lac. -a masinile cu
excitatie serie, bobinele. 'e acopera cu carton
Aerificari necesare tn faza de matrita a masinii de c.c. Hceste verificari necesare
deoarece de multe ori se execnta gresit legatuiile >a polii auxiiri si la cc principal>.
Aerificarea consta din* deterrninarea polaritatii polilor inripali si auxiliari, a legaturilor
clinice. ,eerrminarea polaritatii polilor se efectueaza cu a"utorul acului magnetic, in
alimentarea infasurarii polilor (rotorul fiind scos din stator) si aducerea
Hcului magnetic in dreptul polilor. ,upa indicafiile acului se deterraina polaritatea
flecarui pol.
)onta" pentru verificarea legaturii dintre infasurare. %otorilor si cea a polilor auxiliari
Aerificarea legaturii intre infasurarea rotorica fi cea a polilor auxiliari se face prin metoda
inductiei, controlind polaritatile. -egatura intre infasurarea rotorica si cea a polilor
auxiliari este realizata in acelasi mod, indiferent de sensul de rotatie a masinii sau de
regimul ei de functionare (motor sau generator).
Pentru verificare se realizeaza monta"ul prin conectari si deconectari succesive ale
intreruptorului M se determina polaritatea la bornele ,Q si ,(. %ezulta o polaritate
inversa, deoarece amperspirele de lucru ale polilor auxiliari sunt de sens contrar
amperspirelor rotorului si deci executarea legaturilor se face la polaritatea de acelasi fel
Aerificarea polaritatilor periilor. @unoscindu:se sensul de rotafie al masinii si avind
determinata polaritatea polilor principali, se poate stabili polaritatea periilor.
'e utilizeaza urmatoarele precedes*
. excitatia masinii se alimenteaza cu o polaritate data. -a perii se leaga un voltmetru
de c.c. cu zero la mi"loc si se da prin soc o invirtire a rotorului in sensul de functionare.
,upa sensul deviafiei acului aparatului si dupa modul lui de legare se poate stabili
polaritatea
. se stabilesc doua puncte pe colectorintre doiia perii succesive pe colector, de
polaritate diferita, la distanta egala. @u un voltmetru se masoara tensiunea intre a si a#$.
@u un intreruptor se conecteaza si se deconecteaza excitatia masinii la si de la o sursa
de tensiune mica, observindu#se sensul deviatiilor acului voltmetrului. ,aca la conectare
deviatia este in sensul pozitiv al scalei, iar la deconectare in sensul negativ, punctul a
are polaritatea R, iar punctul S$ polaritatea
.. !n acest caz penele imediate, mergind pe colector insensul invers sensuhii de rotate,
vor avea polaritatea punctelor a si a:
. %epararea colectorului. ,efectele des intalnite la colector sunt*
. suprafafa rugoasa, murdara sau ovalizata/
. scurtcircuite intre lamele/
. canelare defectuoasa/
. mica dintre lamelele colectorului este iesita deasupra lamelelor/
E # baterie/ % . reostat.
'easul &# parcurgere al periilor prin
. lamelele sint puse la masa/
. lamelele colectorului au foc
. lamelele sint arse.
%emedierea acestor defecte se executa dupa cum urmeazii*
!n cazul colectoarelor cu suprafesele rugoasa, murdara, sau ovalizata se slrun"este
colectorul in stare rece si se slefuieste cu banda sticlata. Hceste operatii se pot face
fara demontarea lui de pe rotor iar pentru a impiedica srapelului produs la strun"ire si
praful de sticla, cupru sau mica, produs la slefuire, sa intre in bobina", se mfasoara
rotorul in hartie si se leaga cu sfoara. ,upa obtinerea suprafesei lustruite, colectorul se
curata si se aspira cu aspirutorul (in eel mai rau caz se sufla cu aer comprimat). Hpoi se
executa caneal micei dintre larnele cu carlige speciale, pentru a indeparta pilitura
metalica dintre lamele.
@and defectul consta in scurtcircuitarea lamelelor, mai intai se determina
scurtcircuitarea cu a"utorul unei lampi de control, care nu trebuie sa se aprinda cind
electrozii ating doua lamele vecine. 'curtcircuitele exterioare intre lamele se inlatura cu
a"utorul unei panze de ferastrau, sau cu un cirlig special. ,aca scurtcircuitul este in
interiorul colectorului (din cauza deteriorari conurilor izolante, sau cind colectorul are o
punere interioara la masa), colectorul trebuie demontat, reperat si remontat, operatii
care trebuie sa fie facute de intreprinderea constructoare, sau in ateliere specializate,
,aca defectul colectorului consta in canelare defectuoasa sau !n iesirea lamelelor
izolante deasupra lamelelor de cupru se executa canelarea corecta cu carlige speciale.
Gocul lamelelor colectoare se poate constata daca, la lovirea lamelelor cu ciocanul(
'e masoara dupa. cum urmeaza*
.pentru motoare asincrone cu ?nom s TA sau %)m s* 54 TUA cu megohmotrul de
(544A
. pentru motoare asincrone cu ?nam V TA, indiferent de putere pentru motoarele de
@.@ , cu raegohmmetrul de 444 A.
%ezultatele masurarilor nu se normeaza. Aalorile obtinute nu trebuie insa sa fie mai mici
decet 24W din datele de catalog. !n lipsa lor se recomanda
Proba de tensiune
'o aplica o tensiune sinusoidala. u.i9 L 54 Xz, izolatiei infasurarii care se incearca, fata
de masa, la care s#au legat celelalte infasurari c.c nu se supun probei. Aaloarea initiala
a tensiunii de incercare nu trebuie sa depaseasca "umatate din tensiunea nominala de
incercare, iar variatia ei trebuie facuta in trepte.
&impul de incercare este de min, iar timpul dc crestere al tensiunii de incercare de la
Y,5?(n> la valoarea prescrisa trebuie sa fie de minimum 4 s,
%educcrea tensiunii se face treptat. ,ispozitivul de incercat poate fi o trusa.
F ,e %ezistente
%ezultatele obtinute nu trebuie sa difere cu mult mai mult de (W fata #de datele initiate
de catalog. Proba se execute cu monta"e de puncte de c.c.
Proba de mers !n gol
Estc necesara pentru determinarea comportarii diverselor parti componente ale masinii.
!n aceasta perioada. se controleaza incalzirea diverselor parti, functionarea stabila,
comutatia la colectare functionarea periilor, ungerea normala fi se mascara vibratiile
lagarelor care nu trebuie sa depaseasca 4,46 mm pentru motoarele cu turatii de + 444
t9min 5 4, mm pentru cele cu turatii V 544 t9min.creeaza un cuplu de franare care
echilibreaza cuplul activ al motorului
J )etoda de incarcare artificilala. 'e alimenteaza satatorul motorului de incarcat cu
tensiunea nominala, iar dupa ce acesta a"unge la turatia nominala *JJ dconecteza o
faza, ale carei capat se leaga la o rezistenta variabila, al carei Z trebuie revizat in asa
fel incat curentul in stator sa atinga valoarca #.
/
i$ V #i
'e intrerupe !ntreruptorul 2 si se aduce comutatorul ( pe pozifia a: vertical asea incat
valoarea nominala dupa care se trece comutatorul pozitia de alimtntare care este
reglabila si se poate elimina rezistenta variabila [H$ scurtcircuiteaza faza deconectata.
)etoda poate fi folositia atat la motoarele asincrone cu rotorul bobinat/ si cu rotorul in
scurtcircuit
!n cadrul probelor de mers in sarcina se fac din nou verificarile de la circuit in plus
ridicarca caracteristicii de regla" al vitezei.
si componentelor diverse ungerea sa nu depaseasca centru si celelalte coponente
periferice