CONSILIUL EUROPEI

Consiliul Europei este o organizaie internaional cu caracter regional care a luat fiin la data de
5 mai 1949, fiind creat iniial de un numr de 10 state membre fondatoare, acestea fiind: Belgia,
anemarca, !rana, "rlanda, "talia, #u$emburg, %area Britanie, &or'egia, (landa, )uedia*
+stzi Consiliul Europei are un numr de 4, state membre a cror e'oluie cronologic de aderare
la (rganizaie este urmtoarea: -recia .august 1949, in urma /nc0eierii rzboiului ci'il /ntre forele
comuniste 1i cele naionaliste2, 3urcia .august 19492, "slanda 1i -ermania /n 1950, +ustria 195,, Cipru
19,1, El'eia 19,4, %alta 19,5, 5ortugalia 196,, )pania 1966, #iec0tenstein 1967, )an %arino 1977,
!inlanda 1979, 8ngaria 1990, 5olonia 1991, Bulgaria 1999, Ce0ia, Estonia, #ituania, :om;nia, )lo'acia,
)lo'enia 1994, +ndora 1994, +lbania, #etonia, %acedonia, %oldo'a, 8craina 1995, Croaia 1i :usia 199,,
-eorgia 1999, +rmenia 1i +zerbaid<an /n 9001, Bosnia 1i =erzego'ina 9009, )erbia 1i %untenegru 9004,
%onaco 9004*
)tatutul de obser'ator pe l;ng organismele intergu'ernamentale ale Consiliului Europei re'ine
statelor: Canada, >atican, ?aponia, )tatele 8nite, %e$ic*
(biecti'ul principal al Consiliului Europei este realizarea unei uniti mai st;nse /ntre cele 4, state membre
pentru prote<area libertilor indi'iduale, libertilor politice 1i a statului de drept, principiile care constituie
fundamentul tuturor democraiilor autentice 1i care influeneaz 'iaa tuturor europenilor*3oate statele
membre ale (rganizaiei au obligaia de a face ca libertile, demnitatea omului 1i bunstarea indi'izilor s
de'in principii ferme ale aciunilor gu'ernamentale*
5rintre celelalte obiecti'e ale Consiliului Europei sunt: promo'area democraiei pluraliste,
problema securitii ceteanului, combaterea rasismului,$enofobiei,intoleranei, protecia minoritilor
naionale, coeziunea social 1i calitatea 'ieii, cooperarea 1i coeziunea <udiciar*
Instrumentele juridice adoptate n cadrul Consiliului Europei.
5entru promo'area 1i realizarea obiecti'elor propuse, /n cadrul organismelor Consiliului Europei
au fost adoptate o serie de con'enii, carte,documente, printre care menionm:
@ Con'enia European a repturilor (mului : reprezint cel mai coerent 1i dez'oltat sistem din lume
pri'ind protecia drepturilor 1i libertilor fundamentale ale omului ce a fost adoptat /n 1950*
@ Carta )ocial European a repturilor (mului adoptat /n 19,5
Con'enia Cadru pri'ind protecia minoritilor naionale adoptat /n 1994
@ Con'enia pri'ind pre'enirea torturii, a pedepselor 1i a tratamentelor in0umane sau degradante adoptat /n
1996
@ Carta European a autonomiilor locale
@ Con'enia European pri'ind partind participarea strinilor la 'iaa public la ni'el local
@ Carta European a limbilor regionale 1i minoritare*
Sediul Consiliului Europei este Platul Europei din Strasburg.
Cu pri'ire la funcionarea Consiliului Europei, acesta este finanat de gu'ernele statelor membre
ale cror contribuii la bugetul (rganizaiei sunt calculate proporional cu populaia 1i bogia lor* e
e$emplu, bugetul ordinar al Consiliului Europei pentru anul 9004 a fost de 165 milioane euro*
#imbile oficiale ale Consiliului Europei sunt franceza 1i engleza, dar se lucraz deasemenea /n
german, italian 1i rus*
Ca structur funcional, Consiliul Europei este format din:
@ Comitetul %ini1trilor
@ +dunarea 5arlamentar
@ Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale
@ )ecretariatul
1.COMITETUL MINITRILOR
in punct de 'edere al deciziei 1i aciunii, Consiliul %ini1trilor decide acti'itatea Consiliului
Europei* El decide deasemenea cum trebuie acionat /n sensul recomandrilor +dunrii 5arlamentare 1i ale
Congresului 5uterilor #ocale 1i :egionale din Europa 1i /n sensul propunerilor di'erselor comitete
intergu'ernamentale 1i conferine ale mini1trilor specializai*
Comitetul %ini1trilor adopt programul de acti'itate 1i bugetul Consiliului Europei*
iscuiile /n cadrul Comitetului %ini1trilor se refer la toate subiectele politice de interes comun
cu e$cepia problemelor de aprare, discuii pri'ind aspectele politice ale integrrii europene, dez'oltarea
cooperrii, aprarea instituiilor democratice 1i protecia drepturilor omului*
Comitetul %ini1trilor este alctuit din mini1trii afacerilor e$terne ai statelor membre care se
reunesc de cel puin dou ori pe an pentru a trece /n re'ist cooperarea european, acti'itatea politic 1i
pentru a da impulsul politic necesar acti'itii (rganizaiei*
Comitetul %ini1trilor organizeaz /nt;lnirile sptm;nale la ni'el de ambasadori, aceste /nt;lniri
fiind completate de /nt;lniri ale grupurilor de raportori sau de grupurile de lucru /nsrcinate cu
aprofundarea anumitor c0estiuni /naintea lurii deciziilor*
Comitetul %ini1trilor are o structur fle$ibil, astfel c, atunci c;nd proiectele nu sunt susinute de
toate statele membre, acesta are posibilitatea de a le lansa /n cadrul acordurilor pariale, permi;nd anumitor
state membre s /ntreprind aciuni comune /n anumite domenii*
eciziile Comitetului %ini1trilor sunt transmise gu'ernelor sub form de recomandri sau fac
obiectul con'eniilor 1i acordurilor europene, obligatorii din punct de 'edere <uridic pentru statele care l @au
ratificat* Comitetul %ini1trilor adopt declaraiile 1i rezoluiile pri'ind c0estiunile politice de
actualitate*5;n aAi au fost adoptate peste 170 de con'enii care se refer la drepturile omului dar 1i la alte
domenii de acti'itate ale (rganizaiei, afirm;nd 1i /ntrind coeziunea democratic, social 1i cultural a
Consiliului Europei*
eciziile Comitetului %ini1trilor necesit o ma<oritate de 9B4 din sufragiile e$primate iar
ma<oritatea simpl este suficient pentru c0estiunile de procedur*Con'eniile 1i recomandrile sunt
elaborate de comitetele de e$peri gu'ernamentali, mandatai de Comitetul %ini1trilor, gener;ndu@se
astfelun dialog /ntre consideraiile te0nice 1i 'iziunea politic global*&umeroase iniiati'e politice sunt
luate cu ocazia conferinelor mini1trilor specializai, care au loc periodic*
Consiliul Europei a elaborat programe de cooperare 1i asisten /n fa'oarea noilor ri membre,
pentru ca acestea s beneficieze de e$periena lui* 5rogramele au la baz rezultatele cooperrii
intergu'ernamentale ale Consiliului Europei: instrumente de referin, reele de e$peri c;t 1i structuri 1i
mecanisme de cooperare*Ele au ca obiect consolidarea, /ntrirea 1i accelerarea reformelor democratice din
rile /n cauz, astfel /nc;t s se poat integra progresi' 1i armonios /n procesul 1i structurile cooperrii
europene 1i, /n primul r;nd, /n Consiliul Europei* 5rogramul pri'ind msurile de /ncredere a fost creat
pentru a susine societile ci'ile, iniiati'e care au ca obiecti' ameliorarea reciproc a cuno1tinelor 1i
cooperarea /ntre comunitile ma<oritare 1i minoritare*
)tatele europene care au aderat la statutul Consiliului Europei se anga<eaz s recunoasc
principiul supremaiei dreptului 1i al aceluia /n 'irtutea cruia persoanele aflate sub <urisdicia lor trebuie s
se bucure de drepturile omului 1i de libertile fundamentale* +ceste state se anga<eaz printre altele s
colaboreze /n mod sigur 1i acti' la realizarea unei uniuni mai st;nse /ntre ele 1i s fa'orizeze progresul lor
economic 1i social* !iecare stat membru este responsabil pentru onorarea acestor anga<amente iar Comitetul
%ini1trilor asigur caracterul efecti' al acestora* Cn caz de /nclcare gra' a obligaiilor statutare de un stat
membru, Comitetul %ini1trilor poate suspenda dreptul de reprezentare al acelui stat, /l poate in'ita s se
retrag sau poate c0iar decide /ncetarea apartenenei la (rganizaie*
Comitetul %ini1trilor 'eg0eaz asupra aplicrii efecti'e a con'eniilor 1i acordurilor /nc0eiate
/ntre statele membre* :esponsabilitatea Comitetului %ini1trilor pri'ind Con'enia European a repturilor
(mului reflect importana acestei con'enii, care constituie piatra de temelie a sistemului de protecie a
drepturilor omului /n Europa* )upra'eg0ind buna e$ecutare a deciziilor Curii Europene a repturilor
9
(mului de ctre statele membre, Comitetul %ini1trilor <oac un rol esenial pstr;nd credibilitatea acestui
sistem, fr ec0i'alent /n restul lumii*
E$tinderea Consiliului Europei a antrenat o mutaie important a (rgani zaiei, c;t 1i a rolului
Comitetului %ini1trilor care a cunoscut o considerabil dez'oltare a dimensiunilor politice a lucrrilor sale*
Consiliul Europei a consolidat dialogul instituional cu reprezentanii ale1i de cetenii europeni la ni'el
naional 1i local 1i a e$tins dialogul politic 1i asupra statelor nemembre 1i a statelor care beneficiaz de
statutul de obser'ator* El a intensificat cooperarea 1i cu alte organisme europene, /n particular cu 8niunea
European, (rganizaia de Cooperare 1i )ecuritate /n Europa 1i &aiunile 8nite*
2. ADUNAREA PARLAMENTAR
+dunarea 5arlamentar este un organism statutar al Consiliului Europei* Ea reprezint forele
politice ale parlamentelor statelor membre 1i se dore1te s fie motorul e$tinderii cooperrii europene ctre
toate statele democratice din Europa*
+dunarea 5arlamentar /1i stabile1te ordinea de zi, abordarea subiectelor de actualitate 1i teme cu
caracter prospecti' care trateaz, /n special, probleme ale societii 1i c0estiuni de politic internaional*
eliberrile sale <oac un rol important /n orientarea acti'itii Comitetului %ini1trilor 1i a sectoarelor
intergu'ernamentale ale Consiliului Europei* Ele se repercuteaz asupra gu'ernelor atunci c;nd membri lor
le transmit 5arlamentelor naionale*
E'enimentele sur'enite /n rile Europei centale 1i de est la /nceputul anilor 90 au conferit
+dunrii 5arlamentare o misiune unic: s contribuie la integrarea acestor ri /n familia democraiei
europene 1i s promo'eze o 'eritabil cooperare parlamentar /ntre toate naiile Europei*
+dunarea 5arlamentar contribuie la construirea unei Europe e$tinse, fr frontiere*)tatutul de
in'itat special creat de +dunarea 5arlamentar /n 1979, a permis delegaiilor parlamentare ale rilor
Europei centrale 1i de est, anga<ate pe drumul democraiei pluraliste, dar nefiind /nc membre ale
(rganizaiei, s asiste la sesiunile plenare ale +dunrii 5arlamentare 1i la reuniunile comisiilor lor*
Contactele 1i sc0imburile astfel stabilite au /ncura<at procesul de democrati zare al acestor ri 1i le@au
facilitat aderarea la Consiliul Europei*
Cu ocazia fiecrei sesiuni sunt consacrate dezbateri ale e'enimentelor din Europa 1i din lume, care
se concentrez, /n special, asupra acelora care impun o aciune la ni'el european* 5ersonaliti marcante din
/ntreaga lume 1i@au adus contribuia la aceste dezbateri, printre care amintim: regele ?uan Carlos, !rancois
%itterrand, "oan 5aul "", =elmut Do0l, %iE0ail -orbac0e', >acla' =a'el, =osmi %ubaraE, Fasser +rafat
1i muli alii*
+dunarea 5arlamentar este, deasemenea, un forum parlamentar pentru alte organizaii
internaionale, cum ar fi : (*C**E*, B*E*:**, +genia )paial European 1i mai multe instituii
specializate ale &aiunilor 8nite*(rganizaiile negu'ernamentale particip /n calitate de obser'atori la
lucrrile unui anumit numr de comisii, aduc;ndu@1i contribuia la manifestrile importante organizate de
+dunarea 5arlamentar*
in 1979 +dunarea 5arlamentar contribuie acti' la gestionarea crizelor din Europa*ezbaterile ei
pri'ind c0estiunile politice s@au fondat adesea pe concluziile misiunilor organizate pe teren 1i pe dialogul
permanent instaurat cu statele /n cauz*Ea consolideaz rolul politic al Consiliului Europei*
:eprezentanii +dunrii 5arlamentare realizeaz 'izite periodice /n Europa pentru a st;nge
informaii de prim m;n necesare elaborrii rapoartelor +dunrii, asigur obser'area alegerilor 1i se
anga<eaz /n diplomaia parlamentar*
3e$tele adoptate de +dunarea 5arlamentar reprezint orientri importante pentru Comitetul
%ini1trilor, gu'erne, parlamente 1i partide politice naionale precum 1i de ali actori importani ai societii*
+dunarea 5arlamentar a fost de multe ori la originea a numeroase tratate internaionale, con'enii
europene 1i alte instrumente <uridice care formeaz baza unei 'eritabile legislaii europene*
+dunarea 5arlamentar organizeaz periodic conferine, simpozioane 1i audieri parlamentare
publice pri'ind problemele ma<ore ale timpului nostru : 'iolena, intolerana, mediul, imigrarea, traficul de
droguri, traficul de persoane, bioetica, media*+ceste audiii iau forma unui dialog /ntre parlamentari 1i
speciali1ti*
Ca 1i reprezentare, +dunarea 5arlamentar este format dintr@un numr 'ariabil de membrii aparin;nd
statelor Consiliului Europei, astfel : +lbania 4, +ndora 9, +rmenia 4, +ustria ,, +zerbaid<an ,, Belgia 6,
4
Bosnia 1i =erzego'ina 5, Bulgaria ,, Ce0ia 6, Croaia 5, Cipru 4, anemarca 5, Estonia 4, El'eia ,,
!inlanda 5, !rana 17, !ederaia :us 17, %acedonia 4, -eorgia 5, -ermania 17, -recia 6, "rlanda 4, "talia
17, "slanda 4, #iec0tenstein 9, #etonia 4, #ituania 4, #u$emburg 4, %alta 4, %area Britanie 17, %oldo'a 5,
&or'egia 5, (landa 6, 5olonia 19, 5ortugalia 6, :omania 10, )lo'acia 5, )an %arino 9, )erbia 6, )lo'enia
4, )pania 19, )uedia ,, 3urcia 19, 8craina 19, 8ngaria 6*)tatutul de in'itat special al 5arlamentului din
Belarus a fost suspendat la 14 ianuarie 1996*
5re1edintele +dunrii 5arlamentare se alege pentru un mandate de 4 sesiuni, +dunarea
5arlamentar /ntrunindu@se /n 4 sesiuni plenare publice pe an , timp de o sptm;n la )trasburg*
Cn perioada dintre sesiuni, pentru a asigura continuitatea acti'itii, se creaz o Comisie
5ermanent*+dunarea 5arlamentar alege un secretar general, un secratar general ad<unct al Consiliului
Europei, un secretar general al +dunrii 5arlamentare, <udectori de la Curtea European a repturilor
(mului 1i Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei*
+dunarea 5arlamentar este format din ,9, membrii parlamentari .414 membri +dunrii 1i 414
membri supleani2, 6 in'itai speciali 1i 17 obser'atori*
Biroul +dunrii 5arlamentare este format dintr@un pre1edinte, 'icepre1edini@17 1i pre1edinii celor 5
grupuri politice din cadrul +dunrii 5arlamentare*
Cele 5 grupuri politice ce acti'eaz /n cadrul +dunrii 5arlamentare sunt :
1*-rupul socialist .)(C2
9*-rupul partidelor popular europene .55EBC2
4*-rupul democrat european .-E2
4*-rupul liberal democrat 1i reformator .#:2
5*-rupul reunificat al st;ngii europene .-8E2
Cn cadrul +dunrii 5arlamentare /nt;lnim Comisiile )pecializate:
@Comisia specializat pe probleme politice
@Comisia specializat pe probleme <uridice 1i de drepturile omului
@ Comisia specializat pe probleme de sntate, sociale 1i de familie
@ Comisia specializat pe probleme de cultur 1i educaie
@Comisia specializat pe probleme de mediu, amena<area teritoriului 1i puterile locale
@ Comisia specializat pentru 1tiin 1i te0nologie
@ Comisia specializat pe probleme de agricultur 1i dez'oltare rural
@ Comisia specializat pe probleme economice
@ Comisia specializat pe probleme de relaii parlamentare 1i publice
@Comisia specializat pentru egalitatea 1anselor femeilor cu brbaii
@Comisia specializat cu pri'ire la respectarea obligaiilor 1i anga<amentelor statelor membre
+ctele adoptate de + dunarea 5arlamentar sunt: recomandrile, rezoluiile, a'izele 1i directi'ele*
3.CONGRESUL PUTERILOR LOCALE I REGIONALE
Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale este un organism al Consiliului Europei format din ,1,
membri: 414 membri titulari, 414 membri supleani*Congresul este structurat /n dou Camere: Camera
5uterilor #ocale 1i Camera :egiunilor*
Camerele alterneaz /n alegerea pre1edintelui Congresului pentru un mandat de 9 ani*
Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale .C*5*#*:*E*2 a fost /nfinat /n 1994 /n calitate de organ
consultati' al Consiliului Europei, /nlocuind Conferina puterilor locale 1i regionale din Europa* Congresul
a<ut noile state membre ale (rganizaiei s@1i /ndeplineasc sarcinile practice necesare realizrii unei
autonomi locale 1i regionale*
Congresul este 'ocea regiunilor 1i municipiilor din Europa, el oferind un loc pri'ilegiat de dialog ,
unde reprezentanii puterilor locale 1i regionale dezbat problemele comune, /1i confrunt e$perienele 1i /1i
prezint gu'ernelor punctele de 'edere*Congresul sftuie1te Comitetul %ini1trilor 1i +dunarea
5arlamentar a Consiliului Europei pri'ind toate aspectele politicii locale 1i regionale* Congresul
organizeaz audieri 1i conferine la ni'el local 1i regional pentru a a<unge la marele public a crui
participare rm;ne esenial pentru instaurarea unei 'eritabile democrai* Congresul elaboreaz periodic
4
rapoarte de ar pri'ind situaia democraiei locale 1i regionale /n statele membre c;t 1i /n statele candidate
1i 'eg0eaz asupra aplicrii principiilor Cartei Europene a autonomiei locale*
"ntrarea /n scen a noilor state cu di'erse orizonturi politice 1i economice a necesitat o ree'aluare a
obiecti'elor Congresului :
@promo'area unor structuri eficiente ale puterilor locale 1i regionale /n toate statele membre ale Consiliului
Europei 1i, /n special, /n noile democraii
@e$aminarea situaiei democraiilor locale 1i regionale /n statele membre 1i /n rile candidate la aderare
@dez'oltarea iniiati'elor care permit cetenilor s participe /n mod real la procesul democratic de la ni'el
local 1i regional
@reprezentarea intereselor consiliilor locale 1i regionale /n elaborarea politicii europene
@/ncura<area cooperrii regionale 1i transfrontaliere /n fa'oarea pcii, toleranei 1i a dez'oltrii durabile
@obser'area alegerilor locale 1i regionale*
Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale din Europa se /ntrune1te o dat pe an la )trasburg unde
gzduie1te delegaiile organizaiilor europene agreate c;t 1i pe cele ale c;tor'a state nemembre, primite /n
calitate de in'itai speciali sau obser'atori*
( comisie permanent alctuit din reprezentanii tuturor delegaiilor naionale se reune1te /ntre
sesiunile plenare ale Congresului* #ucrrile C*5*#*:*E* sunt organizate /n <urul a 4 Comisii statutare, astfel:
@Comisia "nstituional a Congresului, /nputernicit /n special s pregteasc rapoarte pri'ind e'oluia
democraiei locale 1i regionale /n Europa
@Comisia pentru Cultur 1i Educaie, competent /n materie de media, tineret, sport, comunicare
@Comisia pentru ez'oltare urabil, competent asupra problemelor de mediu, de amena<are a teritoriului
1i urbanism
@Comisia pentru coeziune social, care urmre1te c0estiuni referitoare la locurile de munc, cetenie,
relaii intercomunitare, sntate public 1i egalitate /ntre femei 1i brbai*
5entru a /1i /ndeplini sarcinile pri'ind gestionarea zilnic, directorul e$ecuti' al Congresului este
susinut de un secretariat format din agenii Consiliului Europei*
Cu referire la politicile legislati'e ale C*5*#*:*E*, putem enumera :
1*Carta European a autonomiei locale, semnat /n 1975, subliniaz faptul c o 'eritabil autonomie local
rm;ne esenial pentru democraie* Ea ser'e1te ca model pentru reformele legislati'e ale noilor
democraii* +numite state i@au /ncorporat de<a principiile /n constituiile lor*
9*Con'enia cadru european pri'ind cooperarea transfrontalier a colecti'itilor 1i autorotilor teritoriale,
semnat /n 1970, 1i cele dou protocoale adiionale ale lor, recunosc puterilor locale 1i regionale dreptul de
cooperare dincolo de frontiere, /n domeniile ser'iciilor publice 1i proteciei mediului*
4*Con'enia european pri'ind participarea strinilor la 'iaa public la ni'el local, semnat /n 1999, care
stabile1te pentru rezidenii strini principiul cre1terii progresi'e a drepturilor ci'ile 1i politice, dintre care 1i
dreptul la 'ot*
4*Carta european a limbilor regionale 1i minoritare, semnat /n 1999, tinde s pstreze limbile regionale 1i
minoritare, care constituie un element unic al patrimoniului cultural al Europei* Ea fa'orizeaz folosirea lor
/n domeniul <uridic, /n 1coli, /n 'iaa public, cultural, economic 1i social, c;t 1i /n media*
5*Carta urban european, semnat /n 1999, define1te drepturile cetenilor /n ora1ele europene* Ea
constituie un g0id practic de gestiune urban cuprinz;nd locuinele, ar0itectura urban, transporturile,
energia, sportul 1i acti'itile din timpul liber, poluarea 1i securitatea pe strzi*
,*Carta pri'ind participarea tinerilor la 'iaa municipal 1i regional, semnat /n 1999, 1i care fi$eaz
principiile care /ncura<eaz tinerii s ia parte la deciziile ce /i pri'esc 1i s participle acti'e la sc0imbrile
sociale ce au loc pe strad, /n cartierul, municipiul sau regiunea lor*
6*Con'enia european a peisa<ului a fost adoptat la !lorena /n octombrie 9000 1i ea enun obligaia
autoritilor publice de a adopta la ni'el local, regional, naional 1i internaional, politici 1i msuri de
protecie, gestionare 1i amena<are a peisa<elor europene*
7*Comitetul %ini1trilor al Consiliului Europei e$amineaz /n prezent un proiect de Cart european
referitoare la autonomia regional, instrument pendinte Cartei europene a autonomiei locale*
5
4.SECRETARUL GENERAL
)ecretarul -eneral al Consiliului Europei, englezul 3errA a'is, ales de +dunarea 5arlamentar /n
anul 9004 pentru 5 ani, are responsabilitatea orientrii strategice globale a programului de acti'iti 1i
bugetul Consiliului Europei 1i a supra'eg0erii managementului de zi cu zi al (rganizaiei 1i )ecretariatului*
5rogramul de lucru intergu'ernamental, stabilit de )ecretarul -eneral pe baza propunerilor de
prioriti, este aprobat /n fiecare an de Comitetul %ini1trilor* )ecretarul -eneral rspunde cu a<utorul
)ecretariatului de /ndeplinirea programului* +cti'itile operaionale de cooperare intergu'ernamental
sunt coordinate /n primul rand de c/tre direciile generale, care corespund principalelor domenii de
acti'itate ale (rganizaiei*
CELE APTE PLANUI !E AC"IUNE.
Cn cadrul unei 'aste campanii ce 'izeaz promo'area 'iziunii unei Europe mai e$tinse, fondate pe
'alorile eseniale ale democraiei, supremaia dreptului 1i respectarea drepturilor omului*)ecretarul -eneral
a lansat un program de aciune cu 1apte puncte, pentru 9001@9005, care s reliafeze noile pro'ocri ale
construciei unei Europe pe deplin democrate, pacifiste 1i stabile*5unctele eseniale ale programului se
refer la:
@promo'area principiilor democraiei prin consolidarea impactului politic al (rganizaieiG
@crearea unui spaiu comun al drepturilor omului /n EuropaG
@dez'oltarea normelor democratice 1i garantarea respectrii lor de ctre stateG
@rspunsul oferit a1teptrilor cetenilor europeni, prin intermediul aciunilor de terenG
@e'aluarea rezultatelor proiectelor 1i aciunilor /ntreprinse /n scopul ameliorrii eficacitilor lor realeG
@str;ngerea relaiilor de lucru cu 8niunea European, &aiunile 8nite, (*)*C*E*G
@dez'oltarea cooperrii politice cu statele obser'atoare*
)ecretarul -eneral 'iziteaz mai multe capitale ale statelor membre pentru a sensibiliza cei mai
/nali responsabili ai gu'ernelor 1i parlamentelor naionale asupra rolului politic 1i a importanei cresc;nde
a Consiliului Europei /n asigurarea drepturilor omului, democraiei 1i statului de drept /n Europa e$tins*
5roiecte prioritare:
Cn anul 9009, )ecretarul -eneral a introdus un nou concept prin intermediul a dou proiecte
integrate referitoare la ,,:spunsuri la 'iolena cotidian /ntr@o societate democraticH 1i ,,) facem
instituiile democratice s funcionezeH* Consiliul Europei coopereaz cu statele membre 1i grupurile ci'ile,
concluzion;nd asupra e$perienei a'ute /n diferitele sectoare specializate ale (rganizaiei pentru a stabili
politici integrate /n cadrul acestor teme specifice*
)igla Consiliului Europei este un cerc format din 19 stele de aur pe fond albastru* +ceast
emblem a fost adoptat /n 1955 de Consiliul %ini1trilor al Consiliului Europei la propunerea +dunrii
5arlamentare* 5rin dispunerea lor, statele simbolizeaz uniunea populaiei Europei* Cn ceea ce pri'e1te
numrul lor, 19 este simbolul perfeciunii 1i al plenitudinii* in mai 197,, drapelul european este 1i
emblema oficial a 8niunii Europene*
"mnul european a fost adoptat /n 1969 de Consiliul %ini1trilor al Consiliului Europei, acesta fiind
un aran<ament musical fr te$t, realizat de =erbert 'on Dara<an, al preludiului la ,,(da bucurieiH din
)imfonia a 9@a de Beeto'en* "mnul European este interpretat cu prile<ul ceremoniilor europene*
5remiul European al drepturilor omului este atribuit ca o recunoa1tere a unei contribuii eseniale
la cauza drepturilor omului, a1a cum este recunoscut /n Con'enia european a drpturilor omului* ecernat
o dat la fiecare trei ani, la )trasbourg, premiul poate consacra o persoan, un grup, o instituie sau o
organizaie negu'ernamental* El este atribuit de Comitetul %ini1trilor, iar laureatul su este ales dintr@o
list de candidai, prezentat de +dunarea 5arlamentar* 5remiul const /ntr@o medalie de aur 1i un
certificate amintind contribuia laureatului la aprarea drepturilor omului*
istincii europene pentru ora1e :
,
Comisia pentru mediu, amena<area teritoriului 1i a puterilor locale a +dunrii 5arlamentare acord
diferite recompense ora1elor 1i autoritilor locale ca recuno1tin a acti'itii lor europene* Ele pot a'ea
dreptul la una din urmtoarele distincii : iploma European, rapelul de (noare, 5lac0eta de (noare,
5remiul Europei*
5remiul Europa este decernat /n fiecare an /ncep;nd cu 1955, fiind cea mai /nalt distincie pe care
o poate primi o municipalitate pentru contribuia la cooperarea european* Comisia pentru mediu,
amena<are teritorial 1i a puterilor locale a +dunrii 5arlamentare desemneaz municipalitatea laureat
dintre cele care 1i@au prezentat candidature* 5remiul const /ntr@un trofeu, pstrat de municipalitate timp de
un an, o medalie de bronz 1i o diplom* %unicipalitatea laureat prime1te 1i un premiu /n bani de circa
6,00 euro, destinat finanrii cltoriilor de studii /n Europa a unora dintre tinerii si ceteni*
iploma european a zonalor prote<ate
Comitetul %ini1trilor desemneaz din 19,5 aceast diplom, la recomandarea Comitetului pentru
acti'itileConsiliului Europei, /n materie de di'ersitate biologic 1i peisagistic* iploma este atribuit
parcurilor, rezer'aiilor 1i siturilor naturale ce prezint un interes internaional, /n care se respect anumite
criterii de ocrotire a partimoniului natural 1i se ine seam de 'aloarea lor 1tinific, cultural 1i recreati'*
:egiunea recompensat este plasat sub patrona<ul Consiliului Europei pe o perioad de 5 ani, cu
posibilitatea de re/noire, dup o e'aluare riguroas efectuat de speciali1ti la faa locului*
5remiul Consiliului Europei pentru muzee ia fiin /n 1996 1i este atribuit anual* El recompenseaz
muzeul care a contribuit la aprarea patrimoniului cultural European /ntr@un mod original* 5remiul const
/ntr@o statuie de bronz, realizat de artistul spaniol ?oan %iro 1i o sum de apro$imati' 5000 euro* %uzeul
laureate este ales de Comisia pentru cultur 1i educaie a +dunrii 5arlamentare, dintre muzeele
selecionate de Comitetul "ndependent al premiului european al muzeului*
5remiul European pentru programele de tele'iziune
5entru obinerea premiului, Consiliul Europei organizeaz un concurs /mpreun cu alte instituii europene*
El 'izeaz punerea /n 'aloare a creati'itii 1i a di'ersitii culturale naionale, regionale 1i locale, precum
1i /ncura<area celor mai bune programe* Consiliul Europei: desc0is lumii asociati'e Cine, mai bine dec;t
lumea asociati'a, poate e$prima preocuparile cetatenilor simpli din EuropaI
(rganizatiile negu'ernamentale independente .(&-2 reprezinta un element 'ital al societatii
europeneG ele reflecta libertatea de e$presie si asociere care este un principiu fundamental al democratiei*
!ara scop lucrati', ele inter'in pe plan local, regional si national /n domenii cruciale: drepturile omului,
educatie, cultura, actiune sociala, medii, munca, actiune politica, stiinte, a<utor umanitar*
Consiliul Europei a recunoscut influenta (&-@urilor din 1959, pre'az;nd posibilitatea de
a le acorda statut consultati'* :egulile de cooperare au fost /mbunatatite si actualizate /n decursul anilor, /n
prezent ele fiind stabilite prin :ezolutia .942 47 a Comitetului %inistrilor* !iecare organizatie candidata
trebuie sa prezinte, /n sustinerea cererii sale, un dosar /ntocmit /n limba franceza sau engleza si, de
preferinta, /n aceste doua limbi oficiale ale Consiliului* (rganizatiile candidate sunt, de asemenea, obligate
sa completeze un c0estionar pri'ind modalitatile cooperarii lor cu Consiliul Europei* ( legatura cu
publicul
dialogul cu (&-@urile, Consiliul a 'rut sa raspunda unei triple necesitati: sa@i asculte pe cetatenii europeni,
sa le asigure o reprezentare directa si sa@si faca cunoscuta actiunea prin aceste asociatii, din care peste 460
beneficiaza /n prezent de statutul consultati'*
5entru a obtine acest statut, (&-@urile trebuie sa /ndeplineasca urmatoarele conditii:
sa /mpartaseasca obiecti'ele Consiliului Europei si sa participe la actiunea saG
sa fie internationale si reprezentati'e pe plan geografic si /n domeniul specific de acti'itate, sa
dispuna de sediu permanent si de o organizare structurata si sa aiba un secretar general*
6
( participare acti'a
Consiliul Europei coopereaza cu (&-@urile la fiecare din ni'elurile sale structurale: Comitetul
%inistrilor, +dunarea 5arlamentara si Congresul +utoritatilor #ocale si :egionale din Europa,
reprezent;nd organele locale si regionale alese*
e la simpla consultare la o 'eritabila colaborare /n cazul unor proiecte specifice, cooperarea
poate lua forme foarte di'erse* :eprezentantii (&-@urilor pot participa /n calitate de consultanti la anumite
studii sau la acti'itatea comisiilor intergu'ernamentale, sa redacteze note catre )ecretarul -eneral, sa
prezinte e$puneri orale sau scrise /n fata comisiilor +dunarii 5arlamentare si la Congresul +utoritatilor
#ocale si :egionale sau cu ocazia coloc'iilor, seminariilor si a altor reuniuni organizate de Consiliul
Europei* (&-@urile aduc la cunostinta opiniei publice progresul proiectelor Consiliului Europei din
domeniul lor de acti'itate, pun;ndu@si e$perienta la dispozitia (rganizatiei*
5roiectele integrate ale Consiliului Europei .9009@90042
Cn 9009, Consiliul Europei a lansat doua 5roiecte integrate multianuale care se concentreaza
asupra unor problematici rele'ante pentru (&-@uri, si anume: J)a facem institutiile democratice sa
functionezeH si J:aspunsuri la 'iolenta din fiecare zi /ntr@o societate democraticaH*
5roiectele integrate urmaresc crearea retelelor intra@organizationale pentru /mbunatatirea
performantelor si impactului acti'itatii Consiliului Europei prin concentrarea e$perimentelor acumulate /n
diferite sectoare asupra unei singure teme* +ceasta metodologie integratoare este cuplata cu introducerea
abordarii intersectoriale si interdepartamentale /n cadrul sectorului intergu'ernamental, al +dunarii
5arlamentare, al Congresului +utoritatilor #ocale si :egionale din Europa si al (&-@urilor pentru a se
putea oferi raspunsuri coerente la necesitatile /n e'olutie ale statelor membre*
5roiectul integrat numarul 1 J)a facem institutiile democratice sa functionezeH se concentreaza
asupra raspunsurilor si responsabilitatilor institutiilor democratice si asupra participarii societatii ci'ile la
procesul de luarea deciziilor si la alegeri*
5roiectul integrat numarul 9 J:aspunsuri la 'iolenta din fiecare zi /ntr@o societate democraticaH
urmareste definirea principiilor politicilor /n domeniul combaterii si reducerii 'iolentei si elaborarea
strategiilor de pre'enire*
Cn 9009, un !orum al cetatenilor a fost organizat /n cadrul fiecarui proiect integrat a';nd temele:
proiectul numarul 1 J)tatutul <uridic al (&-@urilor si gu'ernarea democraticaH, proiectul numarul 9
J)ocietatea ci'ila si pre'enirea 'iolentei cotidieneH*
Concluziile proiectelor 'or putea fi elaborate la sf;rsitul perioadei .90042 sub forma: te$telor
<uridice, recomandarilor, rezolutiilor, manualelor de practici corecte, proiecte pilot, acti'itati de asistenta,
adoptarea unor principii directoare*
Un #ast c$mp de actiune
Competenta (&-@urilor pre'azute cu statut consultati' se e$ercita /n toate domeniile de actiune
intergu'ernamentala, parlamentara si normati'a .sau Jcon'entionalaH2 a Consiliului Europei* +cestea au
creat grupe de specialisti /n cadrul propriei lor structuri care se ocupa de urmatoarele probleme: Carta
europeana sociala, politicile sociale, drepturile omului, educatia si cultura, dialogul si solidaritatea &ord@
)ud, societatea ci'ila /ntr@o noua Europa, mediul si ruralitatea, sanatatea, egalitatea de gen, saracia si
coeziunea sociala*
( structura pentru facilitarea dialogului
Consiliul Europei dispune de o structura permanenta de cooperare cu (&-@urile internationale:
7
Conferinta plenara .anuala2, care reuneste toate (&-@urile cu statut consultati', determina
actiunile de /ntreprins pentru /mbunatatirea functionarii acestei structuri si fi$eaza obiecti'ele
comisiei sale de legaturaG
Comisia de legatura a (&-@urilor, creata /n 196,, formata din douazeci si cinci de membri, se
reuneste de cel putin trei ori pe an si are urmatoarele functii:
@ sa asigure legatura cu ser'iciile interesate ale )ecretariatului -eneral
al Consiliului EuropeiG
@ sa urmareasca lucrarile reuniunilor sectoriale ale (&-@urilor /n diferite domenii de interesG
@ sa pregateasca Conferinta plenara si programul anual de lucruG
@ sa incite (&-@urile sa coopereze cu Consiliul Europei si sa@si faca cunoscute acti'itatile pe care le
desfasoara* +u fost luate, de asemenea, initiati'e pentru sustinerea tranzitiei democratice /n Europa
centrala si de est*
Comitetul mi$t J5arlamentari K Comisia de legatura a (&-@urilorH* Creat /n 1969, el studiaza
modalitatile de dez'oltare a sinergiilor /ntre (&-@uri si +dunarea 5arlamentara a Consiliului
Europei* El se compune din ansamblul membrilor Biroului Comisiei de legatura si din unsprezece
parlamentari reprezent;nd +dunarea*
E$emple de cooperare
(&-@urile au contribuit la elaborarea a numeroase con'entii si instrumente ale Consiliului
Europei, precum Con'entia referitoare la statutul <uridic al muncitorului migrant .)3E nr* 942, Con'entia
europeana pentru pre'enirea torturii .)3E nr* 19,2, Con'entia culturala europeana .)3E nr* 172, Carta
europeana a limbilor regionale sau minoritare .)3E nr* 1472 si Con'entia referitoare la recunoasterea
personalitatii <uridice a organizatiilor internationale negu'ernamentale .care le pri'este direct2 .)3E nr*
1942*
8nele e$emple de cooperare sunt semnificati'e* E$pertii si obser'atorii +dunarii 5arlamentare /i
consulta adeseori pe reprezentantii locali ai (&-@urilor /n probleme ale drepturilor omului /nainte de a
recomanda aderarea unei tari si cu prile<ul 'erificarii caracterului democratic al alegerilor din tarile
candidate la aderare* Curtea europeana a drepturilor omului autorizeaza tot mai mult (&-@urile sa@i
comunice informatii referitoare la cererile asupra carora a fost sesizata, Comitetul european pentru
pre'enirea torturii primeste, de asemenea, informatii de la (&-@uri, iar pe reprezentatii unora /i /nt;lneste
cu prile<ul 'izitelor pe care le efectueaza /n tarile membre*
(&-@urile participa la coloc'ii asupra marilor teme ale societatii: J+sociatiile K spri<in sau sfidare pentru
democratia parlamentaraIH, J&oua saracie din EuropaH, J>oluntariatul /n actiunea socialaH, J5olitica si
cetateni: politica /n slu<ba cetatenilor si participarea cetatenilor la politicaH si J(&-@urile si societatea
ci'ilaH*
%obili&area opiniei publice
(&-@urile iau, de asemenea, parte acti'a la campaniile europene lansate de Consiliul Europei:
pri'ind interdependenta si solidaritatea &ord@)ud .19772, /mpotri'a rasismului, $enofobiei si intolerantei
.19952, pri'ind +nul european pentru conser'area naturii .19952, Europa /mpotri'a saraciei si a e$cluderii
sociale .1999@90002, Europa un patrimoniu comun .1999@90002, +nul european al limbilor .90012*
%isiunea esentiala a Consiliului Europei este de a promo'a drepturile omului si libertatile
fundamentale* Colaborarea (&-@urilor apare /n aceasta pri'inta inestimabila, /ntruc;t acestea /i informeaza
pe cetateni asupra drepturilor lor, fac sa circule informatia si, mai ales, se asigura ca anga<amentele
fundamentale sunt respectate*
Un rol constructi# n e#olutia democratica
9
Cncep;nd din 1990, Consiliul Europei /si multiplica contactele cu (&-@urile din Europa centrala
si de est, unde acestea <oaca un rol proeminent /n constructia unei societati democratice bazata pe drepturile
omului si suprematia legii* (&-@urile care beneficiaza de statut consultati' au contribuit la organizarea
unei serii de seminarii pri'ind J:olul (&-@urilor /n tranzitia spre o societate democraticaH la >arso'ia
.19902, la )ofia si la >ilnius .19942, la Bucuresti si la Bratisla'a .19942, la 3irana .19952 si la Die' .199,2*
+ceste (&-@uri, /mpreuna cu altele, participa concret la organizarea de conferinte, seminarii, reuniuni de
informare si programe de formare pe plan regional, /n special /n domeniul drepturilor omului* Cn 1994,
Consiliul Europei a patronat /mpreuna cu organizatiile negu'ernamentale pentru drepturile omului o
reuniune pe tema J(rganizatiile independente pentru drepturile omului: programe K cooperare K realizareH,
la #<ubl<ana*
Cn octombrie 199,, Consiliul a organizat la Budapesta un seminar de informare pe tema J:olul si
functiile organizatiilor negu'ernamentale .(&-2 care actioneaza pentru promo'area egalitatii se$elor /n
Europa centrala si de estH* +cest seminar 'iza sa puna /n lumina e'olutia relatiilor /ntre (&-@urile de
femei si puterile publice din tarile Europei centrale si de est si rolul lor /n societate si sa propuna strategii
pentru /ntarirea cooperarii la ni'el european*
Consiliul si (&-@urile cu statut consultati' organizeaza acti'itati /n cadrul programului ++C)*
Consiliul Europei nu distribuie fonduri organizatiilor negu'ernamentale si nici particularilor* Bugetul
acestuia este utilizat pentru finantarea propriului program intergu'ernamental de acti'itati*
atorita 'astei sale retele de (&-@uri care contribuie /n mod util la lucrarile sale si <oaca un rol
esential /n procesul democratic, Consiliul Europei ram;ne, astfel, aproape de opinia publica si de fortele
sc0imbarii sociale*
'ANCA !E !E()*LTAE A C*NSILIULUI EU*PEI
Obiective:
Cret i! 1"#$% &!c 'e De(v)*tre C)!+i*i,*,i E,r)-ei .CE&/ e+te ce 0i vec1e i!+tit,tie
2i!!cir i!ter!ti)!* 'i! E,r)- +i +i!3,r c, 4 v)ctie e5c*,+iv +)ci* 6. CE& re-re(i!t
i!+tr,0e!t,* 2i!!cir * -)*iticii 'e +)*i'ritte C)!+i*i,*,i E,r)-ei.
CEB este o banca de dez'oltare multilaterala aflata sub autoritatea suprema a Consiliului Europei*
3otusi ea beneficiaza de personalitate <uridica proprie si autonomie financiara* 5rin acordarea de
/mprumuturi banca participa la finantarea proiectelor sociale, raspunde situatiilor de urgenta contribuind /n
acest fel la /mbunatatirea conditiilor de 'iata si a coeziunii sociale /n regiunile mai putin fa'orizate ale
Europei* CEB acorda credite statelor membre ale Consiliului Europei*
D)0e!ii*e 'e cti,!e:
5rincipalele domenii de actiune ale bancii, asa cum sunt ele definite prin articolele +cordului si :ezolutia
1470 .90042 ale Consiliului de administratie, sunt structurate dupa cum urmeaza:
7 C)!+)*i're i!te3rrii +)ci*e:

+<utorarea refugiatilor, migrantilor si a populatiei deportate .stramutate2
Crearea de locuinte sociale
Crearea si mentinerea de locuri de munca in /ntreprinderile mici si mi<locii precum si formarea
profesionala
+meliorarea calitatii 'ietii /n mediile urbane defa'orizate si modernizarea rurala
7 Ge+ti)!re 0e'i,*,i:

1* +<utorarea regiunilor lo'ite de dezastre naturale sau ecologice precum si actiuni de pre'enire
a acestora
9* 5rotectiaLmediului
5rote<area patrimoniului istoric si cultural
7 De(v)*tre c-it*,*,i ,0!:
10

Educatie
)anatate
e la crearea sa, Banca de ez'oltare a Consiliului Europei are ca principal obiecti' sa raspunda
situatiilor de urgenta si sa ofere spri<in financiar 'ictimelor acestor situatii*
3ipurile de actiuni initiate in ultimii cinci ani indica trei linii sectoriale de actiune care structureaza
toate acti'itatile institutiei /n concordanta cu 'ocaia sa social*
)a contribuie la c)!+)*i're i!te3rrii +)ci*e% /n mod special prin: a<utorarea refugiatilor si a
migrantilor, cresterea numarului de locuinte sociale disponibile, /mbunatatirea conditiilor de 'iata /n mediul
rural si urban precum si crearea sau mentinerea locurilor de munca*
)a participe la 3e+ti)!re re+-)!+bi* 0e'i,*,i% prin actiuni de pre'enire si a<utorare a
regiunilor lo'ite de dezastre naturale sau ecologiceG construirea sau reabilitarea infrastructurilor de
aductiune a apei si tratamentul deseurilor lic0ide si solideG producerea de energii curate care se pot re/nnoiG
prote<area si reabilitarea patrimoniului istoric*
)a sustina 'e(v)*tre c-it*,*,i ,0!% prin intermediul proiectelor din domeniul educatiei si
sanatatii*
11