Sunteți pe pagina 1din 4

Personajele feminine ale lui Marin Preda - Un altceva" feminin

Viata eroinelor prediste este o viata prin delegatie: identitatea lor este
inramata de perceptia masculina a eroului, care le imprumuta astfel o alta
imagine, deformata de o grila care se dilata laudativ pusa sub semnul inefabilului
si pe care o ingusteaza amenintator obsesia degradarii lente a sentimentului
amoros. Cu mici exceptii, personajele feminine se creeaza ca individualitati prin
prisma erosului, iar obsesia autorului regasibila si in actantii romanesti, adica in
eroi este cea a circumscrierii femeii printr-o descriere nu minimalizatoare, ci care
se straduieste sa inteleaga. Realitatea sufleteasca feminina devine mult mai
complexa si mai spectaculoasa privita printr-un ochi atent la deviatiile
comportamentale si analizata de o constiinta lucida, sensibila la nuante, care nu
se instaleaza benevol in rolurile clasice de gelos, indragostit orb sau stapan, ci
care lupta sa gaseasca drumul iesirii dintr-o acuta criza de comunicare.
Personajele sunt vii, convingatoare, ceea ce le face unice in tabloul feminitatii
literare romanesti este forta lor, al carei semn, negativ sau pozitiv, circumscrie
fizionomia masculina si datorita careia ele nu se vor cantona niciodata in rolul de
victima. e altfel, autorul este polemic in aceasta incercare de a crea o
feminitate complexa, neinrobita de nici o realitate exterioara, masculina sau
sociala, pentru ca asculta de una cu mult mai puternica: cea a propriei lor naturi
sufletesti. !orta lor vine tocmai din faptul ca ele tin seama de ele insele cu
consecventa, ca se inchid in labirintul propriilor fiinte, neacceptand vreo
conditionare exterioara. e aceea, un personaj ca "na #din romanul $on% al lui &.
Rebreanu', victima a celorlalti prin imposibilitatea ei de a avea replica, i se pare
lui (arin Preda neconvingator, schematic, si va crea un personaj-replica, pe
memorabila Polina, care manuieste barbatul pe care, totusi, il iubeste si caruia i
se supune, imprimandu-i vointa ei sub un unghi foarte greu de ghicit% #!. (ugur -
Convorbiri cu (arin Preda%'. "ctiunile feminine sunt generate de o cauzalitate
interioara, de multe ori inaccesibila ochiului strain. $n virtutea acestui fapt, toate
personajele feminine ale romancierului sunt polemice.
)n portret fizic pus sub semnul vrajei
(omentul intalnirii amoroase este punctat aproape indiscret si pus,
indiferent de valenta legaturii, sub semnul binefacator al solaritatii. *rosul fiind in
primul rand o initiere, personajul masculin se transforma intr-un erou capabil sa
modifice, printr-o privire vrajita, exterioritatea femeii.
$n acest sens, *ugen +imion #in +criitori romani de azi%' semnala lumina de
pe chipul lor, imbatatoare pentru erou. Chipul (atildei #Cel mai iubit dintre
pamanteni%' pluteste in beatitudine%, al lui +uz, ofera un spectacol divin%, al lui
&uchi #elirul%' inoata in lumina%, ochii +iminei #(arele singuratic%' au culoarea
mierii etc. +chimbarea in portretul fizic este o consecinta a ondularii subtile a
vietii interioare. esi de-a lungul adolescentei Constanta #Risipitorii%' devenea
din ce in ce mai bleaga si mai desirata%, suferind de neglijenta si nestiinta
vestimentara% si primind bizarul calificativ de persoana cu doua maini stangi%, o
data cu primii ani ai tineretii se facea din ce in ce mai frumoasa%, uimindu-i pe cei
care mai inainte ii inregistrasera uratenia. )n portret-busola intalnim si la +imina,
cu observatia ca aici avem de-a face cu unul artificializat chiar de eroina printr-un
machiaj nu o data strident. Cu pleoapele si buzele invinetite, personajul pare a se
fi ridicat din cavou%. Recurgerea la crearea unui fizic bizar devine un disperat
strigat de ajutor din partea unei persoane careia i se contesta tocmai
originalitatea.
"parenta fizica a femeii este infrumusetata de ochiul indragostit al eroului,
autorul insistand indelung, in infatisarea lui +uz,, pe aceasta brusca
transformare care este data de receptarea de dupa instalarea sentimentului
iubirii. in anonima si insignifianta%, cum parea la inceput, devine fascinanta%,
dand impresia asistarii la un spectacol divin%, o adorabila creatura%.
+ubtilitatea predista in analiza feminitatii se resimte si in grija de a-i
conserva aparenta fizica, de a o bloca in incremenirea subiectului. !ica
#(orometii%' nu-si tradeaza varsta, miscandu-se la a doua maturitate cu
vioiciunea unei fetiscane. +i peste (arioara !antana #(orometii%' timpul trece
fara sa lase urme, asa cum trecuse si peste sentimentul ei de iubire pentru
-iculae, neschimbandu-l nici pe acesta.
$n creionarea portretului fizic, voluptatii de a le privi expresia i se adauga si
aceea de a le auzi vocea. .irania vizualului se impleteste cu cea a auditivului,
creand figuri originale. )rechea autorului sesizeaza modulatiile glasului, prinde
variatiile fine de ton, este obsedata de descrierea... inefabilului unui chiot de ras
sau al unei soapte. -u o data calificativele care i se atribuie unei voci sunt bizare,
frapeaza prin originalitatea perceperii. Preda este poate scriitorul roman care
aude cel mai bine vocea feminina, pentru ca este si cel mai atent la ea. "stfel,
vocea lui (imi "rvanitache #Risipitorii%' este intima%, parea sa fie numai a celui
cu care vorbea%. Vocea Polinei #(orometii%' este dubla: una terna pentru public,
alta soptita si fierbinte% pentru /irica. Carcotasa absoluta din (orometii%, 0uica
are o voce ciudata, semanand cu un guitat%, de unde i se tragea si porecla.
Vocea Catrinei este suieratoare%, incarcata de ura si umbrita de neliniste. Cand il
numeste cel mai iubit dintre pamanteni%, vocea lui +uz, este lunga% si voalata%,
incarcata de patetism parca mistic%.
-oua este, prin Preda, si privirea care se opreste in zone erotizate de
premisa reinventarii, prin ele, a unui intreg fascinant. *xista o obsesie a
descatusarii. (atildei i se admira linia piciorului din locul in care iese din haina de
blana si pana cand intra in cizma. in +uz, retinem si genunchii descoperiti,
intorsi spre Petrini. .resarirea corpului sub povara sentimentului induioseaza si
inrobeste ochiul masculin. )merii $lenei #(orometii%' sunt cercetati iscoditor,
corpul lui +uz, se incolaceste speriat, (atilda este carnala. +tefan isi traieste
complicitatea cu trupul lui &uchi intr-o singuratate care nu-l parasi%. $n general,
eroinele prediste isi traiesc plenar intimitatea cu propriul corp. Privirea masculina
descopera zone inedite in ansamblul fizic. "stfel, de la genunchi in jos% pulpa lui
(imi "rvanitache era la fel de intima ca si vocea%. .ot in Risipitorii%, privirea lui
Vale cade pe sandaua care se desface, dezvelind glezna "ndei.
1 nota noua in portretistica literara romaneasca este data de buimaceala%
#*. +imion' care este intiparita pe chipul femeii. +enzatia de adormire pe care o
degaja eroinele este minutios semnalata de autor. 1 remarca interesanta de
facut ar fi ca eroinele nu sunt adormite% in acelasi fel. +uz, se afla sub efectul
unei hipnoze%, privirea Constantei este bleaga%, Polina, cu ochii mereu plecati,
pare indiferenta exteriorului si atenta la miscarea interiorului.
e la buimaceala fizica la cea sufleteasca
/uimaceala intiparita pe chipul femeii devine metafora sufletului lor, in
sensul ca functioneaza ca arma de aparare fata de orice conditionare exterioara
care le-ar atinge tentaculara viata interioara. !emeile sunt mai toate buimace,
adormite, somnoroase, pentru ca sunt prizonierele unei realitati sufletesti
complexe.
/uimaceala devine uneori si un semn al bezmeticiei interioare, o forma a
incapatanarii lor de a nu se lasa schimbate de nici o alteritate, o modalitate
narcisista de a se conserva ca individualitate. !eminitatea predista este una
opaca, se inchide intr-un sentiment sau in mai multe, intr-o atitudine, intr-o stare
psihica. (asculinul functioneaza ca semn al deschiderii catre celalalt, feminismul
se inchide dupa ce a asimilat deschiderea masculinului. "cest mod de a imagina
femeia este nou in literatura romana, meritul lui Preda incontestabil.
!aptul ca sunt singurele cu acces la fiinta lor, in general imposibil de
cunoscut de catre ceilalti, le face orgolioase. 1rgoliul lor nu comporta insa o
manifestare simpla, banala. /uimaceala, din esenta a firilor, devine arma pentru
cei care vor sa surprinda mecanismele sufletesti pe care le camufleaza. "desea
aceasta buimaceala este o masca, eroinele confectionandu-si un chip public si
unul privat, ultimul cu utilizare personala. Constanta #Risipitorii%' demoleaza din
timp in timp figura ingrata pe care i-o percep ceilalti #parea ca avea doua maini
stangi%, nici o rochie nu-i cadea bine% etc.' prin fraze perverse, de genul *u sunt
cea mai interesanta femeie din /ucuresti%. *a se inchide intr-o tacere
incapatanata, necomunicandu-se niciodata. +uz,, o adormita celebra, se inchide
bezmetica intr-o masca, manipuland prin vrajire, se lasa inventata din teama ca
nu ar putea fi iubita pentru adevarata ei fire. +i Polina este o fotografie cu doua
fete, una pusa sub semnul buimacelii, alta decisa si voluntara, afisata cu fronda
mai tarziu.
$ncet, buimaceala paraseste chipul si se instaleaza corupator in suflet.
!eminitatea predista este incalcita, haotica, respinge orice incercare de analiza,
se inchide adesea in scheme false. &uchi minte deliberat, +uz, se opune
cunoasterii, respinge accesul in fiinta ei intima, (atilda se camufleaza in
firestenie, (aria #$ntrusul%', in sentimentul ca a fost data la o parte, !ica - in
pasiune, (arioara !antana - in incapatanarea de a-l obtine pe -iculae. +i +imina
#(arele singuratic%' il ademeneste pe -iculae cu secretul fiintei ei%, conform
caruia traieste2 ea insa se lasa descoperita, iubirea fiind pentru ea un tandru
refugiu, imposibil in lipsa comunicarii, care o ajuta sa picteze mai bine.
&abirintul sufletesc al femeii inghite eul masculin, dragostea devenind o
circumstanta de multe ori degradanta pentru erou. -arcisiste in fata realitatii lor
sufletesti, personajele feminine sunt victime ale dorintei de exclusivitate asupra
fiintei eroului, sunt agresive in nevoia lor de a se institui ca unice realitati, se vor
stapane absolute asupra barbatului si sufera cand nu sunt. (aria ii reproseaza
lui Calin actul sau eroic, acuzandu-l de egoism, de lipsa de grija, fata de iubirea
ei #acesta ar fi putut muri'. (atilda forteaza sertarul in care Petrini isi pastra
manuscrisele, ia in ras dorinta lui de a crea o noua gnoza. ictatura pe care se
straduiesc ele sa o instaleze este cea a sentimentului, vor sa provoace extazieri
in fata fiintei lor intime. +unt extrem de posesive, de acaparatoare, se doresc
unica instanta de decizie pentru hotararile eroului. &uchi #elirul%' ii cere lui
+tefan s-o viziteze sub orasul bombardat, inventeaza necontenit probe pentru a
verifica temperatura la care a adus sentimentele tanarului. +uz, il subjuga pe
Petrini prin complimentare, (atilda doreste o abisalitate in doi. !uga Catrinei de
acasa este manifestarea nervozitatii cauzate de nerespectarea, de catre erou, a
dorintelor ei. "celasi gust pentru cultivarea unei vieti obscure, secrete, intalnim si
la ea. +ufletul sau gazduieste si ranchiuna fata de indolenta jignitoare a lui $lie
(oromete, si bigotismul exasperant, marca a unei crize interioare profunde, si
pasiunea bolnava pe care o resimte fata de noul preot din sat #semnalata de
*ugen +imion', dar si incercarea disperata de a-si ajuta fiul cel mic. Codul
geloziei feminine cauta peste tot semne prin care sa-l coboare pe barbat. Catrina
devine buimaca in momentul in care devine roaba prejudecatilor ei de decodare
a comportamentului masculin. &a fel, 0uica se vede abandonata, data cu
brutalitate la o parte prin aparitia Catrinei in viata fratelui ei.
"ceeasi pasiune de a absorbi fiinta iubita o intalnim si in cazul feminitatii
luminoase. !ica se vrea un refugiu reconfortant, protector, +imina sufera cand
constata ca singuratatea lui -iculae nu-i apartine%, (arioara !antana se va
compromite mereu in insistente.
Cu chipul schimonosit, eroii inchid acest sertar manipulator. Ca refugiu nu
si-l aleg decat cei doi (oromete, tatal si fiul.