Sunteți pe pagina 1din 22

CUPRINS

Argument2
I.Generalitati.Tipuri de scri....4
II. Casa scrii..6
III.Scri din et!n armat..."
III.#.$lemente c!mp!nente"
III.2.%imensi!nare &unc i!nal.'
III.(.Scri e)teri!are din et!n armat....#*
III.4.Scri interi!are din et!n armat m!n!lit...#*
III.+.Te,n!l!gia de e)ecu ie a scril!r din et!n armat....................................##
III.6.Scari interi!are din et!n armat-pre&aricat.#4
I..$lemente generale de calcul.#6
..N!rme de sntatea i securitatea muncii#"
.I./ili!gra&ie....#'
Ane)e...#0
1
ARGU1$NT
Tema proiectului de certificare nivel III esteScri din et!n armat.
Am ales aceast lucrare deoarece:
- scrile sunt utilizate n toate tipurile de construc ii avnd forme i structuri diferite;
-alegerea tipului de scarcalculul ei i te!nologia de realizare influen eaz modul de
comportare n timpsta"ilitatea i siguran a n e#ploatare ;
-dimensiunile lor sunt foarte importante att din punct de vedere al accesului ct i din punct
de vedere al evacurii.
$ucrarea este structurat astfel:
%n capit!lul I am dat defini ia scriloram enumerate cteva condi ii pe care tre"uie s le
ndeplineasciar apoi am clasificat scrile dup mai ulte criterii:
-dup destina ie i rol;
-dup pozi ie;
-dup modul de comportare la foc;
-dup nl imea treptelor;
-dup material;
-dup forma n plan.
Am scris cteva propriet i ale scrilor din piatr lemn metal i "eton armat
Capit!lul II cuprinde no iuni despre casa scrii.
%n capit!lul III sunt a"ordate scrile din "eton armat astfel:
-elementele componente
-dimensionare
-no iuni despre scrile e#terioare
-no iuni despre scrile interioare
-te!nologia de realizare a scrilor monolite i te!nologia de montare a scrilor prefa"ricate.
Capit!lul . este rezervat elementelor generale de calcul.
%n Capit!lul .I sunt trecute norme de sntatea i securitatea muncii la realizarea scrilor.
$a sfr itul lucrrii am alctuit o "i"liografie i cteva ane#e cu diferite scri i elementele
unei scri din "eton armat.
&carile sunt mi'locul de acces dintre e#teriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un
nivel la altul. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale
omului in materie de constructii.
(rimele scari au fost cioplite in piatra )roca* si odata cu inaintarea in timp oamenii au
inceput sa construiasca scari din lemnacestea fiind mai usor de lucrat. Au urmat scarile din metal si
"eton armat.
In secolul ## pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la
urcare in diverse cladiri pu"lice si comercialeoamenii au construit scarile rulante. (entru design-ul
scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic iar pentru cel al "alustradelor se folosesc fierul
+
for'at aluminiu si alte metale. ,alustrada mai poate fi din "eton armat turnat in diverse forme si
modele dupa imaginatia fiecarui ar!itectiar mana curenta ce acopera "alustrada poate fi din lemn
ta"la mase plastice etc.
-ezvoltarea continu a sistemelor de scri garanteaz faptul c fiecare scar corespunde atat
din punct de vedere te!nic cat si estetic celor mai inalte asteptri indiferent dac alegeti o scar din
lemn lemn laminat piatr sticl sau metal.
-e la inceput scara desc!ide ar!itectului si investitorului o multime de posi"ilitti pentru un
design estetic si transparent la proiectarea scrilor de orice fel:
- treptele scrilor "ine proportionate ofer sigurant sta"ilitate si stil
- sistemul de ancora' in perete nu necesit alte piese . accesorii inestetice si inutile
- o gam larg de man curent si materiale pentru "alustrade garanteaz individualitate si
fle#i"ilitate
- o multitudine de materiale suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil;
- suspensie elastic pentru a amortiza zgomotul si vi"ratiile ;
- un sistem de protectie al treptelor )montat lateral* care impiedic deteriorrile si care nu
necesit etape suplimentare de constructie ;
- posi"ilitti multiple de im"inare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastr
personale.
/
I.G$N$RA2ITATI. TIPURI %$ SC3RI
&carile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului
e#terior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii.
0olul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu
sau cutremur.
&carile tre"uie sa satisfaca o serie de conditii privind:
confortul circulatieicare depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de
senzatia de siguranta a circulatiei;
rezistenta si sta"ilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente
greutatea oamenilor;
aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau e#teri
C2ASI4ICAR$
-upa destinatie si rolul lor:
scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect ar!itectonic deose"it; in caz de incendiu
sau cutremurservesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri )ma#im doua nivele*;
scarile principale servesc la circulatia normala in cladire;
scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele
dintre ele cum ar fi scari de podde pivnita. Aceste scari in general nu se iau in considerare
in caz de evacuare la incendiu sau cutremur.
-up pozi1ia fa1 de cldire se deose"esc:
scri interioare;
scri e#terioare
-up modul de comportare la foc )determinat de materialele din care se e#ecut* sunt:
rezistente la foc )piatr "eton armat*;
semirezistente la foc )metalice*;
semicom"usti"ile )din lemn ignifugat*;
com"usti"ile )din lemn n piese cu sec1iuni mari*;
inflama"ile )din lemn n piese cu sec1iuni mici*.
-up nl1imea ! a treptelor scrile se mpart n:
scri cu trepte 'oase cu ! 2 134cm utilizate la scrile principale care deservesc cldiri cu
mai mult de patru eta'e la scri pentru grdini1e5colispitale;
scri cu trepte de nl1ime mi'locie avnd 133 2 ! 2 164cm sunt cele mai comode la urcat;
se folosesc la scri principale n cldiri cu cel mult patru eta'e sau la scri secundare n
cldiri cu mai mult de patru eta'e;
scri cu trepte nalte avnd 163 2 ! 2 ++4; sunt utilizate la scri secundare n cldiri cu mai
pu1in de patru eta'e sau la scri de pivni1 pod.
7
-up materialul din care se e#ecut scrile pot fi din:
lemn;
zidrie;
piatr;
metal;
"eton simplu;
"eton armat monolit;
elemente prefa"ricate din "eton armat.

-up forma lor n plan scrile se clasific n:
scri cu una sau mai multe rampe drepte continue sau cu podeste; treptele acestor scri au
form dreptung!iular ;
scri cu rampe cur"e sau n spiral continue sau cu podeste; treptele acestor scri au n plan
form trapezoidal ;
scri "alansate la care ntoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor
Scarile din lemn
8u varietatea sa in culori modele si tipuri lemnul este dintotdeauna prima alegere cand
este vor"a de am"ient conforta"ilitate naturalete si calitate.
9olosirea scarilor din lemn prezinta anumite avanta'e :
- poate fi folosit : lemn masiv furniruri de inalt calitate si lemn laminat modern : artar fag
ste'ar cires nuc ma!on si altele o palet larg de modele si culori ;
- im"inare longitudinal si im"inare in dinti ;
- lcuire in mai multe straturi ecologic a fiecrei trepte pentru longevitate rezistent si un
design natural.
&cara autoportant din lemn laminat este de o calitate superioar .9olosind avanta'ele unui
material modern cu nenumrate posi"ilitti de structurare un design si o calitate de mare valoare .
&uprafetele lemnului laminat sunt in mare msur nepretentioase la intretinere fotosta"ile si
rezistente la temperaturi inalte.
Scari din piatra
Astzi stau la dispozitie o gam larg de pietre de mare valoare. (e lang criteriile estetice
putem nota si urmtoarele puncte:
- sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivit: granit )piatr dur: solicitare mare de
e#. in spatii pu"lice* marmur )piatr moale: folosire personal sau suprafete mai putin solicitate*
pietre artificiale de "eton pentru utilizri diferite ;
- fiecare piatr ofera aspect individual piatra este unica ofert o mare varietate de culori si
structuri ;
- materialele din piatr sunt diferite tre"uie sa provina din cariere selectate atent ;
- modelele pentru scari reprezint numai o parte din gama larg de materiale din piatr care
stau la dispozitie pentru scara ;
(entru man curent "are stalpi trepte pot fi alese diferite variante com"inatii .
;#ist fle#i"ilitate se pot sc!im"a treptele precum si alte componente solutii care pot fi
adoptate in cazul unor amena'ri noi. &carile spiralate si elicolidale
4
(osi"ilittile variate in cazul scrilor spiralate si elicoidale sunt e#presia design-ului modern
in pas cu moda in constructii.
- scri spiralate din lemn otel sau otel aliat
- o diversitate mare de materiale pentru trepte )lemn piatr si sticl*
- man curent cur" din cordea lemn otel sau otel aliat
- variatii de "alustrade cu 5an sticl sau "are verticale de umplutur 3<
Scri din et!n simplu i armat
&unt cele mai folosite datorit avanta'elor mai ales datorit unei sta"ilittiunei rezisten e i
datorit unei siguran e ridicate n e#ploatare.;le pot fi din "eton simpludin "eton armat monolit i
din "eton armat prefa"ricat.
II.CASA SCARII
8asa scarii este spatiul special amena'at pentru amplasarea scarilor interioare. Tre"uie sa fie
vizi"ila si accesi"ila direct de la intrare. Acest spatiu din cladire folosit pentru evacuare in caz de
pericol tre"uie sa fie separat de restul cladirii prin pereti plansee si usi rezistente la foc. Acest lucru
este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in e#terior fara a
parasi casa scarii. (eretii de la casa scarii tre"uie sa ai"a grosimea minima de +4 cm la zidarie si de
minimum +< cm la "eton pentru prote'area acestui spatiu in caz de incendiu .

8asa scarii va fi ventilata si iluminata natural. &uprafata ferestrelor este de cel putin 1=17
din suprafata orizontala a casei scarilor pentru fiecare eta' in parte. 8and nu este posi"ila
iluminarea naturalase admite lumina artificiala cu conditiia sa fie asigurata posi"ilitatea de
functionare in orice moment )incendiu cutremur* a unui sistem automat de iluminare artificiala.
;ste necesara posi"ilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa.9orma in plan a scarii
depinde de: suprafata scarii de importanta scarii de cerintele ar!itectonice si de raporturile dintre
dimensiunile casei scarilor.
3
III. SC3RI %IN /$T5N AR1AT
III.#.$lemente c!mp!nente
-atorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata este indicata folosirea "etonului
armat material cu rezistente mecanice favora"ile la temperaturi ridicate .
;lementele componente ale unei scari din "eton armat sunt: treapta contratreapta rampa
podestul "alustrada.
Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. Treptele au intre ele aceeasi
diferenta de nivel. $ungimea li"era a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de de"itul
curent al circulatiei si de dimensiunile o"iectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.
8ontratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive formand
inaltimea treptei. 0aportul dintre inaltimea ! si latimea l a treptei dap anta scarii. Intre aceste
elemente tre"uie sa e#iste relatia ,landel: + ! > l ? 3+ @ 37 cm iar pentru gradinite + ! > l ? 4A @
3< cm.(anta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. In functie de inaltimea
contratreptei scarile pot fi: 'oase cu ! 2 134 cm mi'locii cu ! ? 134@164 cm si inalte cu ! B
163@++4 cm. Treptele 'oase sunt recomandate pentru scari secundare iar cele mi'locii pentru
scari principale si secundare. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare iar cele cu
! B1C4 cm sunt admise doar la scari de serviciu. (entru a realiza pasirea comoda treapta se
prevede cu un profil )ciu"uc* care iese in consola +@4 cm. (rofilul constituie in acelasi timp si un
element decorative.
0ampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau cur"a. Dumarul de trepte al
unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate si de cel mult
13 trepte. (este acest numar se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odi!na.
$inia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor. Aceasta linie este
paralela cu parapetul rampei la o distanta de 4<@3< cm de acesta. Inaltimea li"era intre doua
rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin ++< m la scari principale si 1C<
m la scari de serviciu masurat pe o raza ce pleaca de la muc!ia treptei.
Erinda de vang este elementul de rezistenta )grinda inclinata* pe care reazema treptele sau
planul rampei .
(odestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane
orizontale. $atimea podestului este egala cu latimea scarii pentru a asigura circulatia numarului de
flu#uri.
,alustrada se prevede la partea li"era a rampei sau podestului tre"uind sa reziste la
solicitarile mecanice )evacuare oameni*. Inaltimea de siguranta a "alustradelor e necesar sa fie
<A@<C m putandu-se reduce in functie de latimea "alustradei. (ot fi prevazute si in dreptul
ferestrelor intretaiate de podestele scarilor.
Fana curenta este o piesa profilata situata in mod o"ligatoriu la partea superioara a
"alustradei. ;a este fi#ata solid de "alustrada sau de peretii scarilor pe o singura parte a rampelor
la scarile care deservesc 1@/ flu#uri iar la scarile mai late pe am"ele parti. 9orma si sectiunea
mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa incat sa fie usor cuprinsa cu mana .
6
III.2.%imensi!narea &unc i!nal
In cadrul dimensionarii functionale se vor determina prin calcul: latimea siinaltimea
treptelor latimea rampei si a podestelor.
-imensiunile treptei latimea si inaltimea se sta"ilesc in functie de necesitatile functionale
ale cladirii si de destinatia scarii. Inaltimea unei trepte )!* rezulta din conditia n.G. in care n-
numarul de trepte astfel incat sa fie un numar intreg; G-inaltimea dintre eta'e. 8unoscand ! se pe
G se poate determina latimea treptei " din relatia lui ,landel ">+!?3+@37cm
$a cladirile de locuit cu populatie redusa latimea rampei rezulta din relatii functionale si din
posi"ilitatea de a se putea transporta pe scara diferite o"iecte. $a cladirile pu"lice )cu aglomerare
mare de oameni* latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare pentru evacuare in caz de pericol.
$atimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de flu#uri fara a se cumula
flu#urile care vin de la niveluri diferite. ;#ceptie fac salile de teatru sau cinematograf.
Dumarul de flu#uri prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia:
9 ? D = 8 in care:
9-numarul de flu#uri rezultat;
D-numarul de persoane evacuate;
8-capacitatea de evacuare a unui flu#.
0ezultatele se rotun'esc la numarul intreg imediat superior. Dumarul de persoane D se
determina din proiectul cladirii sau se sta"ileste in functie de destinatia acesteia. 8apacitatea de
evacuare a unui flu# )8* este indicata in functie de destinatia cladirilor. $a cladirile de locuit
capacitatea de evacuare a unui flu# este 8? C<
A
(e "aza numarului de flu#uri se determina latimea scarii care este cel putin :
de <A< pentru un flu#
de 11< pentru + flu#uri;
de 13< pentru / flu#uri;
de +1< pentru 7 flu#uri;
de +4< pentru 4 flu#uri.
$atimile uzuale de scara sunt cele care corespund la +-/ flu#uri. $atimea ma#ima a scarii nu
se imiteaza dar rampele cu latime peste +7< m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu "alustrade
intermediare.
&carile se vor mentine cu latime constanta pe portiunile unde circulatia este aceeasi. $a
cladirile de locuit inaltimea si latimea treptelor latimea rampelor si a podestelor se mentin
constante pe toate nivelele scarii.
In general o scara tre"uie sa ai"a aceeasi latime de sus pana 'os. (ot face e#ceptie aripile care
urca la pod sau care co"oara la pivnita sau su"soluricare pot fi mai ingustate. In consecinta zidurile
casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala )fara ingrosari interioare*. In situatiile in
care regulile impun ca usile sa se desc!ida in sensul evacuarii )spre casa scarii* podestul respectiv
tre"uie sa ai"a latimea corespunzatoare latimii scarii sporita cu latimea foii usii si in nici un caz
mai mica de 13< cm.
$a partea interioara a rampelor scarilor inc!ise si pe am"ele parti la cele desc!ise se prevad
"alustrade a caror rezistenta la foc tre"uie sa fie aceeasi cu a scarii. -upa latime parapetele si
"alustradele se impart in :
- inguste cand au latimea mai mica de +< cm ;
- late cand latimea lor depaseste +< cm.
Inaltimea de siguranta a parapetelor conform standardului este in functie de latime; astfel
pentru cele inguste latimea este C< cm iar pentru cele late ea scade conform ta"elului .
In general o scara tre"uie sa ai"a aceeasi latime de sus pana 'os. (ot face e#ceptie aripile
care urca la pod sau care co"oara la pivnita sau su"soluricare pot fi mai ingustate. In consecinta
zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala )fara ingrosari interioare*. In
situatiile in care regulile impun ca usile sa se desc!ida in sensul evacuarii )spre casa scarii*
podestul respectiv tre"uie sa ai"a latimea corespunzatoare latimii scarii sporita cu latimea foii usii
si in nici un caz mai mica de 13< cm.
C
$a partea interioara a rampelor scarilor inc!ise si pe am"ele parti la cele desc!ise se prevad
"alustrade a caror rezistenta la foc tre"uie sa fie aceeasi cu a scarii. -upa latime parapetele si
"alustradele se impart in :
- inguste cand au latimea mai mica de +< cm ;
- late cand latimea lor depaseste +< cm.
Inaltimea de siguranta a parapetelor conform standardului este in functie de latime; astfel
pentru cele inguste latimea este C< cm iar pentru cele late ea scade conform ta"elului .
$a cladirile de locuit inaltimea minima de siguranta a parapetului indifferent de latime nu
poate sa scada su" A< cm. (odestele vor fi dimensionate in functie de numarul de flu#uri care este
identic cu cel de pe rampa scarii prin care se face evacuarea persoanelor. (rin dimensiunile
functionale ale scarii intelegem dimensiunile de ga"arit in stadiul scarii finisate.
III.(.Scri e)teri!are din et!n
&carile e#terioare de la intrare sau de la su"sol vor rezema fie pe console legate de zidaria
peretelui fie pe fundatii independente de restul constructiei. Aceste fundatii vor avea aceleasi
conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul
"un de fundare si sa depaseasca adancimea de ing!et.
Treptele si podestul acestor scari rezemate la am"ele capete tre"uie sa ai"e o panta redusa
spre partea inferioara a scarii pentru a permite scurgerea apei;
-ala pe care se aseaza treptele din "eton poate rezema pe o umplutura de pamant ca si
cofra'. Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de pamant compactat. Divelul podestului
e#terior se recomanda a fi mai 'os decat al pardoselii vesti"ulului de intrare. Intre scara e#terioara si
constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu cea a scarii
e#terioare.
$atimea )cm* Inaltimea )cm* $atimea )cm* Inaltimea )cm*
+< C< 7< A<
+4 A6.4 74 66.4
/< A4 4< 64
/4 A+.4 3< 6+.4
1<
III.4.Scari interi!are din et!n armat m!n!lit.
&cara de "eton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii prin
intermediul casei scarilor.
0ampa scarii din "eton armat monolit este o dala rezemata longitudinal descarcandu-se pe
podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de
vang. 0ezemarea longitudinala a rampei se poate realiza prin intermediul placii podestului care la
randul sau poatefi rezemat pe + sau / laturi.Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical
cu podestul )impiedicat a se roti in plan vertical* care necesita grosime si armare sporita. Alta
solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest grinzi amplasate la intersectia
11
intre rampa si podest. 0ezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang )grinzi inclinate* se
foloseste atunci cand desc!iderea rampei este mare.
0ezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin :
- amlasarea acestor grinzi la marginile rampei )in cazul casei scarii vitrate* sau putin retrase
spre interior in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei ;
- prelungirea acestor grinzi care servesc si la rezemarea podestului ;
- amplasarea unei singure grinzi centrale care va avea dimensiuni marite comparativ cu
solutia grinzii de vang marginale reducand astfel ga"aritul li"er al scarii.
0ezemarea transversala a rampei se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. -ala
continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa
su"tire prismatica. Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare cu toate ca nu are grinzi
de rezemare.In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul rampa se va incastra in
peretii longitudinali ai casei scarii iar podestul va lucra separat fiind incastrat pe trei laturi in
zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. Treptele la scarile din "eton armat
monolit pot fi alcatuite din "eton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala
din "eton armat . -atorita efectului ar!itectonic deose"it se utilizeaza din ce in ce mai des scarile
cu treapta . contratreapta. $a acest tip de scari sarcinile e#terioare vor determina eforturi care sunt
preluate numai de trepte si contratrepte. -aca ung!iul intre trepte si contratrepte este de C< 8 aceste
scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. &olicitarea preponderentala acest tip de scari este
incovoierea.
Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi
continue si cu "are suplimentare inclinate. (entru simplificarea calculelor grosimea treptelor va fi
egala cu cea a contratreptelor. -atorita concentrarilor de eforturi in locurile de frangere a liniei
mediane se prevad armaturi inclinate.
1+
&ectiune printr-o scara din "eton armat monolit cu dala de rezistenta urmarind forma
treptelor:
1-dala ;
+-podest ;
/-im"racamintea podestului ;
7-armura dalei ;
4-mana curenta im"racata in tu" (H8 ;
3-suporturile mainii curente ;
6-contratreapta inclinata im"racata in foi de material plastic ;
A-idem treapta.
III.+.Te,n!l!gia de e)ecu ie a scril!r din et!n armat
&crile din "eton armat monolit se pot e#ecuta odat cu plan5eele ntre care sunt prevazute
sau dup e#ecu1ia acestora mai ales cnd plan5eele sunt din elemente prefa"ricate.
-ac scrile se toarn dup e#ecu1ia plan5eelor este necesar ca din podeste sau din grinzile de
podest s fie lsate must1i pentru legarea lor cu armturile rampei sau ale vangului.
;#ecu1ia monolit a scrilor din "eton armat cuprinde urmtoarele lucrri:
-trasarea scrilor;
-cofrarea scrilor;
-armarea scrilor;
-turnarea i compactarea "etonului;
-decofrarea.
Trasarea scril!r se face astfel:
-se traseaz linia o"lic care indic partea inferioar a rampei sau vanguluiprecum i
intradosul treptelor;
-se sta"ilesc pozi iile primei i ultimei trepte de pe ramp;
-se traseaz linia o"lic ce trece prin vrfurile trptelor i o linie orizontal la nivelul
podestului;
-pe linia orizontal se traseaz mpr irea treptrelor dup l imea lorcu firul cu plum" se
mparte corespunztor linia o"lic.
1/

C!&rarea scril!r
&crile din "eton armat monolit pot fi e#ecutate ntr-o singur etap )rampavang 5i
trepte*sau n dou etape nti rampa sau vangul 5i apoi treptele. %n primul caz se e#ecut cofra'ul
nclinat al rampei sau vangului 5i cofra'ul pentru contratreapta. pentru scrile care se e#ecut n
doua etape se cofreaz mai nti elementele de rezisten1 )podestevanguri* se "etoneaz 5i apoi se
e#ecut cofra'ul treptelor. 8ofra'ul pentru contratreapta se realizeaz ca un tipar reprezentnd
negativul contratreptei pentru a permite opera1iile de "etonare 5i finisare
Armarea scril!r
(odestele rampele 5i grinzile de vang se armeaz dup regulile date pentru plci 5i grinzi de
"eton armat.I aten1ie deose"it se acord legturilor de continuitate a armturilor din scar cu
armatura plan5eelor pe care le une5te. $a scrile cu rampe de "eton armat treptele nu au rol de
rezisten1 de aceea se e#ecut din "eton simplu.
Turnarea i c!mpactarea et!nului
8ofra'ele de lemn "etonul vec!i sau zidriile - care vor veni n contact cu "etonul proaspt -
vor fi udate cu ap cu )+-/* ore nainte 5i imediat nainte de turnarea "etonului dar apa rmas n
denivelri va fi nlturat.-in mi'locul de transport descrcarea "etonului se va face n: "ene
pompe "enzi transportoare 'g!ea"uri sau direct n lucrare. %nl1imea de cdere li"er a "etonului
nu tre"uie s fie mai mare de /<< m.,etonul se toarn pornind de la partea de 'os a scrii 5i se
compacteaz cu pervi"ratoare sau vi"ratoare de cofra'. $a turnarea unei scri se admit rosturi de
lucru numai n lungul grinzilor de podest cnd acestea nu se pot turna integral.%n cazul treptelor
17
e#ecutate ulterior rampei este necesar ca la turnarea plcii de "eton armat s se se prevad must1i
de legatur pentru a asigura legatur a treptelor cu placa.
%ec!&rarea
Irdinea este urmtoarea:
-se decofreaz pr1ile laterale )contratrepte pr1i de vang sau rampe*
-pr1ile orizontale sau nclinate )de la podeste rampe grinzi*
-"etonul tre"uie s ai" rezisten1a la compresiune de minimum +4 dan=cm.
4inisarea scaril!r din et!n armat.
$a scarile din "eton armat finisa'ul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii importanta
scarii considerente estetice si economice.
&carile din "eton armat se pot finisa cu :
- mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-14 cm ; in cazul unei circulatii frecvente se
prote'eaza muc!iile cu otel cornier fi#at prin
- ancore metalice. (entru a evita alunecarea suprafata treptelor se va prevedea rulata sau
"uciardata;
- placa'e din piatra naturala )placi de mozaic* la treptele si contratreptele asezate pe un pat
de + cm de mortar de ciment ;
- mozaic turnat ;
- scanduri de ste'ar fi#ate in di"luri de lemn ;
- (H8 fi#at cu adezivi.
Intradaosul scarilor din "eton armat se tencuieste si se zugraveste
III.6.Scari interi!are din et!n armat-pre&aricat.
8apacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele
solutii de elemente prefa"ricate la scari de "eton armatin ordinea cresterii gradului de
industrializare :
- trepte prefa"ricate independente ;
- trepte contratrepte si grinzi de vang ;
- rampa si semipodest prefa"ricat.
Treptele prefa"ricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluripot rezema la
capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie. Treptele dreptung!iulare vor rezema
intre ele pe o fasie de 7cm;cele triung!iulare au suprafata de contact tesita contactul realizandu-se
printr-un rost frantcu laturi de /cm.
Erinzile de vang prefa"ricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera.
Erinzile de vang reazama pe grinzi de podest care pot fi prefa"ricate sau monolite.
&carile cu rampa prefa"ricata din "eton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un
singur element )pot fi realizate cu vang marginal sau central* asemanator cu structura c!esoanelor.
$a cladirile din panouri mari in conditiile unui grad mare de industrializare se folosesc
scari prefa"ricate din panouri mari alcatuite din rampa si 'umatatea podestului prefa"ricat .
0ezemarea acestui element prefa"ricat )rampa > semipodest* se face pe podest sau grinda de
podest de la planseul eta'ului si pe panoul de perete de la casa scarii.
&carile din "eton armat prefa"ricat prezinta dezavanta'ul rigidizarii reduse a cladirii
comparativ cu cele din "eton monolit. $a cladirile industriale inalte se folosesc scarile elicoidale
14
prefa"ricate realizate dintr-un stalp central trepte prefa"ricate. $ipsa contratreptelor si forma
trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat.
;lementele prefa"ricate pot fi realizate n :
- sta1ii specializate cu activitate continu;
- poligoane special amena'ate sezoniere;
- ateliere din incinta 5antierului ) preturnate*.
13
I.. $2$1$NT$ G$N$RA2$ %$ CA2CU2
(entru a efectua calculul scarilor acestea se descompun in elemente simple izolate:
treaptarampa grinda de vang grinda de popdest dala podestului. Incarcarea utila din aglomeratia
de oameni ce poate proveni in caz de pericol are valoarea cuprinsa intre /4<<@4<<< D=m+ ;la
aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie pardoseala si
tencuiala intradaosului.
Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta . pe o suprafata
inclinata iar cea utila . pe o suprafata orizontala.
(laca rampei care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului se va
calcula in functie de raportul laturilor placii dupa una sau doua directii.
&e recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor care va determina un consum
mai redus de armatura. (laca si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee carra li se asigura
continuitatea cu treptele. Erinda de podest este incarcata din rampe su" forma de sarcini
concentrate prin intermediul grinzii de vang si de sarcina aferenta din placa de podestsu" forma
unei sarciniuniform distri"uite. Erinzile de vang care preiau incarcarile de la trepte si rampa se
calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate
nivelele daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi negli'ate.
..N5R1$ %$ S3N3TAT$ I S$CURITAT$ A 1UNCII
$a realizarea scrilor din "eton armat se respect urmtoarele norme de protec ia muncii:
-(entru lucrarile de "etoane se vor aplica prevederile instructiunilor de securitate si sanatate in
munca pentru prepararea transportul turnarea "etoanelor si e#ecutarea lucrarilor din "eton "eton
armat si precomprimat.
-Inainte de inceperea turnarii "etoanelor conducatorul locului de munca va controla modul de
e#ecutie si soliditatea cofra'elor a sc!elelor si a podinelor de lucru.
-&e interzice personalului fara atri"utii de serviciu in zona de lucru a instalatiei de preparare a
"etonului. Instala1iile electrice necesare punerii n func1iune a vi"ratoarelor se vor realiza
respectndu-se regulile de te!nic a securit1ii pentru instala1ii electrice.
-%n timpul deplasarii vi"ratorului precum 5i ntreruperilor lucrului orict de scurt se va
deconecta o"ligatoriu vi"ratorul de la re1ea. 8onductorii electrici care alimenteaz cu energie
vi"ratorul vor fi fle#i"ili 5i izola1i n tu" de cauciuc. 8arcasa vi"ratorului va fi legat la pmnt iar
lucratorii vor purta n timpul lucrului cizme 5i mnu5i electroizolante. Atunci cnd n timpul
lucrului se constat defectarea vi"ratorului acesta va fi imediat deconectat 5i predat electricianului
pentru verificare. &e interzice utilizarea vi"ratoarelor defecte.
-8aile de acces catre elementul in care se toarna "etonul vor fi eli"erate de materiale si
mentinute in stare de curatenie.
-&e interzice accesul lucratorilor in zona de turnare a "etoanelor.
-In cazul prepararii "etoanelor pe santier se vor afisa instructiuni specifice privind modul de
lucru cu instalatiile de preparare a "etoanelor atragandu-se atentia asupra punctelor in care e#ista
pericol de accidentare si unde vor fi afisate indicatoare de avertizare
16
/I/2I5GRA4I$
#. AN%R$ICA6 7.6Construcii6 U.T. Press6 Clu8 Nap!ca62**29
2.1ARUSCIAC6 %.6 :c!!rd.;6Construcii civile II6 Institutul P!lite,nic Clu8 Nap!ca6
4acultatea de C!nstruc<ii6 Clu8 Nap!ca6#0'69
(.R5=5GA6 C-TIN.6Utilajul i tehnologia lucrrilor de construcii6 $ditura %idactic >i
Pedag!gic6 /ucure>ti6#00(9
4.Gl!dean 2igia6Au)iliar Curricular clasa a ?II-a62ucrri de structuri pentru
c!nstruc ii.
+. ,ttp@AABBB.r!!tics.ucC.r!A
1A
AN$?$
1C
+<
+1
++