FATICUL N COMUNICAREA MEDIAT DE COMPUTER

Olesea CURMEI, masterand, Facultatea de Litere, USM

1. De la inventarea tiparului, nimic nu a evoluat mai mult ca tehnologiile din domeniul
comunicaiei. Graie acestei evoluii a fost facilitat realiarea contactului !ntre oamenii din
diverse coluri ale glo"ului.
Una dintre cele mai rsp#ndite inovaii din domeniul tehnologiei $i al comunicaiilor,
%nternetul, a influenat, !n mod cutremurtor, comunicarea !ntre indivii, adug#nd anual
milioane de utiliatori $i asigur#ndu&$i astfel, primatul printre celelalte mi'loace de comunicare $i
de informare. Or, odat cu apariia calculatorului $i, nemi'locit, a %nternetului au avut loc
schim"ri $i !n alte domenii( lingvistic, comunicare, sociologie etc.
%nternetul repreint o nou sfer a realirii lim"ii care a pus !n circuit noi mi'loace $i
forme de e)isten. *pare un nou stil al internet&comunicrii, marcat prin hiperte)tualitate,
interte)tualitate, spontaneitate, alteritate etc. +&discursul, termen cu care vom opera $i pe care !l
vom utilia pentru a desemna activitatea lingvistic individual !n cadrul tuturor formelor de
comunicare prin intermediul computerului, !n general, $i al %nternetului, !n particular, a suportat
o serie de modificri din punct de vedere lingvistic, dar $i pragmatic. Schim"rile respective au
!nlesnit comunicarea virtual !ntre utiliatorii serviciilor %nternet, $i e&comunicarea a devenit o
noua form a comunicrii ce primea !n ierarhia acestora, av#nd, desigur, trsturile ei
specifice.
,omunicarea mediat de computer sau e&comunicarea a devenit !n ultimul timp
indispensa"il tuturor sferelor de activitate, !n special tinerilor, care au prins gustul socialirii
online $i al oportunitilor de socialiare pe care ni le propune acest tip de comunicare.
2. -ermenul de comunicare estimea asti un numr de definiii de peste mii, toate au
!ns, cel puin, urmtoarele e)plicaii comune( comunicarea este procesul de transmitere de
informaii, concepii, opinii, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul. actul
comunicativ poate fi numit un /ar"itru al fiinei umane0. niciun fel de !ndeletnicire, de la
elementarele activiti cotidiene $i p#n la cele mai comple)e, realiate la nivelul instituiilor, nu
pot fi formulate !n afara procesului de comunicare.
,omunicarea electronic se deose"e$te de comunicarea tradiional prin modul de
transmitere a mesa'ului( dac !n concepia tradiional actul comunicativ se realiea !ntre
emitor $i receptor fa !n fa, comunicarea electronic se poate face !ntre un locutor $i mai
muli interlocutori folosind diferite canale electronice, !n caul nostru computerul.
+&comunicarea a creat o nou posi"ilitate de a comunica, metode noi ce ofer oportuniti
de a transmite mesa'e instant, fr a ine cont de "arierele distanei, ceea ce !n comunicarea
direct e important. 1n mare parte, comunicarea electronic se realiea cu a'utorul %nternetului,
dar $i cu a'utorul altor mi'loace tehnologice electronice 2 telefonul, fa)ul, tele)ul 3mai vechi4,
pagerul etc. /,omunicarea mediat de calculator 3,M,4 desemnea transmiterea $i primirea de
mesa'e, folosind computerele !n scopul introducerii, prelucrrii, stocrii $i e)pedierii de date.
,M, este realia"il cu spri'inul unui suport tehnic0 3Gu Lochard, 5enri 6a7er 3899:4(
Comunicarea mediat. -rad. !n rom#n +ditura %nstitutului +uropean, %a$i, p. ;4.
3. Dup cum se $tie, funciile lim"ii 3descrise de <. =a>o"son4 corespund siturii
comunicrii lingvistice !n perspectiva unuia dintre factorii comunicrii( emitor 2 funcia
emotiv. receptor 2 funcia conativ. mesa' 2 funcia poetic. cod 2 funcia metalingvistic.
conte)t 3sau referent4 2 funcia referenial. canal de transmitere 2 funcia fatic.
?entru am"ele tipuri de comunicare, direct $i mediat, s&ar putea discuta despre aspectul
nonver"al $i paraver"al, adic aspectul fatic. Funcia fatic a comunicrii presupune controlul
"unei funcionri a procesului. +a este o"serva"il $i lesne de identificat datorit contactului face
to face pe care !l au participanii. ,omunicarea fatic direct nu aduce nimic original, valoarea ei
informaional este nul, dar constituie o dovad credi"il c locutorul $i interlocutorul sunt
aproape unul de cellalt, interes#ndu&i persoana fiecruia. Faticul se o"serv datorit fraelor $i
enunurilor utiliate de ctre vor"itori, semnelor paraver"ale corporale, atunci c#nd !n timpul
unui dialog, corpul emite gesturi, mimici $i alte aciuni de luare !n contact( str#ngerea de m#n,
#m"etul, !nclinarea capului, privirea etc.
1n ceea ce prive$te e&discursul, lingvi$tii au relevat c el este mai srac !n aspectele
paralingvistice $i nonver"ale sus&numite. *stfel, funcia fatic a comunicrii mediate de
calculator se realiea prin utiliarea cuvintelor&cheie, a sim"olurilor, a formelor specifice, a
mrcilor etc. ?rin utiliarea elementelor fatice chatterii reu$esc nu numai s sta"ileasc relaii de
comunicare $i de cultivare a interesului, dar $i de meninere sau de !ntrerupere a contactului fiic
$i psihic, care sunt virtuale $i dificil de !ntreinut. S&a constatat c locutorii fac eforturi deose"ite
pentru reconstituirea conte)tului social, condiie o"ligatorie pentru orice tip de conversaie. Din
nevoia de fatic au luat na$tere smiley $i diversele sim"oluri, pentru a se putea !nelege care sunt
gesturile $i e)presia feei participanilor !n diferite momente ale discuiei.
S&a pus foarte mult !n discuie rolul elementelor fatice iniiale $i finale. 1n comunicarea
online, formulele iniiale, ca salutul, au funcia de sta"ilire a contactului $i de desf$urarea !ntr&o
"un atmosfer virtual a conversaiei, de declan$area unei discuii fructuoase $i interesante
pentru fiecare participant. Secvenele finale sunt necesare 3ele tre"uie neaprat anunate4, pentru
c paua sau tcerea pot fi interpretate ca pierderea interesului unuia dintre participani, lips de
politee sau ca decala' provocat de programul de chat $i cone)iunea sla" de %nternet.
1n afar de formulele de salut finale $i iniiale, s&au !nregistrat o serie de elemente fatice
des utiliate de ctre internaui !n comunicare. %. <u)ndoiu afirm c e)ist elemente fatice $i
anume o categorie care nu aparine nici actelor interacionale, nici celor ilocuionare, dar apar !n
diferite tipuri de acte @%onescu <u)ndoiu 389994( Conversaia. Structuri i strategii. Sugestii
pentru o pragmatic a romnei vorbite, +ditura *ll&Universitas, 6ucure$ti, p. A:&:BC. +le sunt
convenionale prin u $i !ndeplinesc funcia fatic !n conversaie, fr a fi legate de un coninut
semantic sta"ilit. Unii cercettori !n domeniul comunicrii susin c rolul secvenelor fatice este
de a asigura "una desf$urare a conversaiei, prin umplerea golurilor care pot aprea, prin
controlul trimiterii $i receptrii unor mesa'e, prin crearea unor reguli pentru reu$ita $i eficiena
procesului de comunicare.
?ropunem spre anali o conversaie !n "aa creia vom releva elementele fatice
responsa"ile de reu$ita $i dura"ilitatea acesteia(
Midi: Sal c f !
"iti: hmmmm#binior#
Midi: !!!$indignat%ce s& 'ntmplatttt!!supi !!
"iti: (((($pau), tace, se gndete ce s spun%
Midi: )i * moor $nerbdare% eshti supi sau nu !!
"iti: mda#. offff#
Midi: uite i&ti dau eu io o veste beton si o sati trea* diseara mega megaparty
"iti: ooo da cin+ mai vine!
Midi: pi#toata loooomea mai frate, nush da* avem tot)i loc ...da vdm noi
"iti: brb$be right bac* , revin imediat% * tre sa cumpar paine ... o* !
Midi: * $o*% las+ * pan+ vii u $you , tu% vb cu Mary
"iti: am revenita)i dimi Mary )icea * a)i nu mai sta pe mess#
Midi: mdaaaaaaaaaa nu e
"iti:stii!!sunt asa happy
Midi: si eu o sa ne distram marfaaaaaa cooooool
"iti: da&i bu)) si lu+ mi*i sai )ici si ei * poa+ vine si ea
Midi: o* la - diseara da !!
"iti: dap pooopici papa si mssss mooolt
Midi: poop miss you
1n te)tul propus o"servm c#teva elemente fatice(
2 Starters 2 marchea intrarea !n rol de iniiator al crerii conversaiei.
2 Mrcile eitrii 2 de tipul pi..., aa..., haide s...,dar..., ofer interlocutorului
posi"ilitatea de a g#ndi sau de a pregti ceea ce vrea s spun !n continuare.
2 *dresrile, de genul( mi frate, bre, biei, hei tu... repreint o modalitate sigur de
realiare a funciei fatice !n comunicarea online, relev#nd importana contactului dintre
comunicani.
2 Semnele de punctuaie 2 repetrile acestora marchea starea celor care comunic
$mirare e.cesiv%, !!!! $'ntrebare insistent, ateptarea unei e.plicaii sau a unui rspuns%.
2 +lemente care contri"uie la prelungirea $i meninerea comunicrii 2 permit continuarea
comunicrii( mdaaaaa..., hmmmm..., da, da..., aaaaa...
2 +moticoanele sunt elementele care realiea, cel mai "ine, funcia fatic. +)ist liste
dintre cele mai diverse cu aceste sim"oluri, ce redau strile celor care comunic. Uneori se poate
vedea foarte u$or, folosind numai emoticoane, c#t de reu$it este comunicarea $i c#t de "ine se
simt chatterii !n conversaia lor.
*lte repere fatice sunt $i elementele de flatare, cum este ver"ul a au)i, care !n
comunicarea virtual este sinonim a vedea. +le pot fi folosite pentru a verifica calitatea
funcionrii canalului de transmitere a mesa'ului. 1n general, aici putem include ver"ele cu o
capacitate senorial sau cognitiv deose"it, la modul indicativ, preent, !ntotdeauna la
persoana a %%&a singular. Mrcile e)plicative, ca elemente fatice, sugerea c emitorul dore$te
s comunice ceva, dar !nt#mpin anumite dificulti.
,om"inaiile de semne de punctuaie $i litere creea emoticoane sau smile7 care relev
mrcile suprasegmentale ale comunicrii. *ceste emoticoane contri"uie $i la redarea strilor
chatterilor, d#nd $i un caracter codificat mesa'ului. +le sunt percepute doar de iniiai $i vin ca
/detronare0 a semnelor de punctuaie de la locul lor tradiional. Smile7&urile transmit mai mult
dec#t ne putem imagina, !ntrind ideea pe care o pot reda semnele de punctuaie( stri emoionale
puternice, adic stri de spirit, fr a mai fi nevoie de lungi conversaia pentru a descrie stri
participanilor. <epreint, de fapt, un su"stitut al comunicrii ver"ale, o modalitate de a
comunica nonver"al $i, astfel, ceea ce la emitor este doar o com"inaie de taste, la receptor
devine imagine e)presiv.
+moticonul este un semn iconic al unui sentiment 3cu denumirea corect !n lim"a rom#n
glif *S,%%, numit $i emoticon sau emotigram, cuv#nt creat prin compunerea su"stantivelor
/emoie0 $i /pictogram04, compus din caractere e)istente pe tastatur, care releva starea de
spirit a celui care scrie ceva. Dac anterior semnele de punctuaie erau utiliate pentru a marca
intonaia, paua !n vor"ire, mirarea etc., !n preent acestea au !nceput s&$i diminuee preena
p#n la a disprea, fiind folosite !ntr&o anumit ordine, com"inate, pentru a forma "ine&
cunoscutele /fee #m"itoare0. Ochii $i faa sunt elementele de "a !n construcia acestora.
Unitatea de "a se nume$te DSM%L+E03( & 44 care repreint standardul pentru o fa
#m"itoare.
1n ceea ce prive$te "logul, o alt specie a e&discursului, nu e)ist anumite restricii !n
folosirea elementelor fatice sus&numite. 6logul, fiind o pu"licaie Fe" 3un te)t scris4 care conine
articole periodice sau $i actualiate ne!ntrerupt ce au de o"icei un caracter personal, permite
autorului s utiliee tot felul de elemente fatice, fr a ine cont de identitatea celui care !i
cite$te articolele pu"licate.
?e forum, care repreint o alt form comunicrii mediate de calculator, diferit de chat
$i "log prin latura de specialiare, comunicarea este una de interese, iar comunicanii mai rar
utiliea secvenele comunicrii fatice. ,ei care !n e&discursurile lor utiliea sau fac chiar
a"u de emoticoane, a"revieri, semne de punctuaie plasate gre$it, gre$eli gramaticale !n general,
sunt apostrofai de ceilali forumi$ti. *stfel, este evident c tre"uie s inem cont de felul cum
comunicm pe forum, deoarece putem fi !nele$i gre$it. Lim"a'ul tre"uie s fie aproape unul
standard, respect#nd !n mare parte normele lim"ii literare. Desigur, sunt participani ai discuiilor
pe forum care fac e)cepie $i folosesc limba/ul de lemn, !ns ei sunt acceptai doar de cei din
tagma lor. Dac pe chat comunicarea are loc doar online, atunci pe forum "log, e&mail aceasta
poate fi at#t online, c#t $i offline. De aceea, este mult mai u$or a o"serva aspectele fatice ale
comunicrii pe chat, dec#t pe celelalte forme ale ,M,.
,omunicarea fatic poate fi acceptat, dup cum am o"servat, doar pe chat $i pe "log.
*ceste forme de comunicare virtual nu in cont de reguli, creativitatea, alteritatea, oralitatea,
scripturalitatea, fiind caracteristicile ce stau la "aa lor.
4. ,omunicarea mediat de calculator a devenit !n secolul al GG%&lea o form de
comunicare indispensa"il tuturor domeniilor de activitate. * !nceput s prind rdcini $i s se
infiltree cu vite)a luminii printre utiliatorii. %nteresul pu"licului fa de chat, "log, forum, e&
mail a dovedit !n ultima vreme c acest tip de comunicare este unul necesar pentru a socialia $i
a te face cunoscut, pentru a cunoa$te oameni $i culturi diferite, pentru a te informa, pentru a&ti
devolta un oriont cultural vast $i pentru a te afirma !n societate.
%nternetul a pus stp#nire pe omenire, iar speciali$tii !$i pun ilnic eci de !ntre"ri
privitor la riscurile care pasc !ntreg glo"ul pm#ntesc. *ceste !ntre"ri de ordin pragmatic !l
frm#nt pe fiecare dintre noi $i la care numai timpul $i studiile sociologice vor putea rspunde(
Contribuie internetul la de)voltarea intelectual, dar i moral a oamenilor! Stimulea) e&
comunicare participarea activ a comunitilor la viaa economic i social! 0/ut ea la
acumularea de cunotine! 1romovea) 'n vreun fel valorile general&umane! Masc#nd orice
sugestii referitoare la ras, se), trsturi fiice sau handicapuri, poate oare comunicarea mediat
de calculator s desfiine)e ierarhi)area social! 1n ansam"lu, acestea sunt !ntre"ri la care vom
putea rspunde !n timp dup cercetri $i analie minuioase !n domeniul respectiv.
Bibliograi!(
8. ,ristian Moroan 3HBBA4. Comunicarea on&line prin intermediul blogurilor. 1n(
http(IIopiniamea&vinti."logspot.
H. Ungureanu +lena 3martie HB8B4( 2imba noastr cea online de toate )ilele. 1n(
*>ademos, 838J4, J:&AK.
K. Ghica Georgeta 389994 3lemente fatice ale comunicrii 'n romna vorbit, 6ucure$ti.
L. %onescu <u)ndoiu 389994( Conversaia. Structuri i strategii. Sugestii pentru o
pragmatic a romnei vorbite, +ditura *ll&Universitas, 6ucure$ti, p. A:&:B.
;. Mecula Gina. 4tili)ri aberante ale semnelor de punctuaie i ortografie 'n
comunicarea pe internet. Disponi"il online( http(IIFFF.academiaromana&
is.roIphilippideIdistorsionariNHBB:IHL9&H;:OHBM+,UL*OHBGina.pdf. *ccesat pe ;.B:.HB8K.
J. Lochard Gu, 6a7er 5enri 3899:4 Comunicarea mediat. -rad. !n rom#n. +ditura
%nstitutului +uropean, %a$i.
A. *"ric =ean&,laude 3HBBH4 1sihologia comunicrii. "eorii i metode, %a$i, +ditura
?olirom.
:. Lull =ames. 389994 Mass&media , Comunicare, +ditura Samidat, 6ucure$ti.
9. FFF.ris. uvt .ro IFp&contentIuploadsIHB88IB9Iris&8L.pdf . *ccesat pe H.B:.HB8K.
8B. FFF.philippide.roIdistorsionari...IHL9&H;:OHB M+,UL* OHB Gina .pdf . *ccesat pe
H9.BA.HB8K.