Gestionarea Stresul School

Amintii-v c vechea zical despre Ei bine ", este de sticl pe jumtate goal sau pe jumtate
plin?", C una nu s v ajute s gestionai de liceu sau colegiu stres. Ceea ce ai este un an
plin n !aa dumneavoastr, dar poate !i un an plin de succes sau un an plin de stres, n !uncie
de planul dvs."
#na din !unciile de educaie este de a v provocare $i n acest !el, v pregti pentru
provocrile vieii de dup $coal. %e nvare pentru a !i e!iciente n gestionarea stresului
student va realiza un drum lung spre gestionarea stresului a lungul vietii.
Secretul la liceu i facultate de management al stresului este o organizaie.
Uit-te la scoala ca temporar afacerea ta. &u nu poate !unciona un birou !r
provizii. 'stra o bun aprovizionare de h(rtie, creioane, pi)uri, dosare, $i liani pe
m(n $i de a dezvolta un sistem de eviden, ast!el nc(t s $tii unde sunt lucrurile.
o Sfat speciale pentru a reduce stresul de liceu: 'strai dulapul tau curat $i
bine organizat. Acesta va ajuta s v meninei la timp $i ngrijorai.
Atunci cnd ntreprinderile au neoie de a!utor" ei l gsii. %ac avei nevoie de
ajutor cu un subiect, nu v !ie !ric pentru a gsi un tutore. 'ro!esori $i nvtori
poate o!eri ajutor limitat, dar sunt mult mai probabil s !ie o resurs pentru a v ajuta
n gsirea !ie materiale suplimentare sau un tutore.
#lanul de lucru i planul de lucru $i dumneaoastr. Calendar pentru temele stic*
de programul dvs. e)cepia cazului n care o urgen real +incendii, inundaii,
!oamete,, devine n mod. %ac avei nevoie de o pauz, dup $coal, luai-l $i
calendarul teme mai t(rziu, n seara. Amintindu-ne c opusul de stres este rela)are,
doar s !ie asigurai-v c programul de at(t"
o Speciale Sfat: $u lsai lucru a construi pana la dezordine pn %ee&end-
ul '. %e$i putei alege s lucreze la toate sau o parte din o zi de s(mbt sau
duminic, !acei una dintre ele de zi" o!!. -ei gsi c se con!runt sptm(na
urmtoare este mult mai u$or atunci c(nd ai avut timp real pentru a actualiza"
(na s acorde prioritate. 'utei biciul, probabil, c p(n eseu ntr-un !ulger, dar
cum despre acest cuv(nt termen de h(rtie-./000? 1a !cut pentru m(ine ceea ce
trebuie !cut. Apoi, utilizai restul timpului de studiu programate pentru ., a lucra la
proiecte de lung sau 2, a citit un capitol +sau chiar c(teva pagini, nainte.
Alege-friendl) su*iecte u". Atunci c(nd un proiect v permite s alegei subiectul
chestiune alege n !uncie de interesele dumneavoastr, nu, ce credei c va impresiona
pro!esorul sau de a lua o not bun. 3n a!ar de a !ace scoala de lucru mai placuta si
mai putin stresanta, note bune vin de la locul de munc bun $i ne !ace munca mai bune
noastre atunci c(nd ne bucura de ceea ce !acem.
+ucherie este o modalitate foarte *un de a deeni inghesuite", Este necesar un
ru, dar, uneori, putei evita dureri !izice $i dureri +stres, si blocuri creative de a lua o
pauz de cinci minute de dup !iecare or de studiu. %e asemenea, atunci c(nd
lucreaz la un birou sau un tabel, asigurai-v c scaunul este la o nlime con!ortabil
$i sprijin !erm spate.
-ii la timp. %aca nu ai un piele destul de groas, 4nic*ers clas $i a pro!esorilor
"glares sunt obligai s !ac s te simi incon!ortabil. %iscon!ort 5 4tresul.
./amene: Stresul la 0olegiul putere ///th - sfaturi pentru a-l taie la dimensiunea,
.. Aflai ct de mult poate despre e/amen. 'ro!itai de orice practic teste.
2. Studiu pentru tipul de test. 6ultiple e)amenele alegere, de obicei, sunt !apt,
!ormula, $i date per!uzie. Eseu teste necesita, de obicei, sa aveti un m(ner pe aceast
tem $i, eventual, du-te n detaliu pe un subiect sau dou.
7. Stiu de unde mergi. 8u luai-l de la sine c e)amenul va !i dat n "obi$nuite" loc.
6ulte teste $i e)amene sunt date n mare, posibil !aciliti o!!-campus. Asigurai-v c
$tii locaia, p(n la numrul camerei"
9. 1a organizat o noapte nainte totul. 3ncrcai up bag sau servieta cu credei c vei
avea nevoie, inclusiv aspirina, o gustare, apa, calculator, ochelari ... Ei bine, stii ce ai
nevoie"
/. 2ananca nainte de e/amen. 8u pot !i de timp sau posibilitatea de a m(nca o
gustare n timpul acesta. 3n a!ar de a !ace sa te simti obosit, stomacul gol poate !ace,
de asemenea, v an)ietate $i $ubred.
:. 3ochie pentru succes. ;ie c rulai cald sau rece, camera poate !i din zona ta de
con!ort. 'urtati un strat lumina de mbrcminte alturi de piele $i un pulover
con!ortabil sau jacheta pe care o putei vrsat dac inutile.
%e gestionare a stresului la locul de munc<<
Gestionarea Stresul School
Amintii-v c vechea zical despre Ei bine ", este de sticl pe jumtate goal sau pe jumtate
plin?", C una nu s v ajute s gestionai de liceu sau colegiu stres. Ceea ce ai este un an
plin n !aa dumneavoastr, dar poate !i un an plin de succes sau un an plin de stres, n !uncie
de planul dvs."
#na din !unciile de educaie este de a v provocare $i n acest !el, v pregti pentru
provocrile vieii de dup $coal. %e nvare pentru a !i e!iciente n gestionarea stresului
student va realiza un drum lung spre gestionarea stresului a lungul vietii.
Secretul la liceu i facultate de management al stresului este o organizaie.
Uit-te la scoala ca temporar afacerea ta. &u nu poate !unciona un birou !r
provizii. 'stra o bun aprovizionare de h(rtie, creioane, pi)uri, dosare, $i liani pe
m(n $i de a dezvolta un sistem de eviden, ast!el nc(t s $tii unde sunt lucrurile.
o Sfat speciale pentru a reduce stresul de liceu: 'strai dulapul tau curat $i
bine organizat. Acesta va ajuta s v meninei la timp $i ngrijorai.
Atunci cnd ntreprinderile au neoie de a!utor" ei l gsii. %ac avei nevoie de
ajutor cu un subiect, nu v !ie !ric pentru a gsi un tutore. 'ro!esori $i nvtori
poate o!eri ajutor limitat, dar sunt mult mai probabil s !ie o resurs pentru a v ajuta
n gsirea !ie materiale suplimentare sau un tutore.
#lanul de lucru i planul de lucru $i dumneaoastr. Calendar pentru temele stic*
de programul dvs. e)cepia cazului n care o urgen real +incendii, inundaii,
!oamete,, devine n mod. %ac avei nevoie de o pauz, dup $coal, luai-l $i
calendarul teme mai t(rziu, n seara. Amintindu-ne c opusul de stres este rela)are,
doar s !ie asigurai-v c programul de at(t"
o Speciale Sfat: $u lsai lucru a construi pana la dezordine pn %ee&end-
ul '. %e$i putei alege s lucreze la toate sau o parte din o zi de s(mbt sau
duminic, !acei una dintre ele de zi" o!!. -ei gsi c se con!runt sptm(na
urmtoare este mult mai u$or atunci c(nd ai avut timp real pentru a actualiza"
(na s acorde prioritate. 'utei biciul, probabil, c p(n eseu ntr-un !ulger, dar
cum despre acest cuv(nt termen de h(rtie-./000? 1a !cut pentru m(ine ceea ce
trebuie !cut. Apoi, utilizai restul timpului de studiu programate pentru ., a lucra la
proiecte de lung sau 2, a citit un capitol +sau chiar c(teva pagini, nainte.
Alege-friendl) su*iecte u". Atunci c(nd un proiect v permite s alegei subiectul
chestiune alege n !uncie de interesele dumneavoastr, nu, ce credei c va impresiona
pro!esorul sau de a lua o not bun. 3n a!ar de a !ace scoala de lucru mai placuta si
mai putin stresanta, note bune vin de la locul de munc bun $i ne !ace munca mai bune
noastre atunci c(nd ne bucura de ceea ce !acem.
+ucherie este o modalitate foarte *un de a deeni inghesuite", Este necesar un
ru, dar, uneori, putei evita dureri !izice $i dureri +stres, si blocuri creative de a lua o
pauz de cinci minute de dup !iecare or de studiu. %e asemenea, atunci c(nd
lucreaz la un birou sau un tabel, asigurai-v c scaunul este la o nlime con!ortabil
$i sprijin !erm spate.
-ii la timp. %aca nu ai un piele destul de groas, 4nic*ers clas $i a pro!esorilor
"glares sunt obligai s !ac s te simi incon!ortabil. %iscon!ort 5 4tresul.
./amene: Stresul la 0olegiul putere ///th - sfaturi pentru a-l taie la dimensiunea,
.. Aflai ct de mult poate despre e/amen. 'ro!itai de orice practic teste.
2. Studiu pentru tipul de test. 6ultiple e)amenele alegere, de obicei, sunt !apt,
!ormula, $i date per!uzie. Eseu teste necesita, de obicei, sa aveti un m(ner pe aceast
tem $i, eventual, du-te n detaliu pe un subiect sau dou.
7. Stiu de unde mergi. 8u luai-l de la sine c e)amenul va !i dat n "obi$nuite" loc.
6ulte teste $i e)amene sunt date n mare, posibil !aciliti o!!-campus. Asigurai-v c
$tii locaia, p(n la numrul camerei"
9. 1a organizat o noapte nainte totul. 3ncrcai up bag sau servieta cu credei c vei
avea nevoie, inclusiv aspirina, o gustare, apa, calculator, ochelari ... Ei bine, stii ce ai
nevoie"
/. 2ananca nainte de e/amen. 8u pot !i de timp sau posibilitatea de a m(nca o
gustare n timpul acesta. 3n a!ar de a !ace sa te simti obosit, stomacul gol poate !ace,
de asemenea, v an)ietate $i $ubred.
:. 3ochie pentru succes. ;ie c rulai cald sau rece, camera poate !i din zona ta de
con!ort. 'urtati un strat lumina de mbrcminte alturi de piele $i un pulover
con!ortabil sau jacheta pe care o putei vrsat dac inutile.
%e gestionare a stresului la locul de munc<<
%e la bau-bau pentru copiii mici la boghiurile de 4A&s $i e)amenele !inale pentru colegiu-
legat, stresul a!ecteaza copiii de toate varstele. 'rimul lucru pe care un printe poate !ace
pentru a ajuta copilul lor de a gestiona stresul este de a construi o unitate de !amilie puternic.
1ncludei copiii dumneavoastr n discuii de !amilie $i de a !i in cautare de stres n copiii ti.
3ecunoaterea stres la copii
6ai ales copiii mici, cu abilitati de comunicare sub-dezvoltate pot a!i$a stres !oarte di!erit
!a de un adult nu. Adesea, stresul copiilor "este internalizate $i mai vizibil n simptome
!izice, cum ar !i !recvente simptome asemntoare gripei, inclusiv dureri de cap, dureri de
stomac, $i chiar grea.
Copiii sub stres poate regresa la comportamente cum ar !i enurezis, clinginess, !recvente $i
pl(ng(nd. simptome comportamentale pot !i e)treme de la ambele capete de un spectru
comportament. #n copil n mod normal activ, !ie devine apatic sau hiperactiv, un copil are
de obicei, docil se potrive$te de !urie sau un copil care "actioneaza" devine docili $i
introspectiv.
#nele semne de stres n copii sunt u$or de con!undat cu tulburri mintale a copiilor. %e
e)emplu, n cazul n care diapozitivele $colar sau cercul copilului tau de prieteni a lui su!er
o schimbare drastic, nu este un semn sigur c copilul dumneavoastr este de droguri. 4ituaii
ca acestea pot indica pur $i simplu incapacitatea unui copil de a gestiona o situaie stresant.
0opii contri*uind la reducerea presiunii
Copiii nva n primul r(nd de e)emplu. Cel mai bun mod de a nva copilul cum de a
gestiona stresul este prin utilizarea instrumentelor $i articole de la 4tress 6anagement 4!aturi
pentru a nva s gestioneze n mod e!icient !actorii de stres dumneavoastr. 3n plus, avei
posibilitatea s $i dezvolte abiliti $i tehnici de copil orientate spre managementul stresului
pentru a ajuta copiii s recunoasc $i s gestioneze stres lor.
6n(nc sntos. #n organism sntos este mai capabil s reziste la stres-induse de
boal. 'rogram mese regulate $i ori gustare. 8u permite copilului sa sari peste mese.
e)erciiu viguroase este o eliberare de stres bun. =a !el ca adultii, copiii au nevoie de
timp pentru a v rela)a. 3n cazul n care copiii dumneavoastr sunt obligate s jocuri
video, de televiziune, sau un calculator, a lua pe ei la picioarele lor prin !urnizarea $i
ncurajarea utilizrii jucriilor active cum ar !i mingi, saci de punch, $i biciclete. 3n
cazul n care copilul dumneavoastr n prezent pare a !i subliniat, !ace un punct de joc
cu ei. &impul petrecut cu copiii dumneavoastr este un vehicul mare pentru obtinerea
ei pentru a deschide liniile de comunicare.
;ii clar n regulile de stabilire $i n con!ormitate cu disciplina. Copii triesc ntr-un
"negru $i alb" lumea. orientri 3nceo$at $i neconcordane sunt chiar mai con!uze
pentru ei dec(t sunt pentru aduli.
touch !izic delicat este un mare vindector. #neori, o imbratisare valoreaz mai mult
dec(t o mie de cuvinte. #n alt eliberare de stres !izic poate !i un masaj bl(nd de g(tul
copilului $i umerii. Ca $i dumneavoastr, copiii dumneavoastr pot obine, de
asemenea, nnodate-te cu stresul"
3nva s !ie un bun ascultator. C(nd copilul dumneavoastr vrea s vorbeasc despre
problemele lui sau ei, nu critica. 3n plus, nu este ntotdeauna necesar pentru a da
s!aturi. #neori, copiii trebuie doar s vorbim. 3ncurajai-le cu ntrebri deschise cum
ar !i, "%eci, ce sa nt(mplat n continuare?" "Cum te simi n legtur cu asta?"
3nvai-v copiii care toat lumea +inclusiv tu, !ace gre$eli. #n nceput bun este
recunoasterea greselilor dvs. pentru a v copiii cu un "mi pare ru" sau ">reseala
mea", atunci c(nd nating-up. 3n cazul n care situaia justi!ic, utilizarea e)emple
personale de situaii stresante-ai con!runtat n timpul copilriei dumneavoastr. Chiar
daca ai au avut succes n a !ace cu situatia ta, vei invata copiii pe care le putei nva
$i chiar de la r(s la propriile gre$eli.
3n cele din urm, invata pe copii de stres alinarea e)erciii $i a le ajuta s gsii jocuri
de reducere a stresului se poate juca pentru a reduce stresul lor.
II. METODOLOGIA CERCETRII
II. 1. IPOTEZELE CERCETRII
A1. Ipoteza experimentala nr. 1
Exista diferente semnificative n ceea ce priveste nivelul stresului si anxietatii ntre elevii cu CES integrati n scolile
de masa si elevii din scolile de masa. Exista, de asemenea, o legatura semnificativa ntre nivelul de stres si starea de
anxietate a elevilor cu privire la asimilarea limbajului.
A2. Ipoteza nula !o"
Legatura ntre stres, anxietate si asimilarea limbajului, precum si diferentele existente ntre elevii cu CES integrati n
scolile de masa si elevii din scolile de masa se datoreaza hazardului.
#1. Ipoteza experimentala nr.2
Exista o legatura puternic semnificativa ntre nivelul stresului si anxietatii si asimilarea limbajului a elevilor cu CES
integrati n scoala de masa comparativ cu elevii din scolile de masa.
#2. Ipoteza nula
II.2. O#IECTI$ELE CERCETRII
Cercetarea prezenta si propune realizarea urmatoarelor obiective:
. sa identifice nivelul stresului si anxietatii la elevii integrati n scolile de masa comparativ cu elevii cu
CES integrati n scolile de masa!
2. sa identifice legaturile existente ntre nivelul stresului, nivelul de anxietate si asimilarea limbajului la
elevii integrati n scoli de masa si elevii cu CES!
%. sa identifice gradul n care presiunile scolare influenteaza nivelul stresului, anxietatii si asimilarea
limbajului la elevii cu CES integrati n scolile de masa si elevii din scolile de masa.
II.%. DE&IG'(L CERCETRII
Ta)el nr.1* De+i,n -orelational .e )aza
&tatut +-olar
Etapa .e /0r+ta
Ele/i -u CE& inte,rati 1n
+-olile .e ma+a
Ele/i .in -a.rul +-olilor .e
ma+a
2 3 11 ani %4 +u)ie-ti %4 +u)ie-ti
$aria)ilele -er-etarii
I. $aria)ila in.epen.enta eti-5eta6 -la+i7i-atorie"*
" statut scolar:
elevi cu CES integrati n scolile de masa
elevi din cadrul scolilor de masa
" grupa de v#rsta:
elevi cu v#rsta cuprinsa ntre $ % ani &scolaritatea mica'
((. $aria)ilele .epen.ente
)similarea limbajului
)nxietatea
Stresul
III. PREZE'TAREA E+A'TIO'(L(I
Esantionul luat n studiu n cadrul acestei lucrari cuprinde un numar de *+ de subiecti, subiectii participanti la
studiu au fost selectati n functie de doua variabile eticheta &independente' % statut scolar si grupa de v#rsta %
realiz#ndu"se astfel doua esantioane independente:
Esantionul cuprinde ,+ de elevi cu CES integrati n scolile de masa cu v#rsta cuprinsa ntre $ % ani!
Esantionul - cuprinde ,+ de elevi din scolile de masa cu v#rsta cuprinsa ntre $ % ani.
II.8. PREZE'TAREA METODELOR +I I'&TR(ME'TELOR DE CERCETARE
.entru realizarea studiului prezent au fost utilizate chestionare si teste pentru identificarea nivelului de stres,
anxietate precum si un set de probe pentru stabilirea v#rstei psihologice a limbajului la subiectii luati n studiu.
In+trumente 7olo+ite pentru i.enti7i-area ni/elului .e +tre+*
1. In/entarul +tre+ului
)cest /(nventar0 pentru evaluarea stresului individual a fost asezat n contextul vietii normale si obisnuite,
excluz#nd situatiile exceptionale, cum ar fi razboi, catastrofa nucleara sau o epidemie.
(nventarul stresului contine un numar de 1* de itemi si este mpartit n * subscale, fiecare scala contin#nd un
numar de * itemi. 2iecare item este cotat cu un numar de puncte de la + la ,, unde + semnifica limita inferioara
&niciodata' si , limita superioara &aproape totdeauna'. Cele * subscale ale inventarului surprind urmatoarele aspecte:
. stilul de viata
-. mediul
,. simptomele stresului
3. ocupatia
4. relatiile
*. personalitatea
Scorarea se realizeaza prin nsumarea punctelor realizate pentru fiecare subscala, obtin#ndu"se astfel o cota
partiala pentru fiecare subscala. 5nsumarea cotelor partiale determina obtinerea unui indice general de stres, care se
comporta cu un grafic general n care sunt nscrise 4 zone diferite ale nivelului stresului astfel:
zona % +"36 de puncte % nivelul de stres este primejdios de scazut
zona - % 3$"6 de puncte % nivel scazut de stres
zona , % 6-"1 % zona normala &medie' a nivelului de stres
zona 3 % -+"33 % nivel ridicat de stres
zona 4 % 34"-$$ % nivelul de stres este primejdios de crescut
2. Pre+iuni
)cesta este un chestionar n care sunt prevazute situatiile stresante pentru elevi. Situatiile stresante sunt
mpartite pe trei nivele si poarta numele de presiuni.
.rima categorie se refera la presiunile scolii si contine 1 enunturi care pot fi ncercuite daca li se potrivesc. )cestea
se refera la cerintele scolii si la felul cum se comporta subiectul, cum face fata acestor cerinte.
) doua categorie se refera la presiunile interpersonale, cum comunica cu ceilalti, n ce relatii se afla cu ceilalti, cu
colegii, parintii, prietenii.
) treia categorie de enunturi se refera la presiunile personale. Ce probleme personale are, cum priveste lucrurile
optimist sau pesimist, cum se simte n momentul respectiv.
Scorarea se face prin nsumarea numarului de situatii alese si resimtite ca stresante pentru cele trei categorii de
enunturi, obtin#ndu"se astfel trei cote partiale pentru fiecare categorie de situatii stresante precizate.
In+trumente 7olo+ite pentru i.enti7i-area ni/elului .e anxietate*
1. In/entarul .e anxietate 3 +tare tra+atura &.T.A.I"
Evaluarea testului &TAI a nceput n 1*3 cu scopul de a dezvolta o scara unica care sa asigure modul de auto
raport obiective at#t pentru anxietate ca stare c#t si pentru cea de caracter.
S7)( este scala de autoevaluare pentru a masura - concepte diferite:
" anxietatea ca stare
" anxietatea ca trasatura
S7)( 8- consta n -+ itemi referitori la felul n care persoana se simte n general, iar S7)( 8 % anxietatea ca stare,
care cuprinde -+ itemi referitori la un anumit episod din viata.
Conceptele de stare si trasaturi:
Anxietatea 3 -a +tare* reprezinta o stare emotionala tranzitorie, const#nd din sentimentul de tensiune si
apretensiune si hiperactivitate autonoma.
Anxietatea 3 -a tra+atura* reprezinta tendinta de a dezvolta anxietatea ca modalitate de reactie la situatii
percepute ca amenintatoare sau stresante.
Cele doua concepte pot fi percepute ca analoage n acelasi sens, cum n fizica sunt echivalente energia 9inetica si
cea potentiala.
)nxietatea % stare, la fel ca energia 9inetica, se refera la o reactie ce se produce la un moment dat, av#nd o anumita
intensitate.
)nxietatea % trasatura, ca energie potentiala indica diferente n ceea ce priveste dispozitia de"a manifesta un anumit
tip de reactii.
5n general se presupune ca cei cu scor nalt pe )"7 vor avea scoruri nalte pe )"S mai frecvent dec#t cei cu scor
redus pe )"7, pentru ca ei tind sa reactioneze la multe situatii pe care le percep ca primejdioase.
Cei ce scoreaza nalt pe )"7 scoreaza nalt si pe )"S atunci c#nd sunt implicati n situatii ce presupun scaderea
stimei de sine.
A.mini+trarea te+tului
S7)("ul a fost conceput pentru a fi administrat n mod personal si poate fi aplicat fie individual, fie n colectiv.
:aliditatea S7)("ului se bazeaza pe presupunerea ca cel examinat are o clara ntelegere a instructiunilor de /stare0
care i cer sa raporteze cum se simte n acel moment si instructiunile care i cer lui sa"i indice cum se simte el n
general.
(nstructajul pentru sentimentul anxietatii % 7rait al S7)("ului, trebuie sa fie ntotdeauna acelea tiparite pe formularul
test. .entru anxietatea % Stare a S7)("ului, totusi instructajul poate fi modificat pentru a evalua intensitatea nivelului
anxietatii.
Subiectul este instruit sa raspunda potrivit cu felul n care a simtit atunci c#nd a realizat sarcina.
Cercetarile efectuate cu scala S7)( arata ca subiectii ce obtin scoruri mari la anxietate"trasatura raspund de
asemenea cu scoruri ridicate si la scala de anxietate"stare n mod deosebit daca este amenintata stima de sine.
Scorurile posibile pentru fiecare subscala sunt de -+ de puncte minim si $+ maxim. (temii cotati invers sunt
,-,4,$,+,,4,$,1,-+ &)"stare' si ,*,6,+,,,*,1 &)"trasatura'.
In+trumente 7olo+ite pentru i.enti7i-area /0r+tei p+i5olo,i-e a lim)a9ului
PROBA 1. Se prezinta copilului + obiecte cu proprietati potential contrare, numindu"se doar una din nsusiri, cea de"a
doua fiind asteptata de la copil.
a. o ciuperca mare si una;..
b. o penita noua si una;..
c. o bucata de fier tare si una;.
d. < bucata de h#rtie neteda si una;.
e. (maginea unui t#nar si a unui;.
f. (maginea unui chip vesel si a altuia;..
g. < bucata de stofa &p#nza' calcata si una;..
h. < linie dreapta si una;.
i. =n bloc nalt si o casa;.
j. < cutie goala si una;.
Se consemneaza numarul de raspunsuri exacte ca medie a numarului de raspunsuri la aplicarea directa si
inversa a probei, performanta acceptata fiind ntre 3 si + reusite.
PROBA 2. >epetare de numere. ( se cere copilului sa repete pe r#nd urmatoarele serii de numere, spuse n prealabil
de mine n fata lui. ?oar pentru repetarea integrala a fiecarei serii se acorda un numar de puncte ce intra ntr"un total al
probei.
Seria: ): -"3 &- puncte'
@: 4"*", &, puncte'
C: 3"6","- &3 puncte'
?: $"3"*"4"1 &4 puncte'
E: *"1"-","3"$ &* puncte'
Cercetarile efectuate pe cele doua esantioane, au reiesit ca scorurile cele mai nalte obtinute au fost obtinute de
elevii fara CES.
Arafic nr.: >ezultatele obtinute n urma aplicarii testelor de limbaj
CO'CL(ZII
.rima ipoteza de studiu formulata a fost confirmata n totalitate, astfel se poate spune ca elevii cu CES
integrati n scolile de masa, prezinta un nivel mult mai crescut al nivelului de stres si anxietate ca stare n
comparatie cu elevii din cadrul scolilor de masa. Exista de asemenea, o legatura puternic semnificativa ntre
nivelul de stres si starea de anxietate, acestea fiind determinate si de presiunile scolare ngreun#nd astfel
asimilarea limbajului la elevii cu CES integrati n scolile de masa dec#t la elevii din cadrul scolilor normale,
cele de masa. >ezultatele pot fi destul de vizibile.
?ar de asemenea si schimbarile care apar la aceasta v#rsta si anume pubertatea care sunt ntr"un ritm destul
de accelerat si anume: problemele de adaptare, tensiunile familiale, relatiile interpersonale deficitare,
suprasolicitarea pot genera stres si anxietate la aceasta v#rsta. ?eterminarea psihologica reala a limbajului
fac#ndu"se mai dificil la elevii cu CES integrati n scolile de masa.

Separarea de scurta durata
Separarea temporara parinti-copii este echivalenta cu un stres, in special la prescolari, care o resimt ca pe o senzatie de insecuritate si anxietate.
Circumstantele in care a survenit separarea sunt foarte importante.
Tulburarile emotionale si comportamentale sunt mai probabile in separarea de familie provenita datorita unui divort sau desfacerea unei
casatorii, decat daca copilul pleaac pentru o perioada mai lunga la bunici. Separarea impusa de internarea intr-un spital ocupa o pozitie
intermediara in aceasta enumerare.
Reactia de separare este maxima la varsta de 2 ani si scade in intensitate dupa 3 ani. Cea mai obisnuita conduita adoptata de copil este reactia
violenta de protest tipa refuza sa manance, demonstreaza un negativism greu de invins.
Reactia de separare prin internare in spital este o separare pura de parinti, frati, !ucarii si de obicei, este de scurta durata. Revenit acasa copilul
manifesta anxietate de separare exprimata prin unele modificari de comportament, frica de a merge singur la culcare, enurezis nocturn. "ceste
reactii sunt mai putin marcante daca copilul este insotit de mama la internare sau daca se mentin contacte mai dese intre ei in timpul spitalizarii.
Separarea de lunga durata
#ierderea reala, mai mult decat cea simbolica, a ambilor parinti sau numai a unia dintre ei survenita in timpul dezvoltarii individului constituie
un traumatism psihic sever, cu implicatii tardive sau imediate asupra dezvoltarii intrapsihice. #ierderea unui parinte poate deveni un model de
nevroza fiind o trauma concreta si circumscrisa. $a determina un un tip particular de organizare a emotiilor.
#entru copilul de varsta mai mica, pierderea unui parinte prin deces genereaza fantezie si acestia continua sa spere in reintoarcerea lui. %mediat
dupa survenirea decesului are loc un soc emotional, timp in care copilul are crize de agresiune, necontrolata, tipete, excitabilitate extrema. &upa
circa o luna de la eveniment reactiile psihologice ale copilului sunt comune, in sensul ca ''( dintre ei sufera de depresiune, manifestarile clinice
cele mai obisnuite fiind rezultate slabe la invatatura si enurezis.
)aietii par mai sever afectati, mai ales daca si-au pierdut tatal. %n etapa urmatoare copilul are tendinta de detasare de eveniment si orientare catre
parintele supravietuitor, care, in aceasta etapa, nu a reusit nici el sa se adaptaze total la pierderea partenerului. Copilul mai mic de *+ ani mai
spera in reversibilitatea evenimentului.
#ersistenta tulburarilor de somn, a anxietatii si iritabilitatii dupa un timp mai lung de un an de la deces denota ca problema suferintei copilului
nu a fost rezolvata.
C?84&A8&A -A41=E
6aestru

2esa!e: 97@
2em*ru din: 4(m Aug 0A, 200@ @B// pm