Generator Eolian

Proiectarea unei centrale eoliene pentru
alimentarea unui consumator izolat

2010
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Cuprins:
Capitolul I : Introducere.................................................................................................................. 4
1.1. Legislatie................................................................................................................................................... 4
1.2. Potentialul si dezvoltarea sistemului eolian...............................................................
6
1.3. Istoricul eolienelor..... 10
1.4. Importanta eolienelor................................................................................................................... 12
1.5. actorii care recomanda utilizarea eolienelor in !om"nia######.#.. 14
Capitolul II : Principiul de $unctionare al eolienelor si
tipuri de instalatii######################...###...
21
2.1. %ipuri de instalari##################################.. 22
2.1.1. &oliene cu a' vertical################################# 22
2.1.2 &oliene cu a' orizontal################################ 25
2.2. Componentele clasice ale unei eoliene###################........ 2(
2.2.1. Palele sau captorul de energie########################.### 2)
2.2.2. %ur*ina elicoidala cu a' vertical######################.#### 2)
2.2.3. +ultiplicatorul mecanic de viteza######################..### 32
2.2.4. ,r*orele generatorului###########################...####. 32
2.2.5. -ispozitivele de masurare a v"ntului##################.##### 32
2.2.6. .eneratorul electric###############################...##. 32
2.2.(. /istemul electronic de control########################.### 34
2.2.0. /istemul de orientare##############################...##. 34
2.2.). Pilonul#######################################...##.. 34
Capitolul III: Proiectarea elementelor mecanice pentru o
eoliana de mica putere............................................................................. 35
2
3.1. Predimensionarea ar*orelui de intrare........................................................................ 3(
3.1.1. Calculul puterii electrice necesare la iesirea din tur*ina........................................ 3(
3.1.2. Calculul momentului de torsiune#########################.. 30
3.1.3. Predimensionarea ar*orelui de intrare................................................................................ 30
3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic.......................................................................... 30
3.2.1. Predimensionarea elementului elastic.................................................................................
30
3.2.2. Calculul elementelor geometrice ale rotii elastice...................................................... 40
3.2.3. -eterminarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide............................. 41
3.2.4. 1eri$icarea lipsei inter$erentei###########################.. 41
Capitolul I1: Proiectarea sistemului electric pentru o
eoliana de mica putere............................................................................. 43
4.1. .eneratorul################################.##...#..## 43
4.2. Convertorul static de tensiune si $recventa 2C/%3########..###..
44
4.2.1. /ta*ilizatorul de tensiune###########################..### 4(
4.2.2. !edresor de tensiune################################# 51
4.2.3. Invertor de cc4ca#################################### 52
4.2.4. /peci$icatii de material################################. 60
4.2.5. /electarea automata a sursei de alimentare a invertorului########## 63
4.3. /tocarea energiei eoliene#########################..###.. 65
Capitolul 1: Concluzii#############################.....##..
6(
Capitolul 1I: Protectia muncii in instalatiile de 5oasa si medie
tensiune#################################...###### 6)
6i*liogra$ie.......................................................................................................................................................
(1
3
Capitolul I : Introducere
1.1. Legislatie
Datorita epuizarii pe plan mondial a rezervelor de combustibili fosili ce
actioneaza in mare parte centralele de producere a energiei electrice, se
incearca la ora actuala o reorientare asupra surselor neconventionale de
producere a energiei electrice, din aceste forme facnd parte si sistemele
eoliene. Desi folosite in trecut doar pentru aplicatii de mica putere de obicei
pentru aplicatii tip incarcare de acumulatori datorita progreselor facute in
domeniul magnetilor permanenti si al generatoarelor eoliene, se poate discuta
astazi de sisteme ce ajung la performante superioare in ceea ce priveste
randamentul fata de centralele clasice.(E!"eneratorul eolian #$%DE& ',(
)*+.
,n martie '--. /omisia europeana a lansat #oua Politica Energetica a
0niunii Europene pe termen mediu, '-'-, care este marcata de trei obiective
importante, respectiv! cresterea securitatii alimentarii cu energie, cresterea
competitivitatii in domeniul energiei precum si reducerea impactului asupra
mediului. /a parte din aceasta politica, sefii de stat si de "uvern au convenit
asupra unor tinte obligatorii pentru cresterea cotei energiei regenerabile.
Dispozitii europene in vigoare!
1 Directiva '--23..3/E a Parlamentului European si a /onsiliului privind
promo1varea electricitatii produse din surse de energie regenerabile.
1 Directiva '--434-3/E a Parlamentului European si a /onsiliului de
promovare a utilizarii biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili pentru
transport.
1 in 4- ianuarie '--5 /omisia Europeana a inaintat spre dezbatere
propunerea Directiva privind promovarea utilizarii energiei din surse
regenerabile, o Directiva cuprinzatoare, care legifereaza toate cele trei sectoare
ale energiei regenerabile.
6gentia ,nternationala a Energiei estimeaza ca !
in anul '-4-, Europa va importa energie in proportie de .-7.
resursele de petrol se vor epuiza in 8- de ani.
gazele naturale mai sunt disponibile pentru inca 9- de ani de acum incolo.
consumul actual va duce la epuizarea in '-- de ani a resurselor de
carbune.
Energia eoliana este considerata ca una din optiunile cele mai durabile
dintre variantele viitorului, resursele vntului fiind imense. :e estimeaza ca
energia eoliana recuperabila la nivel mondial se situeaza la aproimativ (4 ---
4
;*< (;erra*attora+, ceea ce reprezinta de 8 ori mai mult dect consumul
mondial actual de electricitate.
Energia eoliana este folosita etensiv in ziua de astazi, si turbine noi de
vnt se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu cea
mai rapida crestere in ultimii ani. )ajoritatea turbinelor produc energie peste
'(7 din timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.
La nivel national7 domeniul este reglementat in linii generale, de =egea
energiei nr.243'--. si de o serie de <otarri ale "uvernului! >.". nr. 8843'--4
privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile. >.".
nr.2?5'3'--8 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie si >.". nr.2(4(3'--4 privind
aprobarea strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. Directiva
'--434-3/E a fost transpusa prin >.". nr.25883'--( privind promovarea utilizarii
biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport, amendata de
>.". nr.8(93'--..
=E"E6 nr. ''- din '. octombrie '--5 stabileste cadrul legislativ pentru
promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie!
;ermeni, modalitati si actiuni, responsabilitati, durate de aplicare
etc@
#ivelul tintelor nationale privind ponderea energiei electrice din
surse regenerabile de energie in consumul final de energie electrica
in perspectiva anilor '-2-, '-2( si '-'-! respectiv 447, 4(7 si
457@
/otele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada '--51
'-'-, modul de atribuire si tranzactionare@
6ccesul la reteaua electrica si comercializarea energiei electrice
produse din surse regenerabile de energie@
)onitorizare si raportare, facilitati acordate.
6%;. 4
:istemul de promovare stabilit prin legea ''-3'--5 se aplica pentru
energia produsa din!
a+ energie <idro@
b+ energie eoliana@
c+ energie solara@
d+ energie geotermala si gazele combustibile asociate@
e+ biomasa@
f+ biogaz@
g+ gaz de fermentare a deseurilor@
<+ gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor
uzate si care este livrata in reteaua electrica.
,n vederea realizarii obiectivelor nationale stabilite in prezenta anea, este
evidentiat faptul ca orientarile pentru ajutoarele de stat in favoarea protectiei
mediului recunosc necesitatea continua a mecanismelor nationale de sprijin
pentru promovarea energiei din surse regenerabile.
5
;abel 2!
#%.
/%;.
;6%6
$biective nationale globale privind
ponderea energiei din surse regenerabile in
consumul final brut de energie
'--( '-'-
2. Aelgia
',' 7 24 7
'. Aulgaria
?,8 7 29 7
4. %epublica /e<a
9,2 7 24 7
8. Danemarca
2.,- 7 4- 7
(. "ermania
(,5 7 25 7
9. Estonia
25,- 7 '( 7
.. ,rlanda
4,2 7 29 7
5. "recia
9,? 7 25 7
?. :pania
5,. 7 '- 7
2-. Branta
2-,4 7 '4 7
22
.
,talia
(,' 7 2. 7
2'
.
/ipru
',? 7 24 7
24
.
=etonia
4',9 7 8- 7
28
.
=ituania
2(,- 7 '4 7
2( =uemburg -,? 7 22 7
6
29
.
0ngaria
8,4 7 24 7
2.
.
)alta
-,- 7 2- 7
25
.
;arile de Cos
',8 7 28 7
2?
.
6ustria
'4,4 7 48 7
'-
.
Polonia
.,' 7 2( 7
'2
.
Portugalia
'-,( 7 42 7
22
.
!om"nia
1(70 8 24 8
'4
.
:lovenia
29,- 7 '( 7
'8
.
%epublica :lovaca
9,. 7 28 7
'(
.
Binlanda
'5,( 7 45 7
'9
.
:uedia
4?,5 7 8? 7
'.
.
%egatul 0nit
2,4 7 2( 7
1.2. Potentialul si dezvoltarea sistemului eolian
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile, aceasta
este o sursa de energie rennoibila generata din puterea vntului. Energia
eoliana este atractiva att din punct de vedere ecologic 1 nu produce emisii in
atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive, ct si din punct de vedere economic
1 ca sursa energetica primara vntul nu costa nimic.
#oile cerinte in domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii sa
isi puna problema metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de
energie produsa pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la DEoto
7
angajeaza statele semnatare sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. 6cest
acord a determinat adoptarea unor politici nationale de dezvoltare a eolienelor si
a altor surse ce nu degaja bioid de carbon.
;rei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva!
F noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere@
F ameliorarea performantelor aerodinamice in conceperea turbinelor eoliene@
F finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.
:ursele regenerabile sunt a doua resursa ca pondere in productia globala
de energie electrica.
Energia electrica produsa din surse regenerabile provine in principal tot
din regenerabile GclasiceG, respectiv din centralele <idroelectrice (?'7+ si din
regenerabile combustibile si deseuri ((7+.
Desi au inregistrat un ritm de crestere spectaculos in ultimii ani, energia
geotermala, solara si a vantului (eoliana+ contribuie cu mai putin de 47.
,n prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile in
producerea energiei electrice, este scazuta. :e poate spune ca potentialul
diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub1eploatat. ;otusi, ameliorarile
te<nologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene ,intr1un ritm
permanent crescator in ultimii ani, cu o evolutie eponentiala
-istri*utia procentuala a energiilor regenera*ile 2estimare7anul 20103
2.7 energie eoliana
247 energie solara
87 micro<idrocentrale
9(7 biomasa
27 geotermala
8
33%
35%
38%
30%
31%
32%
33%
34%
35%
36%
37%
38%
2010 2015 2020
Big.2.2. Energie electrica verde in %omnia 1 angajamente
Big.2.'. Ponderea energiilor regenerabile la nivel mondial
&nergia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din
puterea vntului. Hnturile sunt formate din cauza ca soarele nu incalzeste
Pamntul uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vnt
poate fi folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera
electricitate. 0nele turbine pot produce ( )*, desi aceasta necesita o viteza a
vntului de aproimativ (,( m3s, sau '- de Iilometri pe ora. Putine zone pe
pamnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot gasi la
altitudini mai mare si in zone oceanice.
9
Big.2.4. Distributia teritoriala a energiilor regenerabile
&nergia eoliana in 9& la inceputul anului 2000:
(9 "* capacitate instalata, incluzand 2,-5 "* offs<ore (platforma
continentala a marilor si oceanelor+@
Productia de energie electrica de 22? ;*<, incluzand 8 ;*< offs<ore@
6coperirea a 4,.7 din consumul total de electricitate in 0.E.@
Evitarea emisiilor a ?2 )t /$
'
@
Evitarea unor costuri de 4,? miliarde Euro cu combustibilii fosili@
,nvestitia anuala de 22,4 miliarde Euro.
&nergia eoliana in 9& pentru anul 2010:
5- "* capacitate instalata, incluzand 4,( "* offs<ore (platforma
Productia de energie electrica de 2.. ;*<, incluzand 24 ;*< offs<ore@
6coperirea a (7 pana (,'7 din consumul total de electricitate in 0.E.@
?,?7 din capacitatea totala de generare de energie electrica in 0.E.
25- "* capacitate instalata, incluzand 4( "* offs<ore (platforma
Productia de energie electrica de 8.. ;*<, incluzand 244 ;*< offs<ore@
6coperirea a 22,97 pana 28,47 din consumul total de electricitate in
0.E.@
25,27 din capacitatea totala de generare de energie electrica in 0.E.

10
4-- "* capacitate instalata, inclusand 2'- "* offs<ore (platforma
Productia de energie electrica de ?4( ;*<, incluzand 89? ;*< offs<ore@
6coperirea a '-,57 pana '5,'7 din consumul total de electricitate in
0.E.@
'(,(7 din capacitatea totala de generare de energie electrica in 0.E.
Desi inca o sursa relativ minora de energie electrica pentru majoritatea
tarilor, productia energiei eoliene a crescut ajungndu1se ca, in unele tari,
ponderea energiei eoliene in consumul total de energie sa fie semnificativ.
:e crede ca potentialul te<nic mondial al energiei eoliene poate sa
asigure de cinci ori mai multa energie dect este consumata acum. 6cest nivel
de eploatare ar necesita 2',.7 din suprafata Pamntul (ecluznd oceanele+
sa fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd ca terenul ar fi acoperit cu 9
turbine mari de vnt pe Iilometru patrat. 6ceste cifre nu iau in considerare
imbunatatirea randamentului turbinelor si a solutiilor te<nice utilizate.
1.3. Istoricul eolienelor
Energia eoliana este una din cele mai vec<i surse de energie nepoluanta.
Drept sursa energetica vntul este cunoscut omenirii de 2- mii de ani, inca de la
orizontul civilizatiei energia vntului se utiliza in navigatia maritima. :e
presupune ca egiptenii stravec<i mergeau cu pnze cu (.--- ani in urma. ,n jurul
anului .-- pe teritoriul 6fganistanului se utilizau masini eoliene cu aa verticala
de rotatie se utilizau pentru macinarea grauntelor. /unoscutele instalatii eoliene
(mori cu elicele conectate la turn+ asigurau functionarea unor sisteme de irigare
pe insula /reta din )area )editerana. )orile pentru macinarea boabelor, care
functionau pe baza vntului, sunt una din cele mai mari performante a secolelor
medii. ,n sec. &,H olandezii au imbunatatit modelul morilor de vnt, raspndite in
$rientul )ijlociu, si au inceput utilizarea larga a instalatiilor eoliene la macinarea
boabelor, asadar moara de vnt este stramosul generatoarelor eoliene.
11
Big.2.8. )oara de vnt
)ai trziu, morile se orientau dupa directia vntului si au fost puse pnze
pentru a capta mai bine energia vntului.
Big.2.(. )oara de vnt cu pnze din zona etnografica Dobrogea de sud
(sursa! JJJ.cimec.ro+
Prima moara de vnt cu pale profilate a aparut in secolul doisprezece.
/<iar daca era foarte simpla, este totusi vorba de prima cercetare aerodinamica
a palelor. 6cestea au fost utilizate in principal pentru pomparea apei sau pentru
macinarea grului.
,n perioada %enasterii, inventatori celebrii ca =eonardo da Hinci s1au
interesat foarte intens de morile de vnt, ceea ce a condus la numeroase
inovatii. De atunci, morile s1au inmultit in Europa.
%evolutia industriala a oferit un nou inceput pentru morile de vnt, prin
aparitia de noi materiale. in consecinta, utilizarea metalului a permis modificare
formei turnului si cresterea considerabila a masinilor pe care le numim pe scurt
GeolieneG (Big. 2.9.+.
12
(Big. 2.9.+ Eoliana moderna
(sursa <ttp!33JJJ.babilim.co.uI3+
1.4. Importanta &olienelor
Biliera eoliana este destul de dezvoltata in Europa, detinnd pozitia de lider in
topul energiilor regenerabile. 6cest tip de energie regenerabila asigura necesarul
de energie electrica pentru 2- milioane de locuitori. Dealtfel, ?- 7 din producatorii
de eoliene de medie si mare putere, se afla in Europa.
%epartitia in Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arata
diferente intre state. "ermania este liderul pe piata europeana, in ciuda unei incetiniri
in '--4 a instalarilor. :pania, pe pozitia a doua, continua sa instaleze intensiv parcuri
eoliene. Danemarca este pe a treia pozitie, avnd dezvoltate eoliene offs<ore si
trecnd la modernizarea eolienelor mai vec<i de 2- ani.
/osturile si eficienta unui proiect eolian trebuie sa tina seama att de pretul
eolienei, ct de cele ale instalarii si intretinerii acesteia, precum si de cel al vnzarii
energiei. $ eoliana este scumpa. ;rebuiesc realizate inca progrese economice
pentru a se putea asigura resursele dezvoltarii eolienelor. :e estimeaza ca
instalarea unui I* eolian, costa aproimativ 2--- euro. Progresele te<nologice
si productia in crestere de eoliene din ultimii ani permit reducerea constanta a
13
pretului estimat Pretul unui I*< depinde de pretul instalarii eolienei, ca si de
cantitatea de energie produsa anual. 6cest pret variaza in functie de locatie si
scade pe masura dezvoltarii te<nologie.
,n "ermania si Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori. 6ceasta particularitate tinde sa implice populatia in
dezvoltarea eolienelor. Energia eoliana este perceputa ca o cale de diversificare
a productiei agricole. ,n Danemarca, 2-- --- de familii detin actiuni in energia
eoliana. Biliera eoliana a permis, de asemenea, crearea de locuri de munca in
diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor si a componentelor acestora,
instalarii eolienelor, eploatarii si intretinerii, precum si in domeniul cercetarii si
dezvoltarii. :e inregistreaza peste 2( --- de angajati in Danemarca si 4- --- in
"ermania, direct sau indirect implicati in filiera eoliana.
Prima tinta pe care %omania s1a angajat sa o indeplineasca este cea
pentru anul '-2-! 447 din consumul de energie electrica sa fie acoperit din
:%E.
,n prezent cota electricitatii provenita din :%E din consumul total de
electricitate este de '?7 (incluzand si <idro de mare putere+ si de cca 27 (fara
<idro de mare putere+.
/onsumul intern brut in '-2- este prognozat la cca 99 ;*<, rezultand un
necesar de '2,5 ;*< din :%E.
/entralele <idro de mare puterepot contribui cu 2. ;*<, lasand minim 8,5
;*< pentru alte surse regenerabile dintre care cele mai probabile! <idro de mica
putere, energia eoliana si eventual biomasa (cogenerarea+
/ota de 447 in '-2- poate fi indeplinita numai cu o contributie foarte
importanta din partea energiei eoliene.
6stazi insa %omania este clasata ultima intre tarile europene, cu cativa
)* instalati in grupuri eoliene.
:ituatia se va sc<imba, avand in vedere instalarea inca din acest an a
primelor grupuri de mare putere in Dobrogea, la Aabadag si Bantanele.
14
Big.2... /ontributia centralelor eoliene la productia de energie
15
1.5. actorii care recomanda utilizarea eolienelor in !om"nia
Energia eoliana este folosita destul de etensiv in ziua de astazi, iar turbine
noi de vnt se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu
cea mai rapida crestere in ultimii ani. /apacitatea totala mondiala a turbinelor de
vnt este (47221+:. )ajoritatea turbinelor produc energie '(7 din timp, acest
numar crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice. :e crede ca potentialul
te<nic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa energie
dect este consumata acum.
Potentialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicaturi si in
munti. Dar eista multe alte teritorii cu un potential eolian necesar pentru utilizare.
/a sursa energetica vntul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare,
dar in anumite perioade prezenta vntului se observa pe parcursul intregii zile.
6supra resurselor eoliene influenteaza relieful pamntului si prezenta barierelor
(obstacolelor+ plasate la inaltimi de pna la 2-- metri. De aceea vntul, intr1o mai
mare masura, depinde de conditiile locale (relief+ dect soarele. ,n localitatile
montane, spre eemplu, doua suprafete pot avea potential solar egal, insa
potentialul vntului poate fi diferit datorita diferentei in relief si directiile curentilor
maselor de aer. ,n legatura cu aceasta planificarea locului pentru plasarea
instalatiei se petrece mai detaliat dect montarea unui sistem solar.
Energia vntului de asemenea este supusa sc<imbarilor sezoniere a
timpului. =ucrul unei asemenea instalatii este mai efectiv iarna si mai putin efectiv
in lunile de vara (in cazul sistemelor solare situatia este inversa+.
6rticolul GEvaluation of "lobal *ind PoJerG, de /ristina =. 6rc<er si )arI K.
Cacobson (:tanford 0niversitE+ este rezultatul unui studiu finantat de #6:6 si
finalizat de curnd. >arta resurselor de vnt a fost realizata prin urmarirea a 5---
de puncte de masurare din intreaga lume, inclusiv %omnia. 24 7 din punctele de
pe <arta sunt incadrate in clasa 4 (vnt de 9.?1..( m3s+ si doar1cteva au fost
incadrate in clase mai mari.
%omnia se afla in zona de resurse de pna la (.? m3s, ca majoritatea
celorlalte zone, insa cu un potential suficient de important pentru a sustine o
politica de promovare a sistemelor eoliene.
#e aflam destul de departe de 0.E. in domeniul energiei curate. ,n Europa
eista 407062+: instalati in turbine eoliene, care produc aproimativ .- ;*<, in
timp ce in %omnia sunt in functiune 2,4)*. Doar Parcul ,ndustrial de la Ploiesti
beneficiaza de energie electrica furnizata de turbina eoliana cu putere de 99- I*
amplasata in apropiere. 6ceasta a fost pornita, pe 2. aprilie, la opt Im de Ploiesti,
la /rngul lui Aot. 6ceasta instalatie va produce energie electrica pentru firmele
din cadrul Parcului ,ndustrial Ploiesti (P,P+. ,nvestitia a costat aproimativ .--.---
de euro, la care s1au adaugat c<eltuielile legate de montajul centralei. Kona a fost
identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca
centrala sa poata functiona este nevoie ca ea sa fie amplasata intr1o zona unde
bate vntul constant. Hiteza minima a vntului care determina punerea in miscare
a centralei este de 4,(m3s, iar in zona parcului industrial viteza medie a vntului
calculata de meteorologi este de . m3s. 6ceasta viteza medie asigura functionarea
centralei la 5(1?-7 din capacitate. Daca viteza vntului depaseste '(m3s, centrala
16
se opreste automat pentru a nu fi dereglata de furtuni sau alte fenomene
meteorologice.
/entrala eoliana are o putere instalata de 99- I* si produce un curent
electric de 9?- H, care intra in sistemul national la '- IH. Este de tip H99 Hestas si
a fost proiectata de firma 6sja 6mbiente din ,talia. /omponentele sunt productie
marca Hestas din Danemarca. ,nstalatia are o inaltime de .? metri, din care ((
metri are turnul de sustinere. in vrful turnului se afla nacela cu toata instalatia si
palele care se rotesc. "reutatea turnului este de (' tone, nacela cntareste '4
tone, iar palele doar . tone. /entrala este automata si din aceasta cauza necesita
un numar mic de persoane care sa se ocupe de intretinerea si functionarea ei. Ea
este comandata de un calculator situat la o distanta de (- metri, care orienteaza
nacela dupa directia vntului.
/onducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene
asemanatoare. Prima, care le precede pe cele doua, este de putere medie si se
preteaza cel mai bine pentru <arta vnturilor din acea zona. ,n proiect se mai afla
montarea a 2- centrale pe Halea Doftanei, care vor asigura energia electrica
pentru populatie. /osturile cu producerea energiei electrice cu ajutorul centralelor
eoliene sunt situate la .(7 din costurile necesare pentru producerea de curent
electric prin metodele conventionale, intretinerea instalatiilor nu costa prea mult (in
jur de 8.(-- euro+, iar consumabilele trebuie sc<imbate o data la doi ani. Pna in
'--. se intentioneaza ca 57 din energia produsa in tara sa fie asigurata prin
sistemele neconventionale. Procentul este mult mai mare in tari ca "ermania ''7
si Danemarca 427.
$ firma germana intentioneaza sa construiasca in judetul :uceava '(14- de
centrale eoliene, cu o putere nominala de 5--1?-- de D* fiecare. Din primele
analize, vntul bate cum trebuie, asa ca zona s1ar putea transforma intr1o mica
$landa.
Birma germana L*est *indG este una dintre cele mai importante firme din
lume care se ocupa cu proiectarea si constructia de centrale eoliene, fiind de
asemenea si cea care vinde produsul finit, adica energia electrica. ,n total, firma
are aproimativ 29.--- de asemenea centrale in intreaga lume, detinnd, de
eemplu, (-7 din numarul total de astfel de centrale eistente in $landa, tara cu
traditie in producerea energiei eoliene. /onform specialistilor germani, conditiile
eistente in )untii /alimani sunt propice pentru instalarea de centrale eoliene
medii, iar o asemenea unitate costa 4--.--- de euro. Ei au mai precizat ca pentru
fiecare centrala eoliana in parte investitia se amortizeaza de regula in aproimativ
doi ani, dar acest lucru variaza in functie de clientii pe care firma ii gaseste pentru
a cumpara energia electrica produsa.
,n %omnia functioneaza o singura centrala eoliana in judetul Pra<ova,
lnga Ploiesti. 6u fost facute studii de fezabilitate pentru construirea de centrale
eoliene cu rezultate favorabile la Panciu, in judetul Hrancea, si in /onstanta,
potrivit )E/. Printre proiectele privind energia regenerabila, cele mai importante
sunt cele care vizeaza litoralul )arii #egre.
17
;abel '. )odalitate de apreciere a vitezei vntului pe baza observatiei directe
.rade
6eau$ort
-escriere
1iteza v"ntului
2m;s3
<*servatii
- :tationar - Brunzele nu se misca@ fumul se inalta vertical
2 /alm 212.(
Brunzele nu se misca@ fumul deviaza putin de
la traseul vertical
'
Hnt
perceptibil
'14 Brunzele se misca@ steagurile flutura incet
4 Hnt usor 41(.(
Brunzele si ramurelele copacilor in miscare
continua, de mica amplitudine
8 Hnt moderat 915
Brunzele si ramurelele copacilor in miscare
continua, de amplitudine mai mare sau
variabila
(
Hant
semnificativ
5.(12-
%amurile mici ale copacilor se misca@
steagurile flutura
9 Hnt puternic 22128
%amurile mici se indoaie@ steagurile flutura si
se rasucesc
.
Hnt foarte
puternic
28.(12.
/rengile se misca@ steagurile se misca cu
zgomot (pocnesc+
5
Hnt etrem
de puternic
2..(1'-
/opacii se misca de la radacina (foarte evident
la plopi, ulmi+
?
,nceput de
furtuna
'21'8 %amurile se rup din copaci.
2- Burtuna '8.(1'5
/rengi intregi se rup din copaci@ tigla sau
sindrila zboara de pe acoperis
22 Burtuna '?14'
0nii copaci sunt doborti@ incep sa apara
daune ale locuintelor
2' 0ragan 44M Daune etinse (copaci, case+.
18
"rupul /EK din /e<ia, unul dintre cei mai mari producatori, furnizori si
distribuitori europeni de energie, investeste 2,2 miliarde euro in cel mai mare parc
eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalata de 9-- )*.
Parcul Eolian Bantanele si /ogealac, se va intinde pe o suprafata de 9--
<ectare, si va avea capacitatea de 9-- megavati (egala cu cea a unui reactor de la
/ernavoda+. Parcul va fi de trei ori mai mare in comparatie cu cel mai mare parc
eolian din Europa situat in :pania. /EK %omania si1a propus ca la finalizarea
acestui proiect sa detina o cota de 2-7 din piata energiei regenerabile. Potrivit
reprezentatilor /EK %omania, constructia parcului amplasat la nord de /onstanta
se va desfasura in mai multe etape.
Prima etapa a constructiei va genera 48.,( )* si va include 24? de turbine
"eneral Electric, cu o inaltime de 2-- metri si cu o capacitate de ',( )*. 6 doua
etapa a constructiei va produce '(',( )* si va cuprinde 2-2 turbine, fiind
operationala pina la sfarsitul lui '-2-, inceputul lui '-22. Drumurile construite in
timpul realizarii parcului eolian (24. Im+ vor avea aproape dublul lungimii litoralului
maritim romanesc, intre /apul )idia si Hama Hec<e.
Pentru transportarea si conectarea curentului electric produs de turbinele
eoliene numai din prima parte a proiectului sint necesari 2(- Im de cabluri de
diferite voltaje (44IH, 2--IH+. Peste 8-- de persoane de nationalitati diferite
lucreaza la constructia parcului eolian de pe imensul santier din Bantanele si
/ogealac.
Pentru montarea pieselor componente ale turbinelor eoliene se utilizeaza
cele mai mari macarale folosite in %omania cu o greutate intre (-- si .-- t fiecare.
$ singura elice are lungimea de 85 m, iar diametrul rotorului este de ?? m.
,nvestitorii promit ca drumurile si canalizarea din /ogealac si Bantanele vor fi
modernizate. 0n alt beneficiu al investitiei va fi gratuitatea iluminatului public,
alimentat de noile instalatii. Parcul eolian va consolida prezenta /EK pe piata
romaneasca a distributiei de energie, grupul controland deja Electrica $ltenia (o
investitie de 29( milioane euro+ si Electrocentrala "alati.
Parcul va avea '8- de turbine, din care 24? la Bntnele si 2-2 la
/ogealac.
/e<ii de la grupul energetic /EK spun ca au finalizat instalarea a .- de
turbine eoliene in comuna Bantanele, prima parte a proiectului eolian de 9-- )*.
:ingurul lucru de care mai au nevoie ce<ii pentru a incepe productia de
energie electrica este o aprobare din partea ;ranselectrica, compania nationala de
transport al electricitatii, prin care statia de transformare sa fie conectata la reteaua
nationala. $ statie de transformare este o instalatie electrica a carei functie este de
a transfera energia electrica intre doua retele de tensiuni diferite.
Pana in toamna, ce<ii vor mai ridica inca 9? de turbine eoliene, Bantanele
devenind astfel cel mai mare proiect eolian functional pana in prezent. ,n total,
proiectul care presupune montarea a inca 2-2 turbine eoliene la /ogealac va fi
operational anul viitor si va fi la acel moment cel mai mare parc eolian pe uscat din
%omania, investitia fiind de 2,2 miliarde de euro.
19
Big.2.5. :antierul parcului eolian de la Bantanele
Big.2.?. Pala elice eoliana 1 santierul de la Bantanele 1 /ogealac
20
Big.2.2-. >arta eoliana a %omniei
Pentru scopuri energetice intereseaza zonele in care viteza medie a vntului
este cel putin egala cu 8m3s, la nivelul standard de 2- metri deasupra
solului.
viteze egale sau superioare pragului de 8m3s, (redate prin nuante de bleu+,
se regasesc in Podisul /entral )oldovenesc si mai ales in Dobrogea.
peste 5m3s, redate prin culoare mai inc<isa, repartizate indeosebi pe
vrfurile cele mai inalte ale =antului /arpatic.
Energia eoliana este folosita etensiv in ziua de astazi, si turbine noi de vnt
se construiesc in toata lumea.
21
Big.2.22. >arta resurselor de vant ale %omaniei
22
Capitolul II : Principiul de $unctionare al eolienelor si tipuri de
instalatii
Big. '.2. :istemul de ansamblu a unei eoliene
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. 6ero1generatorul
utilizeaza energia cinetica a vntului pentru a antrena arborele rotorului ! aceasta este
transformata in energie mecanica, care la rndul ei este transformata in energie electrica
de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. 6cest cuplaj mecanic se poate
face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se
poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. ,n sfrsit, eista mai multe
posibilitati de a utiliza energia electrica produsa! fie este stocata in acumulatori, fie
este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
23
:itemele eoliene de convesie au si pierderi. 6stfel, se poate mentiona un randament de
ordinul a (? 7 pentru rotorul eolienei, ?97 al multiplicatorului.
;rebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale
eventualelor sisteme de conversie.
2.1 %ipuri de instalari
$ eoliana ocupa o suprafata mica pe sol. 6cesta este un foarte mare avantaj,
deoarece perturba putin locatia unde este instalata, permitnd mentinerea activitatilor
industriale sau agricole din apropiere. :e pot intlni eoliene numite individuale, instalate
in locatii izolate unde eoliana nu este racordata la retea, nu este conectata cu alte
eoliene. ,n caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. ,nstalarile
se pot face pe sol, sau, din ce in ce mai mult, in largul marilor, sub forma unor ferme
eoliene (offs<ore+, in cazul carora prezenta vntului este mai regulata. 6cest tip de
instalare reduce dezavantajul sonor si amelioreaza estetica.
Eista mai multe tipuri de eoliene. :e disting insa doua mari familii! eoliane
cu a vertical si eoliene cu a orizontal.
,ndiferent de orientarea aului, rolul lor este de a genera un cuplu motor
pentru a antrena generatorul.
2.1. &oliene cu a' vertical
Pilonii eolienelor cu a vertical sunt de talie mica, avnd inaltimea de -,2 1
-,( din inaltimea rotorului. 6ceasta permite amplasarea intregului ec<ipament de
conversie a energiei (multiplicator, generator+ la piciorul eolienei, facilitnd astfel
operatiunile de intretinere. ,n plus, nu este necesara utilizarea unui dispozitiv de
orientare a rotorului, ca in cazul eolienelor cu a orizontal. ;otusi, vntul are
intensitate redusa la nivelul solului, ceea ce determina un randament redus al
eolienei, aceasta fiind supusa si turbulentelor de vnt. ,n plus, aceste eoliene
trebuiesc antrenate pentru a porni, iar pilonul este supus unor solicitari mecanice
importante. Din aceste motive, in prezent, constructorii de eoliene s1au orientat cu
precadere catre eolienele cu a orizontal.
/ele mai raspndite doua structuri de eoliene cu a vertical se bazeaza pe
principiul tractiunii diferentiale sau a variatiei periodice a incidentei.
24
!otorul lui /avonius in cazul caruia, functionarea se bazeaza pe principiul
tractiunii diferentiale. Eforturile eercitate de vnt asupra fiecareia din fetele uni corp
curbat au intensitati diferite. %ezulta un cuplu care determina rotirea ansamblului.
Big.'.'.
:c<ema de
principiu a
rotorului lui
:avonius
Big.'.4. :c<ema rotorului lui
:avonius
(Sursa:http://muextension
.missouri.edu/explore/agguides/agengi
n/g01981.htm)
!otorul lui -arrieus se bazeaza pe principiul variatiei periodice a incidentei.
0n profil plasat intr1un curent de aer, in functie de diferitele ung<iuri, este supus
unor forte ale caror intensitate si directie sunt diferite. %ezultanta acestor forte
determina aparitia unui cuplu motor care roteste dispozitivul.
25
Big.'.8. ,maginea unei eoliene Darrieus
(Sursa: http://www.jura.ch/lcp/forum/energies/vent.html)

Big.'.(. :c<ema rotorului lui Darrieus
(Sursa: <ttp!33muetension.missouri.edu3eplore3agguides3agengin3g-2?52.<tm)
2.2. &oliene cu a' orizontal
Bunctionarea eolienelor cu a orizontal se bazeaza pe principiul morilor de
vnt. /el mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de
26
putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
estetic, fata de rotorul cu doua pale.
Eolienele cu a orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu a vertical, sunt mai putin supuse
unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.
Eista doua categorii de eoliene cu a orizontal!
,monte! vntul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt
rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vntului.
Big.'.9. :c<ema unei eoliene cu a orizontal amonte
,val! vntul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. %otorul este fleibil si se
auto1orienteaza.
27
Big.'... :c<ema unei eoliene cu a orizontal aval
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai
simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari! nu are suprafete de directionare,
eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.Palele
eolienelor cu a orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de directia si forta
vantului. Pentru aceasta, eista dipozitive de orientare a nacelei pe directia vntului
si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.,n prezent, eolienele cu
a orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea
de energie electrica la scara industriala.
3.2. Componentele clasice ale unei eoliene
-iagrama tur*ina eoliana 1 descrie partile componente sistemului.
28
:istemul este compus din!
2. Pale 1 Borma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie
necesara. 6cest design este propriu fiecarui tip de generator electric.
'. #acela 1 /ontine generatorul electric asigurnd si o protectie mecanica
4. Pilon 1 6sigura strucura de sustinere si rezistenta a asamblului superior.
8. Bundatie 1 6sigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.
Big.'.5. :c<ema eoliana
29
Big.'.?. Parti componente a unei turbine eoliene
30
2.2.1. Palele sau captorul de energie 1 sunt realizate dintr1un amestec de
fibra de sticla si materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia vntului si de a
transfera rotorului turbinei, profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complee,
de el depinznd randamentul turbinei.
=atimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu att mai mare
cu ct palele sunt mai late. Profilul depinde de cuplul dorit in functionare.
Big.'.2-. Profil de pala
#umarul de pale depinde de eoliana. ,n prezent, sistemul cu trei pale este
cel mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii
rotorului, fata de sistemele mono1pala sau bi1pala. /oeficientul de putere este cu
2- 7 mai mare pentru sistemul bi1pala fata de cel mono1pala, iar cresterea este de
47 intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. ,n plus, este un compromis bun
intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere
estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.
2.2.2. %ur*ina elicoidala de tip elicoidal cu a' vertical 4 poate fi folosita
cu success in zonele izolate, fara sursa de alimentare cu energie electrica, sau in
cazul cnd se doreste economisirea acesteia, se poate utiliza intr1un mod foarte
eficient un motor eolian, de mici dimensiuni, realizat intr1o constructie simpla si de
mare fiabilitate.
Bata de turbinele clasice multipale cu a orizontal, acest tip de turbina,
realizata intr1o conceptie noua, contine ' brevete de inventie si prezinta urmatoarele
elemente de noutate!
31
.
Big.'.22. Pala Elicoidala
%otorul turbinei este o constructie monobloc din fibra de sticla , care datorita
formei geometrice de tip elicoidal, permite functionare de la viteze ale vntului de
',( m3s, iar la viteze mai mari de '- m3s, se autofrneaza.
Prezina o mare fiabilitate, datorita constructiei monobloc din fibra de sticla.
6ceasta turbina este capabila sa antreneze un generator de curent cu magneti
permanenti, care poate stoca energia electrica in baterii de acumulatori.
Bata de rotoarele clasice tip GmultipalaG, acesta prezinta urmatoarele
avantaje!
F /onstructie simpla si robusta
F Biabilitate ridicata
F Pret de fabricatie redus cu (-7
F Putere specifica mare pe suprafata activa
F Bunctionare optima si la viteze mici ale vntului
F 6sigura momente mari la pornire
F ,esire din vnt fara sisteme mecanice de protectie, datorita constructiei
geometrice originale
32
Datorita faptului ca functioneaza in parametrii optimi si la viteze mici ale
vntului, care sunt preponderente in %omania ( 41. m3s+ , aceste rotoare se pot
amplasa in orice zona din tara, fara fundatii costisitoare.

Big.'.2'. %EH,% 1 %otor eolian pentru vnt cu intensitate redusa
,nventia se refera la un rotor eolian pentru vant cu intensitate redusa,
destinat a se folosi ca subansamblu principal la turbinele eoliene, cu rol de a
converti energia preluata de la vant in energie mecanica de rotatie, sau pentru
pompare apa cu pompa cuplata direct pe aul rotorului.%otorul eolian, este alcatuit
dintr1un a si o flansa pe care sunt montati suporti, ce prezinta niste bosaje in zona
prinderii palelor, pale semicirculare dispuse sub forma unor solzi de peste pe
suportii de fiare, palele fiind inclinate cu ung<iurile NM, N1 cu valori cuprinse intre
(OP2( O precum si ung<iul Q cu valori cuprinse intre (OP8- O, cu efect in timpul
functionarii de producere a unor microvartejuri ce determina cresterea fortei
portante.
Palele rotorului eolian, sunt compuse din placile centrale de forma unor
coroane de sector circular de raze si centre diferite, pe care se fieaza simetric de o
parte si de cealalta niste placi elastice, de dimensiuni si grosimi descrescatoare fata
de placa centrala, dispuse sub forma unor solzi de peste, cu efect in timpul
33
functionarii de producere a unor microvartejuri ce determina cresterea fortei
portante.
"<eorg<e /ristea este unul dintre autorii unei inventii care ar putea
revolutiona infrastructura in materie de energie a vntului. Eoliana medaliata cu aur
la trei competitii internationale este silentioasa, porneste la o viteza a vntului foarte
redusa si poate fi amplasata oriunde.
2.2.3. +ultiplicatorul mecanic de viteza 1 permite transformarea puterii
mecanice, caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in
putere de viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. 6ceasta deoarece viteza turbinei
eoliene este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct
generatorului. )ultiplicatorul asigura coneiunea intre arborele primar (al turbinei
eoliene+ si arborele secundar (al generatorului+.
Eista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi!
)ultiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care
permite transformarea miscarii mecanice de la 2?14- rot3min la 2(-- rot3min. 6ele
de rotatie ale rotilor dintate sunt fie in raport cu carcasa.
)ultiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor
rapoarte de transmisie mari, intr1un volum mic. in cazul acestora, aele rotilor
numite sateliti nu sunt fie fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.
Eista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui
multiplicator.
Big.'.24.Principiul de functionare al multiplicatorului de turatie eolian
2.2.4. ,r*orele generatorului sau ar*orele secundar 4 antreneaza
generatorul electric, sincron sau asincron. El este ec<ipat cu o frna mecanica cu
disc (dispozitiv de securitate+, care limiteaza viteza de rotatie in cazul unui vnt
violent. Pot eista si alte dispozitive de securitate.
34
2.2.5. -ispozitivele de masurare a v"ntului 1 sunt de doua tipuri! o girueta
pentru evaluarea directiei si un anemometru pentru masurare vitezei. ,nformatiile
sunt transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod
automat.
2.2.6. .eneratorul electric 1 asigura producerea energiei electrice. Puterea
sa atinge 8,( )* pentru cele mai mari eoliene. in prezent se desfasoara cercetari
pentru realizarea unor eoliene de putere mai mare (( )*+. "eneratorul poate fi de
curent continuu sau de curent alternativ. Datorita pretului si randamentului, se
utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent alternativ. "eneratoarele de
curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionnd la viteza fia sau
variabila.
/onectarea directa la retea este realizata prin conectarea directa la reteaua
de curent alternativ trifazat.
/onectarea indirecta se realizeaza prin trecerea curentului de la turbina
printr1o serie de componente electrice care il ajusteaza astfel inct sa indeplineasca
cerintele retelei electrice la care este conectat. /u un generator asincron, aceasta
cerinta este indeplinita automat
.eneratorul asincron sau masina asincrona ()6:+ este frecvent utilizata,
deoarece ea poate suporta usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj
major pentru aplicatiile eoliene, in cazul carora viteza vntului poate evolua rapid,
mai ales pe durata rafalelor. 6cestea determina solicitari mecanice importante, care
sunt mai reduse in cazul utilizarii unui generator asincron, dect in cazul
generatorului sincron, care functioneaza in mod normal, la viteza fia. )asina
asincrona este insa putin utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii
de condensatoare care sa asigure energia reactiva necesara magnetizarii. 6ceasta
poate fi!
1 /u rotor bobinat, infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la
un sistem de inele si, perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui
convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata 1
)6D6+.
1 ,n scurt1circuit, rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la
capete prin intermdiul unor inele. infasurarile rotorice nu sunt accesibile.
35
Big.'.28 ,nteriorul unei nacele
3.7. /istemul electronic de control a functionarii generale a
eolienei si a mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea
inclinarii palelor, frnarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vntul.
Big.'.2(. Dispozitive de masurare a vantului
2.2.0. /istemul de orientare a nacelei este constituit dintr1o coroana dintata
(cremaliera+ ec<ipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si GblocareaG
acesteia pe aa vntului, cu ajutorul unei frne.
36
2.2.). Pilonul 4 este, in general, un tub de otel si un turn metalic. El sustine
turbina eoliana si nacela. 6legerea inaltimi este importanta, deoarece trebuie
realizat un bun compromis intre pretul de constructie si epunerea dorita la vnt. in
consecinta, odata cu cresterea inaltimii, creste viteza vntului, dar si pretul. in
general, inaltimea pilonului este putin mai mare dect diametrul palelor. inaltimea
eolienelor este cuprinsa intre . si 8- de metri. Prin interiorul pilonului trec cablurile
care asigura conectarea la reteaua electrica.
Fig.2.18. Interior pilon
Capitolul III: Proiectarea elementelor mecanice pentru o
eoliana de mica putere
Pentru a determina ce putere electrica trebuie sa produca turbina este
recomandata inlocuirea tuturor consumatorilor traditionali, cu altii identici dar mult
mai eficienti din punct de vedere al consumului de energie. Primul pas trebuie facut
prin determinarea consumului si a consumatorilor.
;abel 4 1 /onsumatori /asnici
Componente
Putere
=:>
Cantitat
e =*uc>
unctionare
=ore ; zi>
Consum
=?:@ ; luna>
)ier 4-- * 2 -.2 < -.? I*<
0scator 2--- * 2 -.2 < 4.- I*<
Hentilator 2(- * 2 -.( < '.4 I*<
0scator <aine (electric+ 8--- * 2 -.4 < 4-.- I*<
/afetiera 2--- * 2 -.' < 9.- I*<
)asina spalat vase .-- * 2 -.' < 4.' I*<
Bier de calcat 2--- * 2 -.4 < ?.- I*<
/uptor cu microunde 2(-- * 2 -.2 < 8.( I*<
Brigider (nou, economic+ '-- * 2 9.- < 49 I*<
6spirator 2--- * 2 -.4 < ?.- I*<
37
)asina de spalat 4--- * 2 -.( < 8(.- I*<
6er conditionat '(-- * ' 4.- < 8(-.- I*<
;H color 2(- * ' 8.- < (8.- I*<
DesItop /omputer 4-- * 2 '.- < 25.- I*<
=aptop /omputer 2-- * 2 '.- < 9.- I*<
6ntena :atelit 4- * 2 9.- < (.8 I*<
,luminat (economice + '- * -'2(-' 8.- <.- < .'.- I*<
Drujba '--- * 2 ' < 2'-.- I*<
Ble mare '--- * 2 -.' < 2'.- I*<
/ositoare Elect. 28-- * 2 -.( < '2.- I*<
;ocatoare Elect. '--- * 2 2 < 9-.- I*<
Pompa alimentare apa 2(-- * 2 '.- < ?-.- I*<
6lti consumatori (rezerva + 4-- I*<
;otal consum 135( ?:@
/entrala eoliana este amplasata intr1o zona deluroasa, la o altitudine de
.-- m fata de nivelul marii, unde vntul bate cam 8--- de ore pe an si viteza medie
anuala este intre 4,(R..5 m3s.
=a valoarea nominala a vitezei vantului de!
Vnom.S 5 m3s avem
CpS-,4 1 coeficientul de utilizare a energiei eoliene are valoarea maima.
6stfel la aceasta viteza a vntului, o turbina eoliana va avea o turatie
cuprinsa intre '(14( de rotatii pe minut.
;eoria privind conversia energiei eoliene in baza unei turbine idealizate
amplasata intr1un flu de aer (fig.4.2.+, presupune ca fluul de aer va ceda unei
turbine ideale nu mai mult de (?,'97 (teoria Aetz+ din puterea sa initiala (fig. 4.'+.
,n realitate, cele mai performante turbine eoliene cu trei pale au factorul Aetz
egal cu -,8( -,(-.
Big. 4.2. Efectul produs de turbina asupra unui flu de aer
38
Energia vntului este in fapt, energia cinetica recuperabila a aerului, ce
traverseaza suprafata S.
Puterea asociata acestei energii cinetice este!
3
2
1
v S C P
p turbina

in care!
W P
turbina
80 , 770 8 03 , 8 25 , 1 3 , 0
2
1
3

v 1 viteza vntului Tm3sU@
V S 2,'( Ig3mW, densitatea aerului, in conditii normale de temperatura si presiune, la
nivelul marii@
SS suprafata TmXU acoperita de palele turbinei.
;otusi, aceasta putere nu poate fi recuperata in totalitate, deoarece o parte
este necesara pentru evacuarea aerului care a efectuat lucru mecanic asupra
palelor turbinei. :e introduce coeficientul de putere (de performanta+ al turbine Cp,
rezultnd puterea mecanica la arborele turbinei.
/oeficientul de putere a fost introdus in cadrul teoriei lui Aetz. =imita lui Aetz
indica energia maima ce poate fi recuperata, c<iar si de cele mai performante
eoliene 1 bipale sau tripale, cu a orizontal.
6ceasta nu poate fi dect (?7 din energia vntului, ceea ce inseamna ca
Cp max (teoretic+ este -,(?.
Pentru o eoliana reala, Cp este cel mult -,4 P -,8.
/oeficientul Cp caracterizeaza randamentul turbinei eoliene. El poate fi
eprimat si ca!
a disponibil
turbina mec
p
P
P
C
.
W
C
P
P
p
turbina mec
a disponibil
3 , 2569
3 , 0
8 , 770
.

39
Big. 4.'. Hariatia factorului de eficienta /p in raport cu factorul de franare
3.1. Predimensionarea ar*orelui de intrare
3.1.1 Calculul puterii electrice necesare la iesirea din tur*ina
i total e
P P
7125 , 0 95 , 0 75 , 0
electric mecanic total

75 , 0
mecanic
95 , 0
electric
[ ]
[ ] [ ] [ ]
[ ]
3
1309,2 10 kWh
1309, 2 kWh/lun 0,505 Wh/!e"
30 #ile 24 ore 3600 !e"
consum
E

[ ]
[ ]
[ ] [ ]
[ ]
i
0,505 W!
0,505
0,5 W $ 0, 708 W
1 !e" 0, 7125
t 1 !e"
consum e
e
total
E P
P
t

3.1.2 Calculul mometului de torsiune

[ ]
30 30 0, 708
13, 522 % &
1
30
60
i
t
t
P
M
n

nt1 turatia turbinei ntS4- Trot3minU
3.1.3 Predimensionarea ar*orelui de intrare din conditia de rezistenta la
rasucire
6rborele este confectionat din $tel 6liat marca 8-/r22 cu YcS('- T)paU
[ ] [ ]
3
3
1 1 3
16 16 13522 16
5, 09 && 25 &&
520
STAS
t t
a
i a
M M
d d
d

3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic
40
3.2.1. Predimensionarea elementului elastic din conditia de rezistenta la
o*oseala
2. #umerul de dinti al rotii elastice, respectiv al rotii rigide ze, zr
N k
z
z z
z
i
z
e
e r
e r
ge

Big 4.4. :ectiune element elastic
[ ] [ ]
100'
100 200 (inti 202 (inti
2
2'
r
ge
e
e r
r e
i
z
z z
z z

;

'. Diametrul interior al cilindrului elementului elastic

[ ] [ ]
2
3
1
5
3
0, 456
3
0, 456 13522
520 3 2 10 1,5 0,014
0, 2 0,014
2 1,7 100
43,38 && 52 &&
t
i
z sd
bd sd r
ge
i
STAS
i i
M
d
E Y
k c i
d
d d

,

4. %ezistenta la oboseala a materialului rotii elastice Z12S('- T)paU
41
8. )odulul de elasticitate longitudinal al rotii elastice ES'[2-
(
T)paU
(. /oeficientii de latime, de grosime ai rotii elastice!
2 , 0
bd
@
014 , 0
sd
9. /oeficientul de influenta a dintelui ! \zS2,(

.. /oeficentul de siguranta la oboseala, respectiv de concentrare a
tensiunilor ! cZS2,.@ IZS'
5. "rosimea obadei rotii elastice
[ ]
1
0, 014 52 0, 728 &&
sd i
s d
?. )odulul rotii dintate,
[ ]
52
0, 26 0, 28 &&
200
STAS
i
e
d
m
z

3.2.2. Calculul elementelor geometrice ale rotii elastice
Big.4.8. :c<ita roata elastica
1. Diametrul de picior al rotii elastice
42
[ ]
1
2 52 2 0, 728 53, 456 &&
fe i
d d s + +
'. /oeficientii de deplasare ai profilului rotii scula, respectiv ai rotii elastice
-2,e
[ ]
)
0 0 0
01
2 41, 25 144 2 1,5
0,16 &&
2 2 2 0, 28 2
a a
d z h
m
+ +

( )
( ) [ ]
0
01 01
01 01 01
2 tn
200 144
0, 009 0, 015 0,16 2, 99 &&
2 0, 364
tn 0, 009
tn 0, 015
e
e !
e
! ! !
z z
inv inv
inv
inv

3.2.3. -eterminarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide
1. Diametrul de picior al rotii rigide
( ) ( ) [ ]
02 0
2 0, 5 2 8, 03 0, 5 41, 25 57, 31 &&
fr ! a
d a d + +
2. Diametrul de cap al rotii rigide
[ ]
0
2 2 2
54,58 2 1, 41 2 0, 28 2 0, 05 0, 28 56,81 &&
ar ae n d
ar
d d ! h m
d
+
+
4. ,naltimea activa a dintelui, <dSmS-,'5mm
3.2.4. 1eri$icarea lipsei inter$erentei
2. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata elastica
[ ]
"o! 0,94
0, 28 200 53,88 &&
"o! 0,97
le e
le
d m z

43
'. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata rigida
[ ]
"o! 0, 94
0, 28 202 54, 712 &&
"o! 0,97
lr r
lr
d m z

4. /onditiile lipsei interferentei
0
0
2
54,58 54, 712 2 1, 41*+(e,rt-
2
56,81 53,88 2 1, 41 0, 05*+(e,rt-
ae lr n
ar le n
d d !
d d !
+
+
+
+
8. Diametrul cercului de baza al rotii elastice
[ ]
"o! 0, 28 200 "o! 20 52, 62 &&
be e
d m z
(. Diametrul cercului de baza al rotii rigide
[ ]
"o! 0, 28 202 "o! 20 53,15 &&
br r
d m z
44
Capitolul I1 : Proiectarea sistemului electric pentru o eoliana
de mica putere
4.1. .eneratorul
,n cazul generatoarelor asincrone, datorita alunecarii, eista posibilitatea
functionarii acestora cu usoare variatii de viteza vom folosi o masina asincrona ()6:+ cu
rotor in scurtcircuit asociata cu un convertor static de tensiune si frecventa (/:;B+
indirect.
Big. 8.2. /omponenta sistemului electric
,n principiu, viteza se regleaza prin intermediul frecventei de alimentare a
infasurarilor statorice.
Aidirectionalitatea /:;B asigura functionarea atat in zona <iposincrona (sub
caracteristica mecanica naturala+, ct si in cea <ipersincrona (deasupra
caracteristicii mecanice naturale+ si controlul energiei reactive ve<iculate cu reteaua
de distributie.
;urbina eoliana fiind cu viteza variabila, pentru optimizarea puterii debitate in
retea, in functie de viteza vntului, este de dorit ca sa se poata regla viteza de
rotatie a eolienei.
"eneratorul cu viteza variabila ar permite functionarea pentru o gama mult mai
larga a vitezei vntului, deci recuperarea unei cantitati mai mari din energia vntului,
reducnd in acelasi timp zgomotul pe durata intervalelor cu vnt slab. in cazul eolienelor
cu viteza variabila, sistemul este reglat astfel inct, pentru fiecare viteza a vntului,
eoliana sa functioneze la puterea maima. Este ceea ce se numeste )aimum PoJer
45
Point ;racIing ()PP;+. Pentru o anumita viteza de rotatie a eolienei, puterea maima se
obtine in concordanta cu caracteristica eolienei P(Q).
Big. 8.'. Diagrama putere viteza vantului
6ilantul de puteri: )6:
Pmec SPelec (P:+
P: S Pmec 1 ] pierderi
Parametrii ce caracterizeaza generatorul asincron 2+,/3 sunt:
1 numarul de poli ( de perec<i de poli+@ 1 5
1 puterea nominalaTI*U 1 ',( IJ
1 turatia nominala Trot3minU@ 1 25-- rot3min
1 randamentul nominal@ 1 -,?(
1 factorul de putere nominal@ 1 -,5.
Hiteza de rotatie se poate modifica in limite largi (intr1un domeniu de pna la 4+,
prin modificarea frecventei de alimentare a masinii.
:istemele eoliene cu viteza variabila ce functioneaza conectate la retea,
utilizeaza convertoare statice de tensiune si frecventa (/:;B+.
4.2. Convertorul static de tensiune si $recventa 2C/%3 compus din!
1 convertor c.a.1c.c. 1 (redresor+ (2+ (se utilizeaza redresoare necomandate, cu
diode, in cazul generatoarelor sincrone. 6cestea sunt convertoare unidirectionale. ,n
cazul generatoarelor asincrone, se utilizeaza redresoare cu comanda in durata. 6cestea
pot furniza si energia reactiva necesara magnetizarii.+
46
1 convertor c.c.1c.a. 1 (invertor+ ('+ (prin comanda acestuia, se poate regla
frecventa si valoarea eficace a energiei, astfel inct sa se poata realiza conectarea la
retea. :e prefera utilizarea invertoarelor cu modulatie in durata, deoarece calitatea
energiei furnizate este mai buna+
Dimensionarea unui sistem eolian pentru un consumator izolat are ca
obiectiv realizarea unei conversii de putere a parametrilor electrici variabili preluati
de la bornele generatorului eolian, in parametri constanti stabilizati oferiti
consumatorului final. :istemul eolian prezentat are in componenta un generator de
tensiune, un etaj invertor de tensiune ('81''- H+ si instalatia de automatizare
aferenta, dupa cum se arata in sc<ema bloc din figura 8.4. ,n cele ce urmeaza, se
vor detalia componentele etajului invertor.
:c<ema bloc este alcatuita din!
:tabilizator de tensiune@
%edresor de tensiune@
,nvertor de tensiune@
:c<ema de selectare automata a sursei de alimentare a invertorului.
6ceasta sc<ema a fost adoptata pe baza urmatoarelor criterii!
#ecesitatea stabilizarii tensiunii variabile preluate de la generator@
Bolosirea unui banc de baterii pentru continuitatea alimentarii cu
tensiune in cazul in care generatorul nu functioneaza@
/onvertirea tensiunii preluate de la generator3baterii trebuie sa se faca
la anumiti parametri de calitate (valoarea tensiunii de iesire sa varieze maim cu ^
2-7, valoarea frecventei tensiunii de iesire sa varieze cu maim ^ 27+@
,n cazul in care parametrii de iesire ai invertorului de tensiune nu mai
corespund limitelor admise, sa se faca comutarea automata pe sistemul national de
distributie@
%andamentul de conversie al tensiunii oferite de generator sa ajunga
la un maim de ?(7.
47
Big.8.4. :istemul electric 1 sc<ema bloc
48
Principalii parametri de functionare ai etajului de putere sunt!
;ensiune de intrare! '8H curent continuu@
;ensiune de iesire! ''-H curent alternativ ^2-7@
Brecventa tensiunii de iesire! (- >z ^27@
Puterea nominala continua! '(-- * (42'( H6+ pe sarcina rezistiva.
Pentru realizarea acestui etaj intermediar de conversie dintre generator si
reteaua de consum, se vor urmari!
Dimensionarea si realizarea stabilizatorului de tensiune@
Dimensionarea si realizarea redresorului de tensiune@
Dimensionarea, alegerea componentelor si realizarea invertorului de
tensiune@
Etragerea de concluzii pe baza montajului realizat si principalelor
forme de unda ale acestuia.
Deoarece necesarul de putere instalata difera de la consumator la
consumator, puterea dimensionata a etajului invertor variaza pentru fiecare
consumator in parte. :c<ema de comanda si sc<ema de putere ramn aceleasi
pentru orice valoare a puterii de iesire, singurele modificari facndu1se asupra
valorilor componentelor din sc<eme@ rezulta de aici ca discutia care se face asupra
unei valori a puterii dimensionate a iesirii invertorului se poate etinde pentru o plaja
de valori destul de larga.
Datorita modului de constructie, singura diferenta fata de un etaj invertor de
o putere mai mare o constituie magnitudinea curentilor de circulatie, principalele
tensiuni ramnnd aceleasi, putndu1se astfel aproima o scalare de la puterea de
'.( I* la puterea de 9 I*.
6ceasta scalare se poate determina din raportul puterilor (P9I*3P'.(I*S',8+,
deci orice curent din sc<ema de ',( I* va avea un corespondent de ',8 ori mai
mare in sc<ema de 9 I*, stresul datorat tensiunilor fiind acelasi.
Peste 9 I*, se considera inoportuna folosirea unei tensiuni de intrare de
'8H, datorita curentilor mari care apar la intrarea invertorului de tensiune,
recomandndu1se folosirea unui etaj indermediar convertor cc1cc pentru mentinerea
in limite acceptabile a valorilor curentilor de intrare, sau cresterea tensiunii de
intrare a invertorului.
4.2.1. /ta*ilizatorul de tensiune 4 are rolul de a stabiliza tensiunea aplicata
unui consumator de energie electrica fata de variatiile tensiunii sursei de alimentare,
variatiile rezistentei de sarcina si variatiile temperaturii. El se intercaleaza intre
sursa de alimentare si consumator.
Datorita actiunii stabilizatorului, tensiunea de la bornele sarcinii poate fi
practic constanta si independenta de factorii perturbatori, deci ansamblul sursa de
alimentare 1 stabilizator de tensiune poate fi privit ca o sursa de tensiune aproape
ideala, cu o rezistenta interna foarte mica.
49
Datorita acestei rezistente interne foarte mici, se reduce interactiunea
nedorita dintre diversii consumatori care se alimenteaza in paralel de la aceeasi
sursa de alimentare, evitnd astfel producerea unor perturbatii grave in functionarea
acestora.
Bolosirea stabilizatoarelor este necesara si in cazul alimentarii multora dintre
sc<emele electrice a caror functionare corecta implica o tensiune de alimentare
mentinuta riguros intre anumite abateri maimum admisibile.
Problema stabilizarii tensiunii de alimentare se pune in mod deosebit in cazul
aparatelor electronice de masura, a caror precizie de masurare este sensibil
influentata de stabilitatea tensiunii de alimentare.
,n cazul cnd rezistenta de sarcina a stabilizatorului este constanta, curentul
prin aceasta va fi constant, deci stabilizatorul de tensiune in mod implicit joaca rolul
unui stabilizator de curent.
Datorita tensiunii variabile oferite de generatorul de tensiune, pentru
alimentarea invertorului s1a folosit un etaj intermediar de stabilizare a tensiunii.
6cesta este dimensionat sa asigure o tensiune stabilizata de iesire de!
0S '8H@
,S 8-6@ la o variatie a tensiunii de intrare de ^ 2- H.
De mentionat faptul ca acest stabilizator se poate folosi numai pentru maim
8- 6 iesire, deoarece peste aceasta limita pierderile in conductie devin foarte mari.
=a generatoarele care asigura o tensiune de iesire constanta, dar si puteri
mai mari, se poate elimina intercalarea unui astfel de stabilizator.
Parametrii principali!
;ensiune de intrare! '(14( H
;ensiune de iesire! '8 H
/urent maim! 8-6
:tabilizatorul este realizat din ( circuite integrate =)445 puse in paralel,
capabile sa suporte fiecare 56 pentru o valoare a tensiunii de iesire intre '8 si 4'H,
si deci per total valoarea de 8-6 necesara.
Pentru impartirea uniforma a curentilor pe cele 5 circuite integrate, s1au
conectat in serie cu iesirea acestora cte o rezistenta de -,2_ la (*. De notat
faptul ca aceste stabilizatoare pot suporta, pe o durata maima de -,( secunde, si
in conditiile montarii pe un radiator, curenti de pna la 2'6 fiecare, fiind deci
compatibili cu sarcini ce necesita curenti de pornire ridicati. Deasemenea, aceste
circuite stabilizatoare detin prin constructie circuite de protectie la suprasarcini si
scurtcircuit, marind fiabilitatea ansamblului general.
Haloarea tensiunii de iesire se regleaza prin comanda pe pinul 4 (6DC+,
comanda data de tranzistorul '#'?-(.
Pentru realizarea stabilizarii tensiunii de iesire la variatiile att ale tensiunii
de intrare, ct si a sarcinii conectate, s1a folosit amplificatorul operational de mare
precizie =)4-5. 6ceasta reglare se face prin setarea unei tensiuni de referinta pe
intrarea neinversoare (pinul 4+ prin intermediul rezistentei %( si a potentiometrului
;%2.
50
6ceasta valoare este comparata cu valoarea intrarii inversoare (pinul '+,
valoare preluata de pe divizorul de tensiune format din rezistentele %9, %., %5 si %?.
=a o variatie a tensiunii de iesire, comparatorul va comanda curentul de baza a
tranzistorului '#'?-(, care la rndul lui va comanda intrarile de reglare ale
circuitelor integrate stabilizatoare =)445.
Datorita limitarii tensiunii de alimentare a circuitului integrat =)4-5 intre ' si
'-H, s1a introdus un stabilizator de tensiune =).525, pentru a alimenta
amplificatorul operational =)4-5 la o tensiune constanta de 25H, si a asigura astfel
precizia necesara.
Pentru a putea corecta variatiile de tensiune de la bornele de intrare, s1a
conectat la intrarea stabilizatorului doua condensatoare electrolitice de valori mari,
2-.---`B394H, iar la iesire un condensator de 8.`B394H.
Pentru netezirea formei de unda de intrare si iesire, s1au adaugat si doua
condensatoare de 2--nB32--H. Desi ridica valoarea de cost a montajului foarte
mult, aceste condensatoare sunt necesare pentru o buna functionare a sistemului
din care fac parte.
)ontajul mai contine si un led rosu inseriat cu o rezistenta %2-, montate la
iesirea stabilizatorului, cu scopul semnalarii prezentei tensiunii.
De notat si faptul ca cele ( rezistente de -,2_ montate in serie cu circuitele
=) se vor pozitiona la distanta fata de cablajul imprimat, deoarece disipa destul de
multa caldura in timpul functionarii, riscnd deteriorarea circuitelor. De asemenea,
se va lua in considerare si valoarea mare a curentilor ve<iculati prin montaj,
legaturile fiind facute cu conductori dimensionati sa suporte cel putin 8-6 in mod
continuu (se pot lega in paralel doua conductoare de 8mm+.
Datorita caldurii disipate de capsule in timpul functionarii in sarcina, s1a
montat si un ventilator de 5- mm, pentru prevenirea intrarii in protectie termica a
stabilizatoarelor de tensiune =)445.
:c<ema ansamblului stabilizator a fost realizata cu ajutorul programului
)ultisim, iar cablajul a fost realizat folosind programul Eagle v8.-.
51
Big. 8.8. :c<ema ansamblu stabilizator de tensiune
52
4.2.2. !edresor de tensiune 4 transforma energia electrica de curent
alternativ in energie electrica de curent continuu. ,n functie de natura elementelor
componente, redresoarele sunt!
1 necomandate 1 realizate numai cu diode@
1 semicomandate 1 realizate cu diode si tiristoare@
1 comandate 1 realizate numai cu tiristoare.
%edresoarele necomandate asigura la iesire o tensiune continua de valoare
medie constanta. %edresoarele semicomandate si comandate asigura la iesire o
tensiune continua reglabila.
%edresoarele pot fi cu sau fara transformator. /ele fara transformator se
caracterizeaza prin simplitate, gabarit mic si pret redus. Desi prezinta aceste
avantaje, redresoarele fara transformator sunt utilizate pe scara redusa.
,ntroducerea transformatorului in circuitul energetic al redresoarelor permite
rezolvarea urmatoarelor probleme!
transformarea tensiunii sursei, astfel inct sa fie in concordanta cu
tensiunea receptorului@
transformarea numarului de faze (marirea numarului de faze+ in scopul
Lnetezirii tensiunii si a curentului redresat@
obtinerea punctului de nul pentru circuitele de redresare cu
coneiunea in stea@
izolarea retelei de curent alternativ de reteaua de curent continuu@
imbunatatirea formei curentului primar@
realizarea redresoarelor cu sc<eme de redresare complee.
Primul redresor, cel din figura 8.(, este alcatuit din transformatorul de retea
;2, puntea redresoare D2, tiristorii ]2 si ]', potentiometrul %4. )odul de functionare
este destul de simplu! din potentiometrul %4 se seteaza o valoare limita a tensiunii
de incarcare a bateriei '5,(H, pentru baterii de '8H. ,n momentul conectarii
bateriei de incarcat (se considera ca aceasta este sub limita de incarcare+, poarta
tiristorului ]2 este polarizata, iar acesta intra in conductie, incarcnd bateria
conectata intre bornele M si 1 . $data ce valoarea tensiunii bateriei a ajuns la pragul
stabilit de potentiometrul %4, dioda zenner D4 se desc<ide, provocnd intrarea in
conductie a tiristorului ]', determinnd astfel o tensiune inversa destul de mare pe
terminalele primului tiristor pentru a1l bloca. Primul tiristor ramane in aceasta stare
att timp ct bateria are o valoare mai mare dect referinta impusa de
potentiometrul %4.
=imitarea curentului la acest redresor este impusa doar de puterea
transformatorului, dimensionarea puntii redresoare si de parametrii nominali ai
tiristoarelor. 6legerea componentelor se face tinnd seama de curentul de incarcare
pe care vrem sa il aplicam acumulatorilor. %ezulta ca pentru un curent de incarcare
de '6, transformatorul trebuie sa fie dimensionat la o putere aparenta de 2--H6.
De asemenea, puntea redresoare trebuie sa fie aleasa la un amperaj superior celui
necesar, in circuitul prezent fiind aleasa de 2-6 la 2--H, pentru a lucra intr1un regim
termic normal (a4-
-
/+.
53
Pentru a putea lucra in mod constant cu un curent de '6, tiristorul ]2 a fost
ales ca fiind de tipul ;\#5-5 (56 la 5-H+, iar cel de1al doilea tiristor de tip A;2(2
('6 la (--H+.
Pentru a semnala incarcarea completa, montajul a fost prevazut cu un led
indicator de '8H3'*, care se aprinde in momentul iesirii din conductie a tiristorului
]2. 6cest redresor va fi incorporat in invertorul de tensiune, intrnd automat in
functie in momentul trecerii pe sistemul de distributie national.
6l doilea redresor, care asigura incarcarea bateriei pe durata functionarii
generatorului, este identic cu primul redresor, singurele modificari constnd in
eliminarea transformatorului de tensiune si a puntii redresoare, precum si
adaugarea unui condensator de ''-- `B394H, pentru a putea minimiza efectele
variatiei de tensiune de intrare.
Bigura 8.(. :c<ema electrica redresor
4.2.3. Invertor de cc4ca A este un dispozitiv folosit pentru a produce
tensiune alternativa din tensiune continua, modificnd parametrul de intrare 0i
constant, in parametrii de iesire 0e si fe constanti.
)ajoritatea invertoarelor realizeaza aceasta prin convertirea tensiunii
continue in tensiune alternativa, urmnd ridicarea acesteia printr1un transformator.
:copul este acela de a efectua aceste conversii ct mai eficient posibil, astfel inct
cea mai mare parte a tensiunii continue sa fie transformata in tensiune alternativa,
fara pierderi termice si de comutatie prea mari.
54
/ircuitele moderne folosesc sc<eme ca cea aratata in figura 8.9. ;ensiunea
continua este transformata cu ajutorul a doua perec<i de mosfet1uri (denumite si
comutatoare statice+. ;ensiunea continua este conectata la priza mediana a
primarului unui transformator, in timp ce fiecare dintre mosfeturi se conecteaza intre
o terminatie a infasurarii primare a transformatorului si masa.
Big. 8.9. :c<ema generala invertor
6ctionnd cele doua comutatoare statice alternativ, curentul circula prin cele
doua infasurari ale transformatorului, producnd un flu magnetic alternativ in
infasurarea secundara (raportul de transformare intre cele doua infasurari este de
aproimativ 2-!2+.
)osfet1urile sunt folosite ca si comutatoare statice deoarece in pozitia
Ldesc<is au o impedanta tinznd la b,iar in pozitia Linc<is sunt foarte aproape de
scurtcircuit (doar ctiva milio<mi+. ,n practica, sunt cteva mosfet1uri conectate in
paralel pentru a putea suporta curentii care apar in circuit, totusi putndu1se
considera ca un singur mosfet.
Deoarece mosfet1urile sunt folosite intr1un ciclu inc<is1desc<is, acest tip de
invertor nu produce o tensiune sinusoidala pura la iesire, comparabila cu cea de
distributie nationala.
55
Borma tensiunii de iesire este de fapt un sir de impulsuri dreptung<iulare
alternative. ;otusi, latimea pulsurilor si spatiul dintre ele sunt alese in asa fel inct
media lor sa fie egala cu tensiunea de ''- H. Boma de unda rezultanta se numeste
sinusoida Lmodificata, multe din ec<ipamentele obisnuite putnd sa functioneze in
parametri normali. Dezavantajul consta in faptul ca tensiunea de iesire nu contine
doar armonica principala, ci si pe cele de rang superior, unele ec<ipamente fiind
nefunctionale datorita acestora.
%eglarea tensiunii de iesire se face printr1un procedeu numit modulatie in
durata ),D (P*)+ si este realizat de obicei printr1un sistem de reglaj in bucla
inc<isa asupra tensiunii sau curentului de la iesirea invertorului.
=a o crestere a sarcinii aplicate invertorului, se realizeaza o modificare a
latimii pulsurilor de comanda a mosfet1urilor, corectnd astfel valoarea mediata a
tensiunii de iesire. Procedeul are anumite limitari, ajungnd (in momentul unei
suprasarcini+ sa emita la iesire un semnal de forma dreptung<iulara.
0nele tipuri de invertoare au incorporat un pornitor pentru a permite
ec<ipamentelor de tip motor sa porneasca fara a intra in regim de protectie
automata (curentul de pornire al acestor ec<ipamente fiind de aproimativ
,p S 4...2- ,n +.
/<iar si in cazurile acestea, multe aplicatii nu sunt compatibile cu
invertoarele de tensiune, deoarece curentul de pornire necesar este mult peste
posibilitatile de generare ale invertorului, eistnd pericolul defectarii acestuia.
Desi dimensionarea invertoarelor de tensiune se face pentru sarcini rezistive,
majoritatea sarcinilor suportate sunt de tip inductiv sau capacitiv, aceste sarcini
impunnd probleme deosebite in functionarea invertoarelor.
Datorita componentelor inductive, se produc vrfuri de tensiune care pot fi
transferate prin intermediul transformatorului de putere mosfet1urilor care realizeaza
conversia de energie.
%iscul este minim in momentul cnd mosfet1urile se afla in stare de
conductie, dar devine maim in momentul in care sunt in repaos. Din acest motiv se
monteaza diode zenner de mare putere intre iesirile mosfet1urilor si masa.
$ alta solutie consta in montarea de diode de mare putere ultrarapide
conectate intre fiecare capat al infasurarilor primare si un condensator electrolitic de
mare capacitate, care se incarca la dublul potentialului sursei de alimentare a
invertorului.
,n momentul aparitiei unei tensiuni inverse superioare gradului de incarcare a
condensatorului, diodele intra in conductie si condensatorul absoarbe vrfurile de
tensiune.
Invertorul de putere proiectat este un invertor in semipunte monofazat,
realizat pe baza te<nologiei de comanda ),D (P*)+. :tructura invertorului este
realizata in jurul microcontrolerului P,/29B58. ,nvertorul are o constructie simpla si
robusta, dimensionat sa suporte sarcini cu caracter puternic inductiv sau capacitiv,
fiind alcatuit din doua module de baza comanda si putere 1 care vor fi discutate in
cele ce urmeaza.
56
:pecificatii!
;ensiune de intrare! '8Hcc
;ensiune de iesire! ''-Hca (->z
Putere nominala! '(-- H6
Datorita comenzii bancurilor de mosfet1uri in unda cvasirectangulara, forma
de iesire a tensiunii invertorului este de tip Lsinusoida modificata, invertorul putnd
fi folosit in domenii de sensibilitate redusa, nerecomandndu1se folosirea pentru
aparataj medical, de precizie ridicata sau in sisteme de etalonare.
+odulul de comanda
Este compus dintr1un etaj detector de tensiune, un convertor pe 5 biti
6D/-542, trei stabilizatoare de tensiune de (, 9 si 2' Hcc pentru alimentarea
circuitelor integrate din sistem si producerea valorilor de referinta pentru etajele de
suprasarcina si de reglare, si, cel mai important, dintr1un microcontroler P,/29B58.
Bata de proiectele clasice cu circiute integrate, acest modul are un avantaj si un
dezavantaj principal! avantajul consta in faptul ca realizarea fizica a modulului de
comanda necesita foarte putine componente, reducnd astfel costurile implicite, iar
dezavantajul consta in faptul ca microcontrollerul necesita un program elaborat
(prezentat in punctul (.4.2+ pentru comanda mosfet1urilor si realizarea functiilor de
protectie la suprasarcina si ajustare automata a frecventei si tensiunii de iesire. :e
poate considera ca acest program este cel mai important factor din cadrul
invertorului.
unctionarea modulului de comanda
,n momentul alimentarii circuitelor invertorului, tensiunea de iesire generata
in prima faza modulul de putere este sesizata de etajul detector de tensiune, format
dintr1un transformator ;' (avnd rol si de separatie galvanica+ auiliar conectat la
iesirea invertorului, avnd o tensiune de iesire de ?Hca. 6ceasta tensiune este
redresata de o dioda 2#8--2, si apoi integrata de un condensator de 2-`B. Prin
esantionarea in acelasi punct al pantei tensiunii alternative, microcontrolerul are
posibilitatea de a estima valoarea tensiunii de iesire prin intermediul convertorului
pe 5 biti 6D/-542. 6cest tip de convertor a fost ales pentru modul de lucru serial,
necesitnd doar o intrare de 4 pini la nivelul microcontrolerului (25 pini+, marind
astfel posibilitatile de lucru ale acestuia. Haloarea tensiunii de iesire este masurata
cu o aproimatie de ^ ',2 H din tensiunea de ''- Hca, valoare considerata
acceptabila, incadrndu1se in limita de eroare de ^ 2-7.
)icrocontrolerul functioneaza la o frecventa de tact de 4.-.' )>z, generata
de un cristal de cuartz conectat intre pinii $:/2 si $:/'. 6ceasta frecventa de tact
este aleasa pentru a mentine o frecventa a tensiunii de iesire de (->z.
6lgoritmul de calcul pentru producerea modulatiei ),D produce un puls
variabil pe iesirile %A9 si %A. responsabile pentru comandarea mosfeturilor, puls
ce variaza intre ( si 5.' milisecunde. =atimea pulsurilor depinde de reglajul necesar
la iesire, tensiunea mentinndu1se constanta prin marirea sau micsorarea latimii
pulsului de comanda. Borma de modulatie ),D a fost aleasa in primul rnd pentru
posibilitatea reglarii tensiunii de iesire@ daca pulsul ar fi setat pentru a produce o
tensiune fia la iesire de ''- Hca, in momentul cuplarii sarcinii, aceasta s1ar reduce
57
drastic, curentul ar creste necontrolat, putnd conduce la defecte majore. %ezulta
ca sistemul se comporta ca un regulator de tensiune, mentinnd tensiunea
constanta pe masura ce sarcina variaza.
Pulsul produs la iesirea transformatorului de putere al invertorului
(considernd un puls din tensiunea mediata+ este produs prin comandarea
perec<ilor de mosfet1uri cu doua semnale dreptung<iulare in antifaza. Primul puls
de comanda este fi, pe o perioada de 23'8- dintr1o secunda (un sfert dintr1un ciclu
de comanda complet+. Pe durata acestui puls, convertorul pe 5 biti este citit,
calculndu1se al doilea puls. :e realizeaza astfel un sistem de reactie in bucla
inc<isa cu cstig unitar. $data ce timpul alocat primului puls ia sfrsit (dupa cum
este setat de ;)%- in microcontroler+, un puls de latime variabila este generat.
6cest puls poate fi etins intre - si 8 milisecunde, fiind generat pe baza calculelor
precedente. Dupa evolutia acestui puls, primul banc de mosfet1uri este inc<is,
microcontrolerul alocnd inca 23'8-s timp mort necesar recuperarii de energie.
Pulsul total poate varia acum pe o singura ramura a puntii de mosfet1uri intre (- si
?.7 din ciclul unei jumatati de perioade. Procesul se repeta si pentru a doua
ramura a puntii de mosfet1uri, cu un puls identic, pentru a produce o sinusoida
simetrica la iesirea invertorului.
Prin programarea eistenta, microcontrolerul include si o detectie de
suprasarcina. ,n cazul in care sarcina este constituita dintr1un motor, curentul
consumat de acesta la pornire tinde sa depaseasca posibilitatile de generare ale
invertorului (curentul de pornire poate sa depaseasca de 2- ori curentul nominal+. ,n
timpul pornirii motorului, frecventa pulsurilor de comanda atinge maimul, insa
tensiunea la bornele de iesire ale invertorului scade, datorita curentului mare cerut
(daca in mod normal la iesirea transformatorului de ''-H curentul maim este de
2-6 pentru o putere de '(--H6, in cazul pornirii unui motor se poate ajunge la (-1
9-6+. )icrocontrolerul sesizeaza aceasta cadere de tensiune ca pe o suprasarcina,
insa asigura, pentru o perioada scurta de timp, de maim 9 secunde, functionarea
in acest mod, permitnd pornirea motorului.
)icrocontrolerul mai furnizeaza semnale pentru trei leduri de stare (alarma,
suprasarcina si starea P*)+, o comanda pentru corectarea factorului de putere
prin conectarea pe iesirea invertorului a unui condensator si o comanda pentru un
releu de putere, pentru conectarea sarcinii la invertor. 6cest releu este comandat
dupa un timp de ( secunde de la alimentarea circuitelor invertorului.
+odulul de putere
Este compus dintr1un etaj de comanda, un etaj limitator de curent, etajul de
putere si etajul de iesire tensiune.
unctionarea modulului de putere
)osfet1urile de putere nu sunt comandate direct de iesirile de comanda ale
microcontrolerului, datorita faptului ca, desi valoarea semnalului de comanda la
iesirile %A9 si %A. este de (H nominal, scade in sarcina la aproimativ 4.(H. De
aceea, semnalele de comanda de la microcontroler sunt aplicate unot tranzistori
;,P2'-, care asigura o comanda de joasa impedanta mosfeturilor, intr1o plaja de -1
2-H, realiznd completa saturatie a acestora (si determinnd micsorarea pierderilor
58
prin comutatie+. Biecare banc de mosfeturi este conectat intre sfrsitul unei
infasurari a transformatorului de putere (figura (.4.'+ si masa. Pentru a putea
suporta cei 2-?6 pentru o putere constanta de '(-- H6, s1au ales cte 8 mosfeturi
B:.-:)C1-9 (,%B'5-.+, cu parametrii %D:S.m_, 0nomS9-H, ,":S.-6 in paralel pe
fiecare banc, intre emitorul tranzistorilor de comanda si grila mosfeturilor inseriindu1
se rezistente de 22- pentru distribuirea egala a sarcinii. =a fiecare impuls dat de
microcontroler, mosfet1urile intra in conductie, punnd la masa practic (impedanta
serie D: fiind foarte mica+ infasurarea transformatorului de care sunt legati.
6lternnd aceste comutari, se obtin in secundarul transformatorului forma de unda
si valoarea tensiunii nominale cerute.
Pentru protectia mosfet1urilor la vrfuri de tensiuni inverse, datorate sarcinilor
cu caracter puternic inductiv, s1au montat, in paralel cu mosfeturile, cte 2' diode
zenner 2#(4(.. 6cestea preiau tensiunile tranzitorii trecute dinspre sarcina spre
invertor prin intermediul transformatorului de tensiune.
,nclus in modulul de putere eista un limitator de curent. 6cesta este format
din rezistenta de -,--44 , doua tranzistoare ;,P2'-, un comparator =)44? si un
potentiometru de reglaj a limitarii curentului. ,n momentul ajungerii valorii curentului
din invertor la o valoare de prag (pentru o putere de '(--H6, valoarea curentului de
prag este de 28-6+, valoarea referintei pozitive a comparatorului =) 44? depaseste
valoarea referintei negative setate de semireglabilul :%2, comandnd desc<iderea
tranzistoarelor ;2 si ;', anulnd astfel comanda asupra mosfet1urilor. 6cest
limitator este foarte util in cazurile de modificare gresita a programului
microcontrolerului, cnd apare posibilitatea de comanda simultana a ambelor
bancuri de mosfeturi, curentii din sursa putnd depasi 2 I6 (practic sursa sau
bancul de baterii eplodeaza+.
&ta5ul de iesire este compus din transformatorul de iesire, condensatorul de
corectare a factorului de putere, ventilatorul pentru racirea componentelor active si
lampa de prezenta tensiune.
Datorita modului de programare al microcontrolerului, condensatorul pentru
corectarea factorului de putere va fi activat prin iesirea %A( la detectarea unor
sarcini de peste (--* cu caracter puternic inductiv, permitnd mentinerea valorilor
parametrilor de iesire in plaja de abatere admisibila.
Datorita puterii mari cerute, transformatorul ridicator de tensiune va fi
dimensionat lund in considerare urmatoarele considerente!
,nfasurarea primara va fi dimensionata la o tensiune de ''8H, cu un curent
de 2(-6 (se supradimensioneaza pentru a evita functionarea la saturatie+@
,nfasurarea secundara va fi dimensionata la o tensiune de ''-H, cu un
curent de 226@
:e va folosi un miez feromagnetic din tole de ferite de putere tip P]4'4-,
pentru a minimiza perderile de <isterezis si prin curenti turbionari@
Pentru infasurari, se vor folosi conductoare de /u, avnd o izolatie adecvata
curentilor suportati@
Dupa asamblarea tolelor, se vor rigidiza cu lac pe baza de rasini epoidice
pentru a evita aparitia vibratiilor.
59
Big. 8... :c<ema de comanda invertor cc1ca
60
Big. 8.5. :c<ema de putere invertor cc1ca
61
Programul utilizat pentru microcontrolerul PIC16F84
') I%./017.+23 $I4 $W3 In,ertor 546+4
') 7enere# o 8or& (e un( $W3 (e 50 9#
') In"epe l o lti&e pul!ului (e &:i& 0,5 !i utili#e# e!ntionre (t (e +540831.
') 1en!iune (e ie!ire lternti,, "u "ore"tre 8"torului (e putere
')
') .er!iune originl 6 ;3. 4!ele 96/12/04 ,er!ion 7< 98/12
')
') 9r(=re< +(pte( 8or $I4 +ppli"tion! $4> =ith on6?or( +540831
')
') 0+0 @ +54 5+1+
') 0+1 @ +54 4AB
') 0+2 @ +54 42
') 0+3 @ Ie!ire lr& *$ornire !i Cprire-
') 0+4 @2hut(o=n Input *+"ti,e Ao=-
')
') 0>0 @ 1rn!&i!ie !eril
') 0>1 @ 4one"tre 4F$ l !r"ini pe!te 500.+
') 0>2 @ A/5 /rore "ti,t l pro?le&e prute in !i!te&
') 0>3 @ A/5 2upr!r"in
') *Inter&itent rpi( @ !upr!r"in ""eptt-
') *4on!tnt @ .out D 214. l o lti&e &:i& pul!ului (e "o&n(-
') *Inter&itent in"et @ oprire (up 6 !e"un(e (e !upr!r"in-
') 0>4 @ 2tre $W3 !"hi&?re lti&ii pul!ului (torit 8lu"tutiilor (e ten!iune
') 0>5 @0eleu prin"ipl li&entt
') 0>6 @ 4o&n( ?n" 2 (e &o!8et6uri
') 0>7 @ 4o&n( ?n" 1 (e &o!8et6uri

4.2.4. /peci$icatii de material
1. ta!ilizatorul "e ten#iune
$ezi#tente%
0
1
, 0
2
, 0
3
0,1 E 5W
0
4
100 E
0
5
150 E,
0
6
, 0
8
330 E
0
7
, 0
9
4,7 kE
10
1
1 kE
Con"en#atoare%
4
1
, 4
2
10000
FF/63.
4
3
, 4
5
100 nF
4
4
200 pF
4
6
47 GF/63.
62
Circuite Integrate%
4I
1
, 4I
2
, 4I
3
A3338
4I
4
A3781841
4I
5
A33083
H
1
1%2905+
2. $e"re#orul pentru incarcarea !ateriilor
$ezi#tente%
0
1
470 E
0
2
1,2 kE
0
5
150 E,
0
4
10 kE
0
3
4,7 kE
Con"en#atoare%
4
1
470 FF/50.
&iri#toare%
H
1
1I%808
H
2
>1151
'io"e%
5
1
1%4001
5
3
$A6.8
3. (o"ulul "e #electare a ten#iunii in)ertorului
$ezi#tente%
0
1
470 E
0
3
1 kE
0
4
1 kE
$elee%
B
1
0eleu 1+ 24.
B
2
, B
3
0eleu 50+
12.
&ranzi#toare%
H
1
>4546>$
'io"e%
5
1
>J.556>20
5
2
1%4001
1 Ae( ,er(e, 1Ae( ro!u
63
4. In)ertorul "e ten#iune
5torit 8ptului " pe !"he&ele in,ertorului (e ten!iune "o&ponentele !unt tre"ute
l ,lore no&inl, !e ,or (etli "ntitti, in "ele "e ur&e#<
$ezi#tente%
3: 10 kE 20
4: 1 kE
1: 2,2 kE
2: 1 E
9: 110 E K1L
2: 470 E
2: 220 E K1L
2: 150 E K1L
2: 4,7 kE
1: 3,3 kE
1: 10 kE
1: 15 kE
1: 0,0033 E 75W *!u 15: 0,05 E
5W in prlel-
1: 33 kE
$elee%
2: 0eleu 70+ 24.
1: 0eleu 25+ 24.
Con"en#atoare%
2: 10 GF/50.
2: 15 pF
3: 0,1 GF/50.
1: 1000 GF/50.
1: 150 GF/50.
1: 6,8 GF/50.
1: 30 GF/400."
&ranzi#toare%
6: 1I$120
1: 2%2222
8: F27023M606 !u I0F2807
'io"e%
5: 1%4007
2: $A15.
24: 1%5357
2: Ae( ro!u
2: Ae( gl?en
2: Ae( ,er(e
Circuite Integrate%
1: $I416F84
1: +540831
1: A37812
1: A37805
1: A37806
1: A3339
Protectii%
1: 2igurnt 160+
1: 2igurnt 3+
1: Intreruptor 460%6416
&ran#*ormatoare%
$ri&r 2:24. 150+, 2e"un(r 220. 11+ 1 ?u"t
1: 220./9.
64
4.2.5. /electarea automata a sursei de alimentare a invertorului
Etajul intermediar intre generator si consumator prezentat pna acum a fost
conceput pentru a asigura alimentarea cu energie electrica a unui consumator
izolat, sau pentru a reduce costurile datorate conectarii la sistemul energetic
national. Deasemenea, s1a impus ca o conditie de realizare functionarea complet
automata a sistemului, permitnd astfel montarea in locatii fara personal specializat
sau avnd cunostinte minime in domeniul energeticii. Din aceasta conditie de
realizare se desprinde necesitatea functionarii automate a sistemului, fara a fi
necesara interventia unui operator uman.
Pentru a putea functiona la parametri nominali, sistemul se bazeaza pe
tensiunea variabila preluata de la bornele generatorului eolian, tensiune corelata cu
viteza vntului ce actioneaza acest generator. ;otusi, eista perioade cnd
conditiile atmosferice nu permit mentinerea unei tensiuni minime la bornele
generatorului, scaderea acestei tensiuni ducnd la cresterea curentului in invertor,
si posibil la defectarea acestuia. Pentru a preveni o asemenea situatie, as1a
proiectat un circuit de comanda (figura 8.?.+ la tensiune minima, pentru comutarea
pe bancul de baterii. /omutarea se face intr1un interval de aproimativ 8
milisecunde, trecerea de la stabilizator la baterii fiind insesizabila la nivelul sarcinii.
Deasemenea, acest circuit mai comanda si trecerea automata pe :E# (acolo unde
este cazul+, in eventualitatea descarcarii bateriilor.
unctionarea circuitului
/ircuitul este realizat dintr1o dioda zenner de '-H, un tranzistor A/ (8., o
rezistenta de 2I_ si o dioda 2#8--.. =a o tensiune de intrare a circuitului de '8H,
dioda zenner intra in conductie inversa, stabilind un curent de 4-m6 in baza
tranzistorului, suficient pentru polarizarea acestuia si comandarea releului D2, care
comanda la rndul lui releele D4 si D', determinnd conectarea iesirii stabilizatorului
de tensiune cu intrarea invertorului de tensiune. =a o valoare a tensiunii
stabilizatorului mai mica de '- H (valoare stabilita de tipul diodei zenner+, dioda D2
se bloc<eaza, intrerupnd alimentarea releului D2, si implicit conectnd intrarea
invertorului de tensiune la bancul de baterii. %eleul D2 este comandat automat la
revenirea tensiunii de '-H.
,n cazul in care tensiunea la baterii scade sub un nivel limita, sau valoarea
tensiunii de iesire a invertorului scade sub un prag limita impus unui releu de
minima tensiune(de tip %)H 8--+@ acesta din urma declanseaza trecerea automata
la :E# (acolo unde este cazul+.
65
Fig. 4.9. 2"he& ele"tri" "ir"uit "o&n( * !ele"tre !ur! (e li&entre in,ertor -
66
4.3. /tocarea energiei eoliene
Datorita proiectarii sistemului eolian pentru zone in care sistemul energetic
national nu are acoperire, se evidentiaza necesitatea eistentei unui banc de
acumulatori pentru a sustine un consum minim pe perioadele in care conditiile
meteo sunt nefavorabile folosirii generatorului eolian.
Pentru o putere instalata de '(--*, acest banc trebuie dimensionat pentru
819---*, deci in medie 4(-6<. 6ceasta putere se obtine prin legarea in paralel a
ctorva acumulatoare pe baza de Pb obisnuite, sau folosirea unor acumulatoare
speciale pe baza de gel.
Depinznd de tipul acumulatorilor folositi, curentul de incarcare care trebuie
asigurat este de 23'-d,n pe o perioada de '- ore, sau 232-d,n, pe o perioada de 2-
ore. Problemele apar datorita puterii mari rezultate din dimensionarea bancului de
baterii, curentii de incarcare trebuind sa atinga valori destul de ridicate (2.,(6
pentru 23'-d,n, 4(6 pentru 232-d,n sau .(6 pentru 23(d,n+, la o tensiune de
incarcare constanta. %ezulta deci ca redresoarele folosite trebuie sa asigure att
reglajul in curent, ct si in tensiune. De retinut faptul ca este necesara o sc<ema
care nu necesita interventia si supraveg<erea operatorului uman, fiind necesar un
reglaj automat al incarcarii acumulatorilor.
,n sistemul de fata s1au folosit doua acumulatoare pe baza de Pb legate in
serie, cu o capacitate nominala de 2.- 6< la 2'H. Pentru incarcarea acumulatorilor,
sunt necesare doua redresoare de tensiune, unul fiind alimentat de la generator, iar
cel de1al doilea de la reteaua nationala (acolo unde este cazul+.
:ituatia actuala de pe piata energiei electrice ofera oportunitati pentru
sistemele de stocare a energiei (::E+ in care se poate stoca o anumita cantitate de
energie cu scopul de a fi restituita ulterior.
:tocarea energiei joaca un rol esential in reteaua de alimentare cu energie
electrica, pentru asigurarea unui management mai eficient al resurselor de care se
dispune. ,n combinatie cu sistemele de producere a energiei electrice prin conversia
energiilor regenerabile, ::E pot creste valoarea energiei electrice generata de
centralele eoliene, furniznd energie in momentele de vrf si acumulnd energie in
momentele cnd cererea de energie este redusa.
:trategic plasate, ::E pot creste gradul si eficienta de utilizare a sistemului
eistent de transmisie si distributie a energiei electrice. ::E pot fi utilizate pentru a
reduce vrfurile de sarcina dintr1o statie de alimentare cu energie electrica, ceea ce
duce la eliminarea centralelor Lde vrf si o mai buna utilizare a centralelor de regim
permanent. De asemenea, ::E servesc la asigurarea calitatii energiei electrice, in
cazul, fluctuatiilor de frecventa, a supratensiunilor, a scaderilor de tensiune si c<iar
a intreruperii totale a alimentarii cu energie de la centrala sau de la statia de
alimentare.
,n ultimii ani, nevoia de a gasi solutii ct mai eficiente de stocare a energiei a
renascut interesul pentru acumularea energiei in volanti de inertie. Prin urmare, au
aparut sistemele inertiale de stocare a energiei (:,:E+, formate dintr1un volant de
inertie cuplat la o masina electrica. Holantii de inertie sunt elemente de stocare a
energiei sub forma de energie cinetica. Daca masina electrica functioneaza in
67
regim de motor, volantul este accelerat si acumuleaza energie cinetica. /nd
masina electrica functioneaza in regim de generator, aceasta frneaza volantul
transformndu1i energia cinetica in energie electrica.
6stazi, este posibil sa se construiasca volanti capabili sa inmagazineze
energia la densitati de 8 1 ( ori mai mari dect bateriile electroc<imice. De
asemenea, densitatea de putere este de peste 4- de ori mai mare la volanti. 6lte
avantaje ale :,:E sunt rata mare de transfer a energiei, posibilitatea de a functiona
in regimuri dinamice rapide, numarul ridicat de cicluri incarcare 3 descarcare, durata
mare de viata, fiabilitate ridicata, lipsa poluarii, etc. in concluzie, este posibil sa se
construiasca !aterii electromecanice"# bazate pe stocarea energiei in volaori de
inertie, mai eficiente dect bateriile electroc<imice conventionale.
;abel nr. 8
PE%B$%)6#;E A6;E%,,
E=E/,%$/>,),/E
:,:E
Durata de functionare
Biabilitate
;imp de reincarcare
Poluare
Pret
Densitate de putere T*3DgU
Densitate de
energieT*<3DgU
'15ani
scazuta
2-12( ore
poluante
-,4- e3*<
2(-
2-18-
f '9 ani
ridicata
2- s cteva ore
nepoluante
2 e3*<
(---
f(-
Pentru ameliorarea factorului de putere al instalatiei, se conecteaza baterii
de condensatoare, ce sunt constituite din trei baterii de condensatoare monofazate,
conectate in triung<i. Aateriile de condensatoare asigura si compensarea puterii
reactive consumate (ca o medie, tinnd cont de neregularitatile vntului+. Energia
reactiva este necesara masinilor asincrone pentru magnetizare. 6stfel, bateriile de
condensatoare (surse de energie reactiva+ asigura local energia necesara
magnetizarii, ameliornd astfel factorul de putere global al eolienei.
,n cazul functionarii autonome a eolienelor, bateriile de condensatoare sunt
indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magnetizarii masinii.
68
Capitolul 1 : Concluzii
,vanta5e
,n contetul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s1a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema
energetica globala. 0tilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai
producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si
modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special
este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara
redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante
si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
#u se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea
nici a unui fel de deseuri.
/osturi reduse pe unitate de energie produsa. /ostul energiei electrice
produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani.
/osturi reduse de scoatere din functiune. :pre deosebire de centralele
nucleare, de eemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori
mai mare dect costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime,
acestea putnd fi integral reciclate.
-ezavanta5e
=a inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost
pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a
turbinelor. ,n ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a
scazut drastic, ajungnd pna la cifre de ordinul 418 eurocenti pe IiloJatt ora, prin
imbunatatirea parametrilor te<nici ai turbinelor.
0n alt dezavantaj este si Gpoluarea vizualaG 1 adica, au o aparitie neplacuta 1
si de asemenea produc Gpoluare sonoraG (sunt prea galagioase+. 6ltii sustin ca
turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omornd pasari si
necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor.
6rgumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vnt au o
aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an dect
turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind
carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si
duc la efectul de sera.
0n dezavantaj practic este variatia in viteza vntului. )ulte locuri pe Pamnt
nu pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din aceasta cauza
energia eoliana nu este viabila in orice locatie.
69
,n primul capitol sunt abordate o serie de probleme privind necesitatea,
structura si obiectivul prezentului proiect.
Datorita conditiilor climaterice favorabile si a costurilor mari pentru
producerea energiei electrice din tara noastra, se evidentiaza necesitatea cercetarii
si implementarii unor sisteme eoliene de producere a energiei electrice@
deasemenea, tinnd cont de problemele te<nice si economice care apar la
alimentarea unor consumatori izolati, se pune problema dimensionarii unui sistem
compact, de mica putere, pentru alimentarea acestor consumatori in zone in care
sistemul energetic national nu are acoperire.
Capitolul doi prezinta tipuri de eoliene, parti componente si modalitati de
montaj. Dat fiind interesul tot mai mare pentru energiile regenerabile pe plan
mondial, se cauta solutii constructive noi, care sa satisfaca atat cerinte economice
cat si cerinte te<nice pentru partile componente a centralelor eoliene.
In capitolul trei sunt dimensionate elementele mecanice ale turbinei in
functie de necesarul de energie la consumator si de conditiile locatiei in care este
amplasata centrala eoliana ( respectiv zona de deal unde vantul are o viteza medie
f 8 m3s in mare parte a anului +.
Capitolul patru prezinta elementele sistemului electric, dimensionarea si
modul lor de lucru , plecand de la generator si pana la componentele care
controleaza , regleaza si convertesc energia electrica produsa de turbina eoliana si
o aduc consumatorului la parametri necesari functionarii.
Big. (.2. /entrala eoliana casnica
70
Capitolul 1I : Protectia muncii in instalatiile de 5oasa si
medie tensiune
Datorita curentilor mari, de ordinul sutelor de amperi, prezente in montajul
realizat, se vor respecta urmatoarele reguli de protectia muncii!
6rt. .?(. /ontrolul si supraveg<erea instalatiilor de joasa tensiune se face de
catre electricianul care se ocupa si cu instalatiile de inalta tensiune sau de un
electrician special desemnat in acest scop.
6rt. .?.. ,n timpul controlului se va urmarii ca partile metalice ale instalatiilor,
care in mod accidental ar putea fi puse sub tensiune, sa fie legate la instalatia de
protectie.
,n timpul controlului facut de o singura persoana, acesteia ii este interzisa
demontarea ingradirilor de protectie.
6rt. .?5. Electricianul care face control va fi dotat cu indicator de joasa
tensiune pe care1l va folosi inainte de a atinge cu mna libera partile metalice ale
instalatiei sau ec<ipamentului metalic.
6rt. 5--. /nd se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt,
cazut la pamnt sau care atrna, persoana care face controlul trebuie sa foloseasca
manusile electroizolante si cu clestele patent sa taie acest conductor, pentru a nu
prezenta un pericol pentru trecatori, sau sa organizeze paza lui si sa anunte ec<ipa
de intretinere sau de avarii pentru inlaturarea defectului.
6rt. 5-2. Persoanele care eecuta supraveg<erea periodica a liniei nu
trebuie in nici un caz sa se atinga de un conductor cazut la pamnt dect dupa ce
s1a convins ca acest conductor nu este al unei linii de inalta tensiune.
6rt. 5-9. )anevrarea separatoarelor si intreruptoarelor se eecuta cu manusi
electroizolante, stnd pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant.
6rt. 52(. Din punctul de vedere al masurilor de securitate, lucrarile care se
eecuta in instalatiile electrice de joasa tensiune se impart in trei categorii!
1 lucrari cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei@
1 lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei@
1 lucrari sub tensiune.
71
6rt. 529. Prin lucrare cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei se
intelege o lucrare eecutata intr1o incapere in care au fost scoase de sub tensiune
toate partile aflate normal sub tensiune, cu eceptia circuitelor pentru iluminat
interior.
6rt. 52.. Prin lucrare cu scoaterea partiala de sub tensiune se intelege o
lucrare care se eecuta intr1o incapere in care este scoasa de sub tensiune numai o
anumita parte a instalatiei si anume partea la care se eecuta lucrarea.
6rt. 52?. Pentru lucrarile care se eecuta cu scoaterea partiala sau totala de
sub tensiune a instalatiei trebuie luate urmatoarele masuri te<nice de pregatire a
locului de munca, in ordinea indicata mai jos!
1 se eecuta scoaterile necesare de sub tensiune si se iau masuri care sa
impiedice punerea in functiune a partilor din instalatie, prin care s1ar putea da
tensiune la locul de munca, (blocarea mecanica etc+@
1 se monteaza ingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare@
1 se leaga la instalatia de protectie (prin legarea la pamnt sau la nul+
dispozitivele mobile de scurtcircuitare si legare la pamnt si se verifica lipsa
tensiunii in partea instalatiei unde urmeaza sa se eecute lucrarile@
1 se leaga la instalatie dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamnt
mobile, imediat dupa ce s1a efectuat verificarea lipsei de tensiune.
6rt. 5''. ,n locul in care se va eecuta lucrarea, trebuie sa fie scoase de sub
tensiune!
1 partile aflate sub tensiune, la care se va eecuta lucrarea@
1 partile aflate sub tensiune, care se gasesc la o distanta mai mica de -,4( m
de locul de munca.
Partile sub tensiune care se gasesc fata de locul de munca la distante de
-,4( m sau mai mare pot ramne in functiune, insa trebuie ingradite.
6rt. 5'4. :coaterea de sub tensiune trebuie facuta in asa fel, inct siguranta
eecutarii operatiei sa fie perfecta. Pentru aceasta, scoaterea de sub tensiune se
face prin manevrarea intrerupatoarelor si scoaterea sigurantelor.
72
6i*liogra$ie :
N1O. Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive@
Prof.univ.dr. Dumitrac<e /aracota.
T'U. Energia vntului, Hlad ,lie,2?5'
N3O. Energia1problema globala. 1 *olf, >. Ed ;e<nica, Aucuresti,2??.
T8U. %eductoare 6rmonice 1 =iviu Palag<ian, ,ulian1"abriel Airsan, 2??9
N5O. %osu Emil, Etienne )illent /onvertoare statice de putere, Ed. ;e<nica,
'---
N6O. 0nivers ingineresc, revista, 6sociatia generala a inginerilor din
%omnia,2914- noiembrie '--9
T.U. Kestrea energetica a lumii, #estor =upei, Ed.6lbatros, 2?59
N8O. JJJ.datas<eetarc<ive.com
N9O. JJJ.electronica.ro
N10O. JJJ.enereco.go.ro
N11O. JJJ. eJea .org3 1 European *ind EnergE 6ssociation
N12O. JJJ.forum.izatec<.ro
N13O. JJJ.intersil.com
N14O. JJJ.lpelectric.ro
N15O. JJJ. JiIi pedia.org
N16O. JJJ.J Jind ea.org3 1 *orld *ind EnergE 6ssociation
73

Generator Eolian

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Generator Eolian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea unei centrale eoliene pentru

alimentarea unui consumator izolat

&nergia eoliana in 9& pentru anul 2030:

3.1.2 Calculul mometului de torsiune

'. Diametrul interior al cilindrului elementului elastic

9. /oeficientul de influenta a dintelui ! \zS2,(

S-ar putea să vă placă și