Sunteți pe pagina 1din 2

Teoria culorilor

Teoriile moderne ale culorii pleaca de la observatia lui Sir Isaac Newton ca lumina alba
contine toate culorile vizibile (rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet). Newton
a studiat frecventele luminii, spectrul solar, proprietatile culorilor si felul in care ochiul le
percepe.
Lumina este o radiatie sub forma de unde electromagnetice care fac posibila vederea atat
pentru om cat si pentru celelalte fiinte. Radiatiile electromagnetice pot fi clasificate in functie
de frecventa lor. Ochiul uman este sensibil la o banda ingusta din totalitatea frecventelor
luminoase (intre 3! si "#! nm, unde $ nm % !.!!!!!$ mm). &umina cu o frecventa inalta
('!! pe scala nanometrica) ne apare violet in timp ce lumina cu o frecventa (oasa
(apro)imativ "!! nm) ne apare ca fiind rosie. *recventele intermediare corespund celorlalte
culori spectrale.
+ulorile suprafetelor, asa cum le percepem noi, sunt de fapt capacitatea respectivelor
suprafete de a absorbi anumite unde luminoase si de a le reflecta pe celelalte.
,asuram culorile dupa caracterul in sine, valoare (luminozitate) si intensitate (saturatie).
-n functie de componenta calorica pe care o au, culorile se impart in calde si reci.
.ceasta componenta a fost studiata in relatie cu efectul pe care il au culorile asupra psihicului
uman. .stfel, s/a observat ca albastrul da o senzatie de racoare in timp ce galbenul si
oranjul una de caldura.
-n functie de proprietatile culorilor pot fi create scheme armonice.
ERWIN SCHRODINGER i pisica-experiment care a revoluionat fiica
ERWIN SCHRODINER a fost profesor de fizic0 teoretic0 la 1erlin, 2raz 3i 4ublin 3i este
fondatorul mecanicii ondulatorii, a c0rei ecua5ie fundamental0 6i poart0 numele. . studiat de
asemenea elementul radiu 3i a adus contribu5ii 6nsemnate la definitivarea teoriei culorii
7)perimentul mental al lui 8chr9dinger a fost o urmare a discu iilor despre parado)ul 7:R,
numit astfel dup0 autorii s0i .lbert 7instein, :odols;< i Rosen 6n $=3>
?$@
. .rticolul 7:R a
subliniat natura stranie a superpozi iei cuantice . An linii mari, superpozi ia cuantic0 reprezint0
combinarea tuturor st0rilor cuantice ale sistemului (de e)emplu, pozi iile posibile ale
particulelor subatomice). -nterpretarea +openhaga arat0 c0 superpozi ia decade 6ntr/o stare
definit0 e)act 6n momentul 6n care are loc m0sur0toarea cuantic0.
8chr9dinger i 7instein au schimbat mai multe scrisori despre articolul 7:R al lui 7instein, 6n
cuprinsul c0rora 7instein a subliniat c0 superpozi ia cuantic0 a unui butoias instabil cu praf de
pu c0 va con ine, dup0 un timp, atBt componente e)plodate cBt i nee)plodate.
:entru a demonstra necompletitudinea mecanicii cuantice, 8chr9dinger i/a aplicat principiile
asupra unei fiin e vii care poate avea sau nu con tien 0. An e)perimentul mental original al lui
8chr9dinger, el descrie cum se poate, 6n principiu, transfera o superpozi ie din interiorul unui
atom c0tre superpozi ia la o scar0 mai mare a unei pisici vii sau moarte cuplBnd pisica si
atomul cu a(utorul unui CCmecanism diabolic.DD . propus un scenariu 6n care via a sau moartea
unei pisici aflate 6ntr/o cutie 6nchis0 depinde de starea unei particule subatomice. +onform lui
8chr9dinger, interpretarea +openhaga implic0 faptul c0 pisica r0mBne 6n acela i timp vie i
moart0 pBn0 la deschiderea cutiei.
8chr9dinger nu a dorit s0 promoveze ideea unei pisici moart0/ i/vie concomitent ca pe o
posibilitate serioas0E din contr0F e)perimentul mental serve te la ilustrarea ciud0 eniei
mecanicii cuantice i a matematicii necesare pentru descrierea st0rilor cuantice. -nten ionBnd
s0 aduc0 o critic0 interpret0rii +openhaga G larg acceptat0 6n $=3> G e)perimentul mental al
lui 8chr9dinger r0mBne o piatr0 de 6ncercare pentru interpret0rile mecanii cuanticeE modul 6n
care fiecare interpretare trateaz0 problema pisicii lui 8chr9dinger este adesea folosit ca un
mod de a ilustra i a compara fiecare caracteristic0, t0rie sau sl0biciune ale diverselor
interpret0ri ale mecanicii cuantice.