INTERACTIA VAN DER WAALS

Intre doi atomi sau doua molecule, indiferent daca

acestea prezinta sau nu dipol electric permanent, se
manifesta atat forte de atractie, cat si de repulsie, daca
distanta dintre ele scade sub o anumita valoare limita.

n structura moleculelor exist electronii ncrcai cu
sarcin negativ i nucleele ncrcate cu sarcin
pozitiv. Cnd moleculele trec una pe lnga cealalt,
electronii uneia se atrag cu nucleele celeilalte i sunt
respini de electronii acesteia. De asemenea, nucleele
se resping daca se apropie sub o anumita distanta.

Definitie. Interacia electromagnetica dintre doua
molecule datorata interaciei dintre particulele
constituente se numeste interactie van der Waals.

Moleculele polare posed dipoli electrici permaneni i vor
interaciona prin intermediul forelor dipolare.
Definitie: Interaciunea de orientare a dipolilor se numete efect
Keesom (la temperaturi obinuite aceast interaciune
predomin n cadrul interaciunilor moleculelor polare)

Moleculele polare produc o asimetrie n inveliul electronic al
moleculelor nvecinate genernd astfel un moment dipolar
indus
Definitie: Apare astfel o interaciune ntre dipolii permaneni i
dipolii indui cunoscut i sub numele de efect Debye (n cele
mai multe cazuri destul de slab n raport cu efectul Keesom) .

Moleculele nepolare ntr-un cmp electric variabil extern ii
modific distribuia sarcinilor particulelor constituente
dobndind configuraie de molecule polare. Cmpul electric
este cauza inducerii de dipoli electrici n moleculele nepolare.
Definitie: Interaciunile dipolilor indui se numesc fore de
dispersie London.

DE RETINUT
Forele moleculare de atracie, forele dipolare i
forele de dispersie alctuiesc setul de fore Van der
Waalls care se manifest la distane mari ntre
molecule.

La distane mici de ordinul diametrelor moleculare,
se manifest fore de respingere datorate
nveliurilor electronice ale atomilor constitueni
sau respingerii electrostatice dintre nucleele
incarcate pozitiv.

Energia potentiala de interactie, numita potential
Lennard Jones:

6
A
r
12
B
r
Unde:
- termen atractiv

- termen repulsiv
Reprezentarea grafica a energiei potentiale in functie
de distanta dintre molecule
Reprezentarea grafica a energiei potentiale in functie
de distanta dintre molecule
Daca cele doua molecule se apropie una fata de cealalta, energia
potentiala ce caracterizeaza atractia creste ca valoare absoluta,
pana cand distanta dintre molecule scade sub 0.2 nm, dupa care
intervine repulsia, energia potentiala schimbandu-si semnul.
Pentru o anumita valoare r*, cele doua forte (de atractie si de
repulsie) se echilibreaza, sistemul gasindu-se in cea mai stabila
stare, caracterizata de energie potentiala minima.

Pentru distante mai mici de 0,1 nm se manifesta doar forte de
repulsie. Invelisurile electronice ale atomilor constituenti se
intrepatrund, avand loc o noua rearanjare a electronilor conform
principiului lui Pauli. Daca atomii au paturi electronice complete,
atunci datorita intrepatrunderii o parte dintre electroni vor fi
obligati sa treca pe nivele energetice superioare. Energia
sistemului va creste, determinand un caracter repulsiv al
interactiei. Repulsia este si rezultatul respingerii coulombiene
dintre nucleele ce s-au apropiat sub 0,1 nm.


DE RETINUT

Interactia van der Waals rezulta din:
Fortele de atractie Keesom interactie dipol dipol
Debye interactie dipol dipol indus
London interactie dipol indus - dipol indus
Fortele de respingere
- datorate cresterii energiei potentiale a
sistemului
- datorate interactiei coulombiene dintre nuclee


LEGATURA DE HIDROGEN


Definitie: Legatura de hidrogen este un caz
particular al interactiei dipol dipol, ce apare
atunci cand un atom de H este situat intre alti
doi atomi din doua molecule diferite, ambii
mai electronegativi decat H.



Schema generala:
X
-
H
+
..........Y
-
- R
+


Atom donor atom acceptor
legatura de hidrogen
O molecula de forma X H in care
atomul de H se leaga covalent de
un atom electronegativ X:
electronul hidrogenului este pus in
comun cu un electron al atomului
X, iar nucleul hidrogenului ramane
pozitiv; se formeaza astfel un dipol
cu sarcina negativa spre atomul X
si cu sarcina pozitiva spre H

EXEMPLU: APA


Caracteristicile legturii de hidrogen:

Este de natur electrostatic

Este mai slab dect legtura covalent i mai
puternic dect legtura van der Waals, avnd o
energie de legtur de 2-60 kJ/mol. (legaturile
se desfac la creterea temperaturii, la scderea
presiunii sau la diluarea cu solveni)

Este mai lung dect legtura covalent i mai
scurt dect legtura van der Waals (2,3 3 )


Exista dou tipuri de legturi de hidrogen:

Legturi de hidrogen intermoleculare - se realizeaz ntre
molecule dnd natere la asociaii moleculare
Ex: (H
2
O)n; (HF)n

Legturi de hidrogen intramoleculare - se realizeaz ntre
atomii aceleai molecule (grupri funcionale diferite)
Ex: aldehida salicilic


Legturi de hidrogen n apa
lichid lichid
Legturi de hidrogen
n ghea

Legturi de hidrogen ntre molecule de HF


OBSERVATIE: Legturile de hidrogen particip la construcia
structurilor moleculare (proteine, acizi nucleici).

STRUCTURA PRIMAR A PROTEINELOR
STRUCTURA SECUNDAR A PROTEINELOR


STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI


INTERACTIA HIDROFOBA

Definitie: Moleculele care prezinta atat grupari
polare (hidrofile), cat si grupari nepolare
(hidrofobe) se numesc molecule amfifile.

Dispersia in apa a unor astfel de molecule face
ca moleculele de apa ce sunt in contact cu
gruparile hidrofobe sa stabileasca un numar
redus de legaturi de hidrogen intre ele.
Aceasta conduce la cresterea energiei
potentiale a sistemului apa grupari
hidrofobe.

Tendinta oricarui sistem de a atinge starea de energie potential
minima face ca suprafetele de contact dintre apa si gruparile
hidrofobe sa fie cat mai reduse, deci ca aceste grupari sa fie mai
mult in contact intre ele.



Efectul hidrofob este prin urmare efectul care determina ca moleculele
/ gruparile hidrofobe sa se alature si sa se structureze, nu pe baza
atractiei dintre ele, ci pe baza respingerii lor de catre solvent.

Definitie. Tendinta moleculelor nepolare de
a se asocia atunci cand sunt dizolvate in apa,
si nu de a se dizolva independent se numeste
efect hidrofob.

Efectul hidrofob contribuie la realizarea
structurii spatiale a proteinelor, a ADN-ului,
la formarea complecsilor antigen anticorp,
etc.