CEAUU ROXANA-ELENA

GRUPA 301
EVOLUIA SISTEMELOR DE AEZRI DIN ROMNIA

Teritoriul Romniei a fost un spaiu umanizat nc din Paleolitic, lucru dovedit de

descoperirile arheologice: unelte descoperite n Moldova pe Valea Prutului la Mitoh, deaseemnea
aceste descoperiri arat continuitatea pe acest spaiu prin cultura de crii, de turd i tisa n
perioada Neolitic.
Aceste perioade sunt urmate de epoca bronzului creia i sunt caracteristice cetile de
pmnt de la Sighetul Marmaiei, Permian, apoi epoca fierului cnd au loc foarte multe
schimbri n organizarea reelei de aezri. Aceastea corespunde perioadei traco-geto-dace.
Perioada este marcat prin aezri care se organizeaz treptat n sate i aezri protourbane,
populaia fiind concentrat mai ales n zona de es, n lunca Dunrii i rmurile subcarpatice.
Perioada daco-roman prima formaiune statal este atestat n sec. I .Hr, Regatul Dac,
iar n sec. II gsim o form individualizat, compatibila cu alte zone similare din cadrul
Imperiului Roman .
Apoi s-au individualizat forme proprii specifice de organizare : obsti satesti , uniuni de
obsti , tari , voievodate , cnezate,ducate , pana la mari provincii istorice cum sunt Tara
Roamaneasca,Moldova si Transilvania . n secolul XII ndeire a populaiei, lucru de aezrile
mari : Dbca, Baia, Milcovia, Cetatea Alb.
n perioada feudal se observ sporirea populaiei, datorat colonizrilor de popoare
alogene. Condiiile sociale i economice mai aspre care au fost create de clasele dominatoare
Au creat un flux, proces denumit roiri de sate. Apoi n secolul XIV iau fiin statele idependente,
cu reedine la poalele munilor : Curtea de Arge, Cmpulung.
n secolele XIV-XVI cunoscute sunt inuturile i ocoalele pentru Moldova i judeele pentru
ara Romneasc.

Noiunea de jude s-a nuanat la nivelul provinciilor istorice : n Moldova s-a dezvoltat
acelai fel de formaiuni politico-administrative care erau nsa numite inuturi ; Transilvania
dup sec. al XII-lea era mparit n comitate , acum aprnd i scaune seculeti .
ara Romaneasca era mparit politico-administrativ n judee , orase , sate i ceti ,
multe din cele 17 judee pstrndu-i denumirea i n prezent ex: Arges , Buzau , Dambovia,
Ialomia , Mehedini , Prahova . n ceea ce privete Moldova , aceasta era divizat n Moldova
Inferioara , Moldova Superioara .
Prima incercare prin lege de organizare administrativ teriotriala a spatiului geografic
romanesc a fost facut in anul 1862 , dupa unirea Tarii Romanesti cu Moldova , proiect ce nu a
fost pus in aplicare .
Judeele ca uniti politico-administrative , conduse de un jude sunt atestate
ncepand cu secolul al XIV-lea , cnd sunt menionate primele judee la sud de Carpati : Jales ,
Motru , judetul de Balta , Ilfov .
Formarea statului naional unitar roman n anul 1918 , a impus reorganizarea
administrativ a arii , n acest mod in 1926 s-a ajuns la infiintarea a 71 de judete impartite in
plasi , care coordonau intreaga activitate a teritoriilor respective . In urma organizarii
administrativ-teritoriale din 1926 , au rezultat 71 de judete grupate in 10 tinuturi alcatuite din
429 de plasi , 173 de orase , 105 comune suburbane si 14.602 sate . Ulterior , tinuturile au fost
desfiintate , nefiind viabile.
In anul 1929 , prin Legea pentru organizarea administratiunii locale s-au infiintat , cu
caracter facultativ , regiunile . Cele sapte regiuni : Bucuresti , Cluj , Timis , Craiova , Chisinau ,
Iasi si cernauti au fost inlocuite cativa ani mai tarziu in tinuturi : Somes , Mures , Timis , Olt ,
Bucegi , Dunarea de Jos , Marei , Nistru , Prut si Suceava .
Apoi, n anul 1950 s-au creat 28 de regiuni i 177 de raioane care reprezentau uniti
teritoriale operative pentru perioada respectiv , iar n anul 1968 se revine la organizarea pe
judete , orae i comune .
Teritoriul Romaniei , era astfel organizat n 41 de judete , 236 de orase , 135 comune
suburbane , 2705 comune si 13124 sate . La recensamantul din 1992 se mentine aceeasi
organizare cu mici modificari :41 de judete , 261 de orase . 2 688 comunesi 12 999 sate .

Din anul 1992 i pn n anul 1997 s-au relizat unele mbuntiri n organizarea
adminitrativ-teritoriala a Romaniei prezentndu-se astfel : 42 judete , 261 orase , 13095 sate , iar
n prezent numarul oraselor se ridica la 313 i n jur de 13090 sate .
Clasificarea judeelor dup marimea demografic
Sub aspectul numarului populatiei , marimea medie a judetelor la 1 iulie 2002 era
de 48 1820 locuitori .
Respectand scara marimilor dupa suprafata , judetele se grupau in felul urmator :

Judee cu populatie medie sub 300000 locuitori : Covasna , salaj , Tulcea .

Judee cu populatie medie intre 300000 -399999 locuitori : Bistrita-Nasaud ,

Braila , Caras severin , Calarasi , Giurgiu , Harghita , Ilfov , Mehedinti ,
Vrancea , Satu Mare , Ialomita , Gorj .

Judee cu populatie medie inferioara intre 400000 si 499000 locuitori : Alba ,

Arad , Botosani , Hunedoara , Sibiu , Teleorman , Vaslui , Valcea.

Judee cu populatie medie superioara intr 500000 si 599999 locuitori :

Buzau , Dambovita , Neamt , Olt , Maramures .

Judee cu populatie medie intre 600000 si 699999 locuitori : Arges , Bihor ,

Brasov , Galati , Mures .

Judee cu populatie medie numeroasa intre 700000 si 799999 locuitori :

Bacau , Cluj , Constanta , Dolj, Timis , Suceava .

Judee cu populatie peste 800000 locuitori : Iasi , Prahova , Bucuresti .

Clasificarea judeelor dup suprafaa ocupat

Un numar redus de judete au suprafete mici ,

cuprinse inre 3000 si 3999 kmp : Ilfov, salaj , Covasna , Giurgiu .

Suprafete medii inferioare intre 4000 si 4999

kmp : Botosani , Braila , Dambovita , Galati , Ialomita , Mehedinti , Prahova , Satu

Mare , Vrancea .

Judete cu suprafete medii superioare 5000 si

5999 kmp : Bistrita Nasaud , Brasov , Calarasi , Gorj , Iasi , Neamt , Olt , Sibiu ,
Teleorman , Vaslui , Valcea , in total 11 judete

Judete cu suprafete superioare 6000 si 6999

kmp : Alba , Arges , Bacau , Buzau , Cluj , Mures , Harghita , Maramures .

Judete cu suprafete mari peste 7000 kmp : cu

profil natural de campie Timis , Dolj , Bihor , Arad , cu profil natural montan CarasSeverin , Hunedoara , Suceava sau podis si delta Constanta , Tulcea .
REGIUNILE DE DEZVOLTARE DIN ROMNIA
I. REGIUNEA NORD-EST: Cuprinde judetele Botosani , Suceava , Iasi , Neamt , Bacau
si Vaslui . Prin pozitia lor cele sase judete se suprapun , in cea mai mare parte , pe vechile
provincii istorice ale Romaniei Moldova si Bucovina . Regiunea Nord-Est dispune de un relief
variat montan carpatic , subcarpatic , si de podis desfasurat in trepte.
Regiunea dispune de bogate resurse de : mangan , sulfuri polimetalice , ape minerale
carbogazoase , material de constructii , calcare , gresii , gipsuri , nisipuri .
Agricultura s-a dezvoltat cu precadere in Podisul Moldovei si in Subcarpati , unde conditiile
pedoclimatice au favorizat cultura cerealelor , a plantelor tehnice , a viteti de vie si a pomilor
fructiferi. Principalele centre polarizatoare ale regiunii sunt :Iasi , Bacau , Piatra Neamt , Suceava
, Roman , Barlad si Vaslui.
Varietatea resurselor subsolului , cum sunt petrolul , carbunele brun , gaze naturale au asigurat
dezvoltarea industriei energentice , bazat pe prelucrarea acestora n termocentralele Borzeti ,
Comneti i rafinarii Darmneti , Oneti .
II. .REGIUNE SUD-EST : este asociat judeelor : Braila , Buzau , Constanta , Galati ,
Tulcea si Vrancea . Zona Sud-Estica o constituie Carpaii i Subcarpatii de Curbura succedati de
partea Nord estica a Campiei Romane si apoi intreg spatial de podis al Dobrogei . Regiunea
curpinde intreg cursul inferior al Dunarii si fatada Marii Negre .
Regiunea se distinge prin bogate resurse de petrol si gaze naturaleprezente in judetele
Braila , Buzau , Varncea , Galati si Platforma continental a Marii Negre . O importanta
semnificativa o au aici zacamintele de sare.

Un potential economic complex , o agricultura predominant zootehnica si pomi-viticola si

resurse umane usor deficitare caracterizeaza judetul Vrancea .
Detine un profil complex al industriei ce reiese pe de o parte din existent unor arii
traditionale de exploatare e resurselor minerale , iar pe de alta parte , din structura variata si
nivelul atins de industria prelucratoare .
Urbanizarea in aceasta regiune este accentuat n judeul Constanta . n general , aceasta
este deficitar sub aspectul numarului de orase ,impunandu-se consolidarea retelei urbane , prin
selectarea unor localitati rurale , cu perspective de dezvoltare .
III. REGIUNEA SUD MUNTENIA: include judetele : Prahova , Dambovita ,Arges ,
Ialomita , Teleorman , Giurgiu , Calarasi . Se distinge printr-un potential agricol superior , prin
remarcabile resurse energetic si unele din ele printr-un potential turistic recunoscut pe plan
mondial .
Resursele energetic au favorizat constructia unor mari centrale termice ( Brazi , Doicesti ) si
hidrotermice ( Vidraru ) , o industrie chimica performanta ( Slobozia ) , precum si o industrie
metalurgica viabila ( Targoviste ) si activitatile portuare ( Giurgiu , Oltenita).
IV.REGIUNEA VEST : cuprinde judetele Hunedoara , Caras-Severin , Timis si Arad .Se
distinge in principal prin prezenta bogatiilor subsolului , remarcabila fiind complexitatea lor .
Resursele subsolului au favorizat aparitia si dezvoltarea celor doua mari noduri ale industriei
metalurgice romanesti , Resita si Hunedoara .
Centrele polarizatoare ale intregii regiuni sunt Timisoara si Arad , cu o dezvoltare complexa ,
atat sub aspect economic , cat si social , cultural si turistic , precum si Hunedoara si Resita , cu
un pronuntat profil industrial , cu importante obiective turistice .
V. REGIUNE SUD-VEST OLTENIA : Cuprinde judetele : Valcea , Olt , Dolj , Gorj ,
Mehedinti . regiunii ii este characteristic un relief variat , ce cuprinde vresantii sudici ai Muntilor
Parang , Valcan ,Godeanu , Mehedinti precum si Piemontul Getic . Se remacra prin bogate
resurse forestirere , pasuni si fanete natural , prin importante resurse ale solului si subsolului .
Sistemele de localitati sunt polarizate de orase de marime mijlocie si orase mici .Se confrunta cu
numeroase aspecte ale poluarii apei , solului si aerului .
VI. REGIUNEA NORD-VEST : acoper aproape in intregime spatiul grupei nordice a
carpatilor orientali , Podisul Somesan , nordul Campiei de Vest si al muntilor Apuseni . Cuprinde
judetele Satu-Mare , Maramures , Bistrita-Nasaud , Cluj , Salaj , Bihor .

Aceasta regiune se caracterizeaza atat prin complexitatea fizico-geografica , cat si prin

cea economica , data de prezenta unor resurse energetice , metale neferoase , de existenta
industriilor constructoare de masini si a prelucrarii lemnului .
Industria alimentara si textile este reprezentata printr-o serie de intreprinderi prezente in
municipiile Cluj-Napoca , Oradea si alte orase precum Negresti , Seieni , Valea lui Mihai . Dintre
centrele de polarizare ale gruparii mentionam orasele : Cluj-Napoca , Oradea , Baia Mare , Satu
Mare si Sighetu Marmatiei , Bistrita-Nasaud .
Aceasta regiune indeplineste rolul de poarta turistica prin punctele de frontiere Oradea-Bors ,
Halmeu.
VII.REGIUNEA CENTRU : cuprinde urmatoarele judete :Mures , Harghita , Covasna ,
Brasov, Sibiu , Alba . Social economic regiunea se distinge prin :Industria extractiva , industraia
prelucratoare , agricultura , industrai alimentara .
VIII. REGIUNE BUCURESTI-ILFOV : cuprinde capitala tarii si judetul Ilfov . Se remarca
printr-o structura fico-geografica omogena , cu indocatori social-economici de concentrare
excesiva a unor activitati economice si a populatiei intr-un teritoriu relativ restrans .
In anul 2002 , zona metropolitana Bucuresti concentra o buna parte din populatia tarii si
peste 16% din populatia urban.

Bibliografie
Erdeli , G . , Cucu , V. , (2007) Romnia Populaie. Aezri umane. Economie., Editura
Transversal, Bucureti