Ion

de Liviu Rebreanu
Specia epica in proza de mari dimensiuni in care sunt antrenate numeroase
personaje la nivelul mai multor planuri narative, cunoscut cu o varietate de formule este
romanul.
In opera Ion, Liviu Rebreanu incearca sa fie cat mai partial, isi asuma
masca unui narator, ceea ce tradeaza obiectivitatea narativa, trasatura de baza a
realismului. Stilul lui este descriptiv, iar naratorul inregistreaza evenimentele, parand mai
fidel.
Naratiunea este heterodiegetica, la persoana a IIIa, naratorul fiind obiectiv,
omniprezent, omniscient, cu o perspectiva din darat si cu focalizare zero.
!itlul este un substantiv propriu, desemnand personajul principal, personajul
eponim al actiunii. !ema, legata de problematica pamantului, este dublata de tema iubire
in satul ardelean. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si
consecintele actelor sale.
Simetria incipitfinal se realizeaza prin metafora drumului care la inceput intra, si
apoi iese din satul "ripas. #rumul semnifica destinul unor oameni si caracterul ciclic al
vietii.
$odurile de e%punere indeplinesc fiecare o serie de functii. #escrierea fi%eaza
coordonatele spatiotemporale, dar are si functie de anticipare. Naratiunea reprezinta
realitatatea prin stilul cenusiu al romanului, iar dialogul sustine veridicitatea dand
cititorului senzatia de iluzie a vietii.
&%ista planuri narative paralele, viata taranilor si celor intelectuali, autorul trecand
de la un plan la altul prin alternanta, si succesiunea fiind redata prin inlantuire.
'ctiunea romanului incepe intro zi de duminica, la hora, in curtea !odosiei,
vaduva lui $a%im (prea. &%pozitiunea prezinta principalele personaje, timpul si spatiul,
ceea ce ofera deasemenea veridicitate romanului realist. In satul traditional, pamantul
reprezenta demnitatea umana, astfel formanduse doua grupuri dupa pozitia sociala, fapt
intarit si de fragmentul) "e de laturi, ca un caine la usa bucatariei, trace cu urechea si
'le%andru *lanetasu, dornic sa se amestece in vorba, sfiinduse totusi sa se vare intre
bogatasi.
Rolul horei in viata satului faciliteaza intemeierea de noi familii, acesta fiind si
motivul pentru care in hora joaca numai flacai si fete. +onflictul este pornit de hotararea
lui Ion de a o lua pe 'na ,fata bogata- la joc, desi el o placea pe .lorica ,fata saraca-.
Intriga este marcata de venirea lui /asile 0aciu, tatal 'nei , care il considera nedemn de
fiica sa, ea fiind deja promisa altui taran mai bogat. Rusinea la care este supus il face pe
Ion sa vrea razbunare, lasando pe 'na insarcinata si astfel il obliga pe tatal acestea sa
aprobe nunta.
+onflictul central al romanului este lupta pentru pamant, iar Ion este pus sa aleaga
intre iubirea fata de .lorica si averea 'nei. +onflictul e%terior, social dintre Ion al
*lanetasului si /asile 0aciu este dublat de conflictul interior dintre pamant si iubire.
Relatia ompamant este foarte puternica, scena in care Ion saruta pamantul fiind
principalul argument ,Se opri in mijlocul delnitiei 1...2. Il cuprinse o pofta salbateca sa
imbratiseze huma, so crampoteasca in sarutari...Sin sarutarea aceasta grabita simti un
fior rece, ametitor-. 'cesta este percepup ca pamantmama, ibovnica si in final stihie.
#esfasureara actiunii o aduce in prim plan pe 'na, care este sedusa de Ion, si
fortata sa accepte casatoria3 in acest conflict biata 'na este decat o victima tragica si
aceasta va gasi scaparea prin sinucidere. Nici asta si nici moartea copilului sau nu il va
impresiona pe Ion, garantia pamanturilor fiind grija lui principala. #evine haotic si nici
macar faptul ca .lorica este maritata cu *eorge nu ii va opri drumurile lui Ion catre
aceasta.
#eznodamantul este previzibil, *eorge fiind elementul primordial al destinului lui
Ion, acesta fiind cel ce ii curma viata. Sotul .loricai este arestat, aceasta ramane singura
si averea lui Ion revine bisericii.
In celalalt plan, conflictul dintre preot si invatator pentru autoritate ii este
defavorabil celui din urma. &l are o sotie, un baiat, !itu, si doua fete nemaritate, Laura si
*highi, si o casa care se avfla pe pamantul bisericii. Ion este cel ce il baga in conflict cu
autoritatile austroungare din cauza faptului ca dezvaluie ca invatatorul a scris jelba.
+ompromisul pe care il face aceste este sa voteze cu candidatul maghiar la alegeri.
/aduvia preotului 0elciug il impinge sa se dedice total comunitatii, iar romanul
se incheie prin momentul sfintirii bisercii construite de el.
In roman sunt prevazute elemente monografice ale satului romanesc) traditii
specifice, relatii de familie, de carciuma, institutii, autoritati. #e asemenea este pus in
evidenta si faptul ca satul se conduce dupa legi nescrise si ca incalcarea acestora duce la
pedepse si urmari tragice, ca si in cazul 'nei.
Ion, personajul principal al romanului este realizat prin tehnica basoreliefului.
&ste modelul tipic al taranului, pamantul pentru el fiind principala sa dorinta. &ste un om
caruia verbele a ravni si a poseda ii guverneaza viata, si il duc in stare sa o injoseasca
pe 'na inainte de nunta si sa curteze o femeie maritata. *oana dupa avere il
dezumanizeaza, iar moartea sa este simbolul pedepsei sale.
Naratorul lasa personajele sasi dezvaluie trasaturile ,autocaracterizare- si le
consemneaza gesturile, limabajul ,caracterizare indirecta-. !otodata acesta realizeaza o
biografie a personajelor si ii descrie asemeni unei fise medicale ,caracterizare directa-.
Romanul este impartit in 4 volume) *lasul pamantului si *lasul iubirii, avand
in total 56 capitole. .iecare denumire are cate o semnificatie de la primul capitol
Inceputul, pana la ultimul Sfarsitul.
Ion, de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv deoarece are ca trasaturi)
specificul relatiei naratorpersonaj, obiectivitatea naratorului care intretine viziunea
realista, utilizarea nararii la persoana a IIIa, cu focalizare zero, cu caracter criticacuzator
la adresa viciilor umane.