LICEUL TEHNOLOGIC VOINE TI

MATERIE
RECEP IA I STOCAREA MRFURILOR
REFERAT
CONTROLUL DE RECEP IE A MATERIILOR PRIME,
MATERIALELOR APROVIZIONATE

PROFESOR : ELEV:
AVRAM CORINA OPREA ALINA-GEORGIANA
CLASA: a XI-a A

An colar,
2013-2014
1
CONTROLUL DE RECEPTIE A MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR
APROVIZIONATE
1. Metode de control statistic al calitatii
In conceptia moderna, rolul controlului este de a actiona si interveni in mod operativ pentru ca
produsul final sa corespunda conditiilor cerute- sa indeplineasca calitatea de conformitate sau altfel spus,
toate elementele care caracterizeaza produsul final sa corespunda cu cele inscrise in documentatia de
proiect , pe desenele de ansamblu sau in contract.[1]
Metodele de control al calitatii in procesul de fabricatie au in vedere toate etapele de realizare a unui
produs si sunt urmatoarele:
1. Autocontrolul;
2. ontrolul in lant;
!. ontrolul inte"ral;
#. ontrolul prin sonda$ empiric;
%. ontrolul statistic al calitatii.
1.1 Controlul statistic al calitatii
&ste cea mai utilizata metoda si se bazeaza pe controlul prin esantionare, in cadrul caruia prin
esantionul e'tras (n) controlat in totalitate se obtin rezultate si concluzii asupra intre"ului process de
fabricatie sau lot de produse finite privind:
- stabilitatea fabricatiei;
- capabilitatea proceselor de fabricatie;
- precizia de realizare a caracteristicilor de calitate controlata.
ontrolul statistic al calitatii se poate utiliza:
- in productia de serie indiferent de natura produsului;
- in productia de unicate a pieselor foarte mari;
- pentru verificarea unor parametri te*nici in fllu'ul procesului;
Metodele de control statistic al calitatii pot fi aplicate in doua situatii distincte:
- controlul statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil(A+,);
- controlul statistic pe flux de fabricatie;
Metode de control statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate
acceptabil(AQL)
ontrolul statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil se aplica
dupa ce un lot de piese subansamble sau produse au fost fabricate( inainte de livrare sau la receptie).,a
acest control, pe baza intele"erii intre furnizor si benficiar, se stabileste un plan de esantionare, se
preleveaza un esantion din lotul de produse care se controleaza si, in functie de rezultate se accepta sau
se respin"e lotul.
-eoarece controlul statistic presupune controlarea unui esantion de n produse dintr-un lot de .
produse, astfel incat n//., iar concluziile se refera la toate produsele ., pot aparea urmatoarele riscuri:
- riscul furnizorului 0 de a se respin"e lotul c*iar daca la un control inte"ral s-ar constata lot
corespunzator;
- riscul beneficiarului- 1 2 de a accepta un lot c*iar daca la un control inte"ral s-ar constata un
lot necorespunzator .
3rin aplicarea calculului probabilitatilor se poate determina care sunt valorile riscurilor (0 si 1) si
cum se pot diminua valorile acestor riscuri.ele doua riscuri pot fi eliminate si c*iar reduse la zero daca :
- se analizeaza in prealabil procesul de fabricatie si masurile pentru stabilizarea acestuia;
- se stabilesc corect caracteristicile planului de esantionare.
2.1 Nivelul de calitate acceptabil AQL
2
- este nivelul de calitate care corespunde unei probabilitati de acceptare specificate relativ ridicate
intr-un plan de verificare; reprezinta fractiunea defectiva maxima ( sau numarul maxim de defecte pe 100
de unitati de produs) care, in scopul verificarii calitatii prin esantionare, poate fi considerata in mod
satisfacator drept calitate medie a procesului de fabricatie la furnizor.
and se foloseste controlul statistic la receptia loturilor pe baza nivelului de calitate acceptabil A+,
se pot aplica doua procedee :
a. verificarea calitatii prin atribute conf. STAS 3160/2-84- verificarea se face prin
constatarea, pe fiecare unitate de produs a unui esantion prelevat dintr-un lot, a
prezentei sau absentei unor caracteristici calitative dinainte stabilite si considerarea,
dupa modul de e'primare a calitatii lotului, fie a numarului toatal de unitati care poseda
sau nu aceste caracteristici, fie a numarului total de defecte "asite pe unitatile de produs
din esantion;este o metoda de control specifica industriei metalur"ice, cercetarii
stiintifice, etc;
b. verificarea calitatii prin masurare conf. STAS 3160/3-84- verificarea calitatii se face
prin masurarea unei caracteristici cantitative( masurabile) pe fiecare unitate de produs a
unui esantion prelevat dintr-un lot;metoda este specifica industriei constructiilor de
masini.
Ambele procedee prezinta o serie de elemente commune:
- ambele utilizeaza pentru inde'area planurilor de verificare, indicatorul A+, cu valori identice,
sandardizate, pe domeniul 4,1 2 145;
- pentru ambele procedee efectivul lotului si nivelul de verificare determina o litera de cod; in
functie de litera de cod si de valoarea specificata pentru A+,se stabileste efectivul esantionului
ce trebuie prelevat si verificat, precum si criteriul de acceptare corespunzator metodei de
verificare adoptate;probabilitatea de acceptare a unui lot a carui calitate este e"ala cu cea
caracterizata de valoarea stabilita pentru A+, se mareste odata cu cresterea efectivului
esantionului, dar dupa le"i statistice diferite. [1]
,a aplicarea controlului statistic al calitatii loturilor de produse pe baza A+,, se folosesc o serie de
termeni si simboluri conform 67A6 !184-9#.
Gradul de severitate:
6tabileste conditia de acceptarea a loturilor in functie de stabilitatea proceselor de fabricatie la
furnizor, de seriozitatea acestora, respectiv de rezultatele controalelor anterioare. 3oate fi: redus, normal
si sever.
:radul de severitate normal se aplica la controlul sin"ular( verificarea unor loturi intamplatoare)
sau cand se controleaza un produs pentru prima data.
:radul sever, este un nivel mai pretentios decat primul: la acelasi esantion n de produse , volumul
defectelor pentru care se admite sau se respin"e lotul este mai mic.
:radul redus :atat efectivul esantionului cat si volumul defectelor pentru care se admite sau se
respin"e lotul, sunt mai mici decat la controlul normal.
Intotdeauna se incepe controlul cu "radul normal de severitate, "radul de severitate se stabileste
in functie de rezultatele controalelor anterioare si este *otarat de cel ce efctueaza controlul.;e"ula de
severizare este prezentata in fi". 2.#.
2.3 eri!icarea calitatii prin "asurare( #$A# 31%&'3-())
In cazul verificarii prin masurare se determina valoarea efectiva a caracteristicii de calitate
e'aminata, valoare care se utilizeaza in calculele pentru luarea deciziei asupra lotului.Acceptarea unui lot
este determinata de estimarea tendintei centrale si a variabilitatii ce caracterizeaza repartitia statistica a
caracteristicii de calitate in lot si de considerare a acestor marimi in raport cu limitele de tolerante
specificate.
,a aplicarea meodei de verificare prin masurare, se stabilesc planurile de verificare prin
esantionare simpla in conformitate cu 67A6 !184<!-9# si caracterizate prin :
- elemente de intrare constante standard: nivelul de calitate acceptail A+,, nivelul de verificare
.v, efectivul lotului . si metoda de verificare s, ;, =, si care se stabilesc prin contract;
- elemente constitutive: efectivul esantionului de verificat, constanta de acceptare > sau, in cazul
procedeului "rafic, "raficul de decizie.
.ivelul de verificare .v si A+, determina impreuna efectivul esantionului de verificat si stabileste
in acest mod "radul de consistenta a informatiei asupra calitatii lotului din care a fost prelevat esantionul
respectiv.Marimea riscuui inerent fiecarui plan in parte este pusa in evidenta de caracteristicile operative
prezentate in 67A6 !184<!-9#.
3
2.* eri!icarea calitatii prin atribute( #$A# 31%&'2-())
In cazul verificarii prin atribute, caracteristica de calitate e'aminata este considerata numai prin
prisma conformitatii sau neconformitatii fata de specificatii, fara a interesa valoarea efectiva .
Acceptarea unui lot se face in functie de numarul defectelor sau defectivelor "asite in esantion.
3entru aplicarea acestei metode nu se impun restrictii referitoare la repartitia statistica a
caracteristicilor de calitate.
67A6 !184<2-9# stabileste planuri de verificare prin esantionare simpla,dubla si multipla.
,a aplicarea meodei de verificare prin atribute, se stabilesc planurile de verificare prin esantionare
simpla in conformitate cu 67A6 !184<!-9# si caracterizate prin :
- elemente de intrare constante standard: nivelul de calitate acceptail A+,, nivelul de verificare
.v, efectivul lotului . si tipul planului de esantionare(simplu, dublu sau multiplu), elemente
care se stabilesc in contract;
- elemente constitutive: efectivul esantionului de verificat n, constanta de acceptare A si
numarul de respin"ere R .
.ivelul de verificare .v si A+, determina impreuna efectivul esantionului de verificat n si
stabileste in acest mod "radul de consistenta a informatiei asupra calitatii lotului din care a fost prelevat
esantionul respectiv.Marimea riscuui inerent fiecarui plan in parte este pusa in evidenta de caracteristicile
operative prezentate in 67A6 !184<2-9#.
2.( Metoda zero acceptare + A,& ( #$A# 12(-(--&)
Metoda zero acceptare reduce riscul beneficiarului de a accepta loturi de produse la care
procentul de defecte sa fie mai mare decat valoarea A+, cu care s-a controlat.
&senta metodei consta in faptul ca se admit numai loturile pentru care esantioanele prelevate nu
prezinta defecte.omparativ cu metoda verificarii calitatiiprin atribute, meoda zero prezinta o serie de
avantaje:
a. reduce riscul beneficiarului de a accepta loturi cu defecte;
b. utilizeaza esantioane mult mai mici;
c. sunt eliminate erori mari care apar pentru loturile mici sau pentru cele care au valoare A+,
foarte mica.
.denti!icarea co"ple/itatii controlului
? problema deosebita este ridicata de intrebarea 0ce si cand trebuie controlat1@ .3roiectantul
te*nolo"iei de control stabileste daca controlul se va realiza intre operatiile de prelucrare sau la
sfarsitul tuturor prelucrarilor, in raport cu importanta functionala apieselor si produselor, sau c*iar a
cotelor care se realizeaza.
In cazul operatiilor de comple'itate inalta care realizeaza dimensiuni de importanta redusa este
lo"ic sa se controleze procesul, in timp ce in cazul operatiilor de comple'itate redusa care realizeaza
dimensiuni de importanta inalta se va controla dimensiunea .
4