Alalia se incadreaza in categoria tulburarilor de limbaj polimorfe,
alaturi de afazie. Din punct de vedere etimologic, termenul de alalie provine din grecescul alales, care inseamna fara vorbire sau mutenie. Tulburarea mai este denumita si prin termenii: audimutitate, intarziere innascuta a vorbirii, mutenia auzitorilor, mutenia idiopatica etc. Un diagnostic diferential in alalie poate fi adaptat dupa 3! ani si in conditiile cand dupa aceste varste subiectul nu reuseste sa comunice oral si atunci se inlatura impoteza de retard si mutenie. "auzele alaliei sunt deosebit de comple#e si foarte greu de precizat. "onform lui Arnold , cauzele se impart in doua categorii : $%. "auze idiopatice: imboldul deficitar in vorbire capacitatea redusa de imitare factori ereditari !&' din cauze (%. "auze paratipice: cauze din timpul nasterii boli grave din copilaria timpurie: variola, encefalita, ra)itism "onform lui *erendes e#ista, de asemenea, doua categorii de cauze interne si e#terne: $%. "auze interne : slaba dezvoltare a auzului fonematic lipsa imboldului in gandire traume din timpul nasterii intarzieri psi)omotorii (%. "auze e#terne: bolile sin primii 3 ani de viata +obirea alalicilor nu se confunda cu lipsa de vorbire a deficientilor de intelect profund, a surdomutilor, a disartricilor sau a afazicilor. Desi pot e#ista intarzieri mintale, alalia nu presupune deficit de intelect de tip oligofrenic, cu toate ca sunt evidente tulburari de perceptie, de gandire si imaginatie, de comunicare si indemanare motorie. Aceste caracteristici sunt si in functie de forma alaliei. ,n asanumita alalie motorie, alalicul intelege sensul cuvintelor si il retine, dar nu le poate pronunta. -#ecuta ordinele verbale si poate arata obiectele indicate. .oate emite unele sunete nearticulate si c)iar cuvinte mono si bisilabice. ,n alta forma de alalie, cea senzoriala, dimpotriva, alalicul nu intelege sensul vorbirii, dar poate repeta sunete si unele cuvinte cu o structura mai simpla. Desi pot sa auda bine, au dificultati de perceptie a directiei sunetelor. /orma cea mai grava de alalie este cea mi#ta, in care predomina, fie caracteristicile din prima, fie din a doua. Alalicul are posibilitatea sa pronunte unele silabe si cuvinte, dar pe care le folosesc foarte rar. Au posibilitatea sa inteleaga unele cuvinte izolate, dar sunt incapabili sa descifreze sensul propozitiei.
0e pot identifica o serie de caracteristici generale, comune, pentru toti alalicii, indiferent de forma alaliei pe care o au. Dintre acestea pot fi mentionate: lipsa de e#presivitate, rigiditatea in miscari si comportament, dezinteres pentru activitate, vointa scazuta, deficite de atentie si de perceptie, slaba dezvoltare a motricitatii, o intarziere generala in evolutia psi)ica, ca urmare a lipsei comunicarii verbale etc. ,n terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere. ,nstituirea terapiei logopedice se impune atunci cand tulburarea este depistata, de preferat in primii 31 ani de viata, deoarece se considera ca invatarea limbajului verbal dureaza apro#imativ 3 ani in cazul alaliei. ,n literatura de specialitate e#ista programe specifice pentru aceasta tulburare, care constau in invatarea limbajului verbal, incepand cu e#ercitiile de miogimnastica 2mai ales in cazul alaliei motorii care presupune o anumita afectare la nivelul aparatului fonoarticulator%, continuand cu invatarea separata a sunetelor, apoi cu introducerea acestora in silabe, cuvinte simple si asa mai departe. ,n cazul alaliei terapia logopedica este de durata, prognosticul bun depinzand de absenta altor tulburari asociate si de tipul si durata interventiei logopedice. De asemenea, foarte important este ca parintii sa respecte programul sedintelor impus de logoped si sa nu faca pauze foarte mari intre acestea. *ibliografie: +erza, -mil. 2(&&3%, Defectologie si logopedie. *ucuresti: -ditura "redis. 444.logopedics.info.ro .si)ologos.ro