Ioan SLAVICI - biografie - (opera si scrierile)

n. 18 ian. 1848, corn. Siria, jud. Arad -. 1! aug. 1"#$, Crucea de %os - &anciu, jud.
Vrancea.
&ro'a(or
)iul lui Sa*u Sla*ici, cojocar, si al +lenei (n. ,orlea).
Scoala eleen(ara in Siria (18$4-18$8), liceul la Arad si -iisoara (18./-18.!),
bacalaurea(ul la Sa(u 0are (18.8). incepe )acul(a(ea de 1rep( la ,udapes(a (18.8) dar,
ibolna*indu-se, isi in(rerupe s(udiile. Le con(inua in anul ura(or la Viena, paralel cu s(agiul
ili(ar. S(uden( la Viena, pana in 18!#, audia'a cursurile unor prof. de renue, ci(es(e cu
lacoie, insusindu-si, s(iula( si de prie(enia cu +inescu, o buna cul(ura s(iin(ifica si
filosofica. +inescu ii inlesnes(e con(ac(ul cu 2%uniea2 si Con*orbiri li(erare, unde
debu(ea'a, in 18!1, cu coedia )a(a de birau. ipreuna cu +inescu pune ba'ele Soc.
acadeice sociale li(erare 23oania juna2 si organi'ea'a, in 18!1, ca presedin(e al soc. si al
coi(e(ului de organi'are, Serbarea de la &u(na a s(u-den(iii roane din (ara si s(raina(a(e.
Lucrea'a in biroul unui a*oca( din Arad, apoi ca ar4i*ar consis(orial la 5radea. in (oana lui
18!4, pleaca la Iasi, s(abilindu-se, la finele aceluiasi an, la ,ucures(i, unde e secre(ar al
Coisiei pen(ru col. 6uru'ac4i, prof., apoi redac(or la -ipul (18!.). Aici *a fi coleg cu
+inescu si Cara-giale. In 1881 (dec.), apare *oi. 7o*ele din popor, recen'a( elogios de 7.
8enopol si de 0. +inescu. in 188# es(e ales ebru coresponden( al Acad. pen(ru
con(ribu(ia la edi(area doc. 6uru'ac4i. in acelasi an, *ara, in(reprinde o cala(orie in I(alia,
ipor(an(a pen(ru cople(area cul(urii sale ar(is(ice. in 1884, se s(abiles(e la Sibiu, in(eeind
-ribuna, sub lo'inca de*eni(a faioasa 2Soarele pen(ru (o(i roanii la ,ucures(i rasare2.
Acu'a( de 2agi(a(ie ipo(ri*a s(a(ului2, i se in(en(ea'a procese, solda(e cu aen'i si un an de
inc4isoare, la Va( (1888-188"), unde redac(ea'a pria lucrare eorialis(ica, )ap(a
oeneasca. &riind in 18"# ce(a(enia roana, SLAVICI se s(abiles(e la ,ucures(i,
infiin(and, in anul ura(or. Coresponden(a roana, spre a ili(a in fa*oarea cau'ei na(ionale
a roanilor din -ransil*ania. in 18"4, ipreuna cu Caragiale si Cosbuc, scoa(e re*. Va(ra,
unde, in acelasi an, publica in foile(on roanul 0ara (in *oi. 1"/.). 7ui(, (o( acu, direc(or
al Ins(i(u(ului 2Ioan 5((e(eleisanu2 din 0agurele (,ucures(i), se s(abiles(e cu failia acolo,
rupand pen(ru un (ip lega(urile cu luea li(erara. in 1"/9 pries(e &reiul Acad. 3oane
pen(ru roanul 1in ba(rini (1"/#). in preaja si in (ipul priului ra'boi ondial, conduce
'iarul filogeran :iua si colaborea'a la ;a'e(a ,ucures(ilor, 'iarul ocupa(iei gerane,
ipreuna cu Arg4e'i s. a., pledand pen(ru neu(rali(a(e. Ca urare, dupa ra'boi e in(eni(a(
la Vacares(i. Consec*en( ideilor poli(ic o-sociale si orale din (inere(e, SLAVICI se *ede
ins(raina( de epoca, respins de ea. Scrie insa pana in ul(ia clipa, publicand *oi. de
eorialis(ica (inc4isorile ele, 1"#1< Ain(iri, 1"#4) si roane (1in doua lui, 1"#1< Cel
din ura aras, 1"#9< 1in paca( in paca(, 1"#4 - in foile(onul re*. Ade*arul li(erar si ar(is(ic).
1aca +inescu e incepa(orul poe'iei roane oderne, iar Caragiale al (ea(rului, SLAVICI
es(e, ala(uri de Creanga, cel care a pus ba'ele pro'ei noas(re oderne, respec(i* ale
roanului. 3ecep(area sa de ca(re cons(iin(a li(erara a con(eporanilor si a urasilor a fos(
insa ai len(a.
Asiila( adesea li(era(orilor inori ai *eacului (recu( (ransil*anean, i s-a reprosa(,
e=agerandu-se, 2didac(icisul2 si liba 2(erna2. 1escoperindu-i-se, ai apoi, adanciea
obser*a(iei sociale si psi4ologice, i s-a recunoscu( eri(ul pioniera(ului in pro'a noas(ra, cu
deosebire in cea ardeleana (I. ,rea'u, ;. Calinescu, -. Vianu). 1ar abia in deceniile sap(e-
op( ale *eacului nos(ru ade*ara(a oderni(a(e a lui SLAVICI incepe a fi pusa in e*iden(a,
descifrandu-i-se pre'en(a in opera a unor s(ra(uri de profun'ie, ca 2refle=ia in fic(iune a
subcons(ien(ului auc(orial2 (0agdalena &opescu) sau a unei 2orale is(orice2 (0. :aciu).
Apar(inand unei epoci de apla iscare a s(ruc(urilor sociale, care-si cau(a acu un nou
ec4ilibru in locul celui 2pa(riar4al2, SLAVICI isi creea'a opera in(r-un sub(il acord cu sensul
in(i al aces(ei epoci, c4iar si a(unci cand, in ul(ia par(e a *ie(ii, ges(urile sale sociale par a
*eni in con(radic(ie cu ea. Scrii(orul se despar(e 4o(ara( de gandirea social-filosofica si
ar(is(ica a epocii an(erioare, de cliseele roan(isului, fiind in ul(e la(uri un precursor al
ideilor li(erare de ai (ar'iu. Conser*a(orisul sau es(e o iagine care (rebuie re*i'ui(a in
ul(e pri*in(e. SLAVICI crede ca spiri(uali(a(ea oeneasca nu are niic e(afi'ic in sine, ca
2oul e re'ul(a(ul organic al *ie(ii sociale2 si ca ar(a e o ac(i*i(a(e uana ra(ionali'abila, desi
nu reduc(ibila la ra(iune (2fruosul poa(e, dar nu cere sa fie in(eles2). Ideologia sa poli(ico-
sociala si li(erara es(e elioris(a, cre'and in progres, la ni*el indi*idual si social, dar in(r-un
progres 2organic2, 2len(2. Scopul aeliora(i* es(e ineren( indi*idului cons(ien(. +(ic4e(a
e(icisului, ce i s-a aplica(, es(e as(fel superficiala si siplifica(oare. Cri(eriul lui SLAVICI nu
a fos( e(icul, ci cali(a(ea uana, 2firea oeneasca2, aceas(a ingloband e(icul, social-is(oricul
si filosoficul, inal(a pla(fora a uanului i-a sluji( ca uni(a(e de asura si pen(ru sine si
pen(ru eroii sai. )iind des(ina(a oaenilor, opera sa se iplines(e nuai in si prin ac(ul
lec(urii> 2Ceea ce da operei de ar(a *ia(a es(e efec(ul ei2. As(fel ca SLAVICI es(e in(eresa( ai
ul( de esaj deca( de e=presie, liba a*and pen(ru el o *aloare func(ionala senifican(a si
nuai in al doilea rand *aloare e=presi*a, es(e(ica. &reocupa( de acrocososul social a
carei ipos(a'iere par(iculara e indi*idul, el cau(a subs(an(a ajora, fundaen(ala a libajului
(ar(a) si ai pu(in rasfrangerea nuan(ei indi*iduale, fiind, as(fel, unul din(re priii care
obser*a liba roana sub la(ura de pur(a(oare a unor eleen(e de gandire si si(ire
specifice, preergand unor ,laga, Iorga, 0. Vulcanescu, C. 7oica. Liba lui (opera) es(e, de
aceea, capabila sa e=prie ade*arurile esen(iale despre oul is(oric, desi e ai pu(in
ci'ela(a si rafina(a es(e(ic. Ca si -i(u 0aiorescu, SLAVICI si-a in(eles si asua( des(inul de
in(eeie(or, eroarea lui fiind insa aceea ca, spre deosebire de con(eporanul sau, nu s-a
lii(a( la doeniul cul(urii si ar(ei, na'uind o re*olu(ionare a socie(a(ii prin persuasiune. In
ac(i*i(a(ea li(erara si social-cul(urala a lui SLAVICI se dis(ing cu clari(a(e doua perioade ari.
&ria jua(a(e a *ie(ii es(e a cau(arilor, a gandirii elas(ice, dialec(ice, a crea(iei li(erare
originale, au(en(ice< a doua es(e a can(onarii in cer(i(udini osifica(e, doga(ice, a
siplificarilor a(inse uneori de e(icis. &asiunii de a descoperi ade*arul, pen(ru sine si pen(ru
seeni, ii ia locul (rufia de a ipune aces( ade*ar ca nora obliga(orie celor din jur.
Ade*ara(ul SLAVICI raane pen(ru noi (anarul S2 a(a( opera sa li(erara ajora, ca( si
gandirea li(erara si sociala *aloroasa apar(inand priei sale perioade, plasa(a apro=ia(i*
in(re 18!1, anul debu(ului, si 18"4, apari(ia 0arei. in aceas(a perioada, SLAVICI pornes(e cu
ra*na si energie inepui'abila la cons(ruirea personali(a(ii sale, prin s(udiu, lec(ura si
edi(a(ie, prin scris si ac(iune social-cul(urala direc(a. Ideile pri*i(oare la ar(a si li(era(ura,
forula(e in ar(icole si in coresponden(a, se incadrea'a sferei realisului odern, desi ele
se sprijina adesea pe (e'e clasice. &areri de acu(a per(inen(a si oderni(a(e are SLAVICI
asupra personajului epic sau asupra probleelor de re(orica pro'ei realis(e, unele ac(uale si
a'i. &ersonajul epic, crede, (rebuie sa fie o odelare specifica a reali(a(ii is(orice si sufle(es(i
a oului, sin(e'a sociala si e(nica. +l dis(inge in(re personajul 2preedi(a(2 si cel 2fora(2,
nuind as(fel ceea ce, ai (ar'iu, +. 0. )ors(er *a nui personajul 2pla(2 si respec(i*, cel
2ro(und2. In concep(ia lui S., personajul (rebuie sa de(ina un 2prisos de pu(ere2, sa fie
s(ruc(ura( pe o 2problea2 *ec(oriala. +l (rebuie 2fora(2 prin 2lup(a pen(ru *oin(a, re'on si
luea din afara2, in(re 2inc4ipuire2 si 2fire2, lup(a care culinea'a in acel punc( 2unde firea
ajunge sa predoine'e asupra inc4ipuirii2. &e de al(a par(e, SLAVICI crede, (o(usi, ca
ideali'area e necesara, in spiri(ul unei u(opii a eficien(ei sociale a li(era(urii. A*and o idee
oderna despre rolul ac(i* al ci(i(orului in ac(ul lec(urii, SLAVICI forulea'a ul(e obser*a(ii
pline de ie' despre cele ce ar (rebui sa fie principiile de ba'a ale unei re(orici (nes(a(ua(e,
desigur, de el) a realisului si roanului -2obiec(i*i(a(ea2, 2firescul2 si 2consec*en(a2. -oa(e
aces(e idei sun( ase'a(e, de al(fel. Ia (eelia pro'ei sla*i-ciene. A(a( sub rapor(ul in(eeierii
unor ca(egorii es(e(ice oderne, ca( si sub acela al sondarii, prin ele, a subs(an(ei social-
is(orice roanes(i oderne, al configurarii unui odel li(erar uan ode, con(ribu(ia pro'ei
scrii(orului es(e ines(iabila. 5ul lui SLAVICI es(e plasa( in(r-un ori'on( *as(, incoparabil
ai larg fa(a de acela al pro'a(orilor predecesori. +s(e ori'on(ul 2firii oenes(i2, in care
e=is(en(a indi*idului se ara(a ca o rela(ie cople=a cu is(oria, op(iis(a sau (ragica, prin
confrun(area cu un des(in supraindi*idual pe care o presupune. &ersonajul sla*ician isi cau(a
fericirea in spa(iul is(oric al epocii sale, neul(uindu-se insa cu ceea ce ii ofera aces(a.
1incolo si ai presus de spa(iul is(oric in care e ase'a( de propria *oin(a sau de iprejurari,
es(e pre'en( ori'on(ul 2firii oenes(i2, ca (opos ini(ial sau ca aspira(ie peranen(a a
personajului SLAVICI incepe creand personaje 2pla(e2, in cadrul pieselor de (ea(ru si al
baselor din priii ani. Cele (rei coedii, )a(a de birau (18!1), -oane sau *orbe de claca
(18!$) si &olipul unc4iului (188.) sun( ici e=erci(ii in jurul unor si(ua(ii coune (ra(a(e
*ode*ilesc. &ria e o idila rurala, in care, in(re doi concuren(i la ana fe(ei priarului,
(riufa e=ponen(ul luii (radi(ionale, si pierde cel 2doni(2. in draele is(orice, scrii(orul
urares(e in c4ip declara( ipos(a'ierea unor problee social-poli(ice ale pre'en(ului. +poca
lui ,ogdan-*oda din draa oonia e prefera(a pen(ru ca e 2cea ai aseenea cu a
noas(ra2, prin con(radic(ia insolubila in care e pus eroul *rand sa faca poli(ica pa(rio(ica fara a
abdica de la un cri(eriu oral anis(oric si suprana(ional. ;aspar ;ra(iani (188.) es(e proiec(ia
ideii, scupe au(orului, de (oleran(a na(ionala, in spiri(ul aceleiasi e=igen(e a oeniei. 1ar
na'uin(a scrii(orului de a in(eeia draa(urgia na(ionala oderna nu es(e sus(inu(a de un
(alen( draa(ic pe asura. 1oeniul propriu lui SLAVICI raane epicul. Au(orul 0arei es(e
roancierul innascu( care insa, lipsi( de (radi(ia genului la noi, se ignora ca a(are si nu se
dedica deca( prea (ar'iu *oca(iei au(en(ice. +l percepe *ia(a ca dura(a is(orica si
fenoenologica (o(oda(a, ca de*enire dialec(ica a indi*idului in si prin luea lui. &o*es(ile,
redac(a(e, cele ai ul(e, inain(e de 1881, cons(i(uie pria (en(a(i*a epica de a 2reproduce
gandirea poporului roan2, folosind 2fap(ele si ideile2 (e'aurului folcloric ca pe un 2sc4ele(
foar(e sarac2, caruia ii da *ia(a originala confor cu personali(a(ea proprie, cons(ien( ca
2fiecare da acelui fap( ipor(an(a pen(ru care si(e ai ul( predilec(ie2. Ca si in ca'ul lui
Creanga, originali(a(ea po*es(ilor lui SLAVICI se asoara dupa felul in care sabloanele
populare incorporea'a obsesii personale in(r-o aniera si liba proprii. &robleele
*ii(oarelor nu*ele si roane rasar in po*es(i, adesea foar(e pregnan(. In )lori(a din codru,
eroina ridica la condi(ia uana nis(e (al4ari an(ropofagi, Ileana cea sirea(a ne *orbes(e, prin
in(erediul fan(as(icului folcloric, despre is(erul sen(ien(elor oenes(i, 1oi fe(i cu s(ea
infrun(e e i(ul fericirii failiale *a'u(e ca lege a uanului e(c. &eripe(iile eroilor se inc4eie
prin res(abilirea principiului firescului, incalca( pen(ru oen( de ac(iunea 2raului2> egoisul,
lenea, dorin(a de pu(ere. 7u*elis(ica es(e pasul cel ai ipor(an( facu( de SLAVICI in direc(ia
crearii unor s(ruc(uri li(erare oderne in pro'a noas(ra.
Sub aspec(ul ca(egoriei forale, el (rece de la 2personajul pla(2 al prielor nu*ele, la
2personajul ro(und2 al celor de dupa 188/, cucerind, concoi(en(, in cele ai reusi(e opere,
au(en(ici(a(ea profunda, de (ip odern, a uanului. In paralel, isi creea'a si perfec(ionea'a
unel(ele (in priul rand, anali'a psi4ologica, principala con(ribu(ie a lui SLAVICI la aces(
capi(ol al (e4nicilor odee). 1e la incepu(, nu*elele a(es(a efor(ul odelarii ar(is(ice a
s(ruc(urilor subs(an(iale ale epocii si accesul la problea fundaen(ala a aces(eia, in(egrarea
indi*idului 2pa(riar4al2 in is(oria oderna. Aces(e s(ruc(uri sociale corespund in opera unor
s(ruc(uri biografice in(erioare ale au(orului. As(fel, sub un aspec(, &opa -anda, personajul
priei nu*ele, es(e SLAVICI - 2dascalul2, prefigurand in(reaga biografie ul(erioara a au(orului.
7o(a de idilis acu'a(a de cri(ica la priele nu*ele *ine din re'ol*area inca superficiala a
unor conflic(e, care nu iplica deocada(a ni*elul e=is(en(ial al personajelor, raanand la
ni*elul sen(ien(al sau social-co(idian. 0ediul es(e inca cel (radi(ional, al unui sa( si al unei
uani(a(i necon(radic(orii, iar personajele sun( consubs(an(iale ediului. Lup(and pen(ru a
ci*ili'a prin e=eplul personal un sa( paragini(, parin(ele -randafir nu es(e un u(opis(, el are
un odel real (sa(ul unde se nascuse) care e pen(ru el s(area norala a luii. Carac(erul
non-con(radic(oriu al rela(iei personaj-ediu es(e sublinia( de *ocea nara(i*a ipersonala,
e=priand cu sfa(osenie si uor punc(ul de *edere al ediului. Ca a(are, &opa -anda es(e
una din(re cele ai s(enice pagini ale li(era(urii noas(re, *orbind, fara no(e false, despre
sansa oului de a-si afla iplinirea in luea sa. Celelal(e nu*ele ale incepu(ului,
Scoron,;ura sa(ului si La crucea din sa( sun( (oa(e cons(rui(e pe inore inciden(e
in(er*eni(e in cadrul rela(iei indi*id-ediu, inciden(e solu(ionabile si eni(e sa ase'e aceas(a
rela(ie in(r-un ec4ilibru ai (rainic. Si ,udulea -aic4ii aduce in pri-plan pre'en(a,
dispropor(iona(a la pria *edere, a ediului. Ipor(an(a acorda(a aici ediului (personajele
sa(ului na(al al lui 6u(u) se jus(ifica prin aceea ca, sub un aspec(, 6u(u e insul care nu si-a
afla( inca locul eni(. -o(usi, ,udulea -aic4ii es(e o nu*ela ul( ai cople=a deca(
celelal(e. 1esi *ocea nara(i*a si coicul sipa(iei e=pria ferici( lega(ura in(ia cu
abien(ul, eroul nu ai es(e aici doar o indi*iduare a ediului. Adap(abili(a(ea sa e o
desc4idere fa(a de is(orie si fiul cipoiesului e ispi(i( de o cariera burg4e'a. +l are insa
pu(erea de a se opri din alunecare, re*enind in spa(iul uani'an( al incepu(urilor. &rin
aceas(a op(iune libera, 6u(u es(e priul personaj liber de is(orie al li(era(urii noas(re, priul
care ia cunos(in(a de ori'on(ul is(oriei si se delii(ea'a cons(ien( de el. -o(oda(a, 6u(u
repre'in(a pria (en(a(i*a clara de personaj 2ro(und2. Al(fel spus, priul personaj odern al
pro'ei roanes(i. iplinirea la ni*el ajor a aces(or cau(ari o cons(i(uie0oara cu
noroc (1881). Ci'arul ;4i(a alege fara e'i(are desprinderea de (arul pa(riar4ali(a(ii,
a*en(ura is(oriei, a(ras de irajul capi(alului> el parases(e sa(ul spre a cas(iga bani la 20oara
cu noroc2, pen(ru a-si desc4ide a(elier cu unca salaria(a la oras. +l nu dores(e boga(ia si
nici pu(erea, ca Lica. Scopul sau principal raane 2linis(ea colibei2 sale. In con(ac( cu Lica
insa, ;4i(a se *ede a(ras (o( ai depar(e de scopul ini(ial, ins(raina( de sinele sau.
ins(rainarea e un proces cople=, in care dorin(a de iboga(ire e nuai unul din fac(ori si nu
cel ai ipor(an(. 1in oen(ul in care Lica descopera o re'is(en(a in ;4i(a, iar aces(a
descopera ca re'is(en(a sa nu are sanse de i'banda, singura cale care le raane es(e lup(a.
1edesub(ul jocului in care unul pare a urari doar sa-1 cupere pe celalal(, iar aces(a doar
sa se lase cupara(, se afla confrun(area din(re doua *oin(e. ;4i(a in(elege ca singura
sal*are pen(ru el es(e oar(ea, care-i poa(e oferi copensa(ia ani4ilarii principiului 2rau2.
As(fel, in 0oara cu noroc socialul si e(icul se prelungesc (ulbura(or spre e(afi'ic, *ic(oria
finala apar(inand nu unui indi*id, ci unui principiu, ideii orale (radi(ionale, ori'on(ului uan.
Si in nu*elele ul(erioare apelul indi*idului la aces( ori'on( uan (ransis(oric e considera( inca
posibil. 1u(u, din Cooara, sau os 0arian, din 5 *ia(a pierdu(a, dupa ce incearca fara
succes e=perien(a banului si a orasului, se rein(orc in spa(iul securi'an( al sa(ului na(al.
7u*elele si po*es(irile ul(erioare perioadei sc4ea(i'ea'a cel ai adesea aceeasi s(ruc(ura,
infa(isand oaeni care esuea'a parasind, sau sal*ea'a recucerind ori'on(ul oeniei. In
Spiru Calin, Va(ra parasi(a, 1in *alurile *ie(ii, 7u(a, 7egrea ba(ranul, San Vasai si al(ele,
lipsesc sub(ili(a(ea si adanciea obser*a(iei psi4ologice din 0oara cu noroc, accen(uandu-se
in sc4ib e=cesi* al(erna(i*a sa(-oras, in spiri(ul saana(oris( al oen(ului. Coinciden(a nu
(rebuie sa ne duca nuaideca( la asiilarea lui SLAVICI noii orien(ari li(erare. +a repre'in(a
ai ales 2iba(ranirea2 scrii(orului, consec*en( siesi, dar negandu-se in acelasi (ip. 0esajul
carac(eris(ic scrii(orului, al suprea(iei ediului, care iplica draa indi*iduala doar ca un
ca' par(icular, finali'a( prin ipacarea insului cu luea, raane aici, doar ca in locul crea(iei
a*e aniera, con*en(ia. 5pera de *arf a perioadei de dupa 18"/ es(e, fara indoiala, 0ara.
1upa ce si-a fauri( cu rabdare unel(ele unui realis odern prin nu*ele (unele de'*ol(a(e la
diensiunile unor ici roane), SLAVICI abordea'a roanul propriu-'is. in 18"4 apare in
Va(ra, in foile(on, priul roan odern al li(era(urii noas(re, 2aproape o capodopera2 (;.
Calinescu). 0ara es(e personajul care reali'ea'a ceea ce n-a i'bu(i( ;4i(a> ipacarea dublei
condi(ii a oului, is(orica si e(ica. 0ara se in(egrea'a cuin(e, e*i(and e=cesul si a*en(ura, in
co(idianul noii is(orii sociale. Locul ei de unca, podul pes(e 0ures, in(re oras si 4in(erlandul
rural, e un (opos carac(eri'a nu nuai pen(ru eroina, ci si pen(ru ansablul luii
sla*iciene. Ca si &opa -anda sau Spiru Calin, 0ara reuses(e sa se adap(e'e ediului
burg4e' fara a rupe pac(ul cu *alorile (radi(ionale, cu ori'on(ul uanului. +a poseda s(iin(a
innascu(a de a (rai pen(ru *ii(or> 2Sa alergi de diinea(a pana seara si sa s(ii ca n-o faci
degeaba2 es(e o fra'a defini(orie a personajului, care unces(e fara prege( pen(ru *ii(orul ei
si al copiilor, cu gandul ca 2e bine sa fii o in luea aceas(a2. Cand soses(e oen(ul in
care copiii, la randu-le, se in(egrea'a in socie(a(e, problea e, pen(ru 0ara, ca aceas(a sa
nu insene iesirea lor din ori'on(ul uan (radi(ional. In(eresul deosebi( acorda( de au(or
e*olu(iei &ersidei se e=plica prin func(ia es(e(ica a personajului de a relua si po(en(a des(inul
0arei, in(roducand un spor de uani(a(e in spa(iul is(oric burg4e'. -recand in planul secund
al roanului, 0ara raane, prin &ersida si -rica, dar si direc(, un ac(an( *ec(orial. 1upa
casa(oria pes(e in*oirea parin(ilor si dupa in(reruperea rela(iilor cu aces(ia si in(re failia
6ubar si 0ara, ea e cea care face priul pas spre ipacare, si cu (inerii, si cu ba(ranii
6ubar. &rin ea, uni(a(ea si ec4ilibrul sun( recupera(e, in sensul specific sla*ician. -o(usi, o
no(a s(raina suna in orc4es(ra(ia ipacarii finale> uciderea lui 6ubar, episod figurand un
a*er(isen( al is(oriei burg4e'e, care nu *a asiila ori'on(ul uanului (radi(ional. Ceea ce
face ca roanul sa apara oarecu 2s(ers2 in copara(ie c4iar cu al(e (e=(e ale lui SLAVICI
es(e absen(a aproape (o(ala a eleen(ului roanesc, sen'a(ional, cau(area perfec(ei
norali(a(i, in(r-o *ree cand ideea de norali(a(e in li(era(ura era cople( necunoscu(a.
0area ar(a a lui SLAVICI es(e aceea de a sonda cu fine(e rela(iile si s(arile sufle(es(i din
sfera obisnui(ului. A(a( dragos(ea 0arei pen(ru copiii ei, 2saracu(ii aei2, ca( si dragos(ea
&ersidei pen(ru -rica si apoi pen(ru 7a(l, sun( sen(ien(e norale, lipsi(e cu (o(ul de a(ribu(ul
e=cep(ionali(a(ii roan(ice. &e de al(a par(e, coborarea in in(eriori(a(e e cupani(a de
copleen(ara dis(an(are, care peri(e perspec(i*a apla asupra oenescului. 1es(inele
indi*iduale sun( anonii'a(e prin in(egrarea lor in curgerea *as(a a e=is(en(ei colec(i*i(a(ii,
2inca( si(i pe ne*a'u(e ca e lue, lue, ul(a lue2. Aces( fundal *iu, isca(or, confera
0arei s(a(u(ul de 2epopee burg4e'a2 despre care s-a *orbi( (0. &opescu). 1upa 0ara,
scrii(orul a ai aborda( de ca(e*a ori roanul (desi, de fiecare da(a, in(i(ulandu-si scrierile
2nara(iuni2 sau 2nara(iuni is(orice2, ceea ce do*edes(e un scrupul es(e(ic *iu inca). Le lipses(e
insa (u(uror aces(or (e=(e acea *i'iune in profun'ie a 2norali(a(ii2 e=is(en(ei oenes(i. In
dip(icul 1in ba(rani (Luca, 1"/#, si 0anea, 1"/$), (e'a oeniei roanes(i ca fac(or de
pacificare si ci*ili'are in 'ona sud-es( europeana raane (eore(ica, neasiila(a (eei
in(erioare a au(orului (care e forula(a, de e=eplu, prin re*ela(ia (ragica (rai(a de eroul
(i(ular din 0anea, la rein(oarcerea din sudul 1unarii, cand descopera falia i*i(a in(re el si
luea sa), iar epicul si organi'area lui sun( confu'e. 7ereusi(a lor nu inseana (o(usi ca,
dincolo de pioniera(ul in doeniul roanului is(oric, ele n-ar con(ine ul(e eleen(e
oderne, cu ar fi problea(i'area social-is(orica si supra(ea auc(oriala. Aseana(or erau
lucrurile cu Corbei (1"/.-1"/!, in -ribuna din Arad), 1in doua lui (1"#1) sau 1in paca( in
paca( (1"#4-1"#$). in Cel din ura aras (1"#9), (e'isul e ai pu(in supara(or, scrii(orul
incercand insa (ranscrierea 2norali(a(ii2 unei lui insuficien( cunoscu(e lui, luea boieriii
de dupa 18!/. 1e in(eres is(oric o-li-(erar es(e aici, ca si in 1in ba(rani, ii=(iunea realului
is(oric in fic(iune, ca (e4nica a au(en(ici(a(ii oderne, *alorifica(a ul(erior de 3ebreanu
si Cail &e(rescu. 1esi cu recunoas(ere (ar'ie si (iida inca, ac(iunea lui SLAVICI in aces(
plan a insena( in(eeierea roanului nos(ru odern si pria lui i'banda prin 0ara. In a
doua jua(a(e a *ie(ii, des(inul draa(ic al scrii(orului, care 1-a i'ola( din ce in ce ai ul( pe
cursul is(oriei epocii sale, pana la si(ua(ia de a fi condana( pen(ru (radare (prin(r-un e=ces
de 'el ce apare a'i cel pu(in bi'ar), i-a oferi( o copensa(ie pre(ioasa - eorialis(ica. In
(radi(ie juniis(a, SLAVICI ne-a lasa( una din cele ai au(en(ice si ai profunde opere
eorialis(ice. In )ap(a oeneasca si in Luea prin care a (recu( (aparu(a pos(u), anii
fora(iei si ai ac(i*i(a(ii li(erare si sociale sun( recons(i(ui(i cu o rearcabila pu(ere de
au(oanali'a, sc4i(ele de ora*uri si por(re(ele a*and o prospe(ie neeroda(a de *ree.
inc4isorile ele (1"#1) e*oca iprejurarile condanarii din 1"1" si de(en(ia, in care, prin(re
al(ele, are prilejul de a cunoas(e pe socialis(i si - in priul rand -pe I. C. )riu, carora la
aduce un cald elogiu. In Ain(iri (1"#4) sun( rein*ia(e cu aceeasi subiec(i*i(a(e, dar si cu
profunda in(elegere uana si ar(is(ica, personali(a(ea si pre'en(a co(idiana a unor Caragiale,
Creanga, Cosbuc, 0aiorescu si ai ales +inescu, caruia ii sun( dedica(e cele ai ul(e
capi(ole. 1incolo de *aloarea docuen(ara e=cep(ionala, aces(e ain(iri sun( si a'i o lec(ura
pasionan(a prin iensa can(i(a(e de ade*ar oenesc e=eplar pe care o condensea'a. &rin
nu*elele, roanele si eorialis(ica sa, SLAVICI es(e, ala(uri de ceilal(i clasici, scrii(orul
care a a*u( o con(ribu(ie decisi*a la ase'area li(era(urii noas(re in fagasul oderni(a(ii.
in(eeie(or al realisului nos(ru odern, SLAVICI *a fi punc( de reper nu nuai pen(ru
roanul social, ci si pen(ru cel psi4ologic, 3ebreanu, Cail &e(rescu sau 0arin
&reda nepu(and fi e=plica(i in li(era(ura noas(ra fara an(eriori(a(ea sla*i-ciana.
5&+3A
7o*ele din popor, ,ucures(i, 1881< &adureanca, Sibiu, 1884< &acala in sa(ul lui, Sibiu, 188.<
Is(oria uni*ersala. 0anual pen(ru in*a(aan(ul secundar, ,ucures(i 18"1< 3oanii din
3ega(ul ungar si poli(ica ag4iara. ,ucures(i, 18"#< 7o*ele, I-II, ,ucures(i, 18"#-18". (al(e
ed. de 7u*ele> I-II, 1"/!-1"1$< III-IV, 1"#9-1"#!< I-II 1"4/< I-II 1"49< 1"$9< I-II, ed. ingriji(a cu
un glosar si no(e de I. &er*ain, 3. -odoran si 0. &ro-(ase, pref. de I. ,rea'u, 1"$8< I-II, pref.
de &. 0areea, 1"./, 1".$< 1"!1< repere is(orico-li(erare de 1. Va(aa-niuc, 1"!#< ed.
ingriji(a de -. -ea4a, repere is(orico-li(erare de 1. Va(aaniuc, 1"!$< ed. si cu*an( inain(e
deC. Cublesan, 1"81< pos(fa(a si bibliografie de 0. ,raga, 1"8#)< Ardealul, S(udiu is(oric,
,ucures(i, 18"9< 2-ribuna2 si (ribunis(ii, ,ucures(i, 18".< Va(ra parasi(a, ,ucures(i, 1"//< 1in
ba(rani, ,ucures(i, 1"/#< Ase'area *orbelor in roanes(e, ,ucures(i, 1"/$< 1in ba(rani.
0anea, ,ucures(i, 1"/$< 0ara, ,udapes(a, 1"/. (al(e ed.> 1"$.< 1"$8< pref. de C. 0aciuca,
1".1< pref. si no(e de Al. Sandulescu, 1".4< pref. de C. 0aciuca, 1".!< 1"."< (abel
cronologic, pref., no(e si bibliografie de &. 0areea, 1"!$< repere is(orico-li(erare de 1.
Va(aaniuc, 1"!.< pos(fa(a si bibliografie de 3. ;. -eposu, 1"!")< La rascruci, ,ucures(i,
1"/.< &o*es(i, ,ucures(i, 1"/8 (al(e ed. de &o*es(i> 1"#1< I-II, 1"49-1"4$< 1"4!< 1"$9< 1"$.<
1".1< 1"..< an(ologie, pos(fa(a si bibliografie de A. ;oci, 1"!$)< Spiru Calin, ,ucures(i, 1"/8<
1in *alurile *ie(ii. ,ucures(i, 1"/"< &uisorii, ,ucures(i, 1"1/< ;raa(ica libii roane, &ar(ea
I, ,ucures(i, 1"14< 1in ba(rani. 7ara(iunea is(orica, ,ucures(i, 1"1.< 1in doua lui,
,ucures(i, 1"#/< inc4isorile ele, ,ucures(i, 1"#1< Cel din ura Aras, ,ucures(i, 1"#9<
Ain(iri, ,ucures(i, 1"#4< Luea prin care a (recu(. ,ucures(i, 1"9/< 5pere alese,
,ucures(i, 1"4"< 5pere, I-II, ,ucures(i, 1"$#< 1oi fe(i cu s(ea in frun(e, ,ucures(i, 1"$8<
)lori(a din codru si al(e po*es(i, ,ucures(i, 1"$" (1"!#)< -ea(ru, ed. si pref. de I. 1. ,alan,
,ucures(i, 1".9< ,udulea -aic4ii, pref. si no(e de 1onica S(oices-cu, ,ucures(i, 1"..<
5pere, I-8IV, sub ingrijirea unui colec(i*, pref. de 1. Va(aaniuc, ,ucures(i, 1".!-1"8!<
Ain(iri, ed. ingriji(a, pref., no(e si indici de ;. Sanda, ,ucures(i, 1".!< Cel din ura Aras,
ed. ingriji(a de C. 0o4anu, ,ucures(i, 1"!1< Spaia 'eilor, po*es(i, pref. de Valen(ina
-udoriu, ,ucures(i, 1"."< &opa -anda, pref. de &. 0areea, ,ucures(i, 1"!/< ,udulea -aic4ii,
pos(fa(a si bibliografie de 0ircea &opa, ,ucures(i, 1"!9< 0oara cu noroc, ,ucures(i, 1"$8
(al(e ed.> (abel cronologic, pref., no(e si bibliografie de 1. Va(aaniuc, 1"!9< pref. de 0.
:aciii, 1"!4< pref. de &. 0areea, 1"81)< A(i(udini si ar(urisiri, ed. prefa(a(a si ingriji(a de :.
0aco*ei, -iisoara, 1"!$< Liir-Ipara(, po*es(i, an(ologie, pref., no(e si (abel cronologic de
C. 0o4anu, ,ucures(i, 1"!"< &ro'a. &o*es(i. 7u*ele. 0ara, I-II, ed. de 1. Va(aaniuc,
,ucures(i, 1"!"< 3oanele *ie(ii, ed. ingriji(a, pref. si no(e de A. Cosa, Cluj-7apoca,
1"!". < Ain(iri, pos(afa(a de L. 3aicu, ,ucures(i, 1"89< 1oi fe(i cu s(ea in frun(e. ,ucures(i,
1"89< 0oara cu noroc, pref. de &. 0areea, ,ucures(i, 1"8!< 7u*ele, pos(fa(a si bibliografie
de 0. ,raga, ,ucures(i, 1"8!< 0oara cu noroc, ed. de 0i4aela ;usu, ,raso*, 1""#< 0oara
cu noroc, ed. -. -ea4a, ,ucures(i, 1""#< 3oanii de pes(e Carpa(i, ed. de C. 0o4anu, pref.
de1. 0icu, ,ucures(i, 1""9< 0ara, ed., prefa(a, curriculu *i(ae si bibliografie de C. 0o4anu,
,ucures(i, 1""9< inc4isorile ele, ,ucures(i, 1"".< 7u*ele ed. de +lisabe(a Lasconi,
,ucures(i, 1"".< 0oara cu noroc. &opa -anda. ,udulea -aic4ii, ed. de C. 0o4anu,
,ucures(i, 1""!< 7u*ele, ed. de 7. ;raescu, ,ucures(i, 1""8.