FACULTATEA DE LIMBI I LITERATURI STRINE

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

TEZ DE DOCTORAT
VERBUL SLOVAC I VERBUL ROMNESC DIN
PERSPECTIVA CATEGORIILOR GRAMATICALE
(STUDIU CONFRUNTATIV)
Ce qui est remarquable cest quune langue arrive dire ce quelle dsire, quel que soit
le cot de lexpression. (Pottier, ernard, Smantique gnrale, Paris, Presses
!niversitaires de "rance, #$$%, p.%&'.(
DOCTORAND: MARILENA FELICIA IPRIGAN
COORDONATOR TIINIFIC: PROF. DR. DORIN GMULESCU
BUCURETI, 200
)ncep*nd cu "erdinand de +aussure ,i celebra ,coal- de la Praga, lingvi,tii
au acordat tot mai mult- aten.ie aspectualit-.ii, component- semantic- a verbului
/n complementaritatea mai cunoscutelor categorii speci0ice, timpul ,i modul.
Categorie gramatical-, aspectul verbal este caracteristic limbilor slave, unde
verbele nu apar ca simple lexeme, ci ader- la perec1i aspectuale interdependente
din punct de vedere mor0ologic. 2e pild-, /n slovac-, limb- care 0ace parte din
grupa limbilor slave de apus al-turi de ce1- ,i polon-, aceea,i no.iune, a pregti,
poate 0i redat- at*t cu a3utorul imper0ectivului pripravova, c*t ,i cu a3utorul
per0ectivului pripravi. 2e,i categoria aspectului este speci0ic- limbilor slave, unii
lingvi,ti au stabilit c- aspectualitatea, /n sens general, se reg-se,te ,i /n limbi ca
engle4a, unde se vorbe,te de opo4i.ia progressive5non6progressive sau ca rom*na,
unde termenul aspect verbal7 este preluat ca atare. 8otu,i, dincolo de
numeroasele cercet-ri lingvistice pe t-r*m slav sau neslav, aspectul verbal r-m*ne
o provocare ,i aceasta cu at*t mai mult cu c*t limbile slave minoritare7 ,i relativ
tinere de tipul slovacei au 0ost tratate de c-tre lingvi,tii str-ini secven.ial sau au
0ost asociate aproape automat limbii tutelare, ce1ei, /n ca4ul de 0a.-. 2e asemenea,
pentru ma3oritatea lingvi,tilor, c1iar ,i pentru cei slavi, rusa s6a impus ca o limb-
repre4entativ- /n context slav ,i, prin urmare, s6a presupus tacit c- nu pot exista
di0eren.e 0rapante /ntre limbile slave luate separat, ceea ce a prelungit acest retard
in studierea aspectului verbal slovac din perspectiva altor limbi slave sau a unor
limbi genetic di0erite cum este rom*na.
)n lucrarea de 0a.-, am eviden.iat, dintr6o perspectiv- con0runtativ-,
speci0icitatea verbului slovac mai ales din perspectiva aspectului verbal ,i
a modului ac.iunii verbale, cel-lalt termen de compara.ie 0iind rom*na. +per-m ca
lucrarea noastr- s- dep-,easc- premisele teoretice speci0ice unei lucr-ri de
anvergur- academic- ,i s- propun- solu.ii concrete, utile celor patru destinatari pe
care /i avem /n vedere9 traduc-torul de limb- slovac-, lexicogra0ul, pro0esorul care
pred- slovaca, limb- str-in- pentru rom*ni, studentul, care dore,te s- /nve.e
slovaca, limb- genetic di0erit- de limba rom*n-, cu o logic- lingvistic- speci0ic-,
deseori greu accesibil-. :st0el, este 0iresc ca demersul nostru s- se oriente4e
gradual de la teorie la practic-, de la c1estiunile strict lingvistice la solu.iile
pragmatice. ;biectivul nostru motivea4- diversitatea metodelor care ne6au /nso.it
pe parcursul acestei te4e de doctorat. !tili4area, /n mod arti0icial, a unei unice
metode unitare pentru a solu.iona problemele de ordin teoretic, logico6semantic ,i
didactic ar 0i asigurat, poate, o oarecare coeren.- la nivel metodologic, /ns- ar 0i
compromis inten.ia noastr- de a pre4enta aspectul verbal /n complexitatea sa. 2e
aceea, am pre0erat diversitatea metodologic- unui demers axat pe o unic- metod-
de cercetare, ceea ce s6a dovedit a 0i un impuls necesar abord-rii mai complexe,
pentru care am optat. <ai mult, aceast- diversitate metodologic- a condus la
conclu4ii ,i solu.ii variate, a impus necesitatea unui discurs dinamic, ca ,i cum ne6
am a0la /n 0a.a unui tablou impresionist /n care persona3ele /n mi,care dob*ndesc o
nou- expresie /n 0unc.ie de ung1iul din care le privim.
2e asemenea, am dorit s- nu relu-m acelea,i opinii ,i teorii re0eritoare la
aspectul verbal, care au mai 0ost abordate ,i de al.i colegi. Prin urmare, am evitat
redundan.ele, repetarea unor cli,ee de anali4- ,i cercetare de tipul9 redarea
aspectului verbal slovac /n limba rom*n-, deoarece exist- de3a la ratislava o te4-
de doctorat pe aceast- tem-, /n care autoarea, <i1aela Cristina =te0an
#
, eviden.ia4-
modalit-.ile de redare a aspectului verbal slovac /n rom*n-, pornind de la o serie
de traduceri literare.
)n plus, ma3oritatea lucr-rilor colegilor slavi,ti rom*ni care au abordat
problema aspectului verbal s6au axat /n special pe acest segment de cercetare, ceea
ce a condus, dup- p-rerea noastr-, la conclu4ii previ4ibile, generale. 2e exemplu,
+ilvia <i1-ilescu
%
arat- c- aspectul verbal este /n str*ns- leg-tur- cu modul
ac.iunii verbale, categorie lexico6semantic-, ,i anali4ea4- /n detaliu opo4i.ia de
aspect din bulgar-, unde, spre distinc.ie de slava vec1e ,i de alte limbi slave, nu
#
=8>":?, <i1aela Cristina, Slovesn vid v slovenine v konfrontcii s rumuninou, do@torands@A
di4ertaBnA prAca, ratislava, "ilo4o0ic@A 0a@ulta !niver4itC Domens@1o, #$$$.
%
<EFGEH>+C!, +ilvia, Aspectul verbal n limba bulgar i modaliti de redare n limba rom!n, te4-
de doctorat, ucure,ti, %&&I.
exist- perec1i aspectuale supletive, iar inventarul verbelor de0ective de aspect ,i al
verbelor cu pre0ixe desemanti4ate este redus. Cercet-toarea eviden.ia4-, de
asemenea, posibilit-.ile de redare a aspectului verbal din bulgar- /n rom*n- ,i
conclu4ionea4- c- timpurile rom*ne,ti redau adecvat valoarea per0ectiv- ,i
imper0ectiv- a verbelor din bulgar-. )n plus, determinan.ii adverbiali, care exprim-
durata limitat- sau nelimitat- a ac.iunii, itera.ia, caracterul momentan al ac.iunii,
verbele aspective, peri0ra4ele, care contribuie la nuan.area sensului imprimat de un
anume pre0ix verbal, locu.iunile verbale repre4int- modalit-.i speci0ice de redare a
aspectului verbal bulgar /n limba rom*n-.
)n aceea,i linie, Clara C-p-./n-
'
0ace o incursiune /n istoricul problematicii,
vorbe,te de originea aspectului verbal /n limbile slave, pre4int- detaliat
speci0icitatea aspectului verbal croat, anali4ea4- cu minu.io4itate opiniile
lingvi,tilor rom*ni privind (in(existen.a acestei categorii /n limba rom*n-,
abordea4- problema aspectului verbal /n graiul b-n-.ean ,i /n istrorom*n-,
exempli0ic- ,i cercetea4- modalit-.ile de redare a aspectului verbal croat /n
rom*n-, conclu4ion*nd c-, /n rom*n-, aceast- categorie se exprim- prin
intermediul 0ormelor temporale ,i al mi3loacelor lexicale.
)n lucrarea noastr-, am adoptat un demers critic, anali4*nd cu discern-m*nt
opiniile diver,ilor lingvi,ti, iar aceasta nu din ambi.ia de a g-si un r-spuns univoc,
ci din elanul entu4iast de a veni /n /nt*mpinarea traduc-torilor, lexicogra0ilor,
pro0esorilor ,i studen.ilor no,tri /n speran.a de a le o0eri o multitudine de
perspective asupra aspectului verbal, ceea ce ar putea contribui la mai buna
/n.elegere ,i utili4are a acestei categorii /n contextul /n care lucrarea vi4ea4- /n
special vorbitorii unei limbi romanice, pentru care slovaca repre4int- un sistem
lingvistic inedit, ce reclam- transcenderea, uitarea7 cli,eelor lingvistice native ,i
asimilarea unor competen.e lingvistice ,i comunicative di0erite.
'
CGPGJ)?G, Clara, Aspectul verbal n croat i modaliti de redare n rom!n, te4- de doctorat,
ucure,ti, %&&K.
:lt0el spus, am dorit ca diversitatea de0ini.iilor pre4entate, dar, mai ales,
vi4iunea critic- asupra acestora s- contribuie la subtilul transplant lingvistic, prin
care urm-rim, din dubla iposta4- de pacient ,i actant, mai /nt*i procesul critic de
anali4- a 0enomenului lingvistic, apoi, con0runtarea cu propriul incon,tient
lingvistic, acceptarea noii categorii ca realitate lingvistic- speci0ic- limbii pe care
dorim s- o /nv-.-m, respectiv, limbii slovace ,i, /n s0*r,it, aplica.ii practice ,i
re.ete7 de asimilare a aspectului verbal. )ntr6adev-r, un mare avanta3 /l constituie
0aptul c-, /n te4a noastr- de doctorat, ne6am asumat aceast- dubl- iposta4-, de
pro0esor ,i student, pentru care limba slovac- nu este limb- matern-, ci limb-
/nv-.at- par.ial din manuale ,i cursuri de gramatic- slovac-, par.ial din contactul
direct cu limba /n mediul lingvistic slovac. :cest avanta3 ne conduce la o abordare
empatic-, pragmatic-, ce se resimte pe parcursul /ntregii noastre lucr-ri.
<ai mult, etapele enun.ate mai sus speci0ice /nv-.-rii ,i asimil-rii unui
0enomen lingvistic corespund, de 0apt, structurii acestei lucr-ri. 2in dorin.a de a
r-m*ne 0ideli scopului te4ei noastre de doctorat, am optat pentru o structur-
simpl-, logic-, pentru un discurs 0erm, predominant critic, pentru o abordare
complex-, interdisciplinar- ,i pluridisciplinar-.
Capitolul E pre4int- diverse teorii legate de aspectul verbal /n percep.ia
lingvi,tilor ce1i ,i slovaci, dar ,i /n percep.ia unor lingvi,ti neslavi, o0er- de0ini.ii
ale acestei categorii bine repre4entate /n limba slovac- ,i conturea4- premisele
teoretice ale lucr-rii noastre. Capitolul EE pre4int- aspectul verbal slovac din punct
de vedere gramatical ,i semantic, aduce /n prim plan problematica aspectului
verbal /n limba rom*n-, propune o nou- abordare a acestei categorii prin prisma
teoriei lui >. enveniste, demers ce conduce la conclu4ii inedite /n compara.ie cu
cele eviden.iate de >. enveniste, care se raportea4- la limba 0rance4-, unde
concordan.a timpurilor decide asupra dublei voca.ii a timpurilor verbale. 2e
asemenea, /n acest capitol, este anali4at modul ac.iunii verbale, subcategorie
lexico6gramatical- care, /mpreun- cu aspectul verbal, subcategorie gramatical-
sistemo6structural-, se subordonea4- aspectualit-.ii, categorie 0unc.ional6
semantic-. 2e 0apt, datorit- acestui raport ba4at pe di1otomie ,i ierar1i4are devine
posibil- compararea a dou- limbi di0erite din punct de vedere tipologic ,i genetic
cum sunt rom*na ,i slovaca. )n acest context, asist-m la o serie de modi0ic-ri la
nivelul 0ormei, cum ar 0i a,a64isa deplasare a actan.ilor sau renun.area la mor0emul
re0lexiv. )n plus, /n capitolul EE, sunt sc1i.ate solu.ii concrete pentru lexicogra0i,
traduc-tori ,i interpre.i de limb- slovac-. Capitolul EEE surprinde o alt- latur-
pragmatic- a te4ei noastre de doctorat, propune c*teva studii de ca4 ,i, pornind de
la conclu4iile acestor studii, o0er- solu.ii didactice optime /n predarea ,i asimilarea
aspectului verbal. )n /nc1eierea lucr-rii, sunt pre4entate conclu4iile, bibliogra0ia,
lista de abrevieri.
;riginalitatea te4ei noastre de doctorat transpare, /nainte de toate, /n
abordarea de la 0unc.ie la sens ,i nu invers, cum s6a procedat p*n- acum. )ntr6un
demers clasic, se porne,te de la sensurile per0ectivului ,i imper0ectivului, se
epui4ea4- posibilit-.ile de redare a membrilor opo4i.iei aspectuale /n limba6surs- ,i
se constat- c-, /n ca4ul limbii slovace, de exemplu, trecutul imper0ectivelor este
tradus, /n rom*n-, prin imper0ect ,i, mai rar, prin per0ect compus, mai6mult6ca6
per0ect, pre4ent, gerun4iu, participiu, peri0ra4e ,i 0ra4eme /n timp ce trecutul
per0ectivelor slovace este tradus prin per0ect compus, mai6mult6ca per0ect,
imper0ect, participiu trecut, con3unctiv pre4ent, pre4umtiv ,i diverse peri0ra4e
I
.
;bserv-m c- per0ectul simplu nici nu apare /n sc1ema de reparti4are a timpurilor
verbale rom*ne,ti ce redau aspectul verbal slovac tocmai pentru c- nu se are /n
vedere 0unc.ia acestui timp verbal /n rom*n-. <ai mult, timpurile verbale rom*ne,ti
apar amalgamate, ca ,i cum op.iunea traduc-torului este una subiectiv-. )ntr6o
abordare de la 0unc.ie la sens, /ns-, punctul de plecare /l repre4int- 0unc.ia
temporal-, dup- care se deduc sensurile speci0ice membrilor opo4i.iilor aspectuale.
)n aceast- abordare, nici un timp verbal nu este omis.
!n alt element de originalitate /l constituie 0aptul c- am abordat pre0ixele
verbale slovace dintr6o tripl- perspectiv-. )n primul r*nd, din punct de vedere
I
=te0an, <i1aela, op" cit., p. #L&.
semantic, pre0ixele verbale sunt purt-toare ale unor sensuri omonimice ,i
polisemice, concreti4ate /ntr6un anumit context prin combinarea di0eritelor semne
lingvistice (parole(
L
.. )n al doilea r*nd, din punctul de vedere al valen.ei, verbele
pre0ixate slovace /,i renuan.ea4- sensul atunci c*nd sunt /nso.ite de po4i.iile
sintactice speci0ice. )n s0*r,it, din perspectiv- semiotic-, situ*ndu6ne /n
continuarea teoriei lui +aussure
M
, unde semnul lingvistic se de0ine,te ca asociere
/ntre semni0icant ,i semni0icat, sensul corespunde semni0icatului de la nivelul
langue, adic- repre4int- sensul ipotetic al semnului lingvistic 0-r- raportare la un
anumit context, sans 1istoire ni environnement7, cum spune >. enveniste
K
.
<ai mult, pre0ixele verbale creea4- tensiune 0antastic- mai ales /ntr6un text
poetic, unde, peste discursul meta0oric, se suprapune ambiguitatea semantic-
speci0ic- pre0ixelor polisemantice. 2e,i traduc-torul este tentat s- ignore
constr*ngerile gramaticale, pre0er*nd armonia cuv*ntului care sugerea4- sublimul
/n detrimentul exactit-.ii mor0ologice, totu,i, semantica pre0ixelor verbale poate
3uca un rol determinant /n conturarea semni0ica.iilor poetice, deseori contradictorii
sau diametral opuse (/n ca4ul cosemiei(. )n actul interpret-rii, aceste semni0ica.ii
se preci4ea4- gradual, pe m-sur- ce scenariul poetic a3unge s- de4v-luie sensul
ultim, predominant dincolo de indeterminarea semantic- ini.ial-.
!n alt element inovator /l constituie ultimul capitol, /n care, pornind de la
studiul con0runtativ al verbului rom*nesc ,i slovac ,i de la c*teva studii de ca4, am
propus solu.ii didactice concrete, utile celor care vor dori s- studie4e limba
slovac-.
Pentru ma3oritatea linvi,tilor, aspectul verbal se de0ine,te ca opo4i.ie
binar-, 0ondat- pe (in(existen.a semelor9 ac.iune privit- ca un tot unitar7, ac.iune
/nc1eiat-7, soldat- cu un re4ultat7. Emper0ectivul este considerat membrul
nemarcat al opo4i.iei aspectuale, deoarece red- o ac.iune 0ragmentar-, segmentat-,
L
#bid", p. #%K6#%N.
M
+:!++!O>, ". de, $ours de linguistique gnrale% Paris, PaCot, #$#M, p. $K.
K
>?P>?E+8>, >., &robl'mes de linguistique gnrale, tome EE, Paris, Qallimard, #$KI, p. %#6%%.
durativ-, actual-, iar per0ectivul repre4int- membrul marcat al opo4i.iei binare ,i
exprim- o ac.iune unitar-, momentan-, /nc1eiat-, concreti4at- printr6un re4ultat,
0iindu6i speci0ice semele men.ionate mai sus.
Hingvi,tii slovaci nu 0ac distinc.ia /ntre aspectul verbal, categorie strict
gramatical-, redat- prin su0ixe (verbele imper0ective(, respectiv, prin pre0ixe ,i
su0ixe (verbele per0ective( ,i modul ac.iunii verbale, categorie lexico6gramatical-,
indisolubil legat- de derivare. )n percep.ia celor mai mul.i lingvi,ti slovaci,
aspectul verbal este o categorie lexico6gramatical-, de,i /n ca4ul aspectului verbal
re4ultatul deriv-rii repre4int- o nou- 0orm- gramatical-, iar /n ca4ul modului
ac.iunii verbale, derivarea se soldea4- cu un nou lexem. )n plus, aspectul verbal
presupune existen.a perec1ilor aspectuale, a opo4i.iilor binare /n cadrul aceluia,i
sens al aceluia,i lexem ,i acoper- /ntreaga paradigm-. <odul ac.iunii verbale,
/ns-, nu se concreti4ea4- /n opo4i.ii binare ,i nu cuprinde toate 0ormele verbale ale
paradigmei.
Endi0erent de criteriul pentru care opt-m /n de0inirea aspectului verbal, ne
lovim de o terminologie ec1ivoc-, deoarece aspectul verbal se con0und-, de multe
ori, cu modul ac.iunii verbale. <ai mult, teoriile aspectologilor slavi, pe care le6
am amintit /n acest capitol, se limitea4- la tratarea detaliat- a unui singur membru
al opo4i.iei aspectuale, l-s*nd s- se /n.eleag-, ast0el, c- cel-lalt membru al cuplului
aspectual este re0lectarea in negatio a perec1ii sale.
2in punct de vedere practic, este mai pu.in important dac- per0ectivul ,i
imper0ectivul se complac /ntr6o per0ect- opo4i.ie binar- sau dac- aspectul verbal
se de0ine,te mai clar /n 0unc.ie de durat- sau de atitudinea locutorului 0a.- de
ac.iunea verbal-R esen.ial este ca, prin multitudinea de teorii ,i de0ini.ii anali4ate
dintr6o perspectiv- critic-, s- se asigure imaginea ex1austiv- a unui sistem
lingvistic /n care aspectul verbal apare ca o subcategorie gramatical- sistemo6
structural-, iar modul ac.iunii verbale (de acum /nainte <:P(6 ca o subcategorie
lexico6gramatical- /n complementaritatea aspectului verbal, ambele 0iind
subordonate aspectualit-.ii, categorie 0unc.ional6semantic-
N
. <area di0icultate
const-, la acest nivel, nu /n a /n.elege ,i a accepta categoria aspectului verbal ca
realitate lingvistic- speci0ic- unui sistem lingvistic genetic ,i tipologic di0erit, ci /n
a decide dac-, urm*nd teoriile aspectologilor slovaci, consider-m aspectul verbal
ca 0iind categorie lexico6gramatical- sau, av*nd /n vedere teoriile ,i aparatul
terminologic al lingvi,tilor neslavi, accept-m c- aspectul verbal este o
subcategorie gramatical- distinct- de modul ac.iunii verbale, subcategorie lexico6
gramatical-.
Oiscul asumat /n cadrul oric-rui studiu con0runtativ const- tocmai /n a
/ntruc1ipa realit-.i ,i puncte de vedere di0erite, r-m*n*nd, /n acela,i timp, 0ideli
unui instrumentar teminologic ,i teoretic unitar, univoc, transparent. :v*nd /n
vedere c- te4a noastr- de doctorat se adresea4-, /n primul r*nd, speciali,tilor de
limb- slovac- pentru care rom*na este limb- matern-, consider-m c- putem opta
pentru varianta /n care aspectul verbal este considerat a 0i subcategorie
gramatical-, completat- de anumite determin-ri de ordin semantic, recuperate de
modurile ac.iunii verbale.
)n ceea ce prive,te de0inirea aspectului verbal, nici aspectologii ce1i ,i
slovaci, nici lingvi,tii neslavi aminti.i /n primul capitol al lucr-rii noastre de
doctorat nu elucidea4- pe deplin aceast- categorie. 2incolo de numeroasele
de0ini.ii ,i teorii pre4entate, este important ca, atunci c*nd abord-m problematica
aspectului verbal slovac din perspectiva limbii rom*ne, s- avem /n vedere
distinc.ia povestire6discurs, pe ba4a c-reia putem creiona o nou- abordare6 de la
0unc.ie la sens.
2eocamdat-, ne6am limitat la anali4a critic- a unor puncte de vedere dintre
cele mai variate, menit- s- 0urni4e4e premisele teoretice introductive, necesare
/n.elegerii complexe, multidimensionale a problematicii aspectului verbal.
Pre4ent*nd puncte de vedere di0erite pe t-r*m slav ,i neslav, re0eritoare la aspectul
verbal, am dorit, /n acela,i timp, s- simul-m con0runtarea dintre dou- sisteme
N
Cu aceste no.iuni se operea4- ,i /n literatura romanist- de specialitate de provenien.- ce1- ,i slovac-.
lingvistice di0erite, respectiv, con0runtarea dintre un sistem lingvistic slav ,i unul
neslav, dintre dou- abord-ri di0erite, care /ncearc- s- solu.ione4e una ,i aceea,i
problem-, de,i pornesc de la dou- tipuri distincte de (in(con,tient lingvistic. 2e
0apt, este exact ceea ce se /nt*mpl- ,i /n procesul de asimilare a unui nou cod
lingvistic9 neo0itul aduce /n oglind- in0orma.iile recuperate din limba matern- ,i
noile perspective asupra aceleia,i realit-.i lingvistice, /n 0a.a c-rora trebuie s- se
desc1id- pentru a a3unge la o per0orman.- lingvistic- ,i comunicativ- optim-.
:cest prim capitol repre4int-, a,adar, etapa de acceptare a noilor 0enomene
lingvistice, de con0runtare a sistemului gramatical speci0ic limbii materne cu cel
speci0ic limbii str-ine ce urmea4- a 0i asimilat-.
)n capitolul urm-tor, /ns-, am urm-rit aspectul verbal prin prisma
di0eren.ierii discurs vs" povestire. Pornind de la teoria lui >. enveniste, am
constatat c- di0eren.ierea discurs6povestire condi.ionea4- op.iunea traduc-torului
rom*n pentru un timp gramatical sau altul. 8otu,i, av*nd /n vedere c- limba
rom*n- nu cunoa,te concordan.a timpurilor ,i nici nu dispune de un sistem
complex de timpuri supra6compuse ca 0rance4a, conclu4iile noastre di0er- de cele
ale lingvistului 0rance4.
:m constat c- un verb slovac poate 0i redat, /n limba rom*n-, prin timpuri
verbale di0erite /n 0unc.ie de situarea acestuia /n planul discursului sau /n planul.
)ntr6un discurs, evenimentele se raportea4- la momentul vorbirii, naratorul este
direct implicat /n des0-,urarea lor, predominant 0iind per0ectul compus, timp
verbal care red- tocmai aceast- apropiere dintre persona3e ,i momentul vorbirii.
)ntr6o povestire, ac.iunea este reperat- /ntr6un illo tempore, naratorul o red- cu
deta,are, 0-r- a6,i arunca ancora /n pre4entul cronologic. )n actul traducerii, pe
primul plan trece raportarea ac.iunii la momentul vorbirii, respectiv, la momentul
evenimentului narat /n timp ce identitatea aspectual- a verbului slovac r-m*ne
/ntr6un plan secund. :st0el, op.iunea pentru timpurile verbale nu este direct
determinat- de aspectul verbal, ci de momentul la care este raportat- ac.iunea
verbal-. 2eci, /n limba rom*n-, 0unc.ia aspectual- este secundar-, 0iind
subordonat- 0unc.iei temporale. +per-m c- aceast- abordare a aspectului verbal s-
inspire la solu.ii utile traduc-torului ,i interpretului de limb- slovac-, studen.ilor ,i
pro0esorilor care predau aceast- limb- ,i care, adeseori, se con0runt- cu di0icult-.i
/n elucidarea unor enun.uri ambigui, unde, /n lipsa unui context mai amplu,
opo4i.ia per0ectiv6imper0ectiv se neutrali4ea4-, ceea ce poate pre3udicia sensul
/ntregului enun..
2e asemenea, variatele interpret-ri ale sensului lexico6gramatical al
verbelor pre0ixate slovace /n cadrul categoriilor 0unc.ional6semantice ale
locali4-rii, temporalit-.ii ,i modalit-.ii pe ba4a valen.ei, a con0igura.iei
argumentelor conduc la o clasi0icare a mi3loacelor gramaticale ,i lexicale de redare
a <:P, ceea ce contribuie la construirea unui adev-rat instrumentar lingvistic
0oarte util oric-rui neo0it.
)n s0*r,it, abordarea pre0ixelor verbale slovace dintr6o perspectiv-
semantic- ,i semiotic- prin prisma teoriei 0antasticului enun.ate de <atei
C-linescu semnalea4- pre4en.a unei tensiuni 0antastice la nivelul verbului slovac,
tensiune n-scut- din /ns-,i polisemia ,i omonimia acestor pre0ixe. :nali4a poe4iei
lui ;ndruS ilustrea4- tocmai destinul verbului pre0ixat ca semn purt-tor al unor
semni0ica.ii 0ragmentare, concreti4ate /n dinamica contextelor semantice, sortit s-
se destrame ,i s- re/nvie /n noi semni0ica.ii gra.ie actului interpret-rii ,i decod-rii.
=i de aceast- dat- nu distinc.ia per0ectiv6imper0ectiv, ci semantica pre0ixelor
verbale decide asupra semni0ica.iei ultime.
Prin urmare, /n actul traducerii, trebuie s- se .in- seama, pe de o parte, de
separarea discurs6povestire ,i, pe de alt- parte, de /nc-rc-tura semantic- ambigu-,
deseori polisemantic- sau antagonic-, pe care o aduc cu sine pre0ixele verbale
slovace. :r 0i interesant de urm-rit, pe ba4a unor studii de ca4, /n ce m-sur-
traduc-torii rom*ni de limb- slovac- au redat, /n traducerile lor, di0eren.ele
aspectuale ,i nuan.ele semantice ata,ate pre0ixelor verbale. :cest subiect, /ns-, ar
putea constitui tema unei noi te4e de doctorat.
2in perspectiv- didactic-, minimali4area temerilor legate de utili4area
aspectului verbal poate constitui un 0actor po4itiv /n asimilarea unei limbi genetic
di0erite cum este slovaca. )n ultimul capitol, am /ncercat s- o0erim solu.ii didactice
concrete, utile /n predarea aspectului verbal vorbitorilor de limb- rom*n-,
eventual, vorbitorilor de limbi romanice.
+pre deosebire de limba rom*n-, limb- romanic-, predominant analitic-,
i4olat- de celelalte limbi de origine latin-, slovaca 0ace parte din ramura limbilor
slave de vest, al-turi de ce1- ,i polon-, se /nscrie /n arealul lingvistic central6
european ca ,i ce1a, mag1iara ,i germana, 0iind o limb- cu un sistem 0lexionar
bogat, /n care se reg-sesc ,i elemente speci0ice limbilor de tip aglutinat, analitic,
intro0lectiv ,i polisintetic. Pe de alt- parte, at*t rom*na, c*t ,i slovaca apar.in
0amiliei lingvistice indo6europene, ceea ce 0ace ca numeroase categorii
gramaticale s- 0ie caracteristice ambelor limbi.
)n ceea ce prive,te aspectul verbal, /n limba rom*n-, aceast- categorie nu se
gramaticali4ea4-, nu /mbr-.e,ea4- acela,i regim gramatical ca /n limbile slave, ci
0u4ionea4- cu modul ac.iunii verbale, 0iind redat-, de cele mai multe ori, de
timpurile verbale, de mi3loace mor0ologice sau sintactice ,i, mai rar, de pre0ixele
verbale. <ai mult, /n limba rom*n-, timpurile verbale se supun logicii discursului
sau povestirii, ceea ce /nseamn- c- ,i verbul slovac suport-, /ntr6o prim- 0a4-, /n
actul traducerii, raportarea la unul din cele dou- planuri, dup- care intervine
op.iunea traduc-torului pentru un timp verbal sau altul.
2in punct de vedere didactic, aspectul verbal nu poate r-m*ne i4olat de
celelalte categorii gramaticale speci0ice verbului slovac. )ntr6un studiu
con0runtativ elementar al verbului slovac ,i rom*nesc, vom observa, pe l*ng-
aparatul lingvistic di0erit utili4at de gramaticienii slovaci, numeroase anomalii7
de ordin mor0ologic care, neexplicitate, pot contribui la crearea sau ad*ncirea
barierelor comunicative /n procesul de predare a limbii slovace ca limb- str-in-
studen.ilor rom*ni. 2e asemenea, vom constata, la orice vorbitor nativ de limb-
rom*n-, un de0icit de instrumente speci0ice incon,tientului lingvistic de tip slav,
ceea ce ne oblig- la o atitudine compensatorie.
2in aceste motive, sus.inem c-, /nainte de a g-si solu.ii didactice concrete,
necesare asimil-rii aspectului verbal slovac, este important s- se reali4e4e o
pre4entare ex1austiv- a verbului slovac din perspectiv- con0runtativ-, insist*ndu6
se /n special pe acele categorii gramaticale care nu re4onea4- per0ect cu
elementele corespondente din limba rom*n-.
8ran4itivitatea este /n str*ns- leg-tur- cu diate4a. +pre deosebire de limba
rom*n-, unde exist- diate4a activ-, pasiv- ,i re0lexiv-, /n slovac-, exist- doar
diate4a activ- ,i pasiv-. )n ciuda acestui 0apt, ma3oritatea lingvi,tilor slovaci
anali4ea4- 0unc.iile pronumelor re0lexive sa ,i si ata,ate verbelor slovace, vorbesc
c1iar de a,a64isele re0lexiva tantum 0-r-, /ns-, a recunoa,te existen.a diate4ei
re0lexive, ca ,i cum slovaca nu ar accepta realitatea c- pronumele ca parte de
vorbire poate /ndeplini mai multe 0unc.ii. Cu alte cuvinte, re0lexivele dinamice din
rom*n- se resimt drept re0lexiva tantum /n slovac-, /ns- nu constituie o diate4-
speci0ic-. Pe de alt- parte, re0lexivele impersonale rom*ne,ti sunt, /n slovac-,
percepute ca 0orme re0lexive impersonale, care nu constituie o diate4- aparte.
2orim, ast0el, s- semnal-m un prim element, pe care studen.ii rom*ni l6ar
putea respinge ca 0iind anomalic7 ,i prin care se poate crea o barier- important-
/n procesul de interiori4are a noii realit-.i lingvistice. 8otu,i, putem contracara
acest prim moment de cri4- prin simplul comentariu 0iloso0ic7 cum c-, /n limba
slovac-, re0lexivitatea este perceput- a 0i o caracteristic- pur 0ormal- a verbului.
Con3ugarea verbelor slovace poate constitui o problem- ma3or- /n utili4area
lor corect- ,i adecvat- de c-tre studen.ii rom*ni. +pre distinc.ie de limba rom*n-,
unde verbele ader- la cele patru con3ug-ri con0orm mor0emului gramatical
in0initival ,i unde, la timpul pre4ent, la nivelul desinen.elor, se /nregistrea4- o
bogat- omonimie, /n slovac-, tipul de con3ugare se decide /n 0unc.ie de mor0emul
tematic pentru pre4ent, eviden.iindu6se paispre4ece con3ug-ri sau modele
paradigmatice de con3ugare9 c()ta% ro*umie% nies% ()n+% trie% bra% esa% ,a%
c(udn+% ,u% pracova% robi% vidie% kria. "iec-rui model paradigmatic /i
corespund mor0eme tematice speci0ice at*t pentru pre4ent, c*t ,i pentru in0initiv.
; pre4entare ex1austiv-, seac- a acestor modele paradigmatice ar in1iba
orice subiect al c-rui limb- matern- operea4- cu modele complet di0erite ,i c-ruia
/i lipse,te, /n 0a4a de ini.iere, intui.ia lingvistic-. Prin urmare, ca ,i /n ca4ul
aspectului verbal, vom /ncerca s- construim /n mod arti0icial premisele necesare
cre-rii unei ast0el de intui.ii 0lexionare. Ca exponente ale acestor modele
paradigmatice, vom selecta nu neap-rat verbele propuse de lingv,tii slovaci, ci
verbe u4uale, neologice pe c*t posibil, sau verbe al c-ror corp 0onetic seam-n- cu
un cuv*nt rom*nesc sau con.ine mai multe vocale, iar aceasta din ra.iuni de ordin
psi1ologicR slovaca 0iind singura limb- care admite /n,iruiri de cinci consoane,
exist- riscul de a 0i perceput- drept o limb- extrem de di0icil- nu numai din punct
de vedere gramatical, ci ,i din punct de vedere 0onetic, ceea ce ar putea ad*nci
barierele psi1ologice.
2e aceea, vom lucra mai ales cu verbe de tipul9 organi*ova% pracova%
ro*li-ova% informova% abstra(ova% polemi*ova% k+pi% pi% .es% musie% ma%
p/sa% stretn+% starn+% prec(d*a sa etc., apar.in*nd unor modele paradigmatice
di0erite ,i 0iind utili4ate la di0erite moduri ,i timpuri. +tuden.ii vor 0i /ncura3a.i ca,
pornind de la aceste exemple, s- constate singuri care sunt desinen.ele speci0ice
0iec-rui timp ,i mod /n parte, s- g-seasc- ,i alte verbe similare, eventual, s-
invente4e7 singuri posibile lexeme pornind de la verbe rom*ne,ti, de ex.9
kon-tatova% mas/rova% adaptova% adoptova% korigova% macerova%
neutrali*ova% propagova% politi*ova% prosperova% publikova etc.
>ste 0oarte important s- r-m*nem empatici cu studen.ii ,i s-6i provoc-m s-6
,i construiasc- singuri intui.ia 0lexionar- necesar-, /ndemn*ndu6i ca, pornind de la
contexte di0erite ,i de la modele paradigmatice di0erite, s- a3ung- s- clasi0ice
corect ,i acele verbe necunoscute lor sau verbele cu un complex sonor di0icil de
pronun.at. 8oate nivelurile limbii /,i dau m*na solidare /ntr6o abordare didactic-.
=i, ast0el, se impune de la sine principiul comunicativ, c-ci pro0esorul /ncetea4- a
reproduce simple reguli de gramatic- ,i sc1eme de memorare, 0-c*nd loc
creativit-.ii, varia.iei, 0ante4iei c1iar cu riscul de a stimula ,i apari.ia erorilor /n
con3ugare. P*n- la urm-, eroarea nu poate 0i dec*t un nou pretext pentru a pune /n
contrast dou- modele paradigmatice aparent similare, care, con0undate, pot
produce enun.uri greu inteligibile. :,adar, eroarea nu trebuie s- 0ie motiv de
penali4are ,i, deci, de in1ibare a studentului, ci o nou- provocare didactic-, un nou
prile3 de anali4- /mpreun- a ciud-.eniilor lingvistice slovace.
Ca ,i /n alte limbi, /n slovac-, exist- ,i verbe cu o con3ugare neregulat-9
b)% .es% vedie% c(cie% /s% sta sa% st" Perbele de tipul (na pot 0i problematice
din punctul de vedere al con3ug-rii, deoarece 0orma de in0initiv nu se re0lect-
nicicum /n paradigma pre4entului. 8oate aceste verbe trebuie memorate ca atare ,i
plasate mereu /n testele scrise sau /n 3ocurile didactice.
Oom*na dispune de un diapa4on de timpuri verbale extrem de bogat /n
compara.ie cu slovaca. Pentru a exprima o ac.iune trecut-, verbul rom*nesc poate
apela la 0ormele de imper0ect, per0ect simplu, per0ect compus, mai6mult6ca6
per0ect. )n sc1imb, /n limba slovac-, exist- un singur timp trecut, 0ormat de la
tema in0initivului, la care se adaug- desinen.ele 0l12ol% 2la% 2lo. Pe de alt- parte, /n
ciuda sistemului 0lexionar relativ sistematic ,i a num-rului redus de timpuri
verbale, verbul slovac este greu accesibil neslavilor din cau4a aspectului verbal.
)nainte de a aborda problema aspectului verbal slovac, putem exploata, la nivel
psi1ologic, c1estiunile de limb- motivante sau incitante, care explic- sau
simpli0ic- procesul de asimilare a 0enomenelor lingvistice.
+lovaca vec1e a mo,tenit din slava vec1e patru modalit-.i distincte de
redare a viitorului9 0ormele de pre4ent ale verbelor pre0ixate ,i verbele din grupa a
doua cu mor0emul tematic 03e2 de tipul9 pad3e- (ca4i(, mi3e- (c1eltui(, expresii ce
exprim- des0-,urarea ac.iunii dup- epui4area unui anumit interval de timp9
*anu1c(cu1mm robii (/ncep5vreau5trebuie s- 0ac(, viitorul verbului a 0i ,i
participiul /n 0l9 budu volal, pre4entul verbului bu4ei (cu sensul ini.ial de a avea
/n minte T in0initiv (pentru verbele imper0ective(.
)n limba slovac- vorbit- ast-4i, /ns-, este 0olosit, /n special, viitorul 0ormat
cu a3utorul 0ormei de viitor a verbului a fi, urmat- de in0initivul verbelor
imper0ective sau redat cu a3utorul 0ormei de pre4ent a verbelor per0ective. =i /n
rom*n-, de alt0el, exist- mai multe modalit-.i de exprimare a viitorului
$
9 /n limba
literar-, viitorul se 0ormea4- cu a3utorul 0ormelor de pre4ent ale verbului a vrea,
urmate de in0initivul verbului /n timp ce, /n limba vorbit-, colorat- dialectal, sunt
0recvente variante ale viitorului literar, 0ormate prin a0ere4a primei p-r.i a
auxiliarului a vrea, la care se adaug- in0initivul9 oi scrie. )n Jara Oom*neasc-,
sunt 0olosite 0ormele de viitor care con.in un con3unctiv precedat de invariabilul o
(o s- scriu(, iar /n <oldova, auxiliarul verbului a vrea, o% este /nlocuit de auxiliarul
verbului a avea% a9 am s scriu. !neori, viitorul rom*nesc se 0ormea4- ,i cu
a3utorul auxiliarului a avea, urmat de in0initiv, respectiv, de con3unctiv, de
exemplu9 am a scrie, respectiv, am s scriu. )n plus, rom*na cunoa,te ,i viitorul
anterior. ; ast0el de pre4entare con0runtativ- a timpurilor verbale poate contribui
la crearea sentimentului c- rom*na este, la urma urmelor, mult mai complex-, mai
so0isticat- dec*t slovaca, ceea ce repre4int- o premis- psi1ologic- 0avorabil-
pasului urm-tor9 abordarea aspectului verbal.
)n rom*n-, 0ormele de imperativ persoana a EE6a singular ,i plural coincid
uneori cu 0ormele de pre4ent pentru persoana a EEE6a singular, respectiv, persoana a
EE6a plural. :numite verbe ce apar.in con3ug-rii a EE6a, a EEE6a ,i a EP6a au dou-
0orme de imperativ singular9 ca verbe intran4itive, au 0orma de imperativ /n 0i
(:dormiU(, iar ca verbe tran4itive au 0orma de imperativ /n 0e (:doarme6lU(
#&
. =i /n
slovac- apar dublete, /ns-, spre deosebire de limba rom*n-, unde acestea sunt /n
str*ns- leg-tur- cu tran4itivitatea, /n slovac-, dubletele sunt condi.ionate 0onetic9
$
FOE+8>:, 81. ,i col., Sinte*e de limba rom!n, ucure,ti, :lbatros, #$NI, p.%I%.
#&
#bid", p. %I&.
&us5 c0. &usti5, sau 6r5 cf" 6ri5 sau 7o*l+-5 cf" 7o*l+-ti5 "ormele negative de
imperativ persoana a EE6a singular sunt omonime cu cele de in0initiv 89u crede5:%
iar 0ormele negative de imperativ persoana a EE6a plural sunt omonime cu 0ormele
po4itive de imperativ, respectiv, cu 0ormele de pre4ent 89u credei5:" Emperativul
slovac, /ns-, se 0ormea4- de la tema pre4entului (persoana a EEE6a plural(, se
abandonea4- desinen.a de num-r ,i persoan- 0+12ia ,i se adaug- mor0emul 0i dac-
tema pre4entului se termin- /ntr6un grup consonantic greu pronun.abil, iar dac-
tema pre4entului se termin- /n 0d% 2t% 2n% 2l% desinen.a de imperativ se contope,te
cu consoana care o precede, ceea ce motivea4- caracterul palatal al segmentului
0onic speci0ic imperativului de tipul9 &oved*5% ;me35% <ovo=5 ; particularitate a
imperativului slovac o constituie 0aptul c- se 0olose,te ,i cu 0orme de persoana E
plural, ,i analitic, la persoana a EEE6a singular ,i plural 89ec( pr/de5% 9ec( pr/du5:,
/n rom*n- acestea din urm- 0iind identice, din punct de vedere 0ormal, cu 0ormele
de con3unctiv 8S vin5:"
+pre deosebire de limba rom*n-, unde exist- con3unctiv pre4ent ,i per0ect,
/n slovac-, acest mod nu se reg-se,te /n sistemul lingvistic ca atare. Con3unctivul
pre4ent rom*nesc se exprim-, /n slovac-, cu a3utorul construc.iei ab) T 0ormele de
trecut dac- subiectul propo4i.iei principale este di0erit de subiectul din secundar-
sau cu a3utorul in0initivului dac- subiectul din propo4i.ia principal- cioncide cu
subiectul din propo4i.ia secundar-. Con3unctivul per0ect rom*nesc este redat, /n
limba slovac-, de construc.ia keb) T antepreterit9 keb) som bol bval m+dre.-/V
(+- 0i 0ost mai de,teptV(.
2ac-, /n limba rom*n-, condi.ionalul pre4ent se 0ormea4- cu a3utorul
0ormei de pre4ent a auxiliarului a avea, urmat- de in0initiv, iar condi.ionalul
per0ect6 cu a3utorul condi.ionalului pre4ent al verbului a fi, urmat de participiul
trecut al verbului de con3ugat, paradigma condi.ionalului slovac a ap-rut ca urmare
a procesului de generali4are a 0ormei de aorist b), al-turat- 0ormelor de pre4ent ale
verbului a fi, excep.ie 0-c*nd doar 0ormele de persoana a EEE6a singular ,i plural,
care sunt similare ,i exclud pre4en.a verbului a fi.
+lovaca nu cunoa,te pre4umtivul. Pentru a exprima o ac.iune posibil-,
probabil-, limba slovac- apelea4- la particule, p-r.i de vorbire ce exprim-
atitudinea locutorului 0a.- de realitatea oglindit- /n enun., acestea 0iind urmate de o
0orm- de viitor, respectiv, de un condi.ional. 2e exemplu, pentru condi.ionalul
pre4ent din propo4i.ia9 >!ine pe vremea asta% voi fi cltorind spre ?ucureti.,
slovaca are varianta9 ;a.tra o tomto ase asi budem cestova do ?ukure-ti. Ear
pentru a reda condi.ionalul per0ect din enun.ul9 <*ine pe vremea asta, voi 0i
terminat de scris lucrarea., slovaca apelea4- la un verb per0ectiv la modul
condi.ional trecut, /nso.it de o particul-9 ;a.tra o tomto ase asi b) som bola
dop/sala prcu"
>ste 0oarte important s- eviden.iem nu numai deosebirile dintre cele dou-
sisteme lingvistice, ci s- g-sim puncte de spri3in /n elementele comune celor dou-
limbi. Ca ,i /n limba rom*na, unde exist- moduri personale, predicative ,i moduri
nepredicative, ,i /n slovac- se remarc- aceea,i delimitare cu men.iunea c-
lingvi,tii slovaci nu recunosc modurilor nepersonale statutul de mod. :st0el,
in0initivul lung rom*nesc ar 0i considerat, /n slovac-, substantiv verbal. Participiul
slovac se declin- ,i este perceput mai degrab- ca un ad3ectiv, iar gerun4iu este
extrem de rar 0olosit.
+pre deosebire de limba rom*n- slovaca nu cunoa,te modurile9 con3unctiv,
pre4umtiv, supin. )n sc1imb, trebuie s- atragem aten.ia asupra complexit-.ii de
ordin 0ormal ,i gramatical a participiilor din limba slovac- ,i asupra problemelor
legate de traducerea acestora /n limba rom*n-, unde nu exist- participiu activ ,i
participiu pasiv. <ai mult, /n slovac-, aspectul verbal decide asupra
(im(posibilit-.ii de a con3uga verbele la anumite moduri ,i timpuri /n timp ce, /n
rom*n-, cu excep.ia unor verbe de0ective de tipul ninge% plou% tun% fulger etc.,
toate celelalte verbe pot 0i con3ugate la toate modurile ,i timpurile verbale. )n
slovac-, /ns-, participiul activ trecut ,i participul pasiv se 0ormea4- numai de la
verbele per0ective, iar gerun4iul ,i participiul activ pre4ent6 numai de la verbele
imper0ective.
+pre deosebire de limba rom*n-, unde exist- in0initiv pre4ent ,i per0ect, /n
slovac-, exist- doar in0initivul pre4ent, 0ormat de la mor0emul tematic al verbului,
la care se adaug- mor0emul gramatical invariabil " )n plus, /n rom*n- exist- ,i
in0initivul lung care este perceput de lingvi,tii slovaci ca 0iind substantiv verbal ,i
etic1etat, separat, drept mod nepredicativ.
2eoarece scopul nostru nu este acela de a enumera asem-n-rile ,i
di0eren.ele dintre sistemul verbal slovac ,i cel rom*nesc, ci de a le exploata
pragmatic, 0unc.ional /n procesul de predare a limbii slovace ca limb- str-in-, nu
vom anali4a /n detaliu 0iecare mod nepredicativ, ci vom sublinia doar 0aptul c-, /n
slovac-, spre distinc.ie de limba rom*n-, 0ormele nepredicative sunt condi.ionate
de aspectul verbal ,i se construiesc 0ie pornind de la verbele per0ective (participiul
activ trecut, participiul pasiv, substantivele verbale(, 0ie pornind de la verbele
imper0ective (gerun4iu, participiul pre4ent activ(. 2intre modurile nepredicative
slovace, numai in0initivul caracteri4ea4- absolut toate verbele, indi0erent de
aspectul verbal.
Pe de alt- parte, pot ap-rea probleme legate de redarea unor moduri ,i
timpuri verbale rom*ne,ti /n limba slovac-, unde nu exist- viitor anterior, in0initiv
per0ect, pre4umtiv, supin ,i con3unctiv. 2e asemenea, semnal-m 0aptul c-, /n
limba slovac-, anumite verbe sunt 0olosite cu prepo4i.ii di0erite /n contrast cu
rom*na, ceea ce 0ace obiectul numeroaselor inter0eren.e lingvistice. 2e exemplu,
anumite verbe slovace care pot 0i (,i( intran4itive sunt /ntotdeauna tran4itive /n
rom*n-9 pom@c (a a3uta(, ro*umie (a /n.elege(, bla(o,ela (a 0elicita(.
)n acela,i timp, o scurt- pre4entare a verbului slovac /n context slav este
relevant- pentru /n.elegerea structurii sale mor0ematice, a modurilor ,i timpurilor
verbale din slovaca literar- contemporan-, iar aceasta este o condi.ie esen.ial-
pentru /nsu,irea verbului slovac de c-tre studen.ii nevorbitori ai unei limbi slave.
<ai mult, explicarea unor 0orme verbale slovace inexistente /n limba rom*n- din
perspectiv- diacronic- este motivant-, /ntr6o anumit- m-sur-, ,i din punct de
vedere didactic, deoarece expune statutul limbii ,i contribuie la dep-,irea
eventualelor pre3udec-.i cum c- unele lexeme nu ar putea 0i 3usti0icate logic. ?e
re0erim aici, /n special, la modurile ,i timpurile verbale care nu se suprapun celor
din limba rom*n-9 vec1iul mai6mult6ca6per0ect, ce a dat na,tere condi.ionalului,
participiul, /n cadrul c-ruia, spre deosebire de limba rom*n-, se 0ace distinc.ia
/ntre 0ormele active ,i cele pasive ,i care poate avea ,i 0orm- adverbial-
(participiul pre4ent activ ,i pasiv, participiul trecut activ(.
Prin urmare, pre4entarea verbului slovac /n context slav va /nlesni
/n.elegerea ,i asimilarea logicii gramaticale speci0ice limbii slovace, e0asarea
par.ial- a barierelor lingvistice, care s6ar putea na,te din percep.ia super0icial-,
subiectiv- a limbii slovace ca limb- cu o logic- gramatical- discontinu-.
2up- exploatarea 0unc.ional- a tuturor asem-n-rilor ,i deosebirilor dintre
rom*n- ,i slovac- /n avanta3ul unei percep.ii po4itive a acesteia din urm-, putem
trece la abordarea aspectului verbal, care, de cele mai multe ori, pune probleme
subiec.ilor neslavi.
:spectul verbal slovac repre4int- o realitate lingvistic- inedit- pentru
studen.ii rom*ni. :ce,tia vor remarca, /nc- de la primele cursuri de ini.iere, c-
anumite verbe slovace apar, /n contexte di0erite, cu 0orme di0erite, dar sensuri
relativ asem-n-toare sau nea,teptate. =tiind c- le lipse,te intui.ia lingvistic-
necesar-, /ntr6o prim- 0a4-, vom evita s- pred-m sistematic aceast- c1estiune
gramatical- ,i ne vom limita la semnalarea speci0icit-.ii aspectului verbal, a,a cum
se creioanea4- /n context. Pom de0ini perec1ile aspectuale ca 0iind instrumente
lexico6gramaticale, care nuan.ea4- con.inutul semantic al verbului gra.ie pre0ixelor
verbale ,i modi0ic- regimul gramatical al verbului slovac. Ca punct de spri3in,
putem alege unul din pu.inele exemple similare din limba rom*n- de tipul9 a
dormi2a adormi sau lexeme dialectale de tipul9 a m*nca 6 a dom*nca.
2e0inirea aspectului verbal ,i explicarea mecanismului s-u de 0unc.ionare
sunt deosebit de importante. :spectul verbal per0ectiv este caracteri4at ca 0iind
non6durativ, limitat /n timp, singular, exprim*nd o ac.iune cu caracter prematur,
re4ultativ, de0ectiv de pre4ent, incompatibil cu verbele care exprim- di0erite 0a4e
ale ac.iunii, dar compatibil cu participiul trecut activ, participiul pasiv ,i
substantivele verbale, iar aspectul imper0ectiv se de0ine,te /n termeni ca9
durativ7, nelimitat /n timp7, pluralitate7, actualitate7, /ncercarea de a atinge
un re4ultat7, posibilitatea de a genera toate 0ormele verbale re0eritoare la timp7,
compatibilitatea cu verbele exprim*nd di0erite 0a4e ale ac.iunii, cu participiul
pre4ent activ ,i gerun4iul
##
.
2incolo de aceste in0orma.ii punctuale, mult mai sugestiv- ni se pare
de0ini.ia aspectului verbal ca mod de percepere a ac.iunii verbale. :st0el,
per0ectivele descriu o ac.iune unitar-, privit- ca un /ntreg omogen, ca ,i cum ne6
am a0la /n 0a.a unei 0otogra0ii ce surprinde un moment unic, despre care ,tim tot ce
poate ,ti, tot ceea ce 0otogra0ul a reu,it s- surprind- /n c1enarul camerei. Pe de alt-
parte, imper0ectivele descriu o ac.iune /n curs de des0-,urare, 0ragmentat-,
etapi4at-, ca ,i cum am vi4iona un 0ilm ,i am tr-i, /mpreun- cu persona3ele, 0iecare
episod /n parte, a,tept*nd cu su0letul la gur- de4nod-m*ntul. )n ca4ul
per0ectivelor, ,tim /ntreaga poveste de la bun /nceput. )n ca4ul imper0ectivelor,
tr-im noi /n,ine povestea /n derularea sa.
)ncerc-rile de de0inire a aspectului verbal devin relevante din punct de
vedere pragmatic abia dup- ce studen.ii vor 0i reu,it sa disting-, 0ormal, verbele
per0ective ,i imper0ective. +untem de acord cu W. +o@olovA care consider- c-,
##
+;D;H;PX, <Aria, op" cit", p. KL6NK.
pentru neslavi, criteriile apartenen.ei aspectuale devin utile abia dup-
identi0icarea 0ormei aspectuale7.
#%

2eci, asimilarea aspectului verbal presupune, /nainte de toate, capacitatea
de a recunoa,te ,i de a distinge verbele per0ective de cele imper0ective. Pentru
studen.ii rom*ni, aceasta ar putea constitui o di0icultate insurmontabil-. +olu.iile
didactice ce se impun sunt limitate. Pe de o parte, trebuie s- explic-m, ex1austiv,
semantica mor0emelor modi0icatoare9 *21 s21*o2% o2% ob2% v)2% v2% v*2 nad2% pod2%
pred% po2% pre2% ro*2% od2% do2% pri2% *a2% u2% na2% dar, /n acela,i timp, s- atragem
aten.ia ,i asupra acelor pre0ixe cu valoare strict gramatical- din perec1ile9 p/sa2
nap/sa (a scrie(, veri2uveri (a crede(, -i2u-i (a coase(.
8otu,i, 0olosirea corect- a verbului slovac r-m*ne, pentru studen.ii rom*ni,
problematic-, deoarece, a,a cum spuneam, lipse,te intui.ia lingvistic- re0eritoare la
aspectul verbal, ceea ce va na,te mereu exprim-ri de0ectuoase din punct de vedere
gramatical. )n plus, aceasta contribuie la diminuarea cursivit-.ii /n exprimare ,i, /n
consecin.-, la ampli0icarea barierelor /n comunicare. 2e aceea, la /nceput, ne vom
concentra asupra celor mai 0recvente perec1i aspectuale ,i vom crea, ast0el, verbe6
0eti,7 repre4ent*nd, din punct de vedere 0ormal, aspectul imper0ectiv ,i per0ectiv.
Pom selecta verbe de tipul *ac(ra3ova (a salva( ,i *(asn+ (a stinge(. Prin
aceasta, urm-rim s- construim, arti0icial, premisele intui.iei aspectuale. 8otu,i,
su0ixul de per0ectivare 0n+212nu2
AB
caracteri4ea4- nu doar verbele per0ective
provenind din inter3ec.ii, de ex.9 buc(n+ (a tr*nti, a i4bi, a lovi(, -trngn+ (a
4-ng-ni, a clinc-ni, a ciocni pa1arele(, brnkn+ (a c*nta, a 4dr-ng-ni la un
instrument mu4ical(, kvacn+ (a cl-n.-ni, a composta( ,i verbele ce exprim-
ac.iuni momentane, de ex.9 bodn+ (a str-punge, a /n.epa, 0ig. a da gata(, kopn+ (a
lovi cu piciorul, a a4v*rli(, sekn+ (a toca, a t-ia, a vorbi incoerent(. :cela,i su0ix
poate caracteri4a, la 0el de bine, ,i imper0ectivele derivate de la ad3ective9
bo(atn+ (a se /mbog-.i(, mladn+ (a /ntineri(, starn+ (a /mb-tr*ni(, c(udn+ (a
#%
#bid", p. KL6NK.
#'
2P;?Y H. ,i col., op. cit, p. I#L.
sl-bi(, ,ltn+ (a se /ng-lbeni(, tvrdn+ (a se /nt-ri(, bledn+ (a p-li(. )n acest ca4,
su0ixul exprim- sc1imbarea st-rii, 0iind sinonim cu su0ixul 0ie2 din ervenie (a se
ro,i, a se /nro,i(, tmavie (a se /ntuneca(. 2eci, nici crearea verbelor60eti,7 nu
constituie o solu.ie sigur- de recunoa,tere a aspectului verbal, at*ta timp c*t
acela,i su0ix poate caracteri4a ,i verbele per0ective, ,i pe cele imper0ective.
!n alt arti0iciu didactic /l repre4int- 0aptul c-, /n general, verbele per0ective
sunt pre0ixate spre deosebire de cele imper0ective 8*anies% *adr,a% *avola cf"
nies% dr,a% vola:. 8otu,i, exist- numeroase verbe per0ective care nu sunt
derivate 8da% sta sa% k+pi% vrti% (odi% *aa:, iar /n acest ca4 absen.a sau
pre4en.a pre0ixelor verbale /ncetea4- a 0i criteriu de deosebire a per0ectivelor de
imper0ective. Pentru aceasta, este su0icient s- compar-m verbul imper0ectiv ma ,i
verbul per0ectiv da, verbul imper0ectiv ()n+ ,i per0ectivul min+, imper0ectivul
c(vli ,i per0ectivul skoi, imper0ectivul kradn+ ,i per0ectivul sadn+. "ormal,
aceste verbe sunt apropiate, /ns- ele apar.in 0ie per0ectivului, 0ie imper0ectivului.
#I
.
!n alt indiciu 0ormal al aspectului per0ectiv este radicalul lung /n opo4i.ie
cu verbele imper0ective derivate de la cele per0ective, unde radicalul apare ca 0iind
scurt9 k+pi% s=+bi% *ac(rni c0. kupova% s=ubova% *ac(ra3ova. 8otu,i, nici
acest criteriu nu este valabil pentru toate verbele, deoarece exist- ,i verbe
imper0ective al c-ror radical con.ine o vocal- lung- sau un di0tong, de exemplu9
prelieta% presvieda.
2e cele mai multe ori, elementul de ba4-, nemarcat, al opo4i.iei este verbul
imper0ectiv care, /n anumite contexte, poate exprima ,i o ac.iune per0ectiv-9
#L
9
&red t,d3om som mu p/sala list. (:cum o s-pt-m*n-, i6am scris o scrisoare.(
Pornind de la verbul imper0ectiv de ba4-, pot 0i derivate at*t verbe
per0ective ec1ivalente din punct de vedere semantic, c*t ,i verbe ce exprim-
di0erite moduri ale ac.iunii verbale. 2e pild-, verbul imper0ectiv -i (a coase( st- la
#I
#bid", p. I#'.
#L
#bid", p. I##.
ba4a per0ectivului uSiZ cu acela,i sens, dar ,i la ba4a altor verbe per0ective ale
c-ror pre0ixe determin- di0erite moduri ale ac.iunii verbale9 pri-i (a coase pe
ceva(, na-i (a /nt-ri(, nad-i (a lungi(, v)-i (a ornamenta cu cus-turi(, pre-i
(a coase din nou sau alt0el, a repara(, *a-i (a c*rpi(, *o-i (a uni(, pod-i
(a c-ptu,i(. 2e la aceste verbe per0ective pot 0i derivate verbe imper0ective
secundare, ce exprim- o ac.iune repetat-, iar de la aceste verbe imper0ective
secundare se pot deriva din nou verbe per0ective de tipul9 popri-/va ,i, ast0el, iau
na,tere noi perec1i aspectuale9 pri-/va2popri-/va% na-/va2pona-/va% pre-/va2
popre-/va% v)-/va2pov)-/va" <ai mult, uneori, de la aceste verbe per0ective nou
create se 0ormea4- din nou impre0ective, care redau o ac.iune repetat-9 pre-/va2
pre-/vava% pri-/va2pri-/vava. >ste ceea ce +. Paliga nume,te 3oc st*nga6
dreapta7
#M
, prin care un proces de per0ectivare (determinare cu a3utorul a,a64isului
articol verbal de0init( este urmat de unul imper0ectivare (dedeterminare(, apoi de
reper0ectivare ,i de reimper0ectivare.
Prin acest paralelism determinarea nominal- ,i cea verbal- conduce la
conturarea unui proces binar9 imper0ectiv (neutru(6per0ectiv (articol verbal de0init(
sau c1iar ter.iar, /n care verbul cu sens iterativ (articol verbal inde0init( devine a
treia 0orm- distinct- din punct de vedere gramatical, nu doar un simplu
imper0ectiv7
#K
. 2esigur, acest tip de derivare nu este la 0el de complex ,i de bogat
la toate verbele slovace, uneori, /nsu,i sensul verbului dictea4- ,i limitea4- lan.ul
deriva.ional. 2e aceea, tentativa de a contura o regul- general- ar putea conduce la
anomalii gramaticale ,i lexicale de tipul9 ui% doui% do+a% douova%
Cv)do+ova"
)n unele ca4uri, verbele per0ective repre4int- verbele de ba4- /n cadrul
perec1ilor aspectuale. 2e exemplu, de la verbul per0ectiv sadn+, se 0ormea4-
imper0ectivul cu sens ec1ivalent sada cu a3utorul su0ixului 0a2, iar de la acesta
#M
P:HEQ:, +., <evenir et aspectualisation" Dncore une fois sur le verbe slave% Oomanoslavica7, [[[P,
>d. !niversit-.ii din ucure,ti, #$$K, p. '#K.
#K
#bid", p. '%#.
din urm- se 0ormea4-, cu a3utorul su0ixului 0va2, un alt verb, sadva. 2e la
per0ectivul sadn+ se 0ormea4-, de asemenea, numeroase alte verbe per0ective ce
exprim- di0erite moduri ale ac.iunii verbale9 nasadn+ (a se urca /ntr6un mi3loc de
transport(, v)sadn+ (a se urca, a cobor/ dintr6un mi3loc de transport, a /nc-leca(,
*asadn+ (a se instala, a se reuni, a ocupa un loc str-in(, presadn+ (a sc1imba
locul, a sc1imba un mi3loc de transport, a se transborda(, prisadn+ (si( (a (se(
a,e4a l*ng-, a ap-sa(, obsadn+ (si( (a ocupa, a reparti4a, a distribui(, posadn+
(a obseda(. :cestora le corespund, la r*ndul lor, verbe imper0ective secundare,
ec1ivalente din punct de vedere semantic, 0orm*nd perec1i aspectuale9 nasadn+2
nasada% v)sadn+2v)sada% *asadn+2*asada% presadn+2presada% prisadn+
8si:2prisada 8si:% obsadn+ 8si:2obsada 8si:. 2e la verbele imper0ective secundare
se pot 0orma verbe derivate cu pre0ixul po2, ce dau na,tere urm-toarelor perec1i
aspectuale9 nasada2ponasada% v)sada2pov)sada% *asada2po*asada%
presada2popresada" Prin urmare, nu putem 0ormula o regul- general- con0orm
c-reia verbele de ba4- ale perec1ilor aspectuale sunt /ntotdeauna cele imper0ective.
; alt- provocare pe care o presupune aspectul verbal o repre4int- corela.iile
aspectuale constituite din trei membri, /n care, al-turi de verbul biaspectual, apare
,i o 0orm- per0ectiv-, ast0el /nc*t atributul biaspectualit-.ii devine redundant. Pe de
o parte, atunci c*nd anali4-m verbul biaspectual organi4ovaZ, acesta este
considerat a 0i verb terminativ. Pe de alt- parte, acela,i verb, /ns- anali4at /n cadrul
perec1ii aspectuale organi*ova2 *organi*ova, 0unc.ionea4- ca verb telic. :vem
de6a 0ace, prin urmare, cu dou- lexii di0erite. )n mod similar, 1romadiZ6
na(romadi2na(roma4ova% esa2naesa2naesva% (radi2na(radi2
na(rad*ova constituie perec1i aspectuale binare la nivelul aceleia,i lexii9 esa2
uesa% naesa2naesva% (radi2u(radi% na(radi2na(rad*ova"
Cu siguran.-, /nsu,irea aspectului verbal r-m*ne problematic- pentru
studen.ii rom*ni, c-ci, pentru cei care nu vorbesc o limb- slav-, criteriile
apartenen.ei aspectuale pot 0i /nsu,ite abia dup- identi0icarea 0ormei aspectuale.
8rebuie luate /n considerare, pe de o parte, de criteriile paradigmatice
#N
9
#. sensul actual al 0ormelor de pre4ent ale verbelor impre0ective vs. sensul de
viitor al 0ormelor de pre4ent ale verbelor per0ectiveR
%. existen.a viitorului compus /n cadrul verbelor imper0ective vs. inexisten.a
acestuia /n cadrul verbelor per0ectiveR
'. 0ormele de participiu pre4ent activ ale verbelor imper0ective vs. 0ormele de
participiu trecut activ ale verbelor per0ective(
,i, pe de alt- parte, de criterii sintactice, cum ar 0i9 capacitatea verbelor
imper0ective de a se combina cu verbe ce exprim- di0erite 0a4e ale ac.iunii,
relevan.a /ntreb-rii Ce 0aci\ /n ca4ul verbelor imper0ective ,i irelevan.a acesteia /n
ca4ul celor per0ective.
8oate aceste premise teoretice contribuie la conturarea unei intui.ii
lingvistice speci0ice /n con,tiin.a vorbitorilor neslavi, ceea ce, pe de o parte,
demontea4-, treptat, pre3udec-.ile cum c- slovaca ar 0i o limb- mai pu.in logic-
sau mult prea di0icil- ,i, pe de alt- parte, 0ace loc accept-rii, la nivel psi1ologic, a
noului sistem lingvistic cu caracteristicile ,i ciud-.eniile7 sale.
)n limba slovac-, aspectul verbal 0unc.ionea4- ca opo4i.ie binar-, 0ondat-
pe (in(existen.a semelor9 ac.iune privit- ca un tot unitar7, ac.iune /nc1eiat-7,
soldat- cu un re4ultat7. :st0el, verbele imper0ective redau o ac.iune 0ragmentar-,
durativ-, actual- /n timp ce verbele per0ective exprim- o ac.iune unitar-,
momentan-, /nc1eiat-, concreti4at- printr6un re4ultat. :lt0el spus, aspectul
imper0ectiv descrie ac.iunea60ilm, /n care locutorul este surprins /n mie4ul
evenimentelor ,i are o perspectiv- limitat- asupra a ceea ce se /nt*mpl-, iar
aspectul per0ectiv descrie ac.iunea60otogra0ie, privit- din exterior, cu deta,are.
#N
2P;?Y H. ,i col., op" cit", p. I%%.
C!"#$%&'':
)n lingvistica slovac-, nu se 0ace di0eren.a /ntre aspectul verbal, categorie
strict gramatical-, redat- prin su0ixe (verbele imper0ective(, respectiv, prin pre0ixe
,i su0ixe (verbele per0ective( ,i modul ac.iunii verbale, categorie lexico6
gramatical-, indisolubil legat- de derivare. )n ca4ul aspectului verbal, re4ultatul
deriv-rii repre4int- o nou- 0orm- gramatical- /n timp ce, /n ca4ul modului ac.iunii
verbale, derivarea se soldea4- cu un nou lexem. :spectul verbal creea4- perec1i
aspectuale, opo4i.ii binare /n cadrul aceluia,i sens al aceluia,i lexem ,i acoper-
/ntreaga paradigm-. <odul ac.iunii verbale nu se concreti4ea4- /n opo4i.ii binare
,i nu a0ectea4- toate 0ormele verbale ale paradigmei.
; tr-s-tur- speci0ic- limbii slovace o repre4int- existen.a pre0ixelor strict
gramaticale, capabile s- modi0ice exclusiv sensul gramatical al lexemelor. >ste
vorba de pre0ixele na2 ,i u2. )n plus, multe pre0ixe verbale slovace conserv-
leg-tura cu prepo4i.iile de la care au luat na,tere, prelu*nd sensurile speci0ice
modalit-.ii, temporalit-.ii ,i locali4-rii, de exemplu, pre0ixele od2% vo2% pri2% *a2%
pre2% ro*2% ob2% nad2% pod2% pred2. )n unele ca4uri, pre0ixele s6au desemanti4at, s6au
deta,at de sensul originar al prepo4i.iilor de la care au luat na,tere, devenind
simple instrumente gramaticale, de exemplu9 ro*2 din ro*plaka sa (a /ncepe s-
pl*ng-(. ; alt- tr-s-tur- ce caracteri4ea4- verbul slovac se re0er- la 0aptul c-
anumite pre0ixe verbale redau numai modul ac.iunii verbale (nad6 ,i pod2(, altele
0ormea4- at*t aspectul verbal, c*t ,i modul ac.iunii verbale (*a2% s21*21*o(.
+pre deosebire de limba slovac-, rom*na nu cunoa,te categoria aspectului
verbal. )n tradi.ia lingvistic- rom*neasc-, percep.ia aspectului verbal este di0erit-
de cea speci0ic- lingvi,tilor slavi, rom*na neav*nd la dispo4i.ie mi3loacele
mor0ologice de 0ormare a aspectului verbal, speci0ice limbii slovace sau altor limbi
slave. Oudimentele aspectuale din limba rom*n- pacti4ea4- mai degrab- cu modul
ac.iunii verbale, categorie lexical-, str*ns legat- de semantica verbului. Pre0ixele
verbale rom*ne,ti creea4- /ntotdeauna lexeme noi, care pot 0i con3ugate la toate
modurile ,i timpurile spre deosebire de verbele pre0ixate per0ective slovace, care
re0u4- pre4entul, 0orma de pre4ent av*nd sens de viitor. Pe de alt- parte, rom*na
compensea4- lipsa aspectului verbal printr6o multitudine de timpuri verbale,
locu.iuni verbale, peri0ra4e, verbe de aspect, adverbe, menite s- exprime nuan.ele
semantice redate de verbele slave, /n general.
Pornind de la teoria lui >. enveniste, am constatat c-, atunci c*nd avem
de6a 0ace cu un text slovac, di0eren.ierea discurs6povestire poate in0luen.a op.iunea
traduc-torului sau locutorului rom*n pentru un timp gramatical sau altul. 2esigur,
dat 0iind 0aptul c-, /n limba rom*n-, nu exist- nici concordan.a timpurilor ,i nici
un sistem at*t de complex de timpuri supra6compuse ca /n 0rance4-, conclu4iile
noastre di0er- de cele ale lingvistului 0rance4. :st0el, unul ,i acela,i verb slovac
poate 0i redat, /n limba rom*n-, prin timpuri verbale di0erite /n 0unc.ie de
parametrii speci0ici discursului, respectiv, povestirii.
)n planul discursului, evenimentele se raportea4- la momentul vorbirii,
naratorul repre4int- pe unul dintre interlocutori, 0iind direct implicat /n scenariu,
iar per0ectul compus red- adecvat aceast- apropiere dintre evenimente ,i
momentul vorbirii. )n planul povestirii, ac.iunea are loc /ntr6un trecut re4olut,
naratorul o poveste,te cu deta,are, abandon*nd leg-tura cu pre4entul cronologic,
ceea ce, /n planul expresiei, se traduce prin 3ocul timpurilor trecute9 imper0ect,
mai6mult6ca6per0ectul, per0ectul simplu. )n actul traducerii, identitatea aspectual-
a verbului slovac r-m*ne un simplu punct de re0erin.-, care contribuie la
raportarea ac.iunii la momentul vorbirii, respectiv, la momentul evenimentului
narat. ;dat- ce acest raport este bine stabilit, aspectul verbal slovac se mulea4- pe
logica discursului, respectiv, pe logica povestirii, op.iunea pentru timpurile verbale
nu mai este direct determinat- de aspectul verbal, ci de aceast- separare discurs6
povestire, ceea ce /nseamn- c-, pentru limba rom*n-, 0unc.ia aspectual- este
peri0eric- ,i subordonat- 0unc.iei temporale.
<ai mult, /n lipsa unui context bine conturat, care s- permit- mani0estarea
distinc.iei discurs6povestire, exist- riscul ca unul ,i acela,i verb slovac s- accepte
traduceri di0erite, ambigui. >ste vorba de verbele la modul condi.ional, la nivelul
c-rora /nregistr-m o bogat- omonimie. Prin urmare, pentru ca 0ormele temporale
rom*ne,ti s- redea adecvat sensul aspectual al verbelor slovace, esen.ial- este
identi0icarea planului /n care ne a0l-m ,i abia /n subsidiar devine relevant-
di0eren.ierea dintre per0ective ,i imper0ective.
)n plan semantic, remarc-m multiplele sensuri asociate modurilor ac.iunii
verbale din limba slovac-, clasi0icate /n 0unc.ie de cele trei subcategorii
0unc.ional6semantice9 loc, mod, timp. Enten.ia, categorie lexico6gramatical- menit-
s- exprime orientarea ac.iunii verbale c-tre substantiv ,i s- stabileasc- leg-turi cu
alte po4i.ii sintactice, este /n str*ns- leg-tur- cu aspectul verbal, respectiv, cu
modul ac.iunii verbale. Pe de o parte, exist- verbe cu aceea,i 0orm- aspectual-,
care exprim- sensuri di0erite /n contexte sintactice di0erite ,i trec, ast0el, de la un
tip de inten.ie la altul. Pe de alt- parte, con0igura.ia argumentelor, a po4i.iilor
sintactice contribuie la reali4area unei clasi0ic-ri a mi3loacelor gramaticale ,i
lexicale de redare a aspectului verbal slovac /n limbi di0erite din punct de vedere
genetic ,i tipologic.
)n plan semiotic, verbele slovace pre0ixate, care pre0igurea4- variate moduri
ale ac.iunii verbale, nasc tensiune 0antastic- datorit- sensurilor omonimice ,i
polisemice, concreti4ate nu numai /n discurs sau /n pro4-, dar ,i /ntr6un text poetic,
unde s6a dovedit c- 0antasticul /,i asum- destinul7 semiotic al simbolurilor,
purt-toare de semni0ica.ii 0ragmentare, reg-site /n dinamica contextelor semantice,
odat- cu participarea empatic- a receptorului la decodarea lor pentru a re.ine
tensiunea tulbur-toare a reg-sirii semni0ica.iei disipate /n discurs.
2in punct de vedere didactic, situ*ndu6ne /ntr6o abordare modern-, 0ondat-
pe principiul comunicativ, aspectul verbal constituie o provocare cu at*t mai mult
cu c*t rom*na nu cunoa,te aceast- categorie gramatical-, iar nativilor vorbitori de
limb- rom*n- le lipse,te intui.ia lingvistic- necesar- pentru a atinge o per0orman.-
comunicativ- adecvat-. 8otu,i, cuno,tin.ele teoretice bine structurate ,i asimilate,
anali4a con0runtativ- a verbului slovac ,i rom*nesc, re0acerea istoriei anumitor
0orme gramaticale slovace din perspectiv- diacronic-, /n.elegerea mecanismului
gramatical speci0ic aspectului verbal slovac, sistemati4area in0orma.iilor privind
semantica pre0ixelor verbale slovace ,i modurile ac.iunii verbale /n 0unc.ie de cele
trei categorii 0unc.ional6semantice, locul, modul ,i timpul, /n.elegerea impactului
pe care /l are separarea discurs6povestire asupra red-rii corecte a aspectului verbal
/n limba rom*n-, precum ,i o gam- bogat- de exerci.ii de ordin 0onetic,
mor0ologic, sintactic, lexical ,i stilistic vin /n spri3inul celor care doresc s- /nve.e
o limb- exotica cum este perceput- slovaca.