Sunteți pe pagina 1din 89

Universitatea Politehnica din Timisoara

Facultatea de Management n Productie si Transporturi


Domeniul de licent: Inginerie si Management
SUBIECTE pentru examenul de licent
Disciplina: Matematica
Titular disciplina: Conf.dr.GO!T" Prof.dr.P!T#$%O#
1. Ce este o ba !ntr"un spa#iu liniar $init dimensional %i cum se exprim coordonatele
unui &ector relati& la o ba '
Rspuns:
&a'a ntr(un spa)iu vectorial peste corpul ( este un sistem de vectori B * +e
,
" e
-
" ..." e
n
." liniar
independen)i /i care generea'0 spa)iul" adic0 orice vector v se e1prim0 ca o com2ina)ie liniar0 de
vectorii din B: v * x
,
e
,
3 x
-
e
-
3 ... 3 x
n
e
n
" x
,
" x
-
" ..." x
n
(. %calarii x
,
" x
-
" ..." x
n
se numesc
coordonatele vectorului v n 2a'a B.
). De$ini#i no#iunile de &alori %i &ectori proprii ai unui operator liniar.
Rspuns:
Fie 4 un spa)iu vectorial peste corpul ( /i f : 4 4 un operator liniar. Un vector
nenul v 4 se nume/te vector propriu al operatorului f dac0 e1ist0 un scalar din ( a..
f+v. * v. %calarul se nume/te valoare proprie.
*. De$ini#i no#iunile de %ir numeric %i de serie numeric. Cum se aproximea suma unei
serii numerice '
Rspuns:
Un /ir numeric este o func)ie f : + ," valoarea f+n. * u
n
numindu(se termenul general
al /irului.
Cu termenii /irului +u
n
.
n +
se construie/te /irul cu termenul general s
n
* u
5
3 u
,
3 ... 3 u
n
.
Perechea format0 din /irul +u
n
.
n +
/i +s
n
.
s +
se nume/te serie cu termenul general u
n
/i se
notea'0
n
n
u

5
. a o serie se pun - pro2leme: determinarea naturii +convergen)a sau divergen)a.
/i calculul sumei sale n
n
s S

lim
.
6pro1imarea sumei S a seriei convergente
n
n
u

5
se face prin formula % s
n
" cu eroarea
de apro1imare r
n
* u
n3,
3 u
n3-
3 ... .
Teoria seriilor este o com2ina)ie ntre studiul sumelor finite /i cel al limitelor de /iruri.
-. Ce repreint logaritmul !n baa dat a > ./ a 1 a numrului N > . '
Rspuns:
,
x
a
a N x N log . Deci
N
a
log
este puterea la care tre2uie ridicat0 2a'a pentru a
o2)ine num0rul.
0. Scrie#i ecua#ia general a unui plan !n spa#iu/ respecti& a unei drepte determinat de )
puncte/ !n spa#iu.
Rspuns:
Consider0m punctele
- ,
M " M din spa)iu ale c0ror coordonate sunt ( )
, , , ,
" " M z y x /i
( )
- - - -
" " M z y x .
!cua)iile canonice ale dreptei determinate de
,
M /i
-
M sunt :
, -
,
, -
,
, -
,
:
y y
z z
y y
y y
x x
x x
D

.
!cua)ia general0 a unui plan este: a x 3 b y 3 c z 3 d * 5.
1. Ce repreint numrul de pi&o#i din $orma scar redus a unei matrice 2ce in$orma#ie
codi$ic3 '
Rspuns:
7um0rul de pivo)i este egal cu rangul matricii /i cu num0rul ma1im de coloane liniar
independente.
4. Cine d dimensiunea unui spa#iu &ectorial '
Rspuns:
7um0rul de vectori dintr(o 2a'0 a spa)iului.
5. Ce este o ba ortonormat !n spa#iul ,
n
%i cum se exprim coordonatele unui &ector
!ntr"o ast$el de ba '
Rspuns:
O 2a'0 ortonormat0 B * +e
,
" e
-
" ..." e
n
. este o 2a'0 cu proprietatea c0 oricare doi vectori
distinc)i sunt ortogonali
( ) j i e e
j i
> < " 5 "
/i norma fiec0rui vector este egal0 cu unu
( ) n i e
i
" , " ,
. Un vector v se descompune n 2a'a B astfel: v * v" e
,
e
,
3 v" e
-
e
-
3 8
3 3v" e
n
e
n
.
6. Ce este o matrice ortogonal %i !ntre ce $el de bae ale spa#iului ,
n
matricea de trecere
este ortogonal '
Rspuns:
-
O matrice ortogonal0 este o matrice p0tratic0 cu elemente reale cu proprietatea c0
produsul ei cu transpusa este matricea unitate: AA
T
* I
n
. Matricea de trecere ntre dou0 2a'e
ortonormate este ortogonal0.
1.. Dac L : ,
n
,
n
este un operator liniar %i B * +e
,
" e
-
" ..." e
n
. o ba !n ,
n
/ cum se
de$ine%te matricea lui L !n aceast ba %i care este ec7i&alentul matriceal al rela#iei
w * L+v. '
Rspuns:
Matricea asociat0 are pe fiecare coloan0 i" coordonatele vectorului L+e
i
. n 2a'a B"
A * 9L+e
,
. L+e
-
. 8" L+e
n
.: .
w * L+v. se e1prim0 matriceal astfel: wB * AvB" unde vB" wB este matricea coloan0 a
coordonatelor lui v" respectiv w" n 2a'a B.
11. Cum se calculea &aloarea medie/ M+X./ %i dispersia
-
+X. a unei &ariabile aleatoare
discrete X ce ia &alorile x
,
" x
-
" ..." x
n
/ respecti& cu probabilit#ile p
,
" p
-
" ..." p
n
/
,
,

i
n
i
p %i a unei &ariabile aleatoare continue/ X/ de densitate de probabilitate f '
Rspuns:
Dac0 varia2ila aleatoare X este discret0" atunci

n
i i i
p x X
,
. + M " iar



n
i i i
p X x X
,
- -
.. + M + . + .
Dac0 varia2ila X este continu0 atunci ea are valoare medie dac0 integrala
dx x f x X . + . + M

e1ist0 /i este finit0 /i n acest ca' dispersia ei este num0rul:


dx x f X x X . + .. + M + . +
- -

"
dac0 integrala e1ist0 sau varia2ila nu are dispersie n ca' contrar.
1). Cum se de$ine%te probabilitatea unui e&eniment B" condi#ionat de un e&eniment A de
probabilitate nenul '
Rspuns:
Pro2a2ilitatea condi)ionat0 se define/te astfel:
( )
. +
. +
A P
B A P
A B P

.
1*. Care este mul#imea &alorilor unei &ariabile aleatoare X ce are distribu#ia 8oisson/ de
parametru > . %i ce anume contoriea o ast$el de &ariabil ' Care este media %i
dispersia unei &ariabile aleatoare/ X 8oiss23 '
Rspuns:
O varia2il0 aleatoare av;nd distri2u)ia Poisson" de parametru ia valorile 5" ," ..." k" ... /i
o valoare k indic0 num0rul de produceri ale unui eveniment rar ntr(o unitate de timp" fi1at0"
/tiind c0 evenimentele se produc independent /i num0rul mediu de produceri al acestora este .
4aloarea medie /i dispersia unei varia2ile aleatoare Poisson distri2uit0 este .
<
1-. 9n ce rela#ie este densitatea de probabilitate f
XY
a unui &ector aleator 2X/ Y3/ cu
densit#ile marginale f
X
/ f
Y
/ dac X/ Y sunt &ariabile aleatoare independente '
Rspuns:
Densitatea de pro2a2ilitate a vectorului aleator este produsul densit0)ilor marginale.
10. Dac x
,
" x
-
" ..." x
n
sunt obser&a#ii independente asupra unui e%antion de n indi&ii ai
unei popula#ii statistice/ a crei caracteristic/ X/ in&estigat este aleatoare/ de
distribu#ie de probabilitate necunoscut/ care sunt estimatorii nedeplasa#i ai mediei %i
dispersiei '
Rspuns:
!stimatorul mediei este
n x x x x
n
= . +
- ,
+ + +
" iar al dispersiei
( )

n
i
x xi
n
s
,
- -
,
,
.
>

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din TIMIOARA
DEPARTAMENTUL BAZELE FIZICE ALE INGINERIEI
Bd.Vasil P!"#an N".$ %&&$$% TIMIOARA
Tl'(n) &$*+,-&%%./0 Fa1) &$*+,-&%%.$ E,Mail) s2"3a"ia3.4'i53.673."(
Propunere de subiecte pentru Examenul de licen - FIZICA
1. Enun#a#i principiul al doilea al dinamicii.
,spuns : Acceleraia i!pri!a"# unui c$rp de !as# da"# es"e direc" pr$p$ri$nal# cu
f$ra care aci$neaz# asupra c$rpului.
a ! %
unde m0rimile au urm0toarea semnifica)ie: m ( masa corpului" a ? accelera)ia corpului"
% ? re'ultanta for)elor ce ac)ionea'0 asupra corpului.
). Enun#a#i legea conser&rii energiei mecanice.
,spuns : &ner'ia !ecanic# "$"al# a unui sis"e! iz$la"( asupra c#ruia aci$neaz#
nu!ai f$re c$nserva"ive( r#!)ne c$ns"an"# *n "$" "i!pul !i+c#rii,
constant ! ! !
P c
+
unde !
c
? repre'int0 energia cinetic0 a sistemului i'olat" iar !
p
? repre'int0 energia
poten)ial0 a sistemului i'olat.
%istem i'olat este cel care nu poate schim2a cu mediul ncon@ur0tor +e1terior. energie nici
su2 form0 de c0ldur0 nici su2 form0 de lucru mecanic.
O for)0 este conservativ0 dac0 lucrul mecanic efectuat de aceasta este independent de
forma traiectoriei" el fiind func)ie doar de po'i)ia punctelor ntre care are loc deplasarea.
*. S se de$ineasc energia cinetic
,spuns : &ner'ia cine"ic# -&
c
. se define+"e ca fiind !#ri!ea scalar# e'al# cu
ju!#"a"ea pr$dusul din"re !asa /!0 a c$rpului care se deplasaz# cu $ vi"ez# de !$dul
/v0+i p#"ra"ul vi"ezei aces"uia,
-
-
v !
&
c

Unitatea de m0sur0 a energiei cinetice" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te


Aoule" not;ndu(se A.
-. S se de$ineasc energia mecanic
,spuns : Prin definiie( su!a din"re ener'ia cine"ic# +i cea p$"enial# a unui c$rp se
nu!e+"e ener'ie !ecanic# -&
!
.,
B
&
!
1 &
c
23
Unitatea de m0sur0 a energiei mecanice" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te
Aoule" not;ndu(se A.
0. S se de$ineasc puterea mecanic
,spuns : Pu"erea !ecanic# se define+"e ca fiind e'al# cu vi"eza de variaie a lucrului
!ecanic,
d"
dL
P
unde P? este puterea mecanic0" ? este lucrul mecanic" iar t ? este timpul.
Unitatea de m0sur0 a puterii" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te Catt"
not;ndu(se cu C .
Dac0 puterea este constant0 n timp lucrul mecanic devine " P L .
1. S se de$ineasc energia intern
,spuns : &ner'ia in"ern# a unui sis"e! "er!$dina!ic se define+"e ca fiind su!a din"re
ener'ia cine"ic# +i cea p$"enial# a aces"uia,
!nergia cinetic0 a sistemului termodinamic este consecin)0 a mi/c0rii 2roDniene"
respectiv agita)iei termice a constituen)ilor sistemului termodinamic" iar energia
poten)ial0 se datorea'0 interac)iunii dintre constituen)ii sistemului termodinamic.
Unitatea de m0sur0 a energiei interne" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te
Aoule" not;ndu(se A.
4. S se de$ineasc cldura
,spuns : 4an"i"a"ea de c#ldur#( si!b$liza"# prin 5( es"e ener'ia "ransfera"# *n"re un
sis"e! "er!$dina!ic +i !ediul *nc$njur#"$r( *n"re d$u# sis"e!e "er!$dina!ice sau *n"re
diferi"e p#ri ale aceluia+i sis"e! "er!$dina!ic( *n cursul unei "ransf$r!#ri
"er!$dina!ice *n care para!e"rii ex"erni r#!)n c$ns"ani,
Transferul de c0ldur0 are loc su2 influen)a unei diferen)e de temperatur0.
Unitatea de m0sur0 a c0ldurii" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te Aoule"
not;ndu(se A" iar unitatea practic0 este caloria +cal." respectiv multiplii acesteia.
Eilocaloria se define/te ca fiind cantitatea de c0ldur0 necesar0 pentru a cre/te temperatura
unui Fgram de ap0 de la temperatura ,>"B la ,B"BGC.
, Fcal * ,555 cal H >",IJ FA
5. Enun#a#i legea I a re$lexiei %i re$rac#iei
,spuns " 6ec"$rii de und# ai undei inciden"e( undei reflec"a"e +i a undei refrac"a"e
-"rans!ise. +i vec"$rul n$r!alei *n punc"ual de inciden# se '#sesc *n acela+i plan
-planul de inciden#.,
egile sunt vala2ile la suprafa)a de separa)ie dintre dou0 medii de propagare diferite dar
omogene fiecare dintre ele.
6. Enun#a#i legea conduc#iei pentru conductoare $ili$orme cu surs de tensiune imprimat
2legea general a lui ;7m3
J
,spuns " Su!a *n"re "ensiunea la cape"ele unei p$riuni nera!ifica"e de circui" liniar filif$r!
+i "ensiunea i!pri!a"# a sursei ce se '#se+"e *n acea p$riune( es"e e'al#( *n fiecare !$!en"( cu
pr$dusul *n"re curen" +i rezis"ena elec"ric# a p$riunii( pr$dus nu!i" +i c#dere de "ensiune,
egea conduc)iei pentru conductoare filiforme care nu con)in surse de c;mp imprimat +n
figura de mai @os U
i
* 5" #
i
* 5

. se e1prim0 prin rela)ia"
I 7 3
,-
" respectiv
7
3
I
,-
+legea lui Ohm.
Dac0 conductorul filiform con)ine surs0 de c;mp
imprimat cu parametrii U
i
? tensiunea imprimat0 /i #
i
? re'isten)a intern0 legea
conduc)iei se e1prim0 prin rela)ia
,- ,- i
3 3 I 7 + =
" respectiv
i
i
7 7
3 3
I
+
+

,-
+legea general0 a lui Ohm.
1.. Enun#a#i prima teorem a lui (irc77o$$
,spuns " In $rice n$d de circui" elec"ric( su!a al'ebrica a curenil$r elec"rici es"e
e'ala cu zer$, -Su!a curenil$r care in"r# *n n$d es"e e'ala cu su!a curenil$r care ies
din n$d.,
Prima teorem0 a lui Eirchhoff se e1prim0 prin rela)ia"
5

i
i
I
unde curen)ii care ies din nod se consider0 cu semnul plus" iar cei care intr0 n nod se
consider0 cu semnul minus.
11. Enun#a#i a doua teorem a lui (irc77o$$
,spuns ( De8a lun'ul $ric#rui $c9i de circui" elec"ric( su!a al'ebric# a c#deril$r de
"ensiune es"e e'al# cu su!a al'ebric# a "ensiunil$r elec"r$!$"$are,
6 doua teorem0 a lui Eirchhoff se e1prim0 prin rela)ia"


j
j e i
i
i
3 I 7
Tensiunile electromotore +U
e@
. se consider0 cu semnul plus dac0 sensul acestora coincide
cu cel de parcurgere al ochiului" respectiv cu semnul minus dac0 sensul acestora este
invers celui de parcurgere al ochiului. C0derile de tensiune +termeni #
i
$
i
. se consider0 cu
semnul plus dac0 sensul curentului +$
i
. coincide cu sensul de parcurgere al ochiului"
respectiv cu semnul minus dac0 sensul acestuia este invers sensului de parcurgere al
ochiului.
1). Enun#a#i $orma integral a legii induc#iei electromagnetice
,spuns " Tensiunea elec"r$!$"$are indus# de8a lun'ul unui c$n"ur *nc9is es"e e'al# cu
deriva"a *n rap$r" cu "i!pul( lua"# cu se!n sc9i!ba"( a fluxului !a'ne"ic prin suprafaa

S ce
se sprijin# pe acel c$n"ur,
K
Forma integral0 a legii se e1prim0 prin rela)ia"
d"
d
u
e


unde ueL este tensiunea electromotoare indus0 n circuitul ce define/te conturul L" ML este flu1ul
magnetic printr(o suprafa)0 orecare deschis0 ce se spri@n0 pe cur2a L" B este vectorul induc)ie
magnetic0 n punctele ce apar)in suprafe)ei %L.
1*. S se de$ineasc energia electric 2energia acti&3
,spuns : &ner'ia elec"ric# se define+"e ca fiind in"e'rala pu"eri elec"rice ac"ive pe un
in"erval de "i!p preciza",

-
,
"
"
e
Pd" :
unde P ? este puterea electric0 activ0" iar t ? este timpul.
Unitatea de m0sur0 aenergiei electrice" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te
Aoule" not;ndu(se A" iar unitatea practic0 de m0sur0 est FiloDatul or0 notat FCh.
1-. S se de$ineasc energia reacti&
,spuns : &ner'ia reac"iv# se define+"e ca fiind in"e'rala pu"eri elec"rice reac"ive pe un
in"erval de "i!p preciza",

-
,
"
"
r
5d" :
unde N? este puterea electric0 reactiv0" iar t ? este timpul.
Unitatea de m0sur0 a energiei reactive" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te
Aoule" not;ndu(se A" iar unitatea practic0 de m0sur0 est Filovarul or0 notat F46rh.
10. S se de$ineasc $actorul de putere
,spuns : %ac"$rul de pu"ere se define+"e ca fiind rap$r"ul din"re pu"erea ac"iv# +i
pu"erea ac"iv# !axi!# a unui c$nsu!a"$r,
cos
ma1

S
P
P
P
k
unde F ? este factorul de putere" %? este puterea ararent0" P ? puterea activ0" P
ma1
?
puterea activ0 ma1im0" O ? defa'a@ul dintre tensiunea /i curentul consumatorului.
Factorul de putere este adimensional.
11. S se de$ineasc capacitatea electric
,spuns : 4apaci"a"ea elec"ric# es"e un para!e"ru 'l$bal ce carac"erizeaz#
c$ndensa"$rul ideal +i se define+"e prin relaia(
3
5
4
unde N ? este sarcina electric0 a arm0turii po'itive" iar U ? este diferen)a de poten)ial
+tensiunea. dintre cele dou0 arm0turi.
I
Capacitatea elactric0 a unui condensator indic0 posi2ilit0)ile acestuia de a nmaga'ina
energie electric0.
Unitatea de m0sur0 a capacit0)ii electrice" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te
Farad" not;ndu(se cu F.
14. S se de$ineasc impedan#a circuitului serie ,<C
,spuns : I!pedana circui"ului 7L4 serie se define+"e ca fiind rap$r"ul din"re val$rea
efec"iv# a "ensiuni de la b$rnele la"urii +i val$rea efec"iv# a curen"ului din la"ur#( sau
rap$r"ul a!pli"udinil$r cel$r d$u# !#ri!i,
- -
X 7
i
u
I
3
;
!
!
+
unde $ ? este valoarea efectiv0 a curentul electric din latur0" iar i
m
? este amplitudinea
curentului" U? este valoarea efectiv0 a tensiunii de la 2ornele laturii" iar u
m
? este
aplitudinea tensiunii" # ? este re'isten)e electric0 a laturii" iar P ? este reactan)a laturii
care se e1prim0 prin rela)ia
4
L X X X
4 L

,

unde
f -
/i repre'int0 pulsa)ia tensiunii /i a curentului"
iar f ? este frcven)a tensiunii /i a curentului.
Unitatea de m0sur0 a impedan)ei" n %istemul $nterna)ional de unit0)i" se nume/te Ohm"
not;ndu(se cu Q.
R
SUBIECTE 8E+T,U E=>ME+U< DE <ICE+?@ ).11.
U+IT@?I DE M@SU,@ 9+ SISTEMU< I+TE,+>?I;+><
Subiectul 1. Unitatea de m0sur0 a masei
( ) !
este:
a..
< f k' =
S 2..
< N =
S c..
< k' =
.
Subiectul 2. 4ite'a
( ) v
se m0soar0 n:
a..
< s ! =
S 2.. < s =
>
S c.. < s ! =
?
.
Subiectul 3. 6ccera)ia
( ) a
are unitatea de m0sur0:
a..
< s ! =
S 2.. < s ! =
?
S c.. < s =
?
.
Subiectul 4. For)a
( ) %
se e1prim0 n:
a..
< Pa =
S 2..
< N =
S c..
< N! =
.
Subiectul 5. Momentul unei for)e
( ) @
se m0soar0 n:
a..
< N! =
S 2..
< N =
S c..
< @Pa =
.
Subiectul 6. Tensiunile normal0
( )
/i tangen)ial0
( )
au unitatea de m0sur0:
a..
< ! f k' =
S 2.. < ! N =
?
S c.. < ! k' =
?
.
Subiectul 7. Momentele de iner)ie a1iale ( )
z
I /i
( )
y
I
ale unei suprafe)e plane au
urm0toarea dimensiune:
a.. < ! =
A
S 2.. < ! =
B
S c.. < !! =
?
.
Subiectul 8. Modulele de re'isten)0 a1ial ( )
z
: /i polar
( )
p
:
ale unei suprafe)e plane se
e1prim0 n:
a.. < ! =
?
S 2.. < ! =
B
S c.. < !! =
A
.
Subiectul 9. Tensiunea normal0 < c! daN = >C
?
calculat0 pentru o 2ar0 solicitat0 la
trac)iune repre'int0:
a..
< Pa = >C
S 2..
< @Pa = >C
S c..
< @Pa = >
.
Subiectul 1. Momentul de torsiune
( )
"
@
la ar2orele unui motor este
< kN! = >D
" aceast0
valoare repre'ent;nd:
a..
< N!! = >D
S 2.. < N! = >C D ( >
A
S c.. < N!! = >C D ( >
E
.
Subiectul 11. Unitatea de m0sur0 pentru tensiunile

/i

" Pascal8ul
( ) Pa
" repre'int0:
,5
a.. < ! N = >
?
S 2.. < @Pa = >C
E
S c.. < !! N = >C
? B
.
Subiectul 12. For)a uniform distri2uit0 pe lungimea unei 2are are valoarea
< c! daN = ?
.
6ceasta e1primat0 n
< ! N =
" este egal0 cu:
a..
< ! N = ?C
S 2..
< ! N = ?CC
S c..
< ! N = ?CCC
.
Subiectul 13. Tura)iei unui ar2ore
!in< , r$" = ECC n
i corespunde vite'a unghiular0
( )
:
a..
< s rad = ?C
S 2..
< s rad = ?C
S c..
< s rad = >C
.
Subiectul 14. Unitatea de m0sur0 a puterii wa""8ul
( ) :
repre'int0:
a..
< s N! =
S 2..
< s N =
S c.. < s N! =
?
.
Subiectul 15. Densitatea unui material
( )
se e1prim0 n urm0toarea unitate de m0sur0:
a.. < ! k' =
B
S 2.. < ! N =
B
S c.. < ! k' =
?
.
U+IT@?I DE M@SU,@ 9+ SISTEMU< I+TE,+>?I;+><.
,@S8U+SU,I
Rspuns 1. c..
< k' =
.
Rspuns 2. a..
< s ! =
.
Rspuns 3. 2.. < s ! =
?
.
Rspuns 4. 2..
< N =
.
Rspuns 5. a..
< N! =
.
Rspuns 6. 2.. < ! N =
?
.
Rspuns 7. a.. < ! =
A
.
Rspuns 8. 2.. < ! =
B
.
Rspuns 9. c..
< @Pa = >
.
Rspuns 1. 2.. < N! = >C D ( >
A
.
,,
Rspuns 11. a.. < ! N = >
?
.
Rspuns 12. c..
< ! N = ?CCC
.
Rspuns 13. 2..
< s rad = ?C
.
Rspuns 14. a..
< s N! =
.
Rspuns 15. a.. < ! k' =
B
.
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte examen licenta disciplina: Baele managementului
Titulari disciplina: Prof.dr.ing. Marian Mocan/ Prof.dr.ing. Aabriela 8rostean
,. Conceptul de management
-. MotivatiaS Teorii motivationale
,-
<. Functia de planificare +definitie" caracteristici.
>. Functia de organi'are +definitie" caracteristici.
B. Functia de antrenare +definitie" caracteristici.
J. Functia de conducere +definitie" caracteristici.
K. Functia de control +definitie" caracteristici.
I. Functiile intreprinderii +enumerare si definire pe scurt.
R. Modalitati si tipuri de crestere a dimensiunii unei firme
,5. !tapele procesului deci'ional
,,. Tipurile de deci'ii
,-. #olul organi'atiei din cadrul economiei
,<. Managementul schim2arii +Tipuri de schim2are" si tipuri de a2ordare a schim2arii.
,>. Managementul schim2arii. +6nali'a campului de forte si etapele schim2arii.
,B. !tapele reali'arii unui plan strategic. Definire si caracteri'are pe scurt
,. Conceptul de management
#aspuns:
Conceptul de management s(a impus n sfera afacerilor n ,R>, prin lucrarea TThe
Managerial #evolution U" pu2licat0 de Aames &urnham la 7eD VorF" n care a fost sta2ilit
termenul de manager" ca vector al inova)iei /i progresului" iar termenul de management"
av;nd semnifica)ia de anali'0 a rolului managerului n societatea contemporan0.
Defini)ia care urmea'0" ncearc0 s0 cree'e o n)elegere c;t mai comple10 a implic0rii
conceptului de management n terminologia specific0 afacerilor.
,<
Managementul ? repre'int0 procesul de coordonare a resurselor materiale"
umane" financiare /i informa)ionale ale unei organi'a)ii" n scopul reali'0rii o2iectivelor
esen)iale ale acesteia .
%au
Management 9ar(55: ? repre'int0 T/tiin)a tehnicilor de conducere /i gestiune a
ntreprinderiiU.
%au
Management 9Dic). !ngl(#om: ? conducere" administra)ie" iscusin)0" di20cie"
sim) tactic" orientare" direc)ie.
-. MotivatiaS Teorii motivationale
#aspuns:
Unii autori au de'voltat latura managementului" puternic orientat0 spre a2ordarea
comportamental0. 6ce/tia s(au focali'at spre a demonstra e1perimental influen)a puternic0 pe
care o are mediul social asupra anga@atului" cu consecin)e imediate asupra productivit0)ii muncii.
Douglas Mc. Aregor/ su2linia'0 convingerile managementului privind comportamentul
anga@a)ilor prin intermediul celor dou0 teorii ( teoria P /i teoria V.
>bra7am MasloB sta2ile/te conceptul de ierarhie a nevoilor. Oamenii au o varietate de
necesit0)i" pe care le doresc ndeplinite. 6ceste nevoi pot fi aran@ate n func)ie de importan)a lor
n Wierar9ia nev$il$r lui @asl$wU
CredericD Eerberg a reali'at o distinc)ie ntre factorii motiva)ionali +satisfiers factors."
:munca n sineS reali'0rileS responsa2ilitateaS recunoa/tereaS /i respectiv factorii de Wigien0U
+hXgiene factors." care ac)ionea'0 doar ca s0 previn0 insatisfac)ia lucr0torilorS salariulS condi)iile
de munc0S rela)iile cu superiorii.
Da&id McClelland eviden)ia'0 < categorii diferite ale motiva)iei 9McCl ? JR::orientarea spre
reu/it0S orientarea spre afiliereS orientarea spre putere.
<. Functia de planificare +definitie" caracteristici.
#aspuns :
8lani$icarea repre'int0 procesul de sta2ilire" aran@are" com2inare /i ordonare logic0 a
o2iectivelor" a activit0)ilor necesare" precum /i a mi@loacelor disponi2ile" pentru atingerea
scopului propus.
Ytiind c0" ntr(o firm0 scopul suprem este cel de ma1imi'are a profitului" func)ia de
planificare devine n fapt un proces ra)ional de optimi'are a tuturor resurselor disponi2ile n
func)ie de variantele posi2ile.
Caracteristicile:
direc)ia general0 a firmei" o2iectivele pe termen lungS
o2iectivele pe termen scurt ale firmei" re'ult;nd ntr(un plan de m0suri specifice /i ac)iuniS
,>
politicile" strategiile" metodele /i tehnicile utili'ate pentru atingerea o2iectivelor preci'ate.
>. Functia de organi'are +definitie" caracteristici.
#aspuns :
Zn lim2a greac0 WorganonU nseamn0 armonie.
Zn dic)ionarul lim2ii rom;ne" ver2ul a organia este astfel definit: Ta face un grup social"
o institu)ie etc." s0 func)ione'e sau s0 ac)ione'e organic +reparti';nd ns0rcin0rile /i
coordon;ndu(le conform unui plan adecvat..
Organi'area din cadrul firmelor este reali'at0 ntr(o concep)ie sistemic0 prin intermediul
unor su2sisteme independente" conectate ntre ele ntr(o structur0 ierarhic0 +fiecare su2sistem
este su2ordonat celui imediat superior.. O astfel de structur0 se nume/te ;rganigrama $irmei
O organi'a)ie industrial0 incorporea'0 n structura sa organi'atoric0 trei su2sisteme
principale:
sistemul opera)ional +de produc)ie.S
sistemul e1ecutiv +de conducere.S
structura repre'entativ.
Caracteristicile structurii organi'atorice :
eviden)ia'0 divi'iunea muncii pe vertical0 /i pe ori'ontal0S
eviden)ia'0 scopurile firmei din perspectiva managerial0 prin:
[ clarificarea compartimentelorS
[ clarificarea posturilor /i sarcinilor pentru fiecare postS
[ sta2ilirea responsa2ilit0)ilorS
[ sta2ilirea canalelor de comunicare.
B. Functia de antrenare +definitie" caracteristici.
#aspuns :
Func)ia de antrenare repre'int0 ansam2lul proceselor prin care se trasea'0 cursul evolu)iei
ac)iunilor din firm0" iar personalul anga@at este determinat s0(l urme'e. Func)ia de antrenare se
2a'ea'0 puternic pe a2ordarea comportamental0 a managementului" n care procesele de
comunicare /i motivare au un rol decisiv.
Func)ia de antrenare se caracteri'ea'a prin r0spunsurile urm0toarelor ntre20rii:
Ce tre2uie f0cut\
C;nd tre2uie f0cut\
De c0tre cine tre2uie f0cut\
,B
Care este modalitatea influen)0rii comportamentului anga@a)ilor" pentru a urma cursul
sta2ilit\
J. Functia de conducere +definitie" caracteristici.
#aspuns :
Conducerea personalului" repre'int0 ansam2lul metodelor a2ordate de c0tre o persoan0
+<ider." pentru a determina comportamentul anga@a)ilor din firm0 s0 ac)ione'e n direc)ia
atingerii o2iectivelor firmei.
Conducerea repre'int0 procesul de influen)are a oamenilor /i rela)iilor interumane
pentru ca firma s0 str02at0 un drum corect.
Caracteristicile esen)iale ale unui conduc0tor sunt :
8regtirea te7nic a conductorului implic0 cuno/tin)ele" deprinderile /i aptitudinile
necesare e1ecu)iei
8regtirea uman a conductorului implic0 cuno/tin)e /i n special deprinderi at;t de
n)elegere /i previ'ionare a comportamentului anga@a)ilor
8regtirea conceptual a conductorului implic0 cuno/tin)e" deprinderi /i aptitudini de
interpretare la nivel glo2al a activit0)ilor din firm0
K. Functia de control +definitie" caracteristici.
#aspuns :
Controlul repre'int0 procesul de verificare /i evaluare c!ntinu a "e#ultatel!" /i
performan)elor firmei" astfel nc;t" dac0 apar a2ateri fa)0 de o2iectivele sau standardele sta2ilite
ini)ial" s0 se aplice corec)iile necesare.
Caracteristici
a. Func)ia de control /i eviden)ia'0 dou0 laturi nedisocia2ile:
1. pasiv#" de nregistrare si evaluare a performantelorS
). ac"iv#" de corectare a a2aterilor.
2. Func)ia de control are urm0torul aspect du2lu:
1. este parte component0 a fiec0rei func)ii manageriale" cuprin';nd ac)iuni specifice
proceselor managerialeS
). este o func)ie managerial0.
I. Functiile intreprinderii +enumerare si definire pe scurt.
#aspuns:
,J
Cunc#ia de cercetare de&oltare ? este format0 din ansam2lul activit0)ilor desf0/urate
de firmele economice prin care se concepe /i se implementea'0 progresul /tiin)ific /i
tehnic.
Cunc#ia de produc#ie ? este format0 din ansam2lul proceselor de munc0 din cadrul
firmei prin care se transform0 intr0rile n ie/iri /i se creea'0 condi)ii tehnico materiale /i
organi'atorice pentru 2una desf0/urare a proceselor de produc)ie.
Cunc#ia comercial %i marDeting ? ansam2lul proceselor de cercetare a pie)ei"
aprovi'ionare /i v;n'are.
Cunc#ia $inanciar contabil ? ansam2lul proceselor prin care se asigur0 resursele
financiare necesare atingerii o2iectivelor firmei" precum /i eviden)a valoric0 a mi/c0rii
ntregului s0u patrimoniu.
Cunc#ia de resurse umane 2personal3 ? ansam2lul proceselor prin care se asigur0
resursele umane necesare 2unei func)ion0ri a firmei.
R. Modalitati si tipuri de crestere a dimensiunii unei firme
#aspuns:
Cresterea unei firme se poate face in - moduri:
a. Crestere interna
( prin autofinantare ? cu a@utorul capitalurilor proprii
( prin finantare e1terna ? cu imprumuturi de la 2anci sau de la alti asociati cooptati in
firme
2. Cresterea e1terna
( fu'iunea ? regruparea a - sau mai multe firme care formea'a o entitate noua pe piata
( a2sor2tia tehnica ? prin care o firma preia integral capitalul alteia aceasta din urma
disparand de pe piata
( luarea in participatie ? o firma achi'itionea'a partial capitalul social al mai multor firme
,5. !tapele procesului deci'ional
,K
#aspuns:
Procesul de luare a deci'iilor este un proces ce se desf0/oar0 n opt etape pornind de la
diagnosticarea pro2lemei /i ncheindu(se cu evaluarea /i adaptarea re'ultatelor deci'iei
implementate.
Etapa 1. Diagnosticarea problemei
Diagnosticarea unei pro2leme presupune recunoa/terea simptomelor care definesc
respectiva pro2lem0 /i identificarea cau'elor acestora.
Etapa ). >nalia mediului
Zn vederea asigur0rii unei identific0ri corecte a pro2lemei sau a oportunit0)ii" managerii
tre2uie s0 anali'e'e de asemenea /i factorii de mediu care ar putea sa le influen)e'e
diagnosticul.
Etapa *. >rticularea problemei sau a oportunit#ii
Zn aceast0 etap0 a procesului are loc nchegarea efectiv0 +ordonarea. tuturor simptomelor"
cau'elor" constr;ngerilor /i ipote'elor astfel nc;t s0 se asigure premi'ele corecte etapei
de de'voltare a solu)iilor alternative.
Etapa -. De&oltarea solu#iilor alternati&e
!tapa de de'voltare a solu)iilor alternative urm0re/te generarea de op)iuni via2ile astfel
nc;t managerii s0 poate selecta varianta optim0 pentru re'olvarea pro2lemei sau pentru
e1ploatarea oportunit0)ii identificate.
Etapa 0. E&aluarea alternati&elor
Zn vederea asigur0rii 2unului mers a ntregului proces se are n vedere faptul c0
alternativele generate sunt evaluate pe 2a'a a trei criterii: suficien)a" fe'a2ilitatea /i
realismul
Etapa 1. >legerea alternati&ei $inale
6cest pas din procesul de luare a deci'iei presupune alegerea optim0 dintre alternativele
evaluate. Prin alegerea optim0 se n)elege acea alegere care poate genera ma1imum de
2eneficii cu minimum de consecin)e negative.
Etapa 4. Implementarea deciiei
O dat0 aleas0 alternativa final0 managerii tre2uie s0 se asigure c0 aceasta este
implementat0 fapt ce conduce la conclu'ia c0 implementarea deci'iei se spri@in0 pe
celelalte func)ii manageriale ?planificare" coordonare" organi'are /i control.
Etapa 5. E&aluarea %i adaptarea reultatelor deciiei
Prin evaluarea /i adaptarea re'ultatelor deci'iei se urm0resc at;t modul de implementare
a deci'iei c;t /i culegerea de informa)ii pentru ela2orarea deci'iilor viitoare.
,,. Tipurile de deci'ii
#aspuns:
Func)ie de condi)iile concrete de luare a deci'iei e1ist0 urm0toarea clasificare a deci'iilor:
, ? Dup0 gradul de cunoa/tere al pro2lemelor /i al solu)iilor alternative
,I
- deci'ii rutiniere ? apar n ca'ul pro2lemelor 2ine cunoscute /i 2ine definite iar
comple1itatea /i impactul acestora este redusS
- deci'ii adaptive ? se aplic0 n general unor pro2leme definite /i cunoscute doar par)ial" n
acest ca' apel;ndu(se la informa)ii trecute +se aplic0 e1trapolarea.S
- deci'ii inovative ? implic0 managerul n anumite pro2leme insuficient definite /i
structurate" iar deci'iile care se iau sunt complet rupte de trecut.
- ? Dup0 perioada /i ori'ontul de timp la care se refer0
- deci'ii strategice ? pentru o perioad0 mai lung0 de timp ? minim B aniS
- deci'ii tactice ? pentru o perioad0 medie de timp ? apro1imativ <(B aniS
- deci'ii curente ? pentru o perioad0 scurt0 de timp ? apro1imativ ,(< ani.
< ? Dup0 num0rul de participan)i la luarea deci'iei
- deci'ii unipersonale ? deci'ia este luat0 de o singur0 persoan0 +se aplic0 n ca'ul stilului
de management autoritar.S
- deci'ii de grup ? deci'ia este luat0 de o un grup de persoane +se aplic0 n ca'ul stilului de
management democratic..
> ? Zn func)ie de num0rul criteriilor deci'ionale:
- deci'iile unicriteriale ? se ia n considerare un singur criteriuS
- deci'ii multicriteriale +multio2iectiv /i multiatri2ut. ? se iau n considerare mai multe
criterii.
B ? Dup0 modalitatea de luare a deci'iei
- deci'ii programateS
- deci'ii neprogramate
,-. #olul organi'atiei din cadrul economiei
#aspuns:
Organi'a)iile economice +ntreprinderile sau firmele. ? sunt organi'a)iile care se constituie
/i func)ionea'0 av;nd ca scop o2)inerea unui profit. !le transform0 ni/te intr0ri +su2stan)0"
informa)ii" energie" resurse umane" resurse financiare. cu a@utorul unor mi@loace de munc0
+echipamente" mo2ilier" spa)ii specifice. n ie/iri +produse /i=sau servicii. pe care le ofer0
spre v;n'are clien)ilor.
#olurile organi'atiilor economice +firmelor. sunt:
a. rolul economic ? cauta sa o2tina profit" prin producerea si=sau comerciali'area
2unurilor si=sai serviciilor iar o parte din venituri se distri2uie anga@atilor prin salarii
2. rolul social ? prin asigurarea de conditii 2une de munca pentru salariati si produse de
calitate pentru a putea fi utili'ate cu placere de acestia
,<. Managementul schim2arii +Tipuri de schim2are" si tipuri de a2ordare a schim2arii.
,R
#aspuns:
%chim2area ntr(o firm0 poate fi mp0r)it0 n dou0 mari categorii:
- %chim2area profund0 ? de mare amploare la nivelul intreprinderii" fiind e1trem de
greu de implementat /i de controlat
- %chim2area rutinier0 ( de mic0 amploare la nivelul intreprinderii" care nu
presupune activit0)i dificil de gestionat
Tipuri de a2ordare a schim20rii:
- 62ordarea de @os n sus ? schim2area porne/te de la nivelurile de @os ale
intreprinderii" c;nd anga@a)ii con/tienti'ea'0 faptul c0 starea respectiv0 nu mai poate
continua.
- 62ordarea de sus n @os ( schim2area porne/te de la conducere spre anga@a)i.
- 6nga@area unui e1pert ? schim2area este f0cut0 de o persoan0 e1terioar0
intreprinderii" doar dup0 ce conducerea firmei este convins0 de importan)a /i necesitatea
schim20rii.
,>. Managementul schim2arii. +6nali'a campului de forte si etapele schim2arii.
#aspuns:
FO#]! C6#! $MPU7 %C^$M&6#!6

FO#]! C6#! %! OPU7 %C^$M&_#$$
-5
ECHILIBRU
For)ele care sus)in schim2area sunt de dou0 tipuri:
( For)e e1terne" cum ar fi: evolu)ia preferin)elor clien)ilor privind un anumit produs"
schim2area tehnologiilor /i a sistemelor informa)ionale" cre/terea sau sc0derea cererii
pentru anumite produse" cre/terea concuren)ei" etc.
( For)e interne" cum ar fi: dorin)a de a cre/te calitatea produselor" de a cre/te
productivitatea" de a crea produse=servicii noi" etc.
For)ele care se opun schim20rii se pot manifesta astfel: re'isten)0 direct0 /i f0)i/0"
t0r0g0narea implement0rii ac)iunilor" e1agerarea efectelor negative" etc. Pentru a reduce
aceste manifest0ri se utili'ea'0 o serie de tehnici: instruire /i comunicare" participare /i
implicare" negociere /i o2)inerea acordului" cooptare" manipulare" constr;ngere" etc.
!tapele schim20rii:
- Preg0tirea schim20rii
- De'ghe)area
- $mplementarea schim20rii
- #enghe)area
- !valuarea
,B. !tapele reali'arii unui plan strategic. Definire si caracteri'are pe scurt
#aspuns:
-,
#eali'area unui plan strategic presupune parcurgerea urm0toarelor etape:
Etapa 1. Stabilirea obiecti&elor
!ste etapa de 2a'0 de la care pleac0 ntreg procesul de planificare. !ste e1trem de
important ca o2iectivele s0 fie sta2ilite conform regulii %M6#T.
Etapa ). E&aluarea $actorilor de mediu
Zn cadrul acestei etape se va face o anali'0 glo2al0 a situa)iei interne din firm0 /i una a
situa)iei e1terne. Pentru aceast0 anali'0 se pot utili'a metodele anali'ei interne +factorii
%COT. /i a anali'ei e1terne +factorii %T!!P.
Etapa *. >rticularea ipoteelor %i stabilirea obiecti&elor
!ste etapa n care se vor finali'a ipote'ele de lucru /i se vor sta2ili premi'ele de la care se
va porni implementarea o2iectivelor.
Etapa -. Cormarea ec7ipei de lucru
Zn cadrul acestei echipe tre2uie s0 intre persoane de la mai multe nivele ierarhice /i cu
responsa2ilit0)i diverse.
Etapa 0. De&oltarea de planuri alternati&e
!ste important ca s0 e1iste /i cel pu)in un plan alternativ chiar dac0 acesta +n condi)ii de
lips0 de timp. nu este detaliat ca /i cel principal.
Etapa 1. Comunicarea planurilor %i a%teptrilor
6cum se vor face pu2lice planurile care au fost definite p;n0 n pre'ent" mai nt;i
mem2rilor organi'a)iei apoi /i altor organi'a)ii /i persoane interesate.
Etapa 4. 8regtirea si demararea e$ecti&a a implementrii
6cum se trece la reali'area completa a implementarii planului
Bibliogra$ie :
8rostean A.?UManagementU" !ditura Ori'onturi Universitare" Timi/oara -55I" $%&7 RKI(RK<(
J<I(<<J(J
BBB. mpt.upt.ro avi'ier electronic= cursuri in format electronic= Prof. univ. dr. Ga2riela
P#O%T!67= &a'ele Managementului ,
Mocan M. s.a ? Management" manual de e1celenta in afaceri" !ditura !uro2it" Timisoara -55K"
$%&7 RKI(RK<(J-5(<5K(K
--
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte Cercetri ;pera)ionale : <icen) M8T ).11
Titular Disciplina: Conf.dr. +icolae C;CIU
1. Enunul problemei de programare liniar (problem de maximizare sau de
minimizare)
!. "lo#area op$im a resurselor ma$eriale prin programare liniar #u maximizarea
pro%i$ului
&. 'inimizarea #os$urilor prin problema de $ranspor$ e#(ilibra$
>. Pro2lema de afectare +asignare" reparti'are." +pro2lem0 de ma1imi'are sau de minimi'are.S
-<
). *a se de%ineas# problema de programare liniar primal +i problema dual
a$a+a$.
,eol&area subiectelor de Cercetri ;pera)ionale : <icen) M8T ).11
6. Enunul problemei de programare liniar (problem de maximizare sau de
minimizare);
i
n
j
j ij
b X a

,
.
" i * ," -" . . . " mS
P
@
5 " @ * ," -" . . . . " n S +,.
f+P
,
" P
-
" 8" P
n
. *

n
j
j j
X c
,

ma1 f+P
,
" P
-
" 8" P
n
.
%e accepta si se echivalea'a la puncta@ si alte forme ale pro2lemei de programare liniar0 de
ma1imi'are sau de minimi'are. .
2. Alocarea optim a resurselor materiale prin programare liniar cu
maximizarea profitului
Zn fa2ricarea a n produse se utili'ea'0 m resurse ale firmei care sunt limitate /i tre2uie
folosite eficient" alocate optim n sensul unei anumite func)ii o2iectiv.
Zntr(un sistem de produc)ie +atelier" sec)ie" ntreprindere. pentru a fa2rica produsele P
,
"
P
-
"..." P
n
se folosesc resursele #
,
" #
-
" ..." #
m
ce sunt disponi2ile n cantit0)i limitate 2
,
" 2
-
"..." 2
m
.
#esursa #
i
intr0 n produsul P
@
n cantitatea a
i@
" i * ," -"..." m S @ * ," -"..." n" iar profitul unitar
+real sau estimat. pentru produsul P
@

este c
@

" @ * ," -" ..." n. %e presupune c0 sunt satisf0cute
condi)iile: a
i@

5" 2
@

5" c
@

5" i * ," -"..." mS @ * ," -"..." n.


%e cere s0 se determine planul de fa2rica)ie optim" deci tre2uie aflat c;te produse P
,
" P
-
" . . ." P
n
vor fi fa2ricate n perioada de timp considerat0 +schim2" 'i" s0pt0m;n0" lun0 etc.. /i n condi)iile
date astfel nc;t profitul s0 fie ma1im.
%e notea'0 cu P
@
cantitatea din produsul P
@
ce se va fa2rica" @ * ," -" . . ." n.
%e o2)ine modelul matematic din rela)iile +-." care este o pro2lem0 de programare liniar0.
j
n

,
a
i@
.
P
@
2
i
" i * ," -" . . ." mS
P
@
5 " @ * ," -" . . ." nS +-.
f+ P
,
" P
-
" . . . " P
n
. *
j
n

,
c
@

.
P
@
ma1 f+ P
,
" P
-
" . . . " P
n
.
->
Pro2lema de programare liniar0 din rela)iile +-. se re'olv0 cu algoritmul simple1 primal
sau simple1 dual" respectiv cu calculatorul utili';nd programele Ns2" Dsspom" indo sau
altele" o2)in;ndu(se solu)ia optim0 ce ma1imi'ea'0 profitul.
%e accepta si se echivalea'a la puncta@ si alte forme ale pro2lemei de programare liniar0 de
ma1imi'are a profitului.
*. Minimiarea costurilor prin problema de transport ec7ilibrat
Un produs omogen este stocat n localit0)ile +depo'itele. 6
,
" 6
-
" 8" 6
m
respectiv n
cantit0)ile a
,
" a
- " 8"
a
m
/i tre2uie transportat n centrele de consum +maga'ine" firme" localit0)i.
&
,
" &
-
" 8" &
n
unde este cerut respectiv n cantit0)ile 2
,
" 2
-
" 8" 2
n
. Costul transportului unei
unit0)i de produs din depo'itul 6
i
la centrul de consum &
@
este egal cu c
i@
unit0)i monetare. %e
pune pro2lema determin0rii cantit0)ilor de produs ce urmea'0 s0 fie transportate de la depo'ite la
centrele de consum" astfel nc;t s0 nu dep0/easc0 disponi2ilul +oferta." cererea s0 fie satisf0cut0
/i costul total al transportului s0 fie minim.
%e presupune c0: a
i
` 5 " 2
@
` 5 " c
i@
` 5 " i * ," -"..." m S @ * ," -"..."nS
Oferta * % *
a b
i j
j
n
i
!



, ,
* Cererea .
%e notea'0 cu P
i@
cantitatea de produs ce va fi transportat0 din 6
i
n &
@
"
P * + P
i@
." i * ," -"..." mS @ * ," -"..." n.
Matricea costurilor pro2lemei de transport este C"
( )
ij
c 4
" i * ," -" . . ." mS @ * ," -" . . ." nS
Modelul matematic al pro2lemei de transport echili2rate" deci cererea este egal0 cu oferta"
este dat de rela)iile +<..
j
n

,
P
i@ *
a
i
" i * ," -" . . ." mS +<.
i
!

,
P
i@
* 2
@
" @ * ," -" . . ." nS
P
i@
5 " i * ," -" . . ." mS @ * ," -" . . ." nS
f+P. *
i
!

,
j
n

,
c
i@
.
P
i@

min f+P.
%e accepta si se echivalea'a la puncta@ si alte forme ale pro2lemei de transport echili2rate.

-. 8roblema de a$ectare 2asignare/ repartiare3/ 2problem de maximiare sau de
minimiare3
-B

Zntr(o pro2lem0 de alocare de tip afectare" numita si reparti'are sau asignare" sunt
n resurse: #
,
" #
-
" ..." #
n
" care tre2uie reparti'ate la n activit0)i: 6
,
" 6
-
" ..." 6
n
" astfel nc;t
fiecare resurs0 s0 fie reparti'at0 la c;te o singur0 activitate /i fiec0rei activit0)i s0 i se reparti'e'e
c;te o singur0 resurs0. #eparti'area resursei #
i
pe activitatea 6
@
implic0 costul c
i@
" i" @ * ,"
-"..."n. Tre2uie determinat0 reparti'area resurselor pe activit0)i" astfel nc;t costul total s0 fie
minim.

%e define/te varia2ila P
i@
astfel:
X
daca resursa 7 es"e repar"iza"a ac"ivi"a"ii A
daca resursa 7 nu es"e repar"iza"a ac"ivi"a"ii A
ij
i j
j


'

,
5
"
"
Modelul matematic al problemei de a$ectare de minimiare :
X
ij
j
n


,
,
" i * ," -" ..." nS
X
ij
i
n


,
, " @ * ," -" ..." nS
P
i@
5 " i * ," -" ..." nS @ * ," -" ..." nS
+>.
P
i@
a5 " ,b" i * ," -" ..." nS @ * ," -" ..." nS
f c X
ij ij
j
n
i
n



.
, ,
min f
%e accepta si se echivalea'a la puncta@ si alte forme ale pro2lemei de afectare de minimi'are sau
de ma1imi'are.
5. a se defineasc problema de programare liniar primal !i problema
dual ata!at
%e consider0 pro2lema de programare liniar0 +B..
b X A .
5 X
X c X f . . +
+B.
. + ma1 X f

unde:
. +
ij
a A
" i * ," -" 8" mS @ * ," -" 8" nS
-J

,
_

n
X
X
X
X

-
,
S

,
_

!
b
b
b
b

,
S
( )
n
c c c c " " "
- ,

.
Pro2lema dual0 asociat0 pro2lemei de programare liniar0 +B. este
pro2lema de programare liniar0 +J..
" "
c F A .
5 F
F b F '
"
. . + +J.
. + min F '
unde:
"
A
( transpusa matricii 6S
. +
ji
"
a A
" @ * ," -" 8" nS i * ," -" 8" mS
"
b "
"
c ( vectorii transpu/i ai vectorilor 2" respectiv cS

,
_

!
F
F
F
F

-
,
S
( )
!
"
b b b b " " "
- ,

S

,
_

n
"
c
c
c
c

-
,

Pro2lema de programare liniar0 +B. se va numi pro2lem0 primal0" iar pro2lema de
programare liniar0 +J. se va numi pro2lem0 dual0.
%e accepta si se echivalea'a la puncta@ si alte enunturi echivalente ale pro2lemei primale si duale.
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Catedra de %tiinte !conomice si %ocio(Umane
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte pentru examenul de licen#
Disciplina: C;+T>BI<IT>TE
Titular disciplina: 6s.dr.ec. F>,T;<;MEI MIE>E<>
,. Patrimoniul firmei" o2iect de studiu al conta2ilitatii
-. Principiile metodei conta2ilitatii
<. Conventiile conta2ile.
>. %tructura activelor patrimoniale ale firmei
B. %tructura pasivelor patrimoniale ale firmei
-K
J. Functiile conturilor
K. #egulile de functionare a conturilor
I. !lementele planului de conturi
R. Formule de inregistrare conta2ila
,5. Modific0rile 2ilan)iere ale opera)iilor conta2ile
,,. Componentele si principiile evaluarii patrimoniului
,-. Momentele evaluarii patrimoniului
,<. !tapele inventarierii patrimoniului firmei
,>. %copul si functiile inventarierii
,B. Contul de re'ultate
1. 8atrimoniul $irmei/ obiect de studiu al contabilitatii
#0spuns:
O2iectul conta2ilit0)ii este repre'entat de patrimoniu" privit su2 aspect economic" @uridic /i
financiar" precum /i re'ultatele financiare ale agen)ilor economici.
). 8rincipiile metodei contabilitatii
#0spuns:
Principalele principii ale metodei conta2ilit0)ii sunt: principiul du2lei repre'ent0ri a
elementelor patrimoniale" principiul du2lei nregistr0ri a opera)iilor economice" principiul
sinteti'0rii informa)iilor" principiul cronologiei /i al sistemati'0rii" principiul nregistr0rii
sintetice /i analitice" principiul patrimoniului nchis.
*. Con&entiile contabile
#0spuns:
%unt reguli generale de desfasurare a activitatilor conta2ile. 6cestea sunt: pruden)a"
permanen)a metodelor" independen)a e1erci)iului" intangi2ilitatea 2ilan)ului de deschidere"
necompensarea" continuitatea activit0)ii.
-. Structura acti&elor patrimoniale ale $irmei
#0spuns:
6ctivele se mpart n: active imo2ili'ate +sau fi1e." active circulante /i cheltuieli
nregistrate n avans.
6ctivele imo2ili'ate +fi1e. sunt formate din.
( imo2ili'0ri necorporale: cheltuieli de constituire" cheltuieli de cercetare(de'voltare"
licen)e" 2revete" m0rci" concesiuni" fondul comercial" etc.
( imo2ili'0rile corporale: mi@loace fi1e /i terenuri" imo2ili'0rile n curs
( imo2ili'0rile financiare.
6ctivele circulante +active curente sau mi@loace circulante. sunt alc0tuite din: stocuri"
crean)e /i disponi2ilit0)ile 20ne/ti.
-I
Cheltuielile nregistrate n avans repre'int0 active de regulari'are adic0 cheltuieli
nregistrate n avans cu chirii" a2onamente" etc.
0. Structura pasi&elor patrimoniale ale $irmei
#0spuns:
Pasivul patrimonial cuprinde capitalurile proprii" datoriile pe termen mediu si lung"
datoriile pe termen scurt".
1. Cunctiile conturilor
#0spuns:
Functiile conturilor sunt:
( Func)ia economic0
( Func)ia de calcul
( Func)ia de control
( Func)ia de grupare
( Func)ia de sistemati'are
( Func)ia de generali'are
( Func)ia conta2il0
4. ,egulile de $unctionare a conturilor
#0spuns:
Conturile de activ ncep s0 func)ione'e prin de2itare" se de2itea'0 cu e1isten)ele de activ
ini)iale" preluate din partea de activ a 2ilan)ului ini)ialS se mai de2itea'0 cu intr0ri" cre/teri"
ma@or0ri ale elementelor de activ. %e creditea'0 cu sc0derile elementelor de activ. 6u sold final
de2itor sau 'ero. Conturile de pasiv ncep s0 func)ione'e prin creditare" se creditea'0 cu
e1isten)ele de pasiv ini)iale" preluate din partea de pasiv a 2ilan)ului ini)ial. %e mai creditea'0 cu
intr0ri" cre/teri" ma@or0ri ale elementelor de pasiv. %e de2itea'0 cu sc0derile elementelor de
pasiv. 6u numai sold creditor sau 'ero.
5. Elementele planului de conturi
#0spuns:
!lementele planului de conturi sunt
( denumirea sau titlu contuluiS
( e1plica)ia opera)iei nregistrate n contS
( de2itul /i creditul contuluiS
( rula@ul contuluiS
( total sumeS
( soldul contului.
6. Cormule de inregistrare contabila
#0spuns:
-R
Cele mai r0sp;ndite forme de nregistrare conta2il0 n #om;nia sunt:
( forma de nregistrare conta2il0 Wmaestru /ahUS
( forma de nregistrare Wpe @urnaleUS
( forme de nregistrare adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor.
1.. Modi$icrile bilan#iere ale opera#iilor contabile
#0spuns:
!1ist0 patru categorii de astfel de opera)ii: cre/terea unui post de activ /i mic/orarea
concomitent0 /i n aceea/i sum0 a altui post de activ" cre/terea unui post de pasiv /i mic/orarea
concomitent0 /i n aceea/i sum0 a altui post de pasiv" cre/terea unui post de activ /i ma@orarea
concomitent0 /i cu aceea/i sum0 a altui post de pasiv" diminuarea unui post de activ /i reducerea
concomitent0 /i cu aceea/i sum0 a altui post de pasiv.
11. Componentele si principiile e&aluarii patrimoniului
#0spuns:
Componentele evalu0rii sunt:
( O2iectul evalu0rii +activele" pasivele" cheltuielile" veniturile /i alte opera)ii ce fac o2iectul
conta2ilit0)ii.S
( !talonul 20nesc
( Pre)ul
Principiile evaluarii patrimoniului:
( Principiul sta2ilit0)ii unit0)ii monetare
( Principiul costului istoric
( Principiul pruden)ei
( Principiul permanen)ei metodelor
1). Momentele e&aluarii patrimoniului
#0spuns:
%unt prev0'ute patru momente de evaluare a elementelor patrimoniale" /i anume:
( !valuare la data intr0rii n patrimoniu.
( !valuare la data ie/irii din patrimoniu sau la darea n consum
( !valuare la data inventarierii elementelor patrimoniale
( !valuarea la nchiderea e1erci)iului
1*. Etapele in&entarierii patrimoniului $irmei
#0spuns:
$nventarierea presupune trei etape: preg0tirea inventarierii" etapa inventarierii propriu('ise
/i sta2ilirea re'ultatelor /i nregistrarea n conta2ilitate a diferen)elor constatate.
1-. Scopul si $unctiile in&entarierii
#0spuns:
<5
%copul inventarierii:
( Determinarea reala a elementelor patrimoniale
( 6sigurarea integritatii patrimoniului
( #eparti'area cheltuielilor si veniturilor in timp
( %ta2ilirea valorii actuale
( %ta2ilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care sunt aport in natura la
inceputul activitatii.
Functiile inventarierii:
( Functia de control
( Functia de sta2ilire a situatiei nete
( Functia de calcul si evidenta stocurilor
10. Contul de reultate
#0spuns:
Conta2ilitatea conturilor de re'ultate cuprinde
" Conta2ilitatea cheltuielilor" care se )ine cu a@utorul conturilor din clasa J WConturi de
cheltuieliU. Toate conturile de cheltuieli au func)ia de activ.
" Conta2ilitatea veniturilor care se )ine cu a@utorul conturilor din clasa K WConturi de
venituriU. Toate aceste conturi din clasa K au func)ia de pasiv" cu e1cep)ia contului
W4aria)ia stocurilorU" care este 2ifunc)ional.
" Conta2ilitatea re'ultatelor financiare care se )ine cu a@utorul conturilor din grupa
W#e'ultatul e1erci)iului financiarU care con)ine urm0toarele conturi: WProfit sau
pierdereU /i W#eparti'area profituluiU.
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Catedra de %tiinte !conomice si %ocio(Umane
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte examen licenta disciplina: EC;+;MIE
8ro$.uni&.dr. DU,>+ F>SI<E
1. >gen#ii economici !n contextul economiei de pia#
6gen)ii economici sunt persoane sau grupuri de persoane fi'ice /i=sau @uridice care ndeplinesc
roluri /i func)ii 2ine determinate n cadrul divi'iunii muncii /i ac)ionea'0 ca su2iec)i ai vie)ii economice.
Dup0 natura activit0)ii desf0/urate" agen)ii economici se grupea'0 n urm0toarele categorii:
<,
a. Firmele +ntreprinderile. repre'int0 agentul economic care cuprinde toate unit0)ile care au ca
func)ie principal0 producerea de 2unuri economice /i prestarea de servicii +nonfinanciare." n vederea
v;n'0rii acestora cu scopul de a o2)ine profitS
2. Gospod0riile popula)iei +mena@ele. sunt unit0)i economice a c0ror func)ie principal0 este de a
consuma /i de a produce 2unuri /i servicii nonfinanciare.
c. 6dministra)ia pu2lic0 si privat0S
d. $nstitu)iile financiareS
e. Zntreprinderile de asigur0ri si reasigurariS
f. %tr0in0tatea +restul lumii. repre'int0" generic" celelalte economii na)ionale /i unit0)ile lor
autonome +nere'idente. cu care agen)ii economici interni intr0 n tran'ac)ii economice.
). Tipuri de societati comerciale in economia de piata
Zn )0rile cu economie de pia)0" cea mai larg0 sfer0 de r0sp;ndire o au societ0)ile comerciale
formate din mai multe persoane fi'ice /i=sau @uridice" numite asocia)ii" care" reunindu(/i capitalurile"
desf0/oar0 o anumit0 activitate n scopul o2)inerii de profit. Principalele tipuri de societ0)i comerciale din
#om;nia sunt:
a. %ocietatea n nume colectiv +%7C. S
2. %ocietatea n comandit0 simpl0 +%C%.S
c. %ocietatea n comandit0 pe ac)iuni +%C6.S
d. %ocietatea cu r0spundere limitat0 +%#.S
e. %ocietatea anonim0 pe ac)iuni +%6.S
f. #egiile autonome +companii na)ionale..
*. Tipologia $actorilor de productie
Factorii de produc)ie repre'int0 diferite fa)ete ale poten)ialului atras n circuitul economic /i sunt
organic lega)i de resursele economice. !i sunt: munca" instrumentele de produc)ie" informa)ia" o2iectele
supuse prelucr0rii" energia" unele elemente ale naturii" activitatea de organi'are" conducere /i coordonare
etc.
Dup0 natura lor intrinsec0 /i serviciul adus n procesul de utili'are" ca urmare a com2in0rii n diferite
moduri /i propor)ii potrivit specificului activit0)ii economice"
s(a ela2orat o tipologie repre'entativ0 a factorilor de produc)ie:
a. Teoria economic0 clasic0 a factorilor de produc)ie" care(i limitea'0 pe ace/tia la Tformula
trinitar0U( munca" natura si capitalul
2. 7eofactorii de produc)ie au la 2a'0 modific0rile n decursul timpului" a rolului /i importan)ei
factorilor de produc)ie. Zn aceast0 categorie a factorilor se nscriu o serie de factori deriva)i" ap0ru)i /i
forma)i pe 2a'a factorilor originari"anume: progresul /tiin)ific /i tehnic +tehnologiile de fa2ricatie si
informatia. si a2ilitatea intreprin'atorului

-. Continutul si stuctura capitalului
Capitalul firmei" n func)ie de sfera n care e1ist0 /i se consum0" se grupea'0 n dou0 categorii:
( capital productiv folosit direct n procesul de produc)ie /i care" dup0 modul de transmitere a
valorii sunt: active imo2ili'ate +capital fi1. /i active circulante +capital circulant.S
( capital de circula)ie nt;lnit n sfera circula)iei su2 forma mi@loacelor de plat0 /i a produselor
finite.
<-
Capitalul productiv +real" tehnic. repre'int0 partea din patrimoniul +averea. firmei" ce se
concreti'ea'0 n utili'0rile n procesul de produc)ie. 6cesta se mparte n: imo2ili'0rile corporale +capital
fi1" mi@loace fi1e. /i active circulante +capital circulant..
Capitalul fi1 +imo2ili'0ri corporale. repre'int0 acea parte a activului unei firme care particip0 la
mai multe cicluri de produc)ie" f0r0 a(/i modifica forma lor ini)ial0" consum;ndu(se /i diminu;ndu(/i
valoarea n mod treptat" prin transferarea acestora asupra noilor produse" lucr0ri sau servicii.
Capitalul circulant repre'int0 acea parte a unei firme" ce se concreti'ea'0 n: materii prime"
materiale" stocuri pe diferite stadii ale lan)ului de produc)ie pentru evitarea ntreruperilor /i a salturilor n
activitate.
0. Tipologia costurilor de productie
Teoria economic0 nregistrea'0 o diversitate de grup0ri a costurilor. Una din tipologiile cu care
operea'0 este urm0toarea:
a.. Costul glo2al al produc)iei +CG. este definit ca fiind suma costurilor oca'ionate de o2)inerea
unui anumit volum de produc)ie. Zn cadrul acestuia se disting urm0toarele categorii de costuri:
( costul fi1 total +CF. repre'int0 acele cheltuieli ce sunt independente de evolu)ia volumului
produc)iei +chirii" cheltuieli cu ntre)inerea" amorti'area capitalului fi1" cheltuieli cu
administrarea firmei" salariile T!%6 etc..S
( costul varia2il total +C4. este constituit din acele cheltuieli care(/i modific0 dimensiunile" n
func)ie de schim20rile n volumul produc)iei +materii prime" com2usti2il" energie" ap0
tehnologic0" salariile personalului direct productiv etc.S
( costul glo2al total +CGT. se o2)ine din nsumarea costurilor fi1e totale /i a celor varia2ile
totale pe o anumit0 perioad0 de timp. Zn acest cost glo2al total se includ at;t costurile de
produc)ie"c;t /i cele de desfacere .6cest cost se determin0 cu rela)ia:
2. Costul unitar sau mediu +CU. repre'int0 costurile glo2ale pe unitatea de produs.
c. Costul marginal +Cmg. este considerat acel volum al costurilor totale necesare cre/terii
produc)iei cu o unitate.
1. Mrimea %i $unc#iile pro$itului
Cuantificarea profitului se face cu a@utorul a doi indicatori: masa profitului /i rata profitului.
a. Masa profitului repre'int0 suma total0 po'itiv0" ca re'ultat al diferen)ei ntre veniturile
reali'ate /i cheltuielile aferente efectuate de o ntreprindere ( firm0" agent economic" ramur0 sau economia
unei )0ri.
2. #ata profitului e1prim0 gradul de profita2ilitate sau de renta2ilitate al firmei /i se determin0 ca
raport procentual ntre masa profitului /i costurile efectuate de o ntreprindere" volumul capitalului
avansat pentru o2)inerea acestuia" ori cifra de afaceri.
Practica economic0 atest0 c0 n economiile moderne" profitul ntreprinderii ndepline/te simultan
mai multe func)ii:
a. Profitul devine o surs0 important0 de autofinan)areS
2. Profitul este o p;rghie financiar0 de nt0rire a gestiunii economiceS
c. Profitul este indicatorul calitativ de orientare general0 /i de deci'ie managerial0S
d. Profitul este un criteriu de performan)0.S
e. Profitul este un instrument al controlului operativ.
4. ,entabilitatea si $ormele ei.
<<
#enta2ilitatea repre'int0 capacitatea agen)ilor economici de a produce profit. !a se poate e1prima
astfel:
a. #enta2ilitatea a2solut0 a unei ntreprinderi este dat0 de masa profitului reali'at. M0rimea
profitului la nivel de produs este diferen)a po'itiv0 dintre pre)ul de v;n'are /i costul mediu pe produs.
Pentru ntreprinderea a c0rei produc)ie fi'ic0 este omogen0" cu acela/i profit pe unitatea de produs" rela)ia
de calcul a masei profitului +P2. este urm0toarea:
P
2
* N +p ( c.
Unde: N(volumul productieiS p ? pretul de van'are unitarS c ? costul de productie unitar
2. #enta2ilitatea relativ0 se e1prim0 pe produs /i la nivelul ntreprinderii. !a poate fi eviden)iat0
n moduri diferite prin com2inarea a trei factori e1prima)i valoric: re'ultate" mi@loace" activitate. Din
com2inarea celor trei factori pot apare dou0 tipuri de rela)ii" /i anume:
,55
Mi@loace
'ultate #e
#
,

S ,55
6ctivitate
'ultate #e
#
-

5. ,olul si $unctiile pietei
#olul pie)ei" ca principal element al economiei de schim2" re'id0 din functiile acesteia:
( reali'ea'0 leg0tura permanent0 dintre produc)ie +produc0tori. /i consum +consumatori."
influen);nd" astfel" alocarea /i folosirea resurselorS
( autoreglea'0 economia na)ional0" folosind n acest scop o serie de p;rghii economice ca: pre)"
cerere" concuren)0" profit etc.S
( asigur0 echili2rul financiar pe termen mediu /i lung" n principal echi li2rul dintre ofert0
+produc)ie. /i cerere +consum.S
( elimin0 sau previne amplificarea elementelor administrative /i su2iectivismulS
( asigur0 formarea pre)urilor prin confruntarea dintre ofert0 /i cerere" reali'area valorii m0rfurilor
+serviciilor. /i recuperarea prin pre) a costurilor /i o2)inerea profitului previ'ionatS
( satisface nevoile de consum /i formea'0 informa)ii economice importante pentru luarea
deci'iilor.
6. Tipuri de piata
Din punct de vedere al specificului "ranzaciil$r" tipurile +categoriile. de pia)0 care repre'int0" n
fond" ansam2lul activit0)ii economice sunt:
( pia)a produselor +pia)a m0rfurilor.
( pia)a serviciilor
( pia)a informa)ional0
( pia)a capitalurilor
( pia)a muncii
( pia)a monetar0 /i de credit
( pia)a valutar0
1.. ,olul si $unctiile preturilor in economia de piata
#olul /i importan)a pre)urilor" n conte1tul economiei de pia)0" deriv0 din func)iile ce le
ndeplinesc" /i anume:
<>
a. Func)ia de evaluare +calcul /i m0surare. a cheltuielilor /i re'ultatelor agen)ilor economiciS
2. Func)ia de corela)ie a pre)urilor cu alte categorii ale pie)ei" n primul r;nd cu cererea /i oferta
+ve'i" raportul dintre pre) /i e1ces cerere" respectiv e1ces ofert0S
c. Func)ia de informare cu privire la situa)ia pie)ei /i a inten)iilor celorlalte firme concurente din
domeniul respectivS
d. Func)ia de stimulare a produc0torilor +orientarea asupra unui anumit gen de 2unuri" perfec)ionarea
aparatului de produc)ie" m2un0t0)irea calit0)ii produselor etc..S
e. Func)ia de recuperare a costurilor de produc)ie /i de distri2uire(redistri2uire a veniturilor" la
nivel micro /i macroeconomic.
11. ,olul %i $unc#iile banilor
&anii +moneda. repre'int0 o categorie economic0 comple10" ce nsumea'0 realit0)ile vie)ii
economico ? sociale" n evolu)ia lor. #olul 2anilor n economia de pia)0 este pus n eviden)0 prin func)iile
pe care le ndeplinesc:
a. Func)ia de calcul /i m0sur0 a valorii. Zn aceast0 calitate" 2anii e1prim0 valoarea m0rfurilor cu
a@utorul etalonului pre)urilor" servind la m0surarea cheltuielilor de produc)ie /i a re'ultatelor" precum /i
reali'area de calcule economice prin care se sta2ile/te costul" se aprecia'0 eficien)a /i se determin0 pre)ul.
2. Func)ia ca mi@loc de circula)ie +schim2.. Zn aceast0 func)ie" 2anii servesc procesului circula)iei
m0rfurilor" mi@locind trecerea lor de la produc0tor la consuma(tor" prin intermediul v;n'0rii ? cump0r0rii
pe pia)0 +M(& * v;n'are /i &(M * cump0rare..
c. Func)ia ca mi@loc de plat0. Zn aceast0 calitate" 2anii sunt utili'a)i pentru achitarea m0rfurilor
cump0rate pe credit" plata salariilor" do2;n'ilor" chiriilor" impo'itelor /i ta1elor" primelor de asigur0ri etc.
d. Func)ia de re'erv0 a valorii +te'auri'are" acumulare. d0 posi2ilitatea conserv0rii puterii de
cump0rare a popula)iei. Corect este vor2a de economisire /i acumulare de sume 20ne/ti pentru nevoi
viitoare.
e. Func)ii de 2ani universale se e1ercitat0 n cadrul rela)iilor interna)ionale" la cump0rarea de
m0rfuri /i prestarea diferitelor servicii.
1). Masa monetara si puterea de cumparare a monedei
Masa monetar0 +20neasc0. repre'int0 totalitatea mi@loacelor 20ne/ti aflate n circula)ie la un moment
dat" n cadrul economiei. !a se concreti'ea'0 n ansam2lul mi@loacelor de circula)ie /i plat0. Dimensiunea
masei monetare +Mm. depinde de urm0torii factori:
( volumul total al schim2urilor mi@locite efectiv de moned0 +4T." influen)ea'0 n mod direct
propor)ional masa monetar0S
( vite'a de rota)ie a monedei +4#." influen)ea'0 invers propor)ional masa monetar0S
( puterea de cump0rare a monedei +PC." influen)ea'0 invers propor)ional dimensiunea masei
monetare /.a..
Zn func)ie de factorii men)iona)i mai sus" m0rimea masei monetare se determin0 cu rela)ia:
N P 4 M
4
N P
M
r m
r
m

n care: P ? nivelul pre)urilor /i tarifelorS N ? cantitatea 2unurilor economice /i a


serviciilor puse n v;n'are
<B
$ute"ea %e cu&p"a"e a &!ne%ei '$() e1prim0 cantitatea de utilit0)i ce se poate procura cu o
unitate 20neasc0 /i se determin0 ca raport dintre masa monetar0 +Mm. /i nivelul pre)urilor" e1primat prin
indicele general al pre)urilor +$p..
p
m
C
$
M
P
Din anali'a rela)iei de mai sus se poate conclu'iona c0 dac0 pre)urile cresc" valoarea monedei se
diminuea'0 /i invers. Puterea de cump0rare sau valoarea 2anilor depinde de numero/i factori economici /i
e1traeconomici. Factorul hot0r;tor l constituie starea economiei.

1*. Cormele salariului in economia de piata
%alariul repre'int0 pre)ul muncii" pre)ul nchirierii for)ei de munc0" sau un pre) al serviciilor
aduse de munca depus0.
Zn condi)iile e1isten)ei produc)iei de m0rfuri /i ac)iunii legii valorii" salariul m2rac0 urmatoarele
forme: .
a.. %alariul nominal repre'int0 suma de 2ani pe care lucr0torul o prime/te n schim2ul for)ei sale
de munc0.
2.. %alariul real repre'int0 cantitatea de 2unuri /i servicii pe care indivi'ii le pot procura cu
salariul nominal. !l reflect0 puterea de cump0rare a salariului nominal /i se determin0 cu rela)ia:
p
n
r
$
%
%
sau
,55
$
$
$
p
%n
%r

n care: %
r
( salariul realS %
n
( salariul nominalS $
p
( indicele pre)urilor m0rfurilor /i ta(
rifelor pentru serviciiS $
%r
+$
%n
. ? indicele salariului real +nominal..
c.. %alariul social repre'int0 acea parte din venitul na)ional" prin care societatea intervine pentru a
spori veniturile unor categorii de salaria)i sau ale unor grupuri din cadrul acestora" care se confrunt0 cu
riscuri mai mari cum sunt: accidentele de munc0" 2olile profesionale" /oma@ul etc.
d.. %alariul colectiv este atri2uit tuturor salaria)ilor unei firme ca urmare a particip0rii la
re'ultatele acesteia" sau prin alte facilit0)i.
1-. Sistemul de salariare in economia romaneasca
%istemul de salari'are din economia rom;neasc0 are urm0toarele componente:
a. %alariile tarifare repre'int0 componenta principal0 a sistemului de salari'are" asigur;nd nivelul
salariului pentru activitatea depus0.
2. Formele de salari'are repre'int0 modalit0)ile practice de reali'are a leg0turii ntre nivelul
salariilor /i re'ultatul activit0)ii. Zn economia rom;neasc0 sunt utili'ate trei forme de salari'are" /i anume:
salari'area n acord +cu 2ucata." salari'area n regie +pe unitatea de timp."
salari'area mi1t0.
c. Premiile" sporurile" participarea la profit /.a.
10. Corelatiile ce le implica sistemul de salariare
Principalele corela)ii ce le implic0 sistemul de salari'are din )ara noastr0 sunt:
a. Corela)ia productivitate(salarii care are n vedere cerin)a reali'0rii unei permanente leg0turi
ntre re'ultatele activit0)ii economice /i salarii. O corela)ie optim0 presupune ca dinamica
productivit0)ii muncii +$
C
. s0 fie superioar0 dinamicii salariului mediu +$
C
`$
%
." pentru c0 pe
<J
2a'a re'ultatelor economice sunt create condi)iile de cre/tere a principalelor categorii de
venituri ? salariile /i profitul. Corela)ia productivitate(salarii se e1prim0 cu inegalitatea:
,
$
$
s
D
>
2. Corela)ia pre)uri(salarii este n interdependen)0 cu prima corela)ie" ea sc0p;nd de su2
control" ncep;nd cu anii cR5. !viden)ierea acestei corela)ii se face cu a@utorul indicelui puterii
de cump0rare a popula)iei" determinat cu rela)ia:
p
s
pc
$
$
$
n care: $
pc
( indicele puterii de cump0rare a popula)ieiS $
p
( indicele pre)urilor de consumS
$
s
( indicele salariilor.
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
+o#iuni/ concepte %i termeni c7eie de operare: disciplina E,A;+;MIE
Titular disciplin: Prof. dr. ing. >nca D,@AEICI
1. De$ini#i antropometria %i enun#a#i principiile de aplicare ale acestei %tiin#e !n ergonomie.
Enumera#i $actorii de &ariabilitate ai dimensiunilor corpului omenesc.
,>S8U+S 20 min3:
<K
6ntropometria este /tiin)a studiului corpului omenesc din perspectiva evolu)iei sale dimensionale.
P#$7C$P$$:
,. Znc0 din fa'a de proiectare a locurilor de munc0" operatorul uman va fi luat n considerare
prin dimensiunile sale /i po'i)ia saS
-. Operatorul uman tre2uie imaginat func)ional ceea ce va conduce la crearea unei rela)ii
antropomentrice @uste n cadrul sistemului om(ma/in0S
<. %tudiile ergonomice tre2uie s0 se )in0 seama de factorii de varia2ilitate +interni /i e1terni. ai
dimensiunilor umaneS
>. a proiectare tre2uie prev0'ute limite ample ale toleran)ei spa)iale pentru operatorii umani /i
echipamente. %u2 stresul activit0)ilor de munc0 amplitudinea mi/c0rilor cre/teS
B. 6comodarea /i performan)a se evaluea'0 cu operatorul uman complet echipat" lucr;nd la
ma/ina complet dotat0. Testarea se reali'ea'0 pe su2iec)i nv0)a)i s0 lucre'e la ma/in0 /i
repre'entativi din punct de vedere al dimensiunilor lor antropometrice.
Factori de varia2ilitate ai dimensiunilor corpului omenesc:
factori de varia2ilitate interni" ereditari sau proprii fiec0rui operator uman: v;rsta" se1ul" rasa /i
poporul +datorit0 condi)iilor de via)0 /i a amestecului rasial specific.S
factori de varia2ilitate e1terni sau do2;ndi)i: profesia +efortul caracteristic." alimenta)ia" s0n0tatea"
activitatea fi'ic0 /i e1erci)iul" postura sau po'i)ia corporal0 n timpul proceselor de munc0"
modific0rile naturale pe parcursul unei 'ile" modific0rile pe termen lung" m2r0c0mintea /i
echipamentul personal.
). De$ini#i %i preenta#i sc7ema metabolismului energetic. ,ealia#i clasi$icarea muncilor dup
consumul de energie.
,>S8U+S 20 min3:
<I
Principala surs0 de energie a organismului uman este meta2olismul care const0 dintr(o serie
de reac)ii chimice" de tipul arderilor lente" prin care su2stan)ele ingerate +alimentele. se
transform0 n: energie termic0 +caloric0. /i energie mecanic0" n pre'en)a o1igenului inspirat
din aerul atmosferic.
Zn func)ie de valoarea consumului de energie +Ce. s(au ela2orat criterii de clasificare a diferitelor
munci.
a, Le9!ann clasific# !uncile *nG
,. munci u/oare n po'i)ie /e';nd: Ce d -Fcal=minS
-. munci u/oare n po'i)ie ortostatic0: Ce * , 8 <Fcal=minS
<. munc0 medie: Ce * < 8 JFcal=minS
>. munc0 grea: Ce * J 8 IFcal=minS
b, N$r!ele de pr$"ecia !uncii clasific# !unca fizic# *n B ca"e'$rii -sau *n c$nf$r!i"a"e cu cele
preciza"e *n "abelul ?,?.G
,. munc0 u/oar0: Ce d <Fcal=minS
-. munc0 medie: Ce * < 8 BFcal=minS
<. munc0 grea: Ce e BFcal=min.
<R
6limente:
glucide"
lipide"
proteine"
vitamine"
s0ruri" aci'i"
minerale etc.
>er
atmos$eric
O
-
$l&*ni
St!&ac
Suc +ast"ic
,n#i&e -i fe"&en.i
/ntestine
S*n+e
0icat '+lic!+en)
S*n+e '+luc!#)
Siste& +lan%ula"
C@<DU,@ E+E,AIE
2Energie termic MEC>+IC@
sau caloric3
*. De$ini#i procesul de munc/ locul de munc %i preenta#i modul de clasi$icare al acestora.
,>S8U+S 20 min3:
Procesul de munc0 repre'int0 totalitatea ac)iunilor desf0/urate individual sau colectiv cu scopul
producerii anumitor 2unuri sau prest0rii anumitor servicii.
ocul de munc0 este spa)iul n care unul sau mai mul)i operatori umani +forma)ie de lucr0tori.
ac)ionea'0" cu a@utorul mi@loacelor de munc0" asupra o2iectelor muncii" n vederea transform0rii lor"
potrivit unui scop preci'at.
Clasificarea locurilor de munc0:
,. Dup# "ipul de $r'anizare al pr$duciei:
- ocuri de munc0 pentru produc)ia de unicate /i serie mic0S
- ocuri de munc0 pentru produc)ia de serie mi@locieS
- ocuri de munc0 pentru produc)ia de serie mare /i mas0.
-. Dup# 'radul de !ecanizare +i de au"$!a"izare al pr$duciei:
- ocuri de munc0 pentru procese manualeS
- ocuri de munc0 pentru procese manual(mecaniceS
- ocuri de munc0 pentru procese automateS
- ocuri de munc0 pentru procese de aparatur0 +la panourile de comand0" calculator etc..S
<. Dup# nu!#rul de u"ilaje:
- ocuri de munc0 ce au n dotare un utila@S
- ocuri de munc0 ce au n dotare mai multe utila@eS
>. Dup# nu!#rul $pera"$ril$r u!ani:
- ocuri de munc0 individualeS
- ocuri de munc0 colectiveS
B. Dup# na"ura ac"ivi"#il$r:
- ocuri de munc0 din activitatea de 2a'0S
- ocuri de munc0 din activitatea de servireS
J. Dup# p$ziia rela"iv# *n spaiu:
- ocuri de munc0 fi1eS
- ocuri de munc0 mo2ile.
-. >specte ale organirii locului de munc: poi#ia corect de munc/ !nl#imea de lucru/
ona de munc.
,>S8U+S 20 min3:
Din punct de vedere ergonomic po'i)ia corect0 de munc0 este cea care asigur0 comoditate
operatorului uman" deci un consum energetic minim. Po'i)ia corect0 de munc0 va corespunde po'i)iei
naturale a acestuia atunci c;nd cele trei plane de orientare ale corpului +transversal" sagital /i longitudinal.
formea'0 intersec)ii de R5f.
Zn0l)imea de lucru condi)ionea'0 po'i)ia corect0 de munc0 adic0 cea care corespunde men)inerii
dreapte a coloanei verte2rale. Zn0l)imea se refer0 la po'i)ia planului de lucru +unde se desf0/oar0
activit0)ile de munc0. fa)0 de sol.
>5
95 1 11 85 195 7 1 9 2c&3
Munc0 de preci'ie Munc0 u/oar0 Munc0 grea
Fig. ,. Zn0l)imea de lucru n po'i)ie ortostatic0
Fig. -. Dimensiuni de interes n po'i)ia /e';nd +n0l)imea de lucru /i de /e'ut.
gona de munc0 repre'int0 spa)iul din sfera ce poate fi descris0 de mi/carea circular0 a mem2relor
superioare" av;nd pivot um0rul sau cotul" n scopul efectu0rii unor mi/c0ri de munc0.
- Dac0 'ona de munc0 este definit0 de mi/c0ri de clase $4 /i 4 ma1im" atunci ea poart0
denumirea de 'on0 ma1im0.
- Dac0 'ona de munc0 este definit0 de mi/c0ri de clas0 $$$ ma1im" atunci ea poart0 denumirea de
'on0 minim0.
Zn figura < s(a repre'entat 'ona de munc0 n ca'ul po'i)iei /e';nd /i ortostatic0.

>,
$!#i.ia -e#*n% $!#i.ia !"t!static
Fig. <. gona de munc0 n po'i)ie /e';nd /i ortostatic0 +dup0 %T6% JR5R.
!ste prefera2il ca mi/c0rile de munc0 s0 se reali'e'e n 'ona normal0 de munc0 datorit0
consumului sc0'ut de energie" iar amplasarea mi@loacelor de produc)ie" a elementelor de comand0" a
sculelor" dispo'itivelor etc. s0 se reali'e'e respect;nd principiile economiei de mi/care /i principiul
frecven)ei de utili'are.
0. 8reenta#i parametrii de$initorii ai microclimatului industrial. 8reenta#i no#iunea de
con$ort termic %i explica#i buna stare $iiologic a operatorului uman !n mediul de lucru.
,>S8U+S 20 min3:
Caracteri'area microclimatului industrial se reali'ea'0" n general" prin urm0torii parametrii:
- Temperatura la locul de munc se modific0" ea depin';nd de: c0ldura dega@at0 de surse specifice"
cea dega@at0 de corpul operatorilor umani" c0ldura solar0 /i c0ldura dega@at0 de procesele tehnologice"
dar /i de pierderile termice prin u/i" ferestre sau sisteme de ventila)ie.
- 6erul atmosferic con)ine ntotdeauna o cantitate oarecare de vapori de ap0 ce caracteri'ea'0
umiditatea mediului. 4an"i"a"ea !axi!# de vap$ri de ap#( expri!a"# *n 'ra!e( care p$a"e fi
c$ninu"# *n"r8un !
?
de aer reprezin"# u!idi"a"ea lui !axi!#( iar can"i"a"ea de vap$ri de ap# ce se
'#se+"e la un !$!en" da" *n"r8un !
?
de aer es"e u!idi"a"ea abs$lu"# a sa, 7ap$r"ul din"re u!idi"a"ea
abs$lu"# +i cea !axi!#( la $ "e!pera"ur#( da"# reprezin"# u!idi"a"ea rela"iv# +i se expri!# *n
pr$cen"e,
- Din cau'a diferen)elor de temperatur0 dintre aerul cald din interiorul nc0perilor /i cel rece din
e1terior se produc curen)i de aer. De interes pentru studiile ergonomice este &itea acestor curen#i.
H !i+care a aerului *n *nc#perile de !unc#( ce nu dep#+e+"e C(D!Is creeaz# $ senzaie pl#cu"#( de
c$nf$r" pen"ru $r'anis! +i are influen# fav$rabil# asupra s#n#"#ii,
Prin con$ort termic se n)elege sen'a)ia pl0cut0 pe care ne(o ofer0 temperatura mediului am2iant n
care activ0m" determinat0 de a2sen)a oric0rui e1ces de temperatur0" ridicat0 sau sc0'ut0 +echili2ru
termic..
Temp. corpului omenesc
*1GC
Temp. mediului am2iant
. A!bian# rece ).GC A!bian# )*GC A!bian# cald#
>-
Domeniul reglrii
termice prin transpira#ie
Domeniul rcirii
corpului
J
n
c
#
l
z
i
r
e
a

c
$
r
p
u
l
u
i
7
#
c
i
r
e
a

c
$
r
p
u
l
u
i
K$c
cal$ric
4
!
&
e
n
i
u
l

s
e
n
#
a
.
i
e
i

%
e

c
!
n
f
!
"
t
Bilan# termic !n
ec7ilibru
pl#cu"#
Fig. ,. &ilan)ul termic al corpului omenesc la diferite am2ian)e
Bibliogra$ie
Dr0ghici 6." !rgonomie" 4ol. $" 7oi a2ordari teoretice si aplicative" !ditura Politehnica -55B"
$%&7 RK<(J-B(-K5(," $%&7 RK<(J-B(,JI(< +vol. $.
!1plicatii suplimentare n: Dr0ghici 6." 7otite de curs la disciplina !rgonomie" anul universitar
-55R(-5,5
Timi%oara )1 ianuarie ).11
><
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte licenta disciplina: Ingineria %i Managementul Calit#ii
Titular disciplina: Prof.dr.ing. Constantin DUMIT,ESCU
,. De$ini#i conceptul de H>sigurare a Calit#iiI 2>C3
#,. Conceptul de 6sigurare a Calit0)ii +6C. este definit de ansam2lul activit0)ilor= ac)iunilor de
monitori'are" verificare /i control orientate nspre asigurarea conformit0)ii caracteristicilor de
calitate reale" m0sura2ile" re'ultate din procesul de fa2ricare" cu caracteristicile prev0'ute n
proiectul produsului anali'at.
-. Cum de$ini#i ec7ilibrul !ntre costurile calit#ii %i &aloarea calit#ii'
#-. !chili2rul ntre costurile calit0)ii /i valoarea calit0)ii poate fi men)inut n dou0 moduri
distincte" n func)ie de re'ultatele o2)inute n urma implement0rii unui sistem de management al
calit0)ii +%MC.:
7r
crt.
Caracteristicile procesului de
implementare a %MC
#ela)ia de calcul $nterpretare
,. $nainte de implementarea %MC 4 *+P(C. N
-. Dup0 implementarea %MC" direc)ionat
pe modificarea volumului de produc)ie
N.
4
h
* +P(C. N
h
Dac0 N
h
` N [ 4
h
` 4
Dac0 N
h
i N [ 4
h
i 4
<. Dup0 implementarea %MC" direc)ionat
pe modificarea costurilor de fa2ricare C
4
hh
* +P(C
h
. N Dac0 C
h
` C [4
hh
i 4
Dac0 C
h
i C[4
hh
` 4
*. Care sunt acti&it#ile de control la ni&elul unei structuri de $abricare'
#<. ,( Controlul calit0)ii elementelor intr0ri n proces nso)ite de documenta)ia de atestare a
calit0)ii /i a provenien)eiS+materii prime" materiale" semifa2ricate" componente" echipamente"
energie" com2usti2il" resurse umane " soft tehnologic.. -.,.( Controlul calit0)ii elementelor intr0ri
n proces" care nu au documenta)ia de atestare a calit0)ii /i a provenien)ei lor. -.-. (Controlul
final al calit0)ii produselor finite" n vederea e1pedierii la 2eneficiari.-.<.( Controlul calit0)ii
documenta)iei necesare derul0rii proceselor de fa2ricare + controlul calit0)ii proiectelor tehnice /i
a documenta)iei /i de e1ecu)ie.. <. ? Controlul calit0)ii %D4 urilor /i al utila@elor din dotare. >.(
Controlul calit0)ii proceselor de fa2ricare /i monta@. B.( Controlul calit0)ii interopera)ional sau
interfa'ic. J.( Controlul final al calit0)ii produselor comple1e " inclusiv simularea func)ion0rii n
condi)ii reale a produselor la produc0tor.K.( Controlul calit0)ii comport0rii produselor la
2eneficiari. I.( Controlul calit0)ii resurselor umane utili'ate n procesele de fa2ricare monta@. R ?
Controlul calit0)ii activit0)ii financiare a structurii de fa2ricare.
>. Cum de$ini#i $iabilitatea %i elementele rele&ante din structura unui dispoiti& complex'
#>. Fia2ilitatea repre'int0 aptitudinea unui dispo'itiv de a(/i ndeplini func)ia= func)iunile
spacificat0= specificate" n anumite condi)ii date" de(a lungul unei perioade date. !lementele
relevante ale fia2ilit0)ii sunt: ,(Pro2a2ilitatea de func)ionare a dispo'itivului. -( Func)ia=
>>
func)iunile specifica= specifice a= ale dispo'itivului. <( Timpul de func)ionare= 2un0 func)ionare
a dispo'itivului. >( Mediul e1tern n care func)ionea'0 dispo'itivul.
0. Care sunt principalele cerin#e re$eritoare la !ntocmirea unei documenta#ii de
implementare a unui sistem de management al calit#ii 2SMC3 '
#B . Principalele cerin)e se refer0 la:
,.(Declara)ia echipei manageriale la v;rf cu referire la politica n domeniul calit0)ii /i a
o2iectivelor calit0)ii" aplicate n cadrul structurii de fa2ricare.
-.( Manualul calit0)ii.
<.( Manualul procedurilor documentate cerute de %tandardele $nterna)ionale" care
su2ordonea'0 domeniul de activitate respectiv.
>.( Documente specifice care s0 ateste planificarea" operarea /i controlul eficace al
proceselor" produselor /i serviciilor.
B.( Znregistr0ri ale calit0)ii proceselor" produselor /i serviciilorcerute de %tandardele
$nterna)ionale" care vor fi utili'ate n scopul m2un0t0)irii proceselor e1istente" dup0 care vor fi
arhivate conform unor proceduri specifice.
Universitatea Politehnica din Timisoara
>B
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte pentru examenul de licent
Disciplina: M>,(ETI+A
Titular disciplina: Prof.dr.ing. Monica IJFE,CI>+U
1. DEME,SU,I 9+ M>,(ETI+A: M>,(ETI+A ;8E,>TI;+></ M>,(ETI+A
ST,>TEAIC.
Demersul marFeting este a1at pe dou0 preocup0ri principale: a cunoa%te /i a ac#iona" ce
se mpletesc n marFeting strategic /i opera)ional. MarDetingul strategic
Punctul de plecare a acestui demers este studiul ne&oilor /i a/tept0rilor consumatorilor
poten)iali. Pentru a facilita adaptarea la pia)0" ntreprinderea va tre2ui s0 identifice pia)a pe care
ea va interveni /i aceasta se reali'ea'0 prin decuparea sistemului pia)0 n su2sisteme omogene n
termeni de nevoi" a/tept0ri /i comportamente de cump0rare. 6ceast0 decupare se nume/te
segmentarea pie)ei n cadrul c0reia se selec)ionea'0 pia#a : #int vi'at0.
6 doua etap0 o constituie analia cererii" ceea ce repre'int0 determinarea ansam2lului de
clien)i poten)iali. M0surarea atractivit0)ii pretinde a determina cererea previ'ional0 n termeni
cantitativi /i calitativi" suscepti2ili de a se adresa segmentelor strategice.
6nali'a competiti&it#ii are ca o2iectiv evaluarea avanta@elor concuren)ei prin studii de
pia)0 de documentare /i anchete. 6poi ntreprinderea va identifica propriile avanta@e
concuren)iale prin diagnosticul intern" pun;nd n eviden)0 punctele sla2e /i tari.
Prin anali'a simultan0 a cererii poten#iale +anali'0 de atractivitate. /i a a&antaKelor
concuren#iale +anali'0 de competivitate. se poate defini o strategie specific0 fiec0rui Wprodus ?
pia)0U re)inut" cre;ndu(se un studiu de porto$olii/ produse"pie#e" la nivelul ntreprinderii. Pe
aceast0 2a'0 pot fi definite mai multe strategii de de'voltare a ntreprinderii.
6nali'a portofoliului de activit0)i repre'int0 repartiarea resurselor ntreprinderii ntre
diferite segmente strategice pe care ntreprinderea decide s0 le ocupe.
6legerea strategiei de de'voltare: e1ist0" n practic0 o infinitate de strategii posi2ile /i
depinde de oamenii de marFeting pentru ca alegerea s0 fie cea mai 2un0 pentru ntreprindere.
Putem conclu'iona c0 marFetingul strategic are:
? domeniul de ac)iune pe termen lungS
? rolul de a descoperii noi oportunit0)i economice m0surate prin conceptul de pia)0
poten)ial0S
? misiunea de a orienta ntreprinderea spre oportunit0)i atractive" spre pie)e strategice.
MarDetingul opera#ional
%e afl0 n aval de marFetingul strategic /i are ca ori'ont de ac)iune termenul scurt /i
mediu. !l apar)ine domeniului tactic /i se traduce prin alegerea ac)iunilor comerciale concrete" /i
se concreti'ea'0 prin ceea ce s(a convenit a se numi mix +produs" pre)" distri2u)ie" comunicare..
>J
Demersuri n marFeting +%urs0: P. 6merein /i al)ii @arke"in' -55," 7athan.
). SISTEME DE I+C;,M>TII I+ M>,(ETI+A 2SIM3.
Toate ntreprinderile sunt un punct de nt;lnire a unui mare num0r de flu1uri de informa)ii
relative la activit0)ile lor comerciale. 6ceasta este repre'entat0 prin gestiunea flu1urilor care se
ata/ea'0 sistemului de informa)ii.
Un sistem de informa)ii n marFeting este o re)ea comple10 de rela)ii structurale unde
intervin oameni" ma/ini /i proceduri" care are ca o2iect generarea unui flu1 ordonat de informa)ii
pertinente" care provin din surse interne sau e1terne ntreprinderii /i este destinat s0 serveasc0 ca
2a'0 deci'iilor n marFeting.
Zn figura de mai @os sunt ilustrate elementele unui astfel de sistem" care asigur0 leg0tura
ntre mediu /i gestionare" Un num0r de date provenite din mediu e1terior sunt transmise
sistemului" care le transform0 n informa)ii destinate responsa2ililor de marFeting. 6ceste
informa)ii integrate n deci'ii" la r;ndul lor" vor afecta mediul e1tern.
%istemul propriu?'is comport0 patru elemente:
a. sistemul conta2il
2. sistemul de inteligen)0 n marFeting
>K
c. studii /i cercet0ri
d. sistemul de modelare.
Sistemul contabil
*. DEME,SU< 8,;CESU<UI DE CUM8@,>,E: C>JE<E 8,;CESU<UI DE
CUM8@,>,E
Zn marFeting" comportamentul cump0r0torului este n)eles su2 forma unui proces de
re'olvare a pro2lemei" adic0 o succesiune de etape care pornesc de la recunoa/terea unei nevoi
de a cump0ra un produs.
Zn continuare se pre'int0 modelul !ngel" Eollat /i &lacFDell" care comport0 cinci fa'e:
Fa'ele procesului de cump0rare
a3 ,ecunoa%terea ne&oii
Cump0rarea este re'ultatul unui proces de deci'ie a c0rui origine este nevoia care nu se
manifest0 dec;t dac0 este activat0 de diferi)i stimuli.
Pentru satisfacerea nevoii" consumatorul este confruntat cu mai multe op)iuni posi2ile:
produse" m0rci" puncte de v;n'are diferite.
b3 Cercetarea de in$orma#ii
>I
O dat0 recunoscut0 nevoia" consumatorul va cerceta informa)iile necesare pentru
satisfacerea ei. 6ceste informa)ii apar din surse diverse. !le pot fi de origine comercial0
+pu2licitate." pu2lice +presa. interpersonale" sau ele pot proveni din e1perien)a consumatorului
+utili'area n trecut a produsului..
$nforma)iile sunt de naturi diferite:
? active sau pasiveS
? comerciale sau noncomerciale" adic0 controlate sau nu de ntreprindereS
? personali'ate sau adaptate la individ" standardi'at sau nu.
c3 E&aluarea op#iunilor
Op)iunea va fi evaluat0 pornind de la criteriile de deci'ie" care au fost fi1ate de cump0r0tor
nainte sau n cursul cercet0rii de informa)ii.
d3 Deciia de cumprare
Printre diferitele op)iuni re)inute de c0tre cump0r0tor ca fiind compati2ile cu nevoile sale"
a/tept0rile sale /i restric)iile sale" va fi ales" aceasta este deci'ia de cump0rare.
uarea deci'iei poate urma:
? calea procesului compensatoriu" c;nd orice deficit poate fi compensat prin cre/terea altui
atri2utS
? calea procesului necompensatoriu" c;nd se a2andonea'0 ipote'a compens0rii de atri2ute.
De e1emplu un produs nu satisface prin toate atri2utele sale" are unul performant: o ma/in0
foarte rapid0 va fi aleas0 de un amator de vite'0 de/i nu este economic0" nu este ieftin0" etc.
e3 Comportamentul post"cumprare
Zn aceast0 ultim0 fa'0 a procesului de deci'ie" cump0r0torul compar0 satisfac)ia o2)inut0
prin cump0rarea produsului /i ceea ce a prev0'ut" a scontat" Dac0 el este mul)umit de alegerea sa"
el va avea tendin)a ca pe viitor" ca urmare a fenomenului de feed(2acF s0(/i nt0reasc0
comportamentul de consumator prin recump0rarea produsului" adaptare /i fideli'are fa)0 de
marc0.
Consumatorul va avea astfel ncredere n sursele de informa)ii avute precum /i n procesul
deci'iei de cump0rare practicat" ceea ce l va ndemna s0(l repete.
Pe de alt0 parte" dac0 consumatorul este nemul)umit de alegerea sa" el ncearc0 un
sentiment de incoeren)0 ntre ceea e a g;ndit despre produs /i ceea de simte dup0 cump0rare.
Pentru a re'olva aceast0 incoeren)0" consumatorul va ntreprinde diferite ac)iuni" nu va mai
cump0ra produsul" va cerceta alte informa)ii pentru a/i formula alt proces de deci'ie a
cump0r0rii.
Zn aceste situa)ii ntreprinderea va putea avea ca o2iectiv jlini/tireaj consumatorului.
pentru aceasta va pre'enta un mod e1plicit de folosire a produsului" servicii post(v;n'are"
campanii de comunicare pentru a reali'a aceste o2iective.
-. 8I>T> SI 8,;DUSU<. 8I>T> SI C;+SUM>T;,II.
8ia#a %i produsul
Dac0 accept0m no)iunea de pia)0 ca ansam2lul clien)ilor care au acela/i gen de nevoi /i
na)iunea de produs ca ansam2lul avanta@elor percepute de consumatori" suntem ndemna)i s0
definim patru niveluri de anali'0 a pie)ei.
? pia)a principal0" corespunde ansam2lului de produse identice din punct de vedere tehnic
/i n mod direct concurente
>R
? pia)a ncon@ur0toare" este compus0 din produse de natur0 diferit0 de produsele pie)ei
principale" dar care satisfac acelea/i nevoi n acelea/i condi)ii
? pia)a generic0 cuprinde produse legate de aceluia/i tip de nevoie
? pia)a suport este asociat0 produselor a c0ror e1isten)0 este necesar0 consumului de
produse din pie)ele precedente
De e1.: Pentru un fa2ricant de tapet pentru pere)i" pia)a principal0 este format0 din
totalitatea fa2rican)ilor de tapeturi. Pia)a ncon@ur0toare regrupea'0" ntre al)ii" produc0torii de
vopsele" de tencuieli" de lam2riuri" de )es0turi murale.
Pia)a generic0 este cea a decora)iunilor interioare /i mai precis cea a decora)iunilor murale.
Pia)a de construc)ii constituie aici pia)a suport" care prin schim20rile sale cu suprafe)e
vitrate mari +termopane de e1emplu. influen)ea'0 pia)a de tapet.
+i&eluri de anali a pie#ei
Din punct de vedere al consumatorilor se disting urm0toarele tipuri de pie)e:
? pia)a teoretic0 ce cuprinde nonconsumatorii relativi /i consumatorii actuali
? pia)0 poten)ial0 ce repre'int0 nivelul ma1im de v;n'0ri posi2il de atins la un moment dat
/i cuprinde procente ce tind spre ma1im din nonconsumatorii relativi /i consumatorii
? pia)a actual0 a produsului ce se refer0 la consumatorii actuali ai produsului. Consumatorii
actuali ai unui produs se compun din consumatorii unei anumite m0rci de produs precum /i ai
concuren)ei.
%chemati';nd" tipurile de pie)e din punct de vedere al consumatorilor" apar:
0.SEAME+T>,E> 8IETEI/ C,ITE,II DE SEAME+T>,E.
%egmentarea unei pie)ei const0 n subansambluri distincte a clientelei" fiec0rui grup
put;nd a i se alege o #int cu a@utorul marDetingului : mix.
$ni)ial ntreprinderile s(au orientat" consider;nd c0 este mai renta2il" s0 lanse'e un singur
produs" o singur0 marc0 pe pia)0. 6ceast0 strategie numit0 jmarFeting de mas0j a fost folosit0
mult timp de Coca?Cola.
Pe m0sur0 ce concuren)a se intensific0" pre)urile s(au nivelat /i profiturile v;n'0torilor au
nceput s0 scad0. 6cesta este motivul pentru care a ap0rut interesul jdiversific0rii produselorj n
cea ce prive/te calitatea" imaginea" pre)ul etc.
B5
6/a constructorii de automo2ile au reali'at n @urul unui model mai multe versiunii" jCoca?
Colaj a lansat mai multe m0rci de produse +Fanta" %prite" Coca f0r0 cafein0 etc.. destinate a
satisface segmente de pia)0 diferite.
Con$igura#ia segmentelor de pia#
Pia)a este compus0 dintr(o clientel0 neomogen0 diferen)iat0 prin m0rime" resurse" origine
geografic0" a/teptarea lor fa)0 de produs" r0spunsul la oferta ntreprinderii etc. Fiecare varia2il0
poate anga@a un r0spuns diferit utili'at n segmentarea pie)ei.
a3 Pia)a constituit0 din /ase cump0r0tori: pia# nesegmentat
b3 7um0rul ma1im de segmente din care poate fi constituit0 pia)a este num0rul de
cump0r0tori care o compun. Fiecare cump0r0tor constituie o pia# separat unde nevoile /i
cererile sale sunt unice.
De e1emplu avem /ase cump0r0tori segmentarea total0 a pie)ii ? c;nd
num0rul clien)ilor este redus ? industria aeronautic0 De e1. j6ir2usj
c3 Zntreprinderile consider0 c0 este prea costisitor s0 studie'e fiecare cump0r0tor separat /i
s0(i satisfac0 nevoile. De aceea se caut0 s0 se delimite'e k largi categorii de clientel0 care difer0
prin interesul manifestat fa)0 de produs de e1emplu datorit0 venitului clientelei. 7ot;nd prin cifre
de la , ? < categoriile de clientel0 dup0 venituri le grup0m n trei clase.

d.4;n'0torul constat0 diferen)a n comportarea clientelei func)ie de v;rst0 ? De e1emplu dou0
segmente a /i 2.
B,
Cu c;t sunt criterii mai complete cu at;t preci'ia de segmentare a pie)ii este mai mare.
Criterii de segmentare
a. criterii geografice ?
2. %ocio ? demografice
c. Psihografice:
d. Comportament fa)0 de ja cump0raj
1. 8I>?> I+DUST,I><> : C>,>CTE,ISTICI
Pia)a industrial0 se compune din to)i indivi'ii /i organi'a)iile care cump0r0 2unuri /i
servicii n vederea producerii altor 2unuri /i servicii destinate v;n'0rii sau ncheierii.
Caracteristici ale pie#ei industriale
$nvestiga)iile +2anii. n consumul industrial sunt superioare celui privat" deoarece fiecare
participant n lan)ul industrial cump0r0 la un pre) superior celui pl0tit de precedentul" n care
ncorporea'0 /i valoarea a@utat0.
+De e1: pornind de la o pereche de pantofi" lan)ul producerii lor ne duce la: cresc0torul de
animale vinde pielea celui care o t020ce/te care o va vinde la un pre) superior fa2ricantului de
pantofi..
Pia)a industrial0 are anumite caracteristici:
a. Cumprtori mai pu#ini numero%i ? cump0r0torii industriali fiind mai pu)ini
numero/i dec;t consumatorii +e1. produc0tori de pantofi..
2. +i&elul cumprtorilor este mai important ? un mic nucleu de clien)i
repre'int0 un volum de afaceri foarte important +e1. industria de avioane
telecomunica)ii..
c. ,ela#ii comerciale limitate/ restrLnse ? ntre furni'ori /i clien)i se sta2ilesc
rela)ii care(i unesc /i conduc la un parteneriat iar aceast0 re#ea de alian#e este
important0 n marFetingul industrial.
d3 Concentrarea geogra$ic
e. Cere deri&at ? cererea unui produs industrial este totdeauna derivat din cererea
pie)ei finale. De e1." nu se cump0r0 piele dec;t dac0 este o cerere pentru produse
din piele=marochin0rie" pantofi etc.
B-
f. Cerere inelastic ? cererea industrial0 nu este influen)at0 de e&olu#ia pre#ului ?
un produc0tor de pantofi nu cump0r0 mai mult0 piele dac0 pre)ul este sc0'ut /i
nici mai pu)in0 dac0 pre)ul pielii a crescut. Cererea este inelastic0" ea depinde de
restric)iile produc)iei. 6sta ne nseamn0 c0 fa2ricantul nu )ine seama de pre) n
alegerea furni'orului.
g. Cerere $luctuant ? cererea industrial0 fluctuea'0 mai mult dec;t cererea
consumatorilor" de pild0 pentru echipamentele unei noi u'ine 5 cerere final0 a
pie)ei cu ,5l poate conduce la o cre/tere cu p;n0 la -55l a cererii industriale
fa)0 de perioada urm0toare.
h. Cumprtori pro$esioni%ti ? cump0r0turile industriale s;nt efectuate de agen)i
speciali'a)i +e1. n ca'ul informaticii ? ingineri comercian)i /i tehnico ?
comerciali..
i. Inter&enien#i multipli ? n deci'ia cump0r0torilor industriali intervin mai mul)i
factori ? n
4. C;+CE8TU< DE 8,;DUS.
+o#iunea de produs
%e nume/te produs ceea ce poate fi oferit pe pia)0 astfel nc;t s0 poat0 fi o2servat" o2)inut
sau consumat. %e poate vor2i de o2iecte fi'ice" materiale" servicii" persoane" locuri". organi'a)ii
sau idei.
8rodus central/ produs tangibil %i produs global
Zn practic0 se disting < niveluri ale produselor. la nivelul fundamental se g0se/te produsul
central care ar r0spunde la ntre2area: Ce cump0r0 clientul\ Clientul cump0r0 un produs pentru
avanta@ul esen)ial pe care(l ofer0 ca r0spuns la dorin)a sa. +!1. o femeie care cump0r0 un ru@. 7u
cump0r0 acest produs dec;t dac0 i se satisface speran)a de a fi frumoas0..
Produsul central nu este n fapt dec;t concreti'area unui avanta@. 6ctivitatea
responsa2ilului de marFeting nu este de a vinde caracteristici ci javanta@e ale produsuluij.
6ceasta e1plic0 n figura , produsul central apare n centru.
B<
8rodusul tangibil nu este altul dec;t produsul central nvelit cu toate caracteristicile sale.
dac0 se vor2e/te de un o2iect fi'ic acesta tre2uie s0 satisfac0 B dimensiuni fundamentale: nivelul
de calitate" caracteristici" un stil" un nume de marc0 /i o condi)ionare" Dac0 se vor2e/te de un
serviciu" prin analogie se or pre'enta aceste aspecte sau numai unele dintre ele.
8rodusul global repre'int0 totalitatea a aceea ce poate fi oferit n @urul produsului tangi2il.
+De e1emplu un consumator de ordinatoare adopt0 oferta glo2al0 pentru a se pre'enta pe pia)0.
6l0turi de computer se ofer0 /i softul de 2a'0" soft de aplicare. servicii de mentenan)0" educa)ie"
asisten)0" consultan)0 etc. Zn acest ca' este vor2a de o solu)ie mai 2un0 dec;t produsul i'olat.
De e1emplu" n domeniul automo2ilelor:
? produsul central corespunde satisfacerii nevoii de transport familialS
? produsul tangi2il este un autoturism Citroen cu B locuri" patru portiere /i echipat cu
motor dieselS
? produsul glo2al va fi acela/i autoturism v;ndut cu serviciu de depanare gratuit pentru
primul an" o garan)ie anticoro'iv0 pentru cinci ani" posi2ilitatea ca dup0 un num0r de ani s0 se
reprimeasc0 autoturismul vechi /i s0 po)i cump0ra unul nou.
6ceste caracteristici de imagine asocia'0 produsului un mi@loc de comunicare privilegiat.
5.CIC<U< DE FI>T@ >< 8,;DUSU<UI: C>,>CTE,ISTICI/ C>JE/ ST,>TEAII.
Aeneralit#i
Cifra de afaceri /i renta2ilitatea unui produs evoluea'0 n cursul timpului. Conceptul de
&ia# a unui produs se identific0 cu diferite fa'e n istoria comercial0 a unui produs.
a fiecare fa'0 corespund oportunit0)i /i pro2leme fa)0 de strategia marFeting /i
responsa2ilitate" /i sunt patru ipote'e care sus)in no)iunea de ciclu de via)0 a unui produs:
? produsul are o via)0 limitat0
? v;n'0rile sale trec prin diferite stadii de evolu)ie
? nivelul de profit varia'0 n func)ie de stadiile de evolu)ie
? strategiile de gestiune nu sunt acelea/i pentru fiecare fa'0
Cae ale ciclului de &ia#
Zn general cur2ele de via)0 a unui produs are forma unui S cum apare n figura , /i se
identific0 n general > fa'e: lansarea" cre/terea" maturitatea /i declinul.
B>
<ansarea ? este o perioad0 de sla20 cre/tere corespun';nd difu'0rii progresive a
produsului pe pia)0.
Cre%terea ? este o perioad0 caracteristic0 perioadei de penetrare rapid0 a produsului pe
pia)0 /i o cre/tere su2stan)ial0 a 2eneficilor.
Maturitatea : este o perioad0 de ncetinire a cre/terii v;n'0rilor produsul fiind de@a
acceptat pe pia)0.
Fa'a de declin ? este o perioad0 n care v;n'0rile se reduc iar 2eneficiu scade foarte mult.
Caa de lansare
%e caracteri'ea'0 printr(o lent0 v;n'are corespun';nd cu punerea pe pia)0" progresiv a
produsului.
Zn centrul acestei fa'e" bene$iciile sunt reduse" a se vedea negative din cau'a cheltuielilor
pentru promovarea /i comerciali'area produsului care n general sunt ridicate" deoarece clientul
tre2uie informat de e1isten)a noului produs.
Concuren#a r0m;ne n acest timp limitat0" deoarece se comerciali'ea'0 un num0r redus de
variet0)i ale produsului deoarece pia)a nu este receptiv0.
8re#urile au tendin)a de a fi ridicate pentru c0 n fapt:
? costurile sunt ridicate )in;nd seama de nivelul sc0'ut al produc)iei
? pro2lemele tehnice n flu1ul de fa2rica)ie nu sunt nc0 puse la punct
? sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru acoperirea celor de promovare /i de
de'voltare a v;n'0rilor
$n lansarea produsului nou" ntreprinderea poate adopta un nivel ridicat sau sc0'ut pentru
fiecare varia2il0 de ac)iune marFeting +pre)" promovare" distri2u)ie /i calitate.
Caa de cre%tere
Zn cursul fa'ei de cre/tere" v;n'0rile noului produs vor lua elan iar m0rimea num0rului de
clien)i are consecin)0 m0rimea num0rului de puncte de v;n'are care intensific0 desfacere m0rfii
n circuitele comerciale.
BB
Pre)urile tind s0 r0m;n0 la nivelul lor sau s0 scad0 ncet n cursul acestei fa'e" ceea de
e1plic0 cre/terea rapid0 a cererii. Zntreprinderea men)ine cheltuielile de promovare sau le cre/te
pentru a putea face fa)0 concuren)ei /i s0 reu/easc0 s0 conving0 consumatorul de superioritatea
m0rcii ntreprinderii.
4;n'0rile cresc foarte repede astfel nc;t indicatorul cheltuielilor de promovare=cifra de
afaceri" scade. Costurile de produc)ie scad mai repede dec;t pre/urile" pe m0sur0 ce
ntreprinderea progresea'0 pe cur2a de e1perien)0.
Caa de maturitate
Fa'a de maturitate se compune din trei perioade:
? !a"uri"a"ea cresc)nd# c;nd v;n'0rile totale continu0 s0 progrese'e dar ntr(un ritm mai
sc0'ut datorit0 satur0rii distri2u)ieiS
? !a"uri"a"ea s"abil# c;nd v;n'0rile se men)in la un nivel constantS
? !a"uri"a"ea *n declin c;nd nivelul v;n'0rilor n valoare a2solut0 ncepe s0 scad0 ca
urmare a faptului c0 unii consumatori se ndreapt0 spre alte produse.
#esponsa2ilul de marFeting n aceast0 fa'0" poate alege n trei tipuri de strategie pentru a
modifica pia)a" produsul /i marFetingul mi1.
Caa de declin
Ma@oritatea produselor sf;r/esc prin a cunoa/te fa'a de declin" care poate fi lent0 +cum este
ca'ul f0inii. sau rapid0 +cum este ca'ul articolelor de mod0."
4;n'0rile unui produs scad din mai multe ra)iuni: progresul tehnologic na/te noi produse
care vin s0 le su2stituie pe cele e1istente" gusturilor /i moda modific0 structura clientelei"
importul de produse pot concura pe cele na)ionale. Din aceste motive apare r0'2oiul pre)urilor /i
dispar 2eneficiile.
Un produs n declin tre2uie eliminat n timp oportun pentru c0 nt;r'ie cercetarea
produsului nlocuitor" pentru c0 poate periclita pe termen lung po'i)ia ntreprinderii.
$dentificarea produselor n declin se face n general n mai multe etape:
? se constituie o comisie cu repre'entan)i de marFeting" de produc)ie" de control al
gestiunii" pentru definirea procedurilor de identificare a produselor n declinS
? pentru fiecare produs se cer informa)ii de la sectorul v;n'0rii cui toate detaliile referitoare
la via)a produsului +pre)" costuri unitare" diferite date etc..S
? se cercetea'0 evolu)ia pie)eiS
? produsele considerate ndoielnice fac o2iectul unei anchete" iar comisia va studia fiecare
fi/0 de produs propun;nd modificarea strategiei de marFeting sau a2andonul.
BJ
DEME,SU< <>+S@,II DE +;I 8,;DUSE.
Cu explicatii
1.. 8,ETU<. DEME,SU< CI=@,II 8,ETU<UI.
#esponsa2ilitatea de a fi1a pre)ul este diferit locali'at0 n ntreprinderi. De e1emplu n
ntreprinderile mici /i mi@locii direc)ia general0 fi1ea'0 pre)ul 2a';ndu(se pe informa)iile din
BK
firm0. Zntr(o mare ntreprindere" /efii de produs /i directorii de sector fi1ea'0 pre)urile )in;nd
seama de politica general0 de ela2orare a pre)ului ela2orat0 de direc)ia general0.
C;nd se lansea'0 un nou produs" c;nd se o2)ine un nou circuit de distri2u)ie sau o nou0
pia)0" ntreprinderea este confruntat0 cu pro2lem0 de fi1area pre)ului. 7umero/i factori intervin
n ela2orarea deci'iei cum sunt:
? determinarea o2iectivelor de fi1are a pre)ului
? evaluarea cererii
? estimarea costurilor
? anali'a concuren)ei
? alegerea unei metode de traficare
? alegerea final0 a solu)iilor propuse pentru pre)
Demersul $ixrii pre#ului. Etapele demersului
Zn schema ,. se pre'int0 etapele fi10rii pre)ului.
Odat0 o2iectivele de pre) definite" ntreprinderea determin0 ona de acceptabilitate a
pre)ului pe pia)0 n func)ie de atitudinea utili'atorilor /i de strategiile concuren)ilor.
Zntreprinderea studia'0 apoi dac0 ea poate fi renta2il0 n aceast0 'on0 de pre)" )ine seama de
condi)iile impuse de costuri.
Pre)ul definitiv la care s(a a@uns" dup0 cum s(a pre'entat n plus s0 respecte reglement0rile
n vigoare.
11. DIST,IBUTI>: CU+CTII<E DIST,IBUTIEI
Distri2u)ia Wrecurge la ansam2lul de opera)ii prin care un produs ie/it din sistemul de
produc)ie este pus la dispo'i)ia consumatorului sau a utili'atoruluiU.
6legerile de distri2u)ie sunt importante pentru ntreprindere deoarece ele se anga@ea'0 n
general pe perioade lungi.
Distri2u)ia poate fi discutat0 su2 dou0 aspecte:
? recurge la ansam2lul de activit0)i comerciale destinate de a pune produsul ntr(o
lumin0 favora2il0 n fa)a clientuluiS
? gestiunea flu1urilor de produse de la locul producerii la locul utili'0rii.
Cunc#iile distribu#iei:
BI
Cunc#iile spa#iale
Distri2u)ia are ca prim0 misiune de a pune la dispo'i)ia consumatorilor" produsele la
locurile /i n cantit0)ile dorite de ace/tia.
Func)ia distri2u)ie cea mai evident0 este transportul cu ndrumarea produsului ntre
fa2ricant /i clien)ii s0i /i un ansam2lu de activit0)i de ordin logistic precum manutan a /i
depo'itarea.
6cest transfer de produse este acompaniat de constituirea unor loturi omogene destinate
intermediarilor /i de frac)ionarea produc)iei n loturi de m0rime reduse" adaptate nevoilor
consumatorilor.
Cunc#iile temporale
Distri2u)ia are n mod egal func)ia de a pune la dispo'i)ia clientului" produsele la
momentul dorit de acesta. Cererea /i fa2rica)ia nu evoluea'0 n ritmuri identice /i nu se
reali'ea'0 n acelea/i perioade. Func)ia de stoca@ permite a@ustarea temporal0 a ofertei /i cererii.
Din stoca@ decurge func)ia de finan)are. %toca@ul repre'int0 n fapt o produc)ie nev;ndut0
/i deci o imo2ili'are de capitaluri" 6ceast0 imo2ili'are va fi finan)at0 de produc0tor sau de
distri2uitor.
De'voltarea unui credit pentru consuma)ie" permite consumatorului de a dispune n
timpul dorit de un produs" credit care este finan)at de c0tre distri2u)ie.
Cunc#iile comerciale
Func)iile comerciale comport0 trei aspecte:
? asortarea
? informarea
? servicii
Func)ia de asortare ? consist0 n a transforma loturile de produc)ie n loturi de
v;n'are. 6ceasta va conduce la regruparea produselor de diverse origini la
constituirea unei oferte adaptate la nevoile consumatorului.
Func)ia de informare ? se e1ercit0 mai nt;i spre consumator. Distri2u)ia @oac0 un
rol de media import0rii cu afi/area de pre)uri" de ac)iunile promo)ionale"
pu2licitatea la locul de v;n'are /i merchadisingul +tehnici comerciale.". $nformarea
poate fi diri@at0 /i spre produc0tori c;nd distri2uitorii informea'0 asupra evolu)iei
pie)ii.
Func)ia de servicii ? este un aspect al distri2u)iei care devine din ce n ce mai
important. %erviciile de consetiere de livrare" de instalare" servicii post v;n'are" se
nscriu n func)ia de servicii.
1). MI="U< DE C;MU+IC>,E.
Elementele mixului de comunicare
!1ist0 multiple mi@loace de comunicare puse la dispo'i)ia ntreprinderii. Modul lor de
clasificare varia'0 n func)ie de autor:
k Eotler /i Du2ois disting patru mari categorii de mi@loace de comunicareS publici"a"ea(
pr$!$varea( relaiile publice /i f$ra de v)nzare.
k ^elfer /i Orsoni disting canalele de comunicare numai dup0 gradul de pers$nalizare /i
c$n"r$l" ceea ce conduce la patru catDegorii de mi@loace de comunicare:
BR
k mi@loace personale conta2ile ? for)a de v;n'are
k mi@loace personale necontrolate ? ochiul /i urechea
k mi@loace nepersonale controlate ? pu2licitatea
k mi@loace nepersonale necontrolate ? articolele din reviste
k endrevie /i indon clasific0 mi@loacele de comunicare n !edia /i *n afara !ediei. Din
prima categorie fac parte: pu2licitatea" televi'iunea" cinematograful" radio /i afi/ele iar din a
doua categorie fac parte toate celelalte mi@loace de comunicate cum sunt promovarea v;n'0rilor
/i rela)iile pu2lice.
Componentele mixului de comunicare. Comunicri !n marDeting
k Comunic0ri interpersonale:
? Provoac0 feed(2acF cuprin'0tor /i fle1i2il. Dou0 sensuri de comunicare.
? !ste eficient: /tii cu cine comunici
? !ste foarte scump0" cel pu)in n termeni de cost al pre'ent0rii
k Comunicarea n mas0
? !ste consistent0. Fiecare receptor prime/te acela/i mesa@
? !ste ieftin0" cel pu)in n termeni de cost al pre'ent0rii
? !ste ineficient0: nu /tii cine acord0 aten)ie mesa@ului t0u
? 7u se prime/te feed(2acF de la receptori
1*. C;+CE8TU< DE 8UB<ICIT>TE.TI8U,I DE 8UB<ICIT>TE
? publicitatea in$ormati& are ca o2iect cunoa/terea produsului" caracteristicile"
calit0)ile" modul de func)ionare /i eventual noile sale aplica)ii. !a @oac0 un rol
important n fa'a de lansare sau relansare a unui produs.
? 8ublicitatea persuasi& caut0 s0 cree'e o preferin)0 pentru marc0" pun;nd n eviden)0
caracteristicile importante pentru consumator /i pentru care dispune de un avanta@ n
fa)a concuren)ei.
? 8ublicitate de con$irmare are drept scop de a lini/ti consumatorul /i de a nl0tura
anumite sentimente de ndoial0 astfel nc;t acesta s0 nu revin0 asupra deci'iei de
cump0rare.
? 8ublicitatea de reamintire ntre)ine notoritatea produsului a c0rui e1isten)0"
caracteristici /i utili'0ri sunt de@a cunoscute de consumatori" !ste o pu2licitate folosit0
n perioada de maturitate a produsului.
Finalitatea strategiilor concuren)iale este de a c;/tiga p0r)i de pia)0 de la concuren)0. Pentru
aceasta se poate apela la mai multe tipuri de strategii:
strategii e1clusiv cantitati&e unde c;/tigul este elementul principal" se caut0 s0 se
ma1imi'e'e contactele cu consumatorii /i s0 se c;/tige terenS
strategii de poi#ionare" mai mult calitative care vi'ea'0 o imagine a produsului
care s0(l delimite'e de concuren)0S
strategii de imitare care reproduc ac)iunile pu2licitare ale concuren)ei" utili';nd
acelea/i mi@loace pentru aceea/i segmente de pia)0.
strategii de de&oltare urm0resc m0rirea cererii glo2ale a pie)ii:
k fie prin cre/terea consumului clien)ilor actuali +strategie intensiv0.
k fie prin g0sirea de noi consumatori +strategia e1tensiv0..
J5
strategii de $ideliare are drept scop men)inerea clien)ilor /i mpiedicarea
m20tr;nirii produsului n ochii consumatorului" sau mai simplu spus" reamintirea
e1isten)ei produsului pentru clien)i.
1-. 8,;M;F>,E> FM+J@,I<;,.
;biecti&e ale ac#iunii promo#ionale
0a. %e 5*n#t!"i
%timularea for)ei de v;n'are
6ccelerarea lu0rii comen'ilor
6 face posi2il0 prospectarea pie)ii
Transformarea poten)ialilor cump0r0tori n clien)i
Fideli'area clien)ilor
Cre/terea nivelului comen'ilor
0a. %e %ist"ibuit!"i
6 face recomandarea produsului
6 face comen'i mai multe
6 da avanta@ produsului +amplasament n raft.
Participarea la ac)iunea de marFeting a fa2ricantului +pu2licitate.
6 face stocuri sau a le evita +evitarea drepturilor8.
$ntroducerea unui nou produs
Fideli'area distri2uitorului
0a. %e p"esc"ipt!"i
6 face cunoscut un produs
6 provoca o atitudine favora2il0 produsului
6 face din prescriptori oameni de ac)iune
8rincipalele te7nici promo#ionale
Urm0rind o2iectivele promov0rii /i )intele vi'ate se apelea'0 la numeroase tehnici pentru
promovarea v;n'0rilor. !le se articulea'0 n @urul a patru mari principii:
a. Oferirea unui lucru gratuit:
k prime care pot fi oferite astfel:
? prim0 direct0 ? oferirea unui articol suplimentar gratuitS
? prim0 ncasat0 ? oferirea unor fi/e cu sumele ce pot fi ncasate ca prim0 pentru
cump0rarea unui produsS
? prim0 am;nat0 ? oferirea unui avanta@ a c0rui primire este oferit0 numai la cump0rarea
produsuluiS
? prim0 cu e/antion ? se adaug0 produsului un e/antionS
? prim0 cu un produs n plus.
k concursuri ? c;/tiguri o2)inute n urma unei competi)iiS
k loterie ? prin tragere la sor)iS
k cadouri gratuiteS
k e/antioane ? pentru a face cunoscut0 marcaS
2. Oferirea unui produs n plus la acela/i pre):
J,
? oferte specialeS
? carete de fidelitate.
c. Oferirea unor sc0deri de pre)uri:
k 2on de reducere ? cupon ce d0 dreptul la reducerea pre)ului produsuluiS
k pre)uri speciale ? prin oferte specialeS
k v;n'are grupat0S
k reducerea pre)ului la produse nvechite.
d. Oferirea unei asigur0ri:
k ram2ursarea produsului n ca' de nemul)umireS
k schim2area produsului gratuit.
10. C;+CE8TU< DE M>,(ETI+A DI,ECT
De$ini#ie %i caracteristici
MarFetingul direct este n acela/i timp o tehnic0 de comunicare /i de distri2u)ie:
? permite o rela#ie personaliat /i 2ine j)intit0j printr(o hiper segmentare a clientelei /i
ela2orare a unui contact personali'at pentru fiecare individ
? ntre parteneri se sta2ile/te o rela)ie de ncredere /i cunoa/tere reciproc0 ce permite
crearea unui flu1 de schim2uri personali'ate
? &Lnrile se fac prin contact direct +din poart0 n poart0" reuniuni" nt;lniri la agen)ii"
etc.. sau la distan# +telefon" coresponden)0" internet" etc.. asigur;ndu(se o mai bun
producti&itate a ac)iunilor comerciale
? rela#iile cu clien#ii sunt concepute n urma unui demers al marFetingului direct
? e$icacitatea se m0soar0 prin calculul procentului de retur care repre'int0 raportul dintre
num0rul de contacte favora2ile v;n'0rii /i num0rul total de persoane contactate.
MiKloace ale marDetingului direct
Pentru a reali'a un demers al marFetingului direct tre2uie reunite simultan patru elemente:
? un fi/ier al consumatorilor poten)iali" un fi/ier al clien)ilor" transformate n 2a'e de date
structurate" ncep;nd de la varia2ilele ce e1plic0 comportamentul n cump0rare
? ela2orarea de oferte personali'ate prin produse specifice fiec0rui micro segment
? canale de comunicare ? se selectea'0 media de contact
? mi@loace de r0spuns furni'ate de cei prospecta)i
Zn figura urm0toare se sinteti'ea'0 originalitatea.
J-
MiKloacele folosite sunt diferite dar au caracteristici comune: sunt n acela/i timp
mi@loacele de comunicare /i de distri2u)ie" ele sta2ilesc o leg0tur0 direct0 ntre ntreprindere /i
)intele sale:
? v;n'area prin coresponden)0
? v;n'area prin telefon
? v;n'area prin internet
? v;n'area prin fa1
? v;n'area prin intermediul televi'iunii
? v;n'area prin anun)uri n reviste /i 'iare ale c0ror cititori sunt ncadra)i ntr(o )int0 tipic0.
J<
3
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte examen licenta disciplina: <ogistic
Titular disciplina: Prof.dr.ing. Marian M;C>+
,J. 6ctivit0)ile componente ale logisticii ? enumerare /i caracteri'are pe scurt
,K. %istemele de aprovi'ionare specifice pentru TAust in TimeU si TAust in CaseU ? definire pe
scurt /i aplica2ilitate n practic0
,I. Tipuri de canale de distri2u)ie ( definire pe scurt /i aplica2ilitate n practic0
,R. Metoda 6&C de aprovi'ionare ( definire pe scurt /i aplica2ilitate n practic0
-5. Tipuri de sisteme tehnice de transport( definire pe scurt /i aplica2ilitate n practic0
1. >cti&it#ile componente ale logisticii : enumerare %i caracteriare pe scurt
, spuns
6ctivit0)ile componente ale sistemelor logistice sunt: manipularea" transportul"
a/teptarea" depo'itarea" formarea unit0)ilor logistice +unit0)i de nc0rc0tur0. /i controlul.
6anipula"ea ? este o activitate care presupune deplasarea unui o2iect sau unit0)i de
nc0rc0tur0 n ra'a locului de munc0 sau n apropierea lui. %e efectuea'0 o manipulare +/i
nu un transport intern. n ca'ul n care deplasarea nu va dep0/i de B ori lungimea ma1im0
a o2iectului.
7"ansp!"tul ( repre'int0 activitatea de deplasare a o2iectelor +unit0)ilor logistice. n
spa)iu pe o numit0 distan)0" care tre2uie s0 fie mai mare dec;t n ca'ul manipul0rii +de B
ori dimensiunea ma1im0 a o2iectului.. Dup0 locul unde se desf0/oar0 poate fi: transport
intern +n interiorul ntreprinderii. /i transport e1tern +n e1teriorul ntreprinderii..
J>
8-tepta"ea ( este o sta)ionare care are loc atunci c;nd nu este posi2il0 e1ecutarea unei
activit0)i sau opera)ii asupra o2iectului muncii sau a unit0)ilor logistice. 6/teptarea se
consider0 c0 se desf0/oar0 dac0 sta)ionarea este mai mic0 de o 'i.
4ep!#ita"ea ( repre'int0 activitatea de stocare a o2iectelor sau unit0)ilor logistice pe un
anumit interval de timp. 6vem: depo'itare temporar0 +timpul de depo'itarea mai mic sau
egal cu < 'ile. /i depo'itare efectiv0 +timpul de depo'itare mai mare de < 'ile..
0!"&a"ea unit.il!" l!+isitce ? repre'int0 activitatea de preg0tire /i grupare" ntr(un tot
coerent" n limitele unor anumite dimensiuni /i greut0)i a m0rfurilor de acela/i tip +n
ma@oritatea ca'urilor." care p0strea'0 un caracter de permanen)0 pe toat0 durata
activit0)ilor de manipulare" control" transport" a/teptare" depo'itare" de la locul de formare
p;n0 la locul de utili'are.
(!nt"!lul ? este activitatea de verificare a concordan)ei dintre caracteristicile date n
documenta)ia tehnic0 a unui produs /i caracteristicile efective reali'ate de respectivul
produs n urma reali'0rii ciclului de prelucrare.
). Sistemele de apro&iionare speci$ice pentru NOust in TimeI si NOust in CaseI :
de$inire pe scurt %i aplicabilitate !n practic
,spuns
%istemul de aprovi'ionare Aust in Time este cel care presupune aprovi'ionarea e1act la
timpul cand este nevoie de respectivele componente. %e mai numeste sistemul TTrageU.
%e aplica pentru produsele care sunt scumpe sau care sunt neaparat necesare pentru
reali'area unui produs anume. Cea mai mare industrie care utili'ea'a acest tip de
aprovi'ionare este industria automotive. ucrea'a cu stocuri mici sau chiar fara stocuri.
%istemul de aporvi'ionare Aust in Case este este sistemul care se aprovi'ionea'a cu
materii prime si materiale creiindu(si stocuri mai mari pentru a intampina orice
eventualitate. %e mai numeste sistemul T$mpingeUsi se aplica in special in industria
alimentara.
JB
*. Tipuri de canale de distribu#ie " de$inire pe scurt %i aplicabilitate !n practic
,spuns
Canalele de distri2u)ie pot s0 fie:
( canale scurte ? ma1im < verigi +furni'or si client sau furni'or" intermediar si client.. %e
aplica in special la produsele industriale sau la produse unicat.
( canale de lungime medie ? cele care au > sau ma1im B verigi. %e aplica in distri2utia
produselor industriale de dimensiuni mici si medii si in alte tipuri de distri2utie
( canale lungi ? cele cu mai mult de B verigi. %e aplica in industria alimentara" chimica"
te1tile" incaltaminte" etc
-. Metoda >BC de apro&iionare " de$inire pe scurt %i aplicabilitate !n practic
,spuns
O metod0 foarte des utili'at0 n gestiunea aprovi'ion0rii /i implicit a stocurilor" este
metoda 6&C care deriv0 din metoda lui Pareto +-5 ( I5.. 6ceasta se 2a'ea'0 pe faptul c0
-5l din materialele care se stochea'0 repre'int0 apro1imativ I5l din valoarea total0 a
stocurilor. De aceea prin utili'area acestei metode se ncearc0 s0 se diminue'e stocurile
de siguran)0 pentru articolele care au valoarea foarte mare.
JJ
6stfel stocurile sunt mp0r)ite n < clase:
( clasa 6" n care intr0 articolele scumpe repre'en;nd cantitativ -5l din stoc dar
apro1imativ K5l valoricS
( clasa &" n care intr0 articolele repre'ent;nd cantitativ -5l dar /i valor acela/i procentS
( clasa C" n care intr0 articolele repre'ent;nd J5l cantitativ /i doar ,5l valoric.
Func)ie de cifrele de mai sus" care pot fi /i altfel grupate procentual func)ie de condi)iile
concrete" se va face o aprovi'ionare diferen)iat0 +articolele scumpe aprovi'ionate mai
des" iar cele ieftine aprovi'ionate mai rar. astfel nc;t s0 re'ulte costuri minime.
0. Tipuri de sisteme te7nice de transport" de$inire pe scurt %i aplicabilitate !n
practic
,spuns
%istem tehnic de transport ? repre'int0 totalitatea mi@loacelor de transport /i a
infrastructurii aferente" definit prin utili'area unei anumite tehnici de efectuare a
deplas0rii.
Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt:
JK
( sis"e!ul de "ransp$r" ru"ier ( componentele principale ale acestuia fiind vehiculul" calea
de rulare +drumul. /i instala)iile de semnali'are /i diri@areS
6vanta@e: vite'a mare de deplasare" diversitate mare de capacit0)i de transport" cost
relativ redus" etc.
( sis"e!ul de "ransp$r" fer$viar ( componentele principale ale acestuia fiind locomotivele"
vagoanele" calea de rulare +cale ferata." sta)iile /i tria@ele" instala)iile de diri@are a
circula)ieiS
6vanta@e: capacit0)i mari de transport" vite'a de deplasare mare" sunt nepoluante
+locomotivele electrice.
( sis"e!ul de "ransp$r" aerian ( componentele principale ale acestuia sunt: aeronavele"
aeroporturile /i sistemele de diri@are ale traficului aerianS 6vanta@ ? vite'a mare de
transport
( sis"e!ul de "ransp$r" fluvial ( componentele acestui sistem de transport fiind: calea de
naviga)ie +canale" fluvii" lacuri" r;uri." porturile /i naveleS
( sis"e!ul de "ransp$r" !ari"i! ( componentele principale sunt: navele /i porturileS
6vanta@e: costuri reduse pe unitatea transportat0 /i capacit0)i foarte mari de transport.
( sis"e!ul de "ransp$r" prin c$nduc"e ( componentele de 2a'a ale acestuia sunt conductele
/i sta)iile de pompare" un aspect important fiind acela c0 n ca'ul acesta deplasarea se
efectua'0 doar de c0tre materia ce tre2uie transportat0" av;nd avanta@ul siguran)ei /i a
randamentului ridicat n e1ploatare.
Bibliogra$ie :
Mocan M. ? Managementul sistemelor logistice" !ditura !uro2it" Timisoara" -55-" $%&7 RK<(
R>>,(BB(J
JI
Mocan M s.a. ? 4i'iune modern0 asupra elementelor de management" comunicare /i logistic0 n
organi'a)ii" !ditura &rumar" Timi/oara" -55I" $%&7 RKI(RK<(J5-(>5,(J
JR
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
DISCI8<I+E DE S8ECI><IT>TE " E<ECT,;
Subiecte examen licenta disciplina:
M>+>AEME+TU< 8,;DUC?IEI 9+ SISTEME<E E<ECT,ICE
Titular disciplina: %.l.dr.ing. Ilie Tucean
,. Managementul produc)iei ? defini)ie" o2iective" c;mpuri de activitate" criterii de evaluare
-. 6ctivit0)ile managerilor de produc)ie
<. Tipuri de organi'are a produc)iei +clasificare /i factori de influen)0" metode clasice /i
concepte /i metode moderne.
>. Ordonan)area produc)iei" defini)ie" o2iective
B. Caracteristicile algoritmilor de ordonan)are
J. Tehnicile TpushU /i WpullU" caracteristici" avanta@e /i de'avanta@e
K. Metoda Ean2an" o2iective" avanta@e /i de'avanta@e" caracteristici" func)ii
I. Caracteristici ale metodelor de amplasare" criterii de optimi'are
R. Capacitatea de produc)ie" definire" factori de influen)0" indicele de utili'are
,5. Modalit0)i de calcul /i strategii de management al capacit0)ii de produc)ie
&i2liografie:
T0ucean $lie ? Managementul produc)iei. Curs /i studii de ca'" !ditura %olness Timi/oara"
-55I
1. Managementul produc#iei : de$ini#ie/ obiecti&e/ cLmpuri de acti&itate/ criterii de
e&aluare
Managementul produc)iei +MP. este definit ca managementul resurselor directe necesare
pentru reali'area 2unurilor /i serviciilor furni'ate de o firm0.
;biecti&ele MP sunt s0 produc0 produse sau servicii specifice" n termenele fi1ate" la costuri
minime" n condi)ii de comple1itate" calitate /i service impuse de 2eneficiari.
CLmpurile de acti&itate ale MP sunt urm0toarele:
( strategia opera)ional0"
( controlul stocurilor"
( planul general"
( previ'iuni"
( programe"
( planificare a capacit0)ilor"
( aprovi'ionarea"
( amplasarea facilit0)ilor de produc)ie"
K5
( descrierea proceselor tehnologice /i de fa2rica)ie"
( ntre)inere" mentenan)a sistemului"
( sistemul de asigurare a calit0)ii"
( m0surarea muncii si a opera)ilor.
Pentru orice sistem de produc)ie se pot sta2ili criterii de e&aluare multiple" cum ar fi:
( volumul produc)iei"
( costuri"
( utili'area oamenilor /i echipamentelor"
( calitatea /i fia2ilitatea produselor"
( ncadrarea n termene"
( volum de investi)ii +termen de recuperare a investi)iilor."
( fle1i2ilitatea la schim2area produselor"
( fle1i2ilitatea la modificarea volumului produc)iei etc.
). >cti&it#ile managerilor de produc#ie
>cti&it#ile managerilor de produc)ie sunt pre'entate n mai @os" grupate pe func)iile ale
managementului general.
Ta2elul Ac"ivi"#ile !ana'e!en"ului pr$duciei
Cunc#ii de
management general
>cti&it#i ale managementului produc#iei
Previ'iune=planificare ( sta2ilire sortiment de produse /i servicii
( planificare /i programare produc)ie
( planificare capacit0)i de produc)ie
( amplasarea capacit0)ilor
( planificarea timpului
( optimi'area produc)iei
( utili'are metode /i tehnici de lucru
( schim2are /i de'voltare produc)ie
( planificare mentenan)0
Organi'are ( centrali'are /i descentrali'are
( structuri organi'atorice de produc)ie
( sarcini de munc0 pe elemenete organi'atorice
( reparti'are responsa2ilit0)i
( organi'are re)ele furni'ori
Deci'ie ( sta2ilire misiunea /i o2iectivele de produc)ie
( sta2ilire politici=reguli n produc)ie
( sta2ilire deci'ii specifice de produc)ie
Coordonare ( instruire anga@a)i
( motivare prin WpremiiU tangi2ile /i intangi2ile
( motivare prin sarcini provocatoare
( spri@inire /i ncura@are anga@a)i
( coordonare prin programe complete
( coordonare mentenan)0
K,
( coordonare prin 2a'e de date standardi'ate
( coordonare achi'i)ii /i livr0ri
( coordonarea schim20rilor
Control ( inspec)ie calitate
( comparare orelor efectuate cu standardele
( comparare costuri cu 2ugete
( urm0rire reali'0rii produc)iei cu planificarea
( urm0rire stocuri
Managerii de produc)ie tre2uie s0 se asigure c0 o2iectivele firmei sunt compati2ile cu
capacit0)ile de produc)ie /i c0 punctele tari ale produc)iei sunt potrivite strategiei de produc)ie /i
general0 aleas0.
*. Tipuri de organiare a produc#iei 2clasi$icare/ metode clasice %i moderne3
Tipurile de produc)ie pot fi mp0r)ite dup0 mai multe criterii +respectiv" factori de
produc)ie.:
a. n func)ie de volumul produc)iei fa2ricate e1ist0:
( produc)ie de mas0S
( produc)ie de serie mic0" mi@locie" mareS
( produc)ie unicat" individual0.
2. n func)ie de modul de organi'are a produc)iei se pot identifica:
( produc)ie n flu1 +organi'are continu0.S
( produc)ie pe grupe de ma/ini" pe loturi" func)ional0 +produc)ie discontinu0.S
( produc)ie cu organi'are individual0.
c. n func)ie de raporturile cu pia)a e1ist0:
( produc)ie pe stoc +pe 2a'a unei cereri poten)iale.S
( produc)ie la comand0 +la cerere..
d. n func)ie de structura produselor:
( produc)ie convergent0 +nomenclator restr;ns de fa2rica)ie" cu produse comple1e.S
( produc)ie divergent0 +gam0 comple10 de produse finite reali'ate cu un nomenclator
restr;ns de materii prime" materiale" su2ansam2le..
Determinarea tipului de produc)ie la nivelul ntreprinderii permite alegerea celei mai 2une
metode de organi'are a proceselor de produc)ie.
!1ist0 conturate dou0 metode clasice de organi'are a proceselor de produc)ie: n flu1
+specific0 produc)iei de tip mas0 /i serie mare." /i pe grupe omogene de ma/ini sau func)ional0
+specific0 produc)iei de tip serie mi@locie" mic0 /i unicat..
a ora actual0 se impun concepte/ metode moderne de organi'are a produc)iei de tip A$T
+Aust in Time ? !1act la timp." E67&67" !#P +!nterprise #esource Planning ? Planificare
resurselor ntreprinderii." ean Production +WProduc)ie lin0U de ma1im0 eficien)0." PD% +Product
DeliverX %Xstem ? %istem de produc)ie /i livrare a produsului." %CM +%upplX Chain
Management ? Managementul lan)ului de aprovi'ionare(v;n'are. etc." care vor fi anali'ate n
capitolele urm0toare.
-. ;rdonan#area produc#iei/ de$ini#ie/ obiecti&e
K-
Ordonan)area produc)iei +fa2rica)iei. nseamn0 determinarea ordinii de prelucrare" n
condi)iile minimi'0rii timpului total de prelucrare" a timpului total al regla@elor" a timpului de
stagnare a utila@elor etc." a n produse pe ! ma/ini.
Jn sens lar'" ordonan)area este format0 din dou0 puncte principale:
( ordonan)area materiilor prime sau gestiunea stocurilorS
( ordonan)area produc)iei" care cuprinde o sfer0 larg0" ncep;nd cu interfa)a dintre plan
/i program /i finali';nd cu planul de atelier /i control al re'ultatelor.
Cele dou0 puncte asigur0 corelarea momentelor de fa2rica)ie cu materia prim0" starea utila@elor /i
disponi2ilitatea operatorilor direc)i. #e'ult0 c0 ordonan)area poate fi structurat0" de asemenea" pe
domeniile: previ'iunea sarcinilor" previ'iunea termenelor de e1ecu)ie" lansarea n fa2rica)ie" controlul
e1ecu)iei.
Jn sens s"ric"" ordonan)area preci'ea'0 sarcinile /i termenele de e1ecu)ie" ceea ce permite
cunoa/terea stadiului fa2rica)iei" n fiecare perioad0 a avansului produc)iei.
Zn domeniul managementului produc)iei se manifest0 tendin)a de nlocuire a modelelor cu
sistemele de diri@are a comen'ilor +Worder managementU.. 6ceste sisteme cuprind un ansam2lu
de comen'i" echipamente electronice" metode /i tehnici de prelucrare. Zn aceast0 concep)ie"
datele necesare managementului opera)ional se culeg prin su2sisteme" /i anume:
( un sistem n cadrul unit0)ii" destinat s0 urm0reasc0" n timp real sau cel pu)in util"
func)ionarea locurilor de munc0 vi'ate /i conlucrarea lor n cadrul sistemuluiS
( un su2sistem n e1teriorul unit0)ii care s0 o conecte'e eficient la cerin)ele pie)ei interne
/i e1terne" /i prin care se asigur0 cre/terea transparen)ei pie)ei" lucru care asigur0 rigoare /i
continuitate managementului opera)ional.
Principalele $biec"ive ale sistemului de organi'are a ordonan)0rii produc)iei sunt:
,. reali'area unei succesiuni tehnologice prescrise /i logice a opera)iilor pentru fiecare produs
pus n fa2rica)ieS
-. nc0rcarea eficient0 a capacit0)ilor de produc)ieS
<. minimi'area duratei totale de produc)ieS
>. minimi'area duratei totale a ciclului de produc)ieS
B. respectarea ma1im0 a termenelor de livrare a produselorS
J. facilitarea alegerii variantei eficiente de program prin procesul deci'ionalS
K. controlul" urm0rirea /i actuali'area programului de produc)ieS
I. utili'area eficient0 a for)ei de munc0 n activitatea de programare /i urm0rire a produc)iei.
0. Caracteristicile algoritmilor de ordonan#are
Pentru reali'area ordonan)0rii au fost determina)i diver/i algoritmi" c0rora li se cer
urm0toarele caracteristici:
,. Capacitate de adecvan)0 la un num0r mare de procese de fa2rica)ie.
-. Capacitate de a trata diferite configura)ii de sisteme fle1i2ile.
<. Capacitate de a trata un num0r mare de su2unit0)i func)ionale" de tipurile: ma/in0(
unealt0" ro2ot industrial" celul0 fle1i2il0" dispo'itiv de transport" dispo'itiv de stocare"
dispo'itiv de manipulare etc.
>. Capacitate de a desemna" pentru e1ecu)ia unei anumite opera)ii tehnologice" o
anumit0 celul0 fle1i2il0" dintre mai multe echipamente" relativ la aceea opera)ie.
B. Capacitate de sta2ili traseele de deplasare a pieselor aflate n fa2rica)ie ntre
K<
su2unit0)ile tehnologice.
J. Capacitate de a trata stocarea n depo'ite tampon" cu considerarea restric)iilor privind
capacitatea acestora.
K. Capacitatea de a planifica transportul automat al sculelor n cadrul sistemului.
1. Te7nicile Npus7I %i HpullI/ caracteristici
Filosofiile de control a produc)iei 2a'ate pe &OM +&oom of Materials ? !1plo'ia
produselor. /i timpii conduc0tori +lead time. operea'0 n calitate de sisteme prin WmpingereU
+push sXstem.. !le controlea'0 inventarul de materiale" produc)ia n lucru pe flu1 /i stocurile de
produse finite. Principiul acestei a2ord0ri este de a divi'a sistematic opera)iile de fa2rica)ie n
elemente mai mici +fa'e" treceri etc.. /i apoi de a se concentra pe m2un0t0)irea parcursului pe
flu1 a fiec0rui element. 6ceast0 a2ordare operea'0 ntr(o manier0 reduc)ionist0.
Caracteristic metodelor de tip Push +WmpingereU. este faptul c0 lansarea comen'ilor de
fa2rica)ie se face c0tre posturile a/e'ate n ordinea procesului tehnologic" adic0 de la nceputul
liniei c0tre sf;r/itul ei +n acest fel ""mpingU produc)ia.. Pentru structurile fle1i2ile de produc)ie"
aceast0 metod0 poate fi cau'atoare de sc0deri de ritm +av;nd n vedere stocurile
interopera)ionale..
Opus0 acestei a2ord0ri este a2ordarea Wprin tragereU +pull sXstem. n care cererea pie)ei
dictea'0 produc)ia de finali'at /i ini)ia'0 un lan) de cereri ca un eveniment reactiv pentru
controlul necesarului de cereri de articole dependente /i pentru ciclul de produc)ie. Zn aceast0
manier0" nivelul inventarelor pe flu1ul de produc)ie este determinat n timp de nivelul varia2il al
cererii pie)ii.
Caracteristica specific0 a metodei Pull este faptul c0 lansarea produc)iei se face c0tre
ultimul post productiv sau c0tre maga'ia de produse finite" propagarea comen'ii de produc)ie se
face invers" c0tre posturile anterioare +n mod normal printr(o cartel0" denumit0 Ean2an ( ve'i
tehnica ""Ean2anU.. Principalele avanta@e ale metodei sunt mic/orarea stocurilor" mic/orarea
termenelor de livrare" mic/orarea fondurilor circulante 2locate" disciplina suplimentar0 a
produc)iei.
Zntre cele dou0 tipuri de sisteme se reg0sesc a2ord0ri com2inate de tip Wpush ? pullU
+sistemele de tip M#P" M#P $$ /i !#P..
4. Metoda (anban/ caracteristici/ principii/ a&antaKe %i dea&antaKe
Ean2an func)ionea'0 ca un sistem Pull" nu Push ca tehnicile de gestiune a stocurilor
tradi)ionale. Precondi)iile implement0rii /i func)ion0rii tehnicii Ean2an" dintre care cele mai
importante sunt: standardi'area ciclulului productiv /i eventual dispunerea spa)ial0 n form0 de
U a utila@elor. Ean2an este un sistem de control simplu /i autoregulant ce permite un
management facil al produc)iei. !ste un sistem ne2irocratic 2a'at pe folosirea cardurilor. Zn
cadrul activit0)ii de produc)ie" nivelul stocurilor de siguran)0 conform acestui concept tre2uie
)inute la o medie +de ,5l. din nivelul cererii 'ilnice. %istemul este 2a'at pe mecanismul de
tragere ce const0 n aprovi'ionarea automat0 cu repere semifa2ricate de la postul de lucru plasat
inferior n cadrul flu1ului de produc)ie ntr(un mod continuu.
K>
Caracteristicile metodei Ean2an sunt: reconfigurarea dispunerii spa)iale a utila@elor"
asigurarea polivalen)ei n formarea profesional0 a anga@a)ilor" nivelarea produc)iei /i revi'uirea
periodic0 a ciclurilor de opera)ii.
Principiul de 2a'0 al metodei este urm0torul: u
n furni'or fa2ric0 /i livrea'0 clientului s0u numai produsele care i(au fost comandate anterior de
c0tre client prin intermediul unui sistem fi'ic de informare materiali'at pe 2a'a unor etichete
+carduri Ean2an. care m2un0t0)esc circula)ia informa)ilor ntre client /i furni'or.
>&antaKele sistemului Ean2an pot fi:
k reducerea costurilorS
k s
implific0 flu1ul de produc)ieS
k
sincroni'raea proceselor de fa2rica)ieS
k
reduce acumularea de stocuri de piese neterminate n toate stadiile procesului de produc)ieS
k
cre/terea predicti2ilit0)iiS
k
m2un0t0)e/te comunicarea ntre procesele de produc)ie.
<imitele sistemului Ean2an pot fi:
k ideal pentru serii mari /i de mas0" cu o varietate mic0 de repereS
k
vulnera2il la fluctua)iile cereriiS
k vulnera2il la schim2area proceselor de produc)ie /i la eventualele defect0ri ale
utila@elorS
k
ineficient n ca'ul comen'ilor neregulate sau la re'olvarea unor comen'i speciale" neprev0'uteS
k vulnera2il la lipsa de stocuri de materii prime /i la schim2area timpului de livrare a
acestora.
5. Caracteristici ale metodelor de amplasare/ criterii de optimiare
6mplasarea sistemelor de produc)ie" liiniilor de fa2rica)ie" a locurilor de munc0 poate fi
a2ordat0 ca o pro2lem0 de optimi'are prin mai multe modele care difer0 ntre ele prin func)ia
o2iectiv +suma minim0 a diferen)elor ntre coordonate" criteriul minma1 ? minimi'area distan)ei
ma1ime dintre unit0)ile e1istente /i o nou0 unit0)ile" costul total minim etc.." prin modelul
m0sur0rii distan)elor ntre punctele de amplasare +distan)0 rectilinie(ortogonal0" distan)0
euclidian0 ? sau linie dreapt0" distan)0 pe traseu real. /i prin num0rul de unit0)ile noi" de
amplasat +una singur0 sau mai multe..
Pentru procesele de produc)ie n flu1" se constituie linii tehnologice de fa2rica)ie care
integrea'0 ntr(o anumit0 succesiune pentru diferitele locuri de munc0" instala)ii" echipamente
KB
potrivit procesului tehnologic. Zn aceste unit0)i de produc)ie" gruparea /i ordinea de amplasare a
utila@elor(locurilor de munc0 re'ult0 n final din ns0si documenta)ia procesului tehnologic.
Zn organi'area liniilor tehnologice se impune amplasarea utila@elor ntr(o succesiune
optim0" astfel nct piesele sau reperele s0 se prelucre'e n mod continuu" pe ct posi2il cu
minimum de treceri de la o linie la alta" iar n ca'ul organi'0rii pe grupe omogene de ma/ini /i
utila@e" volumul de transport al produselor sau pieselor de la o grup0 de ma/ini la alta s0 fie
minim. %e poate considera o amplasare optim0" aceea care asigur0 minimi'area deplas0rilor
o2iectelor muncii de la un loc de munc0 la altul.
6. Capacitatea de produc#ie/ de$inire/ $actori de in$luen#/ indicele de utiliare
a nivelul unei firme" din punct de vedere al ie/irilor" capacitatea de produc)ie este de
fapt o capaci"a"e de "ransfer a sistemului respectiv +loc de munc0" sec)ie" departament"
organi'a)ie..
Capacitatea de produc#ie repre'int0 cantitatea ma1im0 de o anumit0 sortimenta)ie /i
calitate care poate reali'a n decursul unui interval de timp dat" n condi)iile tehnico(
organi'atorice date" f0r0 a lua n considerare locurile nguste.
Principalii $actori care influen)ea'0 capacitatea de produc)ie pot fi eviden)ia)i pornind de
la rela)ia de calcul a C
p
:
C
p
* M
c
1 F
d
1 7
p
92uc=utp: 9B.-:
unde:
M
c
* m0rime caracteristic0 a procesuluiS
F
d
* fond de timp disponi2ilS
7
p
* norma de produc)ie.
M
c
este repre'entat0 prin sortimenta#ia produc#iei. 6ceasta influen)ea'0 m0rimea C
p
prin caracteristicile produselor sau ale reperelor" su2ansam2lelor componente ale acestora"
caracteristic0 care determin0 diverse valori pentru normele de produc)ie sau pentru normele de
timp.
MiKloacele de munc sunt o component0 a sistemului de produc)ie indiferent de
diversitatea lor func)ional0 /i opera)ional0. !le determin0 < categorii de m0rimi caracteristice:
7
u
( num0r de utila@e 92uc:S
6 ( aria de produc)ie 9m
-
:S
6
sp
( aria specific0 9m
-
=utila@S m
-
=loc de munc0:S
4 ( volum de produc)ie 9m
<
='iS t='i8:.
Condul de timp C poate fi de J tipuri: fond de timp calendaristic F
c
" fond de timp
nominal F
n
" fond de timp disponi2il +planificat. F
d
+F
pl
." fond de timp efectiv F
ef
" fond de timp util
F
u
/i fond de timp tehnic F
t
S se m0soar0 n ore=u.t.p..
+orma de munc se e1prim0 prin norma de produc)ie +7
p
. sau prin norma de timp +7
t
..
Zntre ele e1ist0 rela)ia:
7
p
*
t
7
,
9B.<:
Indicele de utiliare a capacit0)ii de produc)ie este urm0torul:
$
uc
*
p
pl
C
N
" unde: 9B.,:
N
pl
* produc)ia planificat0S
KJ
C
p
* capacitatea de produc)ie efectiv reali'at0.
1.. Cauri de calcul/ principii %i strategii de management al capacit#ii de produc#ie
!1ist0 n general patru ca'uri de calcul a capacit0)ii de produc)ie a unui sistem" n func)ie
de structura produc)iei /i structura utila@elor sau a locurilor de munc0.
Pentru calcularea capacit0)ii de produc)ie tre2uie respectate > principii de 2a'0:
,. capacitatea de produc)ie a ntreprinderii tre2uie determinat0 numai n func)ie de
compartimentele productive de 2a'0" restul compartimentelor influen);nd numai asupra indicelui
de utili'are a capacit0)ii de produc)ie $
uc
S
-. determinarea capacit0)ii de produc)ie a ntreprinderii se ncepe cu efectuarea calculelor
la nivel inferior +loc de munc0. /i se continu0 cu nivelele superioare +ateliere" sec)ii"
ntreprindere.S
<. se admite e1isten)a unui grad de asigurare normal cu resurse umane /i materiale a
ntreprinderii" f0r0 a lua n calcul deficien)ele" acestea intervenind numai pentru calculul indicelui
de utili'are a capacit0)ii de produc)ie $
uc
S
>. capacitatea de produc)ie are un caracter dinamic" fiind influen)at0 simultan de diferi)i
factori" ceea ce necesit0 recalcularea ei n raport cu modificarea acesteia n timp.
Una din pro2lemele principale a managementului produc)iei este managementul
capacit0)ii" determinarea capacit0)ii este cheia pro2lemei de planificare de sistem" iar a@ustarea
capacit0)ii este cheia pro2lemei n controlul sistemului. Managementul capacit0)ii se refer0 la
echili2rarea sistemului opera)ional cu cererea" lucru care se poate reali'a /i dinspre sistemul de
produc)ie +av;nd o anumit0 capacitate. spre clien)i +cererea de pe pia)0." dar /i dinspre clien)i
spre sistemul de produc)ie.
De asemenea" strategiile de management al capacit0)ii prin prisma concordan)ei strategii
? varia)ia cererii +cre/terea sau sc0derea cererii." ar putea fi:
a. aprovi'ionare pentru a@ust0ri eficiente sau varia)ii ale capacit0)ii sistemuluiS
2. eliminarea sau reducerea necesit0)ii pentru a@ust0ri ale capacit0)ii sistemului.
2,. este posi2il de a elimina necesitatea a@ust0rii capacit0)ii dac0 este asigurat0
suficient0 capacitate s0 acopere cererea viitoareS
2-. este posi2il de a reduce necesitatea de a@ust0ri dac0:
2-.,. nivelul capacit0)ii care este asigurat este suficient de a acoperii cele mai
multe situa)ii" ns0 n ca' contrar:
i. se pierd unele cereriS
ii. apare fenomenul de a/teptare=cereri n coad0 de a/teptareS
2-.-. stocurile de produse finite asigur0 a2sor2)ia fluctua)iei cererii.
KK
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte pentru examenul de licent
Disciplina: I+AI+E,I> SISTEME<;, DE >CTI;+>,E E<ECT,IC>
Titular disciplina: Prof.dr.ing M. Babescu
Concepte
1.,eglarea turatiei la motorul de curent continuu.
#aspuns: #eglarea turatiei ? n ( la motorul de curent continuu se face in principal prin:
modificarea tensiunii ?U( si a flu1ului ? M( asa cum re'ulta din relatia alaturata:
n*+U(#$.=E M
).,andamentul si pretul de cost la motorul de curent continuu serie.
#aspuns: 4aloarea randamentului la motorul de curent continuu serie determina valoarea
energiei electrice consumate in timp" asa cum se demonstrea'a in cele ce urmea'a: a. la un
randament*5.R si P
7
*,5EC si pret de cost*>555lei in -5 ani re'ulta energia consumata de
valoare C*+,5=5R.h->h<JBh-5*,R>JK55ECh*>>KK"> mii lei
2. la un randament*5.K si P
7
*,5EC si pret de cost*<>555lei in -5 ani re'ulta energia
consumata de valoare C*+,5=5KR.h->h<JBh-5*-B5-R55ECh*BKBJ"Kmii lei
*.,eglarea turatiei la motorul asincron.
#aspuns: #eglarea turatiei la motorul asincron se face prin frecventa ?f( asa cum re'ulta din
relatia: n*f+,(s. unde s(alunecarea de functionare
-.,andamentul si pretul de cost al motorului asincron.
#aspuns: 4aloarea randamentului la motorul asincron determina valoarea energiei consumate in
timp" asa cum se demonstrea'a in cele ce urmea'a:
a. la un randament*5.R" P
7
*,5EC si pret de cost*>555lei" in -5 ani re'ulta energia
electrica consumata de valoare:
C*+,5=5.R.h->h<JBh-5*,R>JK55ECh*>>KK"> mii lei
2. la un randament*5.K" P
7
*,5EC si pret de cost*<555lei in -5 ani re'ulta energia
electrica consumata de valoare: C*+,5=5.K.h->h<JBh-5*-B5-R55ECh*BKBJ"Kmii lei
$ntre cele doua variante este o diferenta de ,.-KR mii lei" iar la pretul de cost al motoarelor
diferenta este de ,555 lei.
0.,eglarea turatiei la motorul sincron.
#aspuns: #eglarea turatiei la motorul sincron se face prin frecventa ?f ( conform relatiei: n*f=p"
unde p( numarul perechilor de poli
1.,andamentul si pretul de cost al motorului sincron.
KI
#aspuns: 4aloarea randamentului la motorul sincron determina valoarea energiei consumate in
timp" asa cum se demonstrea'a in cele ce urmea'a:
a. la un randament*5.R" P
7
*,5EC si pret de cost*>555lei in -5 ani re'ulta energia
electrica consumata de valoare:
C*+,5=5.R.h->h<JBh-5*,R>JK55ECh*>>KK"> mii lei
2. la un randament*5.K" P
7
*,5EC si pret de cost*<555lei in -5 ani re'ulta energia
electrica consumata de valoare:
C*+,5=5KR.h->h<JBh-5*-B5-R55ECh*BKBJ"Kmii lei.
$n conclu'ie la motorul mai scump cu ,555 lei se face o economie in cei -5 de ani de ,-KI lei.
4.Calculul curentului de excitatie la motorul sincron.
#aspuns: Calculul curentului de e1citaie ?$
!
( la motorul sincron se face avand in vedere factorul
de putere FP" in sensul ca" la un FP*5"R inductiv si $
!
*,"B96: re'ulta la un FP*, un curent de
e1citatie $
!
*,"B+,=5.R.*,"JJ96:" deci se mareste curentul de e1citatie.
5.Calculul curentului de excitatie la generatorul sincron.
#aspuns: Calculul curentului de e1citatie la generatorul sincron se face in acelasi mod ca la
motorul sincron. Calculul curentului de e1citaie ?$
!
( la generatorul sincron se face avand in
vedere factorul de putere FP" in sensul ca" la un FP*5"R inductiv si $
!
*,"B96: re'ulta la un FP*,
un curent de e1citatie $
!
*,"B+,=5.R.*,"JJ96:" deci se mareste curentul de e1citatie.
6.,eglarea puterii acti&e la motorul sincron.
#aspuns: #eglarea puterii active ?P( la motorul sincron se face prin incarcare" respectiv
modificarea cuplului de ar2ore ?M(:
P*MQ +M(cuplul la ar2ore" Q(vite'a unghiulara .
a P*BEC" Q*-mn*-mB59rad=s:" re'ulta M*B555=<,>*,J97m:. Marind cuplul la ar2ore de doua
ori" puterea devine P*,5EC
1..,eglarea puterii reacti&e la motorul sincron.
#aspuns: #eglarea puterii reactive la motorul sincron se face prin modificarea curentului de
e1citatie. a U*-<594:" $*B96: si FP*5.R puterea reactiva ?N( este:
N
,
*<h-<5hBh5.R*<,5B46# " iar la FP*, re'ulta: N
-
*<h-<5hBh,*<>B5 46#
KR
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte pentru examenul de licent disciplina: E<ECT,;+IC@
Titular disciplina: %.l. dr.ing <IE
(!ncepte fun%a&entale:
,. Ecuatia Konctiunii pn ideale. Semni$icatii/ $orma gra$ica.
#egimul sta)ionar al diodei este caracteri'at printr(o tensiune e1terioar0 6A4 /i un curent de conduc)ie IA
constante n timp +sta)ionare.. #egimul sta)ionar al diodei semiconductoare este descris analitic de
ecua#ia Konc#iunii pn ideale:
1
]
1

,
_

, e1p
T
A4
r A
6
6
I I
unde: Ir * curentul re'idual ? curentul datorat purt0torilor minoritari de sarcin0S 6T * LTIM 1 -Jm4S L *
constanta lui &olt'manS M * sarcina electronuluiS T * temperatura @onc)iunii n grade Eelvin.
O anali'0 a ecuatiei arat0 c0" pe por)iuni" poate fi apro1imat0 prin e1presii mai simple.
a polari'are direct0:
6A4N5" 6A4NN6T (

,
_

T
A4
6
6
e1p NN, "

,
_

T
A4
r A
6
6
I I e1p
a polari'are invers0: 6A4O5 " A4
6
``6T "
e1p

,
_

,
_

T
A4
T
A4
6
6
6
6
e1p = ,
nn, " IA*(Ir
-. Structura unui con&ertor de energie curent alternati& " curent continuu.
Convertorul electronic de energie curent alternativ ? curent continuu este circuitul electronic" care
transform0 energia electric0 de curent alternativ n energie electric0 de curent continuu. %chema 2loc
principial0 a unui astfel de convertor este indicata mai @os:
I5
Transformator #edresor
Circuit
de
Filtrare
%ta2ili'ator
de
Tensiune
--54
B5 ^'
4
-
4
c

4
5
6s"r
6A4
6
A4P
I
r
P
I
AP
I
A
Trans$ormatorul adaptea'0 tensiunea alternativ0 sinusoidal0 v> de la re)eaua primar0
monofa'at0 cu 6> * --54 = B5^'. la necesit0)ile impuse de consumatorul de curent continuu 7L.
,edresorul are rolul de a transforma energia de curent alternativ sinusoidal de tensiune v? n
energie pulsatorie
o
5
v " posesoare de component0 continu0 +energia de curent alternativ sinusoidal nu are
component0 continu0..
Circuitul de $iltrare are rolul de a mic/ora su2stan)ial componenta alternativ0 din tensiunea
pulsatorie
o
5
v " astfel nc;t" calitatea tensiunii continue la 2ornele sarcinii s0 fie cea impus0.
Zn condi)iile n care sarcina" repre'entat0 de # impune /i condi)ia sta2ilit0)ii tensiunii de ie/ire
6L5 la varia)iile curentului de sarcin0" ntre circuitul de filtra@ /i sarcin0 se introduce circuitul stabiliator.
<. Fariatorul de &aloare e$ecti&: sc7ema si diagrama $ormelor de unda
Zn situa)iile n care se dore/te modificarea valorii efective a tensiunii la 2ornele sarcinii se
poate utili'a o schema cu - tiristoare conectate antiparalel si legate in serie cu sarcina.
$mpulsurile de comanda sunt date de catre dispo'itivele de comanda pe grila +DCG. in
alternanta care tiristorul este polari'at
direct.
-. Tranistorul bipolar: structura/ simbolul si marimile electrice. ,elatia $undamentala
a tranistorului
Un tran'istor 2ipolar este in esenta un cristal semiconductor care contine trei regiuni cu tipuri de
conducti2ilitate alternate denumite Emitor" Ba'a si Colector. Zntre aceste regiuni se formea'a doua
@onctiuni pn. 6lternan)a de regiuni semiconductoare poate fi pnp ? fig.a" sau npn ? fig. 2 si in mod
I,
DCG-
DCG,
#

T
,
T
-
v

6
4&
(
B
,
6
4B
I
4
I
&
6
B&
I
B
corespun'0tor e1ista dou0 tipuri de tran'istoare 2ipolare pnp +sim2olul din fig. c. /i npn +sim2olul din
fig. d..
Tran'istoarele 2ipolare sunt caracteri'ate de J marimi electrice:FBE/ FCE/ FBC/ IE/ IB/ IC .+trei tensiuni si
trei curenti. intre care e1ista doua relatii de legatura:
5 4& B 4
I I I +
" relatia $undamentala a tranistorului

* factorul de amplificare de curent 2a'0 [ colector /i I4&5 * curentul dintre colector /i emitor la 6B& *
54.
5 +
4& 4B B&
6 6 6

0. Modelul cu parametrii 7ibrii pentru tranistorul bipolar
Zn domeniu frecven)elor @oase tran'istorul 2ipolar poate fi tratat ca un cuadripol. Zntre cele > m0rimi ale
cuadripolului e1ist0 dou0 dependen)e func)ionale. $n cone1iunea emitor comun acestea se scriu:

'

+
+
ce e b e c
ce e b e be
v 9 i 9 i
v 9 i 9 v
-- -,
,- ,,
Parametrii hi2ri'i se definesc astfel:
. 5
,,

ce
b
be
e
v
i
v
9
* impedan)a de intrare cu ie/irea n scurtcircuit 9p:S
5
,-

b
ce
be
e
i
v
v
9
* factor de reac)ie de tensiune cu intrarea n gol 9adimensional:
5
-,

ce
b
c
e
v
i
i
9
* factor de amplificare a curentului cu ie/irea n scurtcircuit 9adimensional:
5
--

b
ce
c
e
i
v
i
9
* admitan)a de ie/ire cu intrarea n gol 9,=p:
Pe 2a'a celor dou0 ecua)ii se trasea'0 schema dinamic0 echivalent0 la @oas0 frecven)0 cu parametric
hi2ri'i"
Pentru tran'istoarele 2ipolare normale" 9,-e se poate negli@aS se poate folosi schema echivalent0
simplificat0
I-
&
i
p
p n
-a.
n
n
& 4
p
-b.
&
4
B
-c.
&
4
-d.
B
,
I
&
(
B
6
4B
6
4&
6
B&
I
B
I
4
i
b
i
c
v
be v
ce
1. ,eactia ampli$icatoarelor: principiul reactiei/ tipuri de reactie.
Prin reac)ie se n)elege procedeul fi'ic concret prin care" o frac)iune din semnalul de ie/ire al amplificatorului
este adus la intrarea sa. Deoarece m0rimile de iesire /i de intrare pot fi tensiuni sau curen)i" spre generali'are
se notea'0 cu Mi m0rimea de intrare" cu M5 m0rimea de ie/ire /i cu Mr m0rimea de reac)ie. Toate aceste
m0rimi se consider0 varia2ile sinusoidal n timp.
Factorul de reac)ie q /i amplific0rile sunt definite prin rela)iile:
q * Mr = M5 ( factor de reac)ie
6 * M5 = M, ( amplificarea f0r0 reac)ie
6o * M5 = Mi ( amplificarea cu reac)ie
a amplificatorul f0r0 reac)ie M, * Mi iar la amplificatorul cu reactie M, * Mi 3 Mr.
#e'ult0:
A >
A
A
P

+,.
Zn func)ie de valoarea modulului numitorului rela)iei +,. se disting urm0toarele ca'uri:
r,( q 6r n , re'ult0 r6or ` r6r ( reac#ie poiti&" semnalul de reac)ie este n fa'0 cu semnalul de
intrare.
r,( qs6r ` , re'ult0 r6or n r6r ( reac#ie negati&" semnalul de reactie este n antifa'0 cu semnalul de
intrare +decala@ de ,I5
o
..
r,( qs6r * 5 re'ult0 ca r6or tinde la infinitS amplificatorul este transformat n oscilatorS declansarea
oscila)iilor poate fi f0cut0 de ns0/i 'gomotul amplificatorului.
#eac)ia po'itiv0" conduce foarte u/or la intrarea in oscila)ie a amplificatoruluiS de aceea practic nu se
folose/te in ca'ul amplifictoarelor.
#eac)ia po'itiv0" asociata cu ca'ul al treilea" este folosit0 pentru generarea de semnale.
#eac)ia negativ0" desi mic/orea'0 amplificarea este de o importan)0 deose2it0" deoarece prin aceasta
se sta2ili'ea'0 parametrii n timp /i cu varia)ia temperaturii" se m2un0t0)esc anumiti parametrii ai
amplificatorului si se facilitea'0 nlocuirea componentelor n ca' de defectare.
4. >mpli$icatorul di$erential realiat cu ampli$icator operational 2>;3
#epre'int0 o com2inatie ntre amplificatoare inversor si neinversor cu 6.O. Dependenta ntre tensiune de
iesire 45 si cele de intrare 4i, si 4i- se deduce folosind principiul suprapunerii efectelor:
a. Punem la mas0 intrarea - si se o2tine un amplificator inversor pentru care 45, * (
,
,
-
i
6
7
7
I<
>
P
Q
M
i
M
r
M
.
M
1
v
ce
v
be
t
9
?>e
i
b i
c
e
9
--
,
9
?>e
v
ce
i
b
9
>>e
9
?>e
i
b
v
ce
i
c
e
9
--
,
v
be
i
b
9
>>e
2. Daca punem intrarea , la mas0 o2tinem un amplificator neinversor pe a carui intrare neinversoare se
aplica tensiunea 43 *
> <
>
-
7 7
7
6
i
+
data de divi'orul de tensiune #<" #>.
%e va o2tine la iesire semnalul: 45-*43+,3 ,
-
7
7
. * 4i-
. , +
,
-
> <
>
7
7
7 7
7
+
+
.
$n realitate " semnalele de intrare nu actionea'0 pe r;nd ci simultan si tensiunea de iesire este efectul
acumulat al celor - cau'e : 45 *45,345-
45* (
. .+ , + 4 4
> <
>
,
-
i-
,
-
i,
7 7
7
7
7
7
7
+
+ +
adica 45 este diferenta ponderat0 a semnalelor de intrare .
$n particular daca
,
-
<
>
7
7
7
7

re'ult0 :
45*
. 4 4 +
i, i-
,
-

7
7
Practic se alege
#,*#< si #-*#> .
5. ;scilatoare " conditia de oscila#ie
Oscilatoarele sinusoidale convertesc tensiunea continua de polari'are in tensiune periodica
alternativa. !le au la 2a'a amplificatorul de semnal mic cu reactie po'itiva.
Pornind de la relatia amplificarii cu reactie:
( ) A A A , o
re'ulta ca o A cand
5 , A
$n acest ca' in lipsa unui semnal de intrare +doar pe seama 'gomotului re'istentelor de polari'are
sau al tran'istorului. se o2tine la iesire un semnal.
,elatia
5 , A
se numeste conditie de oscilatie.
#epre'entand in comple1 simplificat o2tinem :
A j
e A A

si


j
e
re'ulta
( )
5 ,
+

A
j
e A

de unde
5 , A
sau
, A
si respectiv
5 +


A sau A


#elatia
, A
repre'inta conditia de oscilatie de modul si se e1prima astfel:
atenuarea introdusa de circuitul de reactie trebuie sa $ie egala cu modulul ampli$icarii $ara reactie.
#elatia
5 +


A este conditia de oscilatie de fa'a si se e1prima astfel: de$aaKul introdus de
circuitul de reactie trebuie sa $ie egal si de semn contrar cu de$aaKul produs de ampli$icator.
Cele doua conditii sunt satisfacute la o singura frecventa frecventa de oscilatie $o.
6. Cunctiile logice de doua &ariabile: tabele de ade&ar/ expresii logice/ simboluri
I>
7
?
7
A
7
B
7
>
7i
?
7i
>
6i
>
6i
? 6
C
u
3
,
x
-
x
B
y
B
y
J
y
J
y
K
y
K
y
5 5 5 , 5 , 5 ,
5 , 5 , , 5 , 5
, 5 5 , , 5 , 5
, , , 5 , 5 5 ,
1.. Semisumatorul: tabel de ade&ar/ implementare/ simbol
%emisumatorul reali'ea'0 suma a dou0 numere 2inare de c;te , 2it" f0r0 a )ine seama de transportul de la
2itul imediat inferior ca semnifica)ie.
Pornind de la ta2elul de adev0r al unui semisumator de , 2it" se o2)in rela)iile de calcul pe 2a'a carora se
poate se poate reali'a implementarea.
Tabelul de adev#r al se!isu!a"$rului de > bi"
8
i
B
i
Re#ultatul
a%un"ii
Su&a
'S
i
)
7"ansp!"t
'(
i
)
5 5 55 5 5
5 , 5, , 5
, 5 5, , 5
, , ,5 5 ,
IB
func)ia Y$(7U
-
x
,
x
B
y
func)ia Y$
,
x
-
x
B
y
func)ia %6U
,
x
-
x
J
y
func)ia %6U(7U
-
x
J
y
func)ia %6U !PCU%$4
,
x
-
x
K
y
func)ia %6U !PCU%$4 7U
,
x
-
x
K
y

'



. & 6 C
S & 6 %
i i i
i i i
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Management n Productie si Transporturi
Domeniul de licent: Inginerie si Management
Subiecte pentru examenul de licent
Disciplina: 8roducerea/ transportul %i distribu#ia energiei electrice
Titular disciplina: Conf.dr.ing. >drian 8an
>. (!ncepte
,. Care este tipul de central0 electric0 n care este produs0 n pre'ent cea mai mare parte a
energiei electrice utili'ate pe plan na)ional \. Dar pe plan mondial \
#.: 6t;t pe plan na)ional c;t /i pe plan mondial" n pre'ent cea mai mare parte a energiei
electrice este produs0 n centrale termoelectrice n construc)ie clasic0" func)ion;nd pe 2a'0 de
com2usti2ili soli'i.
-. Preci'a)ii solu)iile tehnologice de producere a energiei" pe care se va 2a'a consumul de
energie al omenirii n viitor" odat0 cu epui'area '0c0mintelor de com2usti2ili fosili.
#.: Consumul de energie al omenirii se va 2a'a n viitor pe solu)iile tehnologice de producere a
energiei termice /i electrice aplicate n: centrale nuclearoelectrice pe 2a'0 de fisiune /i fu'iune
nuclear0 +conversia energiei nucleare." centrale hidroelectrice +conversia energiei mecanice a
apei." centrale heliotermoelectrice respectiv fotovoltaice +conversia energiei solare." centrale
geotermoelectrice +conversia energiei geotermale." centrale electrice eoliene +conversia energiei
mecanice a v;nturilor." etc.
<. Care este componenta corespun'0toare sursei reci aferente ciclului termodinamic parcurs n
circuitul ap0(a2ur la o central0 termoelectric0 /i cum poate fi aceasta asigurat0 \
#.: Func)ionarea unei centrale termoelectrice se 2a'ea'0 pe aplicarea practic0 a celui de(al doilea
IJ
C
i
%
i
6
i
5
&
i
,=-

6
i
&
i
%
i
C
i
34c
c
principiu al termodinamicii. Fluidul termic este amestecul ap0(a2ur care evoluea'0 ntre dou0
surse" una cald0 situat0 n generatorul de a2ur +ca'anul." c0ldura fiind o2)inut0 prin arderea unui
com2usti2il /i cea de a doua surs0" rece" locali'at0 n condensatorul centralei termoelectrice.
%ursa rece este apa de r0cire" aflat0 n circuit separat fa)0 de circuitul apei de alimentare a
ca'anului" ea fiind adus0 din surse naturale sau artificiale: r;uri" lacuri" canale" m0ri.
>. Preci'a)i modul de reglare a puterii tur2inelor hidraulice instalate n centralele
hidroelectrice.
#.: Puterea tur2inelor hidraulice se reglea'0 prin reglarea de2itului de ap0 admis la rotor.
6ceast0 opera)ie se face folosind un in@ector cu ac fu'elat mo2il +la tur2ina Pelton. sau palete
directoare mo2ile statorice +la tur2inele Francis" Deria'" Eaplan" 2ul2..
B. Ce metode cunoa/te)i pentru cre/terea capacit0)ii de transport a liniilor electrice \
#.: %ta2ilirea capacit0)ii de transport a unei linii electrice este n leg0tur0 direct0 cu randamentul
acesteia" care depinde de lungimea liniei /i de tensiunea nominal0 de func)ionare. De aceea" la
proiectarea unei linii electrice tre2uie s0 se )in0 seama de corela)ia putere(tensiune(lungime.
Pentru a cre/te capacitatea de transport a unei linii de lungime /i tensiune nominal0 date" se
m0re/te sec)iunea conductoarelor active +se mic/orea'0 astfel re'isten)a electric0 echivalent0
ceea ce conduce la mic/orarea pierderilor de tensiune /i energie activ0 .. Zn ca'ul liniilor
electrice su2terane" capacitatea de transport este restr;ns0 de curentul ma1im admisi2il +impus
de condi)ia de nedep0/ire a temperaturii ma1ime admise." care este limitat de capacitatea redus0
de evacuare a c0ldurii de'voltate prin efectul termic al curentului. De aceea" la liniile electrice
su2terane se aplic0 /i metode de r0cire a ca2lurilor +evacuarea c0ldurii de'voltate n partea
activ0." prin care se o2)ine cre/terea curentului ma1im admisi2il.
J. Ce fel de informa)ii pot fi o2)inute prin anali'a structurii consumului de energie al unei
)0ri
#: 6nali'a structurii consumului de energie a unei )0ri" pe tipuri de surse de energie primar0
respectiv pe tipuri de consumatori" ofer0 informa)ii privind nivelului de de'voltare a economiei
)0rii respective /i asupra strategiei de de'voltare economic0 /i social0.
K. !1plica)ii pe scurt principiul termofic0rii" ca metod0 de m2un0t0)ire a randamentului
unei centrale termoelectrice.
#: #andamentul ciclului termodinamic parcurs ntr(o central0 termoelectric0 de c0tre fluidul termic
+amestecul ap0(a2ur. este cu at;t mai mare cu c;t cantitatea de c0ldur0 primit0 de la sursa cald0 +
N,. este mai mare /i cu c;t cantitatea de c0ldura cedat0 sursei reci +N-. este mai mic0. C0ldura
cedat0 sursei reci apare ca pierdut0 din punctul de vedere al randamentului circuitului termic.
Una dintre metodele de mic/orare a acestei pierderi o constituie utili'area par)ial0 sau total0 a
acestei c0lduri n procese industriale /i pentru nc0l'ire +termoficare.. ivrarea c0ldurii spre
consumatorii termici se reali'ea'0 prin racordarea acestora la tur2inele cu a2ur ale centralei
+pri'e de a2ur.. 6vanta@ul producerii com2inate de energie electric0 /i termic0 +cogenerare.
const0 n o2)inerea unei energii termice mai ieftine +prin arderea unor com2usti2ili inferiori." dar
n condi)iile unei energii electrice mai reduse ca urmare a nereali'0rii destinderii complete n
tur2ine a ntregului volum de a2ur produs n ca'ane.
I. !1plica)i leg0tura dintre eficien)a economic0 a unei amena@0ri hidroelectrice /i c0derea
+diferen)a de n0l)ime. pe care aceasta o poate asigura.
#: O amena@are hidroelectric0 este cu at;t mai avanta@oas0 economic" cu c;t cursul de ap0 pe care l
procesea'0 are o putere hidraulic0 specific0 mai mare. Puterea hidraulic0 este direct
IK
propor)ional0 cu de2itul de ap0 +D. /i cu c0derea +^ ( diferen)a de n0l)ime . pe care amena@area
hidroelectric0 le poate asigura.
R. De ce o linie electric0 trifa'at0 su2teran0 are capacitatea de transfer +puterea aparent0
ma1im0. mult mai mic0 dec;t cea a unei linii electrice trifa'ate aeriene" av;nd aceea/i
tensiune nominal0 respectiv conductoare din acela/i material /i cu aceea/i sec)iune \
Puterea aparent0 ma1im0 a unei linii electrice re'ult0 din condi)ia nedep0/irii curentului ma1im
admisi2il prin conductoarele sale. 6ceast0 limitare este impus0 de fapt de restric)ia limit0rii
cantit0)ii de c0ldur0 de'voltat0 n conductor ca urmare a manifest0rii efectului termic al curentului"
care determin0 cre/terea temperaturii conductorului. Zn general" nu este permis0 o cre/tere peste
valoarea de K5GC a temperaturii circuitelor electrice" pentru a nu se deteriora caracteristicile
mecanice /i electrice ale componentelor lor +contacte" leg0turi mecanice" s0geata conductoarelor
!6" m20tr;nirea /i accentuarea ioni'0rii i'ola)iei !% etc... Zn ca'ul conductoarelor ca2lurilor"
datorit0 construc)iei specifice cunoscute +conductoare i'olate" manta" nveli/ e1terior etc.."
evacuarea c0ldurii din masa conductorului se face mult mai dificil dec;t n ca'ul conductoarelor
nei'olate utili'ate la !6. Din acest motiv curentul la care se a@unge la temperatura ma1im0
admisi2il0 +curentul ma1im admisi2il n regim sta)ionar. este mult mai mic n ca'ul conductoarelor
!% dec;t n ca'ul conductoarelor !6 +la aceea/i sec)iune /i acela/i material conductor..
,5. Preci'a)i c0ile de reducere a pierderilor de putere /i energie activ0 ntr(o re)ea de
transport /i distri2u)ie a energiei electrice n curent alternativ trifa'at.
#: Pierderile de putere /i energie activ0 sunt direct propor)ionale cu re'isten)a electric0 echivalent0
a c0ilor de curent /i cu p0tratul valorii efective a curentului care le str02ate +
-
+ . < + . P " 7 I " "
5
+ .
T
: P " d"

.. Prima cale de reducere a pierderilor de putere /i energie activ0 o constituie


mic/orarea re'isten)ei +
L
7
s
;
. prin mic/orarea re'istivit0)ii electrice a materialului +metale
2une conduc0toare /i relativ ieftine ( alia@e ale 6l sau Cu. /i cre/terea sec)iunii +s.. Cea de a
doua metod0 const0 n mic/orarea curentului +
-
-
-
<
S
I
3
.. a aceea/i putere aparent0 transferat0
+S. valoarea efectiv0 a curentului este cu at;t mai mic0 cu c;t tensiunea +3. are o valoare
efectiv0 mai mare. Deci cre/terea tensiunii nominale a re)elelor este o metod0 de cre/tere a
randamentului transportului /i distri2u)iei energiei electrice.
II
IR