Aparatul genital feminin

Organele care intra in alcatuirea aparatului genital feminin sunt: ovare, trompe uterine, uter, vagin si
glande mamare.
Trompa uterina (oviductul)
- organ pereche, este un conduct muscular cu mare mobilitate, masurand cca 12 cm. lungime.
Una din extremitati se deschide in cavitatea peritoneala, in apropierea ovarului, cealalta trece prin
peretele uterului si se deschide in cavitatea uterina.
Din punct de vedere anatomic, tuba uterina prezinta zone:
1. zona pavilionara !infundibulul" # in vecinatatea ovarului,
prezinta margini fran$urate denumite fimbrii, care a$uta la captarea ovocitului secundar.
2. zona ampulara # unde se produce, de obicei, fertilizarea
%. zona istmica - o portiune ingusta, care face legatura intre ampula si
. zona intramurala
&eretele oviductului este format din % straturi: mucoasa, musculara si seroasa.
Mucoasa: -prezinta falduri longitudinale care sunt mai numeroase in zona infundibulara !1" si
ampulara !2"' se reduc in zona istmica!%" si sunt absente in zona intramurala !".
(n sectiune transversala, la nivelul ampulei, lumenul are aspect labirintic. )aldurile sunt ramificate, dar
nu se anastomozeaza, ci delimiteaza mici fenestre, care comunica intre ele.
*ucoasa este alcatuita din:
- epiteliu simplu cilindric !mai inalt in regiunile infundibulara si ampulara"
- corion !lamina proprie"
+piteliul contine 2 tiputi de celule:
- celule ciliate- mai numeroase in primele doua regiuni
- celule secretorii, ,celule peg-, mai numeroase in regiunile istmica si intramurala, avand polul
apical rotun$it, cu microvili
.elulele secretorii produc fluidul tubar, bogat in /, ioni de .l, proteine serice !inclusiv (g". 0cesta
reprezinta mediu nutritiv si protector pentru ovul si promoveaza capacitatia spermatozoizilor !prin care
acestia a$ung la maturitate deplina, capabili sa fertilizeze ovulul".
.ilii celulelor epiteliale bat spre uter, determinand miscarea peliculei de lichid de la suprafata, care in
colaborare cu contractiile muscularei a$uta la deplasarea ovulului sau a produsului de conceptie catre
uter. (n acelasi timp, impiedica deplasarea germenilor din cavitatea uterina catre cavitatea peritoneala.
+piteliul mucoasei tubare sufera modificari in raport cu etapele ciclului ovarian, astfel:
- in faza preovulatorie !foliculinica" , sub influenta estrogenica, celulele epiteliale cresc in inaltime,
devin mai ciliate, iar epiteliul simplu cilindric are aspect pseudostratificat
- in prea$ma ovulatiei, aceste celule au inaltimea maxima, cca %1um
- in faza progesteronica , celulele epiteliale se scurteaza si isi pierd din cili
.orionul !lamina proprie" este format din tesut con$unctiv lax:
- lipsit de glande
- cu celule asemanatoare celor din corionul mucoasei uterine, celule care se diferentiaza in celule
asemanatoare celor deciduale, daca sarcina se localizeaza intra-tubar
- contine numeroase vase de sange de calibru mare, care impreuna cu cele din tunica musculara
devin turgescente, ceea ce ii confera o oarecare rigiditate si distensie tubei uterine, facilitand
contactul cu suprafata ovarului, pentru a capta ovocitul secundar. &rezenta vaselor de calibru
crescut, explica aparitia hemoragiilor mari, in cazul ruperii unei sarcini localizate tubar.
Tunica musculara:
- este formata din fibre musculare netede dispuse in doua straturi:circular- intern, longitudinal-
extern
- slab dezvoltata in regiunile:infundibulara si ampulara
- bine dezvoltata in regiunile:istmica si intramurala
(n tesutul con$unctiv dintre fasciculele musculare, exista numeroase vase sangvine.
Seroasa: - foita viscerala a peritoneului
- alcatuita din tesut con$unctiv lax, cu vase sangvine si filete nervoase
Funciile tubei uterine
1. oviductul capteaza ovocitul expulzat de ovar, si-l conduce catre uter
2. 2.lumenul lui reprezinta mediu adecvat pentru fertilizare
%. fertilizarea are loc in 12% externa a oviductului
. secretiile tubei uterine contribuie la nutritia embrionului in primele faze de dezvoltare
Colul uterin
- este partea inferioare, cilindrica a uterului, la nivelul careia se insera vaginul
- are un lumen central: canal cervical, care comunica prin orificiul extern cu vaginul, si prin
orificiul intern, cu cavitatea uterina .
&e o hemisectiune la nivelul colului, distingem:
1. un ax central musculo-fibros
2. endocolul- segmentul supra-vaginal
%. exocolul # segmentul intra-vaginal
1. axul central musculo-fibros este alcatuit din:
- 345 tesut con$unctiv fibros
- 145 fibre musculare netede, cu orientari diferite
- contine vase de calibru crescut
Dilatarea colului uterin in timpul travaliului este datorata colagenolizei produsa sub actiunea relaxinei
!un h. luteal" care determina inmuierea colului
2. endocolul
+ste o mucoasa alcatuita din epiteliu simplu cilindric !cu celule secretoare de mucus" si corion, bogat
in fibre si substanta fundamentala, sarac in celule.
+piteliul trimite prelungiri in corionul adiacent, si formeaza glande endocervicale, glande tubulare
ramificate. .elulele glandulare secreta mucoproteine pe tot parcursul ciclului menstrual, cu maxim
de intensitate aprior menstruatiei. 6umenul glandelor endocervicale este mai larg decat al glandelor
corpului uterin, si contine frecvent, un produs de secretie acidofil.
*ucusul cervical este apos in faza proliferativa, favorizand migrarea spermatozoizilor spre uter. (n faza
luteala si in sarcina, mucusul este vascos, si previne penetrarea microorganismelor spre uter.
.and ductele excretorii ale glandelor sunt blocate, produsii de secretie se acumuleaza determinand
dilatatii chistice, cunoscute sub denumirea de ouale lui abot!.
". exocolul
+ste o mucoasa alcatuita din: epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat si corion.
.orionul este tesut con$unctiv lax, lipsit de glande, cu vase sangvine si infiltrat limfoid !difuz sau
nodular".
.ancerul de col uterin apare la $onctiunea epitelio-scuamoasa. +ste extrem de frecvent, dar
mortalitatea este redusa, deoarece se poate descoperi in stadii precoce, prin examen colposcopic sau
analiza citologica a frotiului vaginal !examen 7abes- &apanicolau".
#terul
+ste un organ cavitar, localizat in pelvis #pe linie mediana, inapoia vezicii urinare si inaintea rectului.
0re forma de para, cu partea mai dilatata superior, si masoara: 8cm. lungime, cm. latime si 2,4 cm.
grosime.
Din punct de vedere anatomic, i se descriu % portiuni:
1. corpul uterului # portiunea dilatata in care se deschid oviductele
2. fundul uterului # portiunea bazala, rotun$ita, localizata superior de partile terminale ale trompelor
uterine
%. colul uterin # portiunea cilindrica, ingusta, care protruzioneaza si se deschide in vagin
6a nivelul corpului si fundului uterin, peretele este alcatuit din trei straturi: endometru, miometru si
tunica externa !adventice sau seroasa".

$ndometrul prezinta:
-epiteliu simplu cilindric # cu -celule cilindrice secretorii si
-celule ciliate
-lamina proprie !corion" # tesut con$unctiv dens neregulat'

bogat celular: fibroblaste, limfocite, macrofage
cu numeroase fibre de reticulina
este sediul glandelor tubulare simple ramificate, tapetate de celule epiteliale neciliate
+ndometrul prezinta doua zone:
1. endometrul functional # mai gros !22% superficiale"
- aflat sub influenta h. ovarieni
- este vascularizat de artere helicoidale, spiralate, cu originea in arterele arcuate din stratul
vascular al miometrului. 0rterele spiralate se capilarizeaza periglandular si in tesutul
con$unctiv dens din stratul functional.
2. endometrul ba%al # mai subtire !12%profunda"
- nu sufera influenta h. ovarieni
- constituie rezerva tisulara !epiteliala si con$unctiva" prin proliferarea careiase va reface
endometrul functional eliminat in timpul fiecarui ciclu menstrual
- contine artere drepte, cu originea tot in arterele arcuate. +le sunt mult mai scurte si
vascularizeaza numai endometrul bazal.
Miometrul
-este stratul cel mai gros al uterului
-alcatuit din benzi de muschi neted, separate de tesut con$unctiv
- dispus in # strat intern: longitudinal
strat mi$lociu !strat vascular": circular si oblic spiralat
strat extern: longitudinal
9tratul vascular contine arterele arcuate, de calibru crescut.
O caracteristica demna de luat in consideratie este faptul ca media arterelor se continua fara o
delimitare neta cu fibrele musculare din miometru, acestor vase lipsindu-le deci adventitia.
Deoarece uterul se ingusteaza spre col, tesutul muscular diminua la acest nivel si este inlocuit
treptat de tesut con$unctiv. 6a nivelul colului, miometrul este alcatuit din fibre elastice si numai
un numar mic de fibre musculare netede.
9ub stimulare estrogenica se produce hipertrofia !cresc dimensiunile" si hiperplazia !creste
numarul" fibrelor musculare netede.0cestea sunt capabile sa sintetizeze si sa secrete proteine
!colagen".
(n sarcina: nivele crescute de estrogeni- hipertrofie si hiperplazie musculara
Dupa sarcina: reducerea dimensiunilor fibrelor musculare, distructii de fibre musculare,
degradare enzimatica a colagenului.
.and estrogenii sunt absenti !menopauza": miometrul se atrofiaza, celulele musculare mor prin
apoptoza.
.ontractiile uterine se produc sub influenta hormonala !h. corticotropi, ocitocina"..ontractiile
puternice, ritmice, ale uterului gravid in timpul delivrentei, duc la expulzia fatului si ulterior a
placentei din uter.
Adventitia :acopera anterior corpul uterin
Seroasa: acopera fundul uterin si partea posterioara a corpului uterin.
&aginul
+ste un conduct musculofibros de 3 #: cm. lungime, ce se intinde de la colul uterin la vulva.
( se descriu patru funduri de sac: anterior, posterior si 2 laterale.
&eretele vaginal nu contine glande. 9ecretia vaginului provine din glandele endocolului si prin
transudatia vaselor de calibru mare ale corionului mucoasei.
&eretele vaginal are trei straturi: mucoasa, musculara si adventice.
Mucoasa este alcatuita din epiteliu si corion.
Epiteliul mucoasei este pluristratificat pavimentos ne;eratinizat.
.elulele lui pot contine cantitati mici de ;erarohialina !precursor al ;eratinei". 9ub stimulare
estrogenica, celulele epiteliului vaginal sintetizeaza si acumuleaza cantitati mari de glicogen, care se
depoziteaza in lumenul vaginal cand epiteliul se descuameaza. 7acteriile din vagin metabolizeaza
glicogenul si formeaza acid lactic, responsabil de ph-ul acid. 0ceasta aciditate prote$eaza impotriva
agentilor patogeni.
Corionul este alcatuit din tesut con$unctiv lax, lipsit de glande. .ontine numeroase fibre elastice,
numeroase celule !in special celule migrate: limfocite dispuse difuz sau nodular", multe vase de sange
!capilare subendoteliale, vene dilatate, sinusuri venoase" si fibre nervoase amielinice.
Musculara este saraca in fibre musculare netede, dispuse circular- intern si longitudinal- extern. (n
12% inferioara, alcatuind orificiul extern al vaginului, musculatura devine striata, si se va afla sub control
voluntar. (ntalnim numeroase fibre con$unctive elastice groase, dispuse in retea.
Adventitia este un tesut con$unctiv dens, bogat in fibre elastice, care contine plexuri nervoase si vase
sangvine.
+piteliul vaginal este format din urmatoarele tipuri celulare:
strat bazal cu celule mari, cu nucleu veziculos si citoplasma bazofila. .elulele sunt dispuse pe
un singur rand, in care se observa numeroase mitoze.
strat parabazal cu celule mari, poligonale, in care citoplasma vireaza spre acidofilie
strat intermediar (navicular) cateva randuri de celule intermediare, mai mari ca cele anterioare,
tot poligonale. <ucleul lor este mai mic, si pe masura ce ne apropiem de suprafata, incepe sa
degenereze' apar nuclei picnotici. .elulele acestui strat se pot desprinde ca nuste nacele.
strat superficial cu celule precornificate si cornificate, celule turtite, avand un inceput de
;eratinizare' nucleii sunt picnotici, iar citoplasma contine mari cantitati de glicogen.
+piteliul vaginal se caracterizeaza prin procese de : proliferare, diferentiere, maturare si descuamare,
procese corelate cu nivelul hormonilor ovarieni.
Studiul epiteliului vaginal
- poate fi facut prin raclarea epiteliului vaginal. &rodusul obtinut se intinde pe lama sub forma de frotiu.
0cesta se coloreaza cu un colorant pentru nucleu: hemalaun, si doi coloranti citoplasmatici: fuxina acida
si verde lumina !sau albastru de metil". 9e fac si coloratii pentru glicogen: carmin amoniacal 7est.
Modificarile morfologice ale frotiului vaginal se reali%ea%a su influenta !ormonilor ovarieni.
0precierea starii hormonale, dupa frotiul vaginal, se face numarand 211 elemente celulare si
calculand: procentul de celule acidofile !indice acidofil", procentul de nuclei picnotici !indice
picnotic", ambele corelate cu nivelul estrogenilor in sange !in directa proportionalitate". 9e iau in
consideratie si: prezenta celulelor intermediare si a celor grupate in placarde mari !martorele unei
cantitati crescute de progesteron".
Fa%a estrogenica
- predomina celulele bazofile, din stratul intermediar si bazal
- indicii acidofil si picnotic sunt scazuti: 4-115
- reactia pentru glicogen este pozitiva
- putine leucocite pe frotiu
&e masura ce creste cantitatea de estrogeni, vor creste si indicii acidofil si picnotic.
Fa%a ovulatorie ' frotiu curat
- predomina celulele acidofile
- indicele acidofil -815
- indicele picnotic -:15
- nu exista leucocite pe frotiu
Fa%a progesteronica - frotiu murdar
- in dicii acidofil si picnotic: scazuti
- celule descuamate dispuse in placarde
- celule intermediare
- numeroase leucocite, flora microbiana
(landele mamare
=landele mamare secreta laptele, un lichid ce contine proteine, lipide, lactoza, precum si limfocite,
monocite, anticorpi, minerale, vitamine' toate acestea necesare realizarii nutritiei corespunzatoare a
noului nascut.
)ana la pubertate, glandele mamare au o structura asemanatoare la ambele sexe, structura
reprezentata de sinusuri lactifere !galactofore" si cateva ramificatii ale acestora, ducte lactifere !canale
galactofore".
Dezvoltarea glandelor mamare in timpul pubertatii, constituie unul din caracterele sexuale secundare
ale femeii, modificari produse sub influenta hormonilor ovarieni.
=landele mamare sunt glande tubulo-alveolare ramificate, separate de muschiul pectoral printr-o
atmosfera grasoasa ce se continua cu stroma glandulara.
9unt alcatuite din *+- 2, lobi- cu orientare radiara spre mamelon.
6obii sunt subdivizati in lobuli.
>esutul con$unctiv interlobar si interlobular este dens, bogat in fibre de colagen, sarac in celule, dar
cu numerosi paniculi adiposi.
Fiecare lob se comporta ca o glanda individuala, avand propriul duct excretor: canal galactofor,
care se deschide la nivelul mamelonului printr-un orificiu numit por galactofor.
(n apropierea orificiului de deschidere, canalul galactofor prezinta o dilatatie. sinus galactofor.
.analul si sinusul galactofor sunt tapetate de epiteliu bistratificat cubic sau cilindric, situat pe o
membrana bazala. (ntre epiteliu si membrana bazala se gasesc celule mioepiteliale.
Canalele galactofore se ramifica in canale interlobulare !pentru fiecare lobul", si acestea in canale
intralobulare, ambele tapetate de epiteliu simplu cubic sau cilindric. (ntre epiteliu si membrana bazala
sunt celule mioepiteliale.
9troma intralobulara este laxa, bogata in celule, saraca in fibre.
Mamelonul are forma conica, este de culoare roz la primipare, maro deschis sau inchis la multipare.
>egumentul din $urul mamelonului este pigmentat si formeaza areola. 0ici se gasesc: glande sebacee,
sudoripare si glande *ontgomerii !cu structura intermediara intre glandele sudoripare si glandele
mamare".
(n dermul areolei se gasesc fibre musculare netede dispuse atat circular cat si longitudinal in $urul
sinusurilor galactofore.
/n glanda mamara inactiva, parenchimul, reprezentat de componenta glandulara, este alcatuit din
ultimele ramificatii ale ductelor intralobulare, care se termina orb, cu ingrosare in maciuca !locul de
formare al viitorilor acini si alveole".
)e parcursul ciclului menstrual, sub influenta hormonilor ovarieni, glanda mamara sufera
modificari minime.
Faza proliferativa: ductele apar ca niste cordoane cu lumen ingust sau fara lumen.
Faza secretorie: celulele secretorii cresc in inaltime si in lumenul ductelor se acumuleaza o cantitate
mica de secretie.
/n timpul sarcinii, se produce cresterea si dezvoltarea glandei mamare ca urmare a stimularii
hormonale: estrogeni, peogesteron, h..9?, prolactina, h. lactogen placentar !somatomamotrop":
1. cresterea ramificatiilor canalelor galactofore
2. apar acini si alveole glandulare, cu constituirea lobulilor evidenti
%. stroma intralobulara apare puternic infiltrata plasmocitar si se dezvolta, in detrimentul stromei
extralobulare !fibro-adipoase" care se reduce mult.
/n perioada de alaptare# modificarile intereseaza acinii si alveolele:
- dilatatii ale acinilor si alveolelor
- aspect sinuos al lumenului, care apare plin cu secretie
- celulele epiteliale secretorii contin toate organitele implicate in sinteza si secretie. +le produc un fluid
care contine: proteine- albumine, cazeina, globuline !inclusiv (g", glicoproteine, glucoza, galactoza,
glicogen, lipide- acizi grasi.
&rodusii proteici si glucidici a$ung in lumen prin mecanism merocrin: exocitoza' pe cand cei lipidici,
prin mecanism apocrin.
6aptele produs in primele zile de la nastere poarta denumirea de colostru' contine putine lipide si
cantitati importante de anticorpi, astfel asigurand imunitatea pasiva a nou nascutului.
.oncomitent cu producerea de prolactina, ocitocina eliberata din lobul posterior hipofizar, determina
reflex de e$ectie a laptelui, inducand contractia celulelor mioepiteliale de la nivelul alveolelor si
ductelor.
0upa lactatie # se produce involutie glandulara
>esutul glandular revine la conditia de glanda inactiva prin:
1. reducerea ramificatiilor canalelor galactofore
2. lobulii sunt invadati de macrofage
%. scade numarul acinilor si alveolelor
. stroma fibro-adipoasa extralobulara se dezvolta
4. stroma intralobulara se reduce.
1a menopau%a # glanda se atrofiaza
(nvolutie sclero-lipomatoasa, lipomatoasa tesutului glandular.
Ciclul menstrual
0ctiunea hormonilor ovarieni !estrogeni si progesteron" eliberati sub stimulare adenohipofizara,
cauzeaza modificari morfologice ciclice ale endometrului, in timpul fiecarui ciclu menstrual.
Durata ciclului menstrual este, in medie, de 23 de zile'
incepe de la 12 ani si continua pana la 1-41 de ani.
9e descriu % faze: )aza menstruala: zilele 1-
)aza proliferativa: zilele -1
)aza secretorie: zilele 1-23
Fa%a menstruala. zilele 1-
*enstruatia incepe cu prima zi de sangerare, daca fertilizarea si implantarea oului nu se produc. (n
aceste conditii, corpul galben isi inceteaza functia dupa 1 zile. Nivelele de estrogeni si progesteron
scad rapid si dramatic.
(n zilele dinaintea inceperii sangerarii, stratul functional al endometrului sufera o ischemie marcata
datorita contractiilor intermitente ale arterelor spiralate. Dupa aproximativ doua zile, arterele spiralate
devin permanent contractate, ducand la reducerea aportului de oxigen din stratul functional, cu distructii
ale glandelor, invazie de leucocite. &rin ruperea vaselor sangvine datorita acestor evenimente, se
declanseaza scurgerea hemoragica !menstra"- care marcheaza prima zi a fazei menstruale. (n urma
acestor procese de ischemie si necroza, stratul functional al endometrului este eliminat parcelar, in
decurs de %- zile. (ntr-o faza menstruala obisnuita se elimina cca. %4ml. sange.
(nainte si in timpul fazei menstruale, stratul bazal al endometrului !care contine partea profunda a
glandelor" continua sa fie vascularizat de arterele drepte, si se mentine viabil. 6a sfarsitul fazei
menstruale, proliferarea celulelor epiteliale glandulare si celulelor con$unctive !din stratul bazal al
endometrului", precum si migrarea lor catre suprafata, initiaza faza proliferariva.
Fa%a proliferativa. zilele -1
- este cunoscuta si ca fa%a foliculara, datorita faptului ca se produce in acelasi timp cu dezvoltarea
foliculilor ovarieni.
- +a incepe cand fluxul menstrual inceteaza, si tine din ziua a -a pana in ziua a 1-a.
- 9e caracterizeaza prin: - reepitelizarea suprafetei mucoasei si
- reconstructia corionului
+piteliul de suprafata si glandular are tendinta la pseudostratificare, datorita numeroaselor mitoze din
aceasta perioada.
(nitial:
- glandele uterine au lumen ingust, rectiliniu, fara produs de secretie in lumen. .elulele secretorii
din partea profunda a glandelor isi cresc numarul de organite !?+?, complex =olgi, etc.",
pregatindu-se pentru activitatea secretorie. (n celule se acumuleaza glicogen, dispus in vacuale
subnucleare.
- In stroma conunctiva, care apare foarte densa, predomina celulele de tip fibroblastic- celule cu
aspect fusiform si citoplasma bazofila, responsabile de formarea fibrelor de reticulina subtiri,
grupatr periglandular si perivascular.
(n perioada medie si tarzie a fazei proliferative:
- .resterea glandelor si a vaselor este foarte accentuata, si devanseaza cresterea stromei. 0stfel va
incepe spiralizarea glandelor si a vaselor.
- 0rterele avanseaza spre suprafata endometrului, capilarizandu-se la acest nivel.
- !troma apare densa: fibroblastele cresc in dimensiuni si se dispun in varte$uri in $urul
formatiunilor vasculare si glandulare' numarul fibrelor de reticulina creste, acestea fiind prezente
si in srroma interglandulara.
(n a 1-a zi a ciclului menstrual, endometrul este complet refacut, si are o grosime de cca. 2-%mm.
Fa%a secretorie (luteala): zilele 1- 23
- incepe dupa ovulatie, si este controlata in special de progesteronul secretat de corpul galben.
+piteliul de suprafata si glandular isi pierd falsa stratificare, ca urmare a incetarii mitozelor.
0ctionand asupra glandelor !dezvoltate sub influenta estrogenilor", progesteronul stimuleaza celulele
glandulare sa secrete glico-proteine, care vor fi sursa ma$ora de nutritie a embrionului pana la
dezvoltarea placentei !in conditiile producerii fertilizarii". 6a *.+. se observa celule cu mitocondrii
gigante, cu criste gigante, sistem canalicular nuclear, numerosi tubi, ribozomi, formatiuni granulare.
(n celulele glandulare, granulele de glicogen, localizate initial subnuclear, migreaza supranuclear si
sunt secretate in lumenul glandular. 0cesta se dilata foarte mult, si polul apical al celulelor secretorii
devine fran$urat.
In stroma, inceteaza diviziunile mitotice. )ibroblastele vor suferii fenomene de predecidualizare-
decidualizare, devin mari, rotund- ovalare, cu citoplasma acidofila, incarcate cu glicogen. 0cestea vor
forma cuiburi in apropierea vaselor, fiind delimitate de fibre de reticulina.
0rterele spiralate ating dezvoltarea maxima, devin inalt rasucite, isi ingroase tunica musculara si
avanseaza spre suprafata endometrului pana in ziua 22.
(n acest moment al fazei secretorii, endometru are o grosime de cca. 4 mm.
Din ziua 22, stroma se ingroase foarte mult prin aparitia edemului care va comprima peretele
glandular.
Datorita compresiunii externe a corionului asupra glandelor, lumenul apare stelat, cu ,aspect de dinti
de fierastrau-.
)ibrele de reticulina devin edematoase si se fragmenteaza.
(n aceasta faza, endometrul a$unge la 8-3mm grosime, ca rezultat al acumularii secretiilor si
edemului din stroma con$unctiva.
Fertili%area
Ovocitul, insotit de celulele foliculare, este transportat de-a lungul oviductului datorita orientarii
cililor celulelor epiteliale ciliate ale mucoasei si contractiilor ritmice ale musculaturii netede. <utritia
ovocitului pe acest parcurs este asigurara de fluidul bogat in glico-proteine secretat de celulele epiteliale
,peg- ale mucoasei.
9permatozoizii, introdusi in vagin in timpul actului sexual, avanseaza prin col, lumenul uterin si
oviduct pana in zona ampulara, pentru a intalni ovocitul secundar.aici se produce fertilizarea.
(n acest moment, celulele coronei radiata incon$ura inca zona pellucida a ovocitului secundar.
Oligozaharidele specifice atasate proteinelor din zona pellucida se leaga de receptori proteici !de tip
lectina" localizati la nivelul capului spermatozoidului, declansind reactia acro%omiala !legatura afina".
?ezultatul acestei reactii este fuzionarea plasmalemelor capului spermatozoidului si ovocitului
secundar, aceasta permitand nucleului spermatozoidului sa intre in citoplasma ovocitului. 0cum se
declanseaza continuarea diviziunii secundare, meiotice, a ovocitului secundar, cu formarea a doua celule
haploide: ovulul si al doilea globul polar.
<ucleul ovulului !pronucleul feminin" fuzioneaza cu nucleul spermatozoidului !pronucleul masculin",
formand %igotul, cu numar diploid de cromozomi. 0stfel fertilizarea este complrt realizata.
.ontactul spermatozoidului cu ovocitul declanseaza reactia corticala, care consta in producerea a
numeroase granule corticale localizate in citoplasma ovocitului. +nzimele din aceste granule distrug
receptorii spermatici din zona pellucida, prevenind patrunderea altor spermatozoizi la nivelul ovocitului.
>impul scurs intre ovultie si fertilizare este de cca. 2 de ore. Daca ne se produce fertilizarea in
aceasta perioada, ovulul degenereaza si este fagocitat de macrofage.
/mplantarea ' Formarea placentei
@igotul migreaza prin oviduct catre cavitatea uterina, suferind numeroase diviziuni mitotice, capatand
o forma sferica denumita morula. (n interiorul morulei patrunde lichid din lumenul tubei, ii formeaza o
cavitate si o transforma in blastocist. 0cesta a$unge in cavitatea uterina la aproximativ zile de la
fertilizare, si in ziua a A-a incepe nidatia, implantarea in peretele anterior, sau mai frecvent posterior al
cavitatii uterine.
.elulele de la periferia blastocistului formeaza trofoblastul, pe cand cele din interior, formeaza
embrioblastul.
6a contactul cu endometrul, trofoblastul se diferentiaza in doua straturi: citotrofoblastul - strat
intern, proliferativ si
sincitiotrofoblastul # strat extern, masa citoplasmatica in care nu se vad limitele celulare, ci
numai nucleii, dispersati in interiorul ei. .elulele sincitiotrofoblastului prezinta subnuclear vezicule de
pinocitoza si in citoplasma contin un aparat de sinteza foarte dezvoltat ! ?+<, ?+?, complex =olgi bine
dezvoltat, numeroase mitocondrii".
9incitiotrofoblastul emite prelungiri digitiforme, si prin enzimele litice secretate, erodeaza epiteliul
endometrial, patrunzand in stroma endometriala.
(n masa sincitiotrofoblastului apar cavitati numite lacune, care vor conflua si vor forma o retea
lacunara. 0ceasta retea reprezinta primordiul spatiilor interviloase.
(n ziua a 11-a de gestatie, blastocistul este complet implantat in peretele uterin si acoperit de epiteliu
endometrial.
.elulele endometriale !arteriale si venoase", congestionate si dilatate # prin actiunea unei substante
secretata de trofoblast-, devin sinusoide, sunt rupte de enzimele litice ale trofoblastului, si sangele
matern invadeaza reteaua placentara.
9e stabileste astfel, circulatia utero- placentara.
&rin delaminarea citotrofoblastului se formeaza me%enc!imul extraembrionar.
*ezenchimul extraembrionar, impreuna cu citotrofoblastul si cu sincitiotrofoblastul formeaza corionul.
Citotrofoblastul prolifereaza si trimite prelungiri in masa sincitiotrofoblastului.
.ordoanele de citotrofoblast acoperite de sincitiotrofoblast se numesc vilozitati primare, si apar in !" de
gestatie.
(n !#, in vilozitatile primare ramificate patrunde mezenchim extraembrionar, le formeaza un ax, si
devin vilozitati secundare.
(n axul mezenchimatos se diferentiaza capilare care forneaza o retea arterio- venoasa, ce
caracterizeaza vilozitatile tertiare. 0cestea se dezvolta pana in !$%, cand placenta umana atinge
dezvoltarea maxima.
.and vilozitatile invadeaza endometrul transformat decidual, ele respecta anumite portiuni numite
septuri placentare. 0ceste septuri separa doi sau mai multi pediculi vilozitari care alcatuiesc un
cotiledon.
(n timpul invaziei trofoblastului, spatiile vilozitare din sincitiotrofoblast se maresc, devin spatii
interviloase, separate de septurile placentare.
(n acelasi timp, citotrofoblastul vilozitatilor coriale strabate sincitiotrofoblastul si fuzioneaza cu cel al
vilozitatilor vecine, formand o teaca sitotrofoblastica. 0ceste vilozitati, denumite vilo%itati crampon,
impreuna cu teaca citotrofoblastica ancoreaza placenta fetala la placenta materna.
+ndometrul transformat decidual prezinta trei zone:
1. decidua bazala: situata intre embrion si miometru, formeaza placa ba%ala, componenta materna
a placentei
2. decidua capsulara: imbraca embrionul pe fata dinspre cavitatea uterina
%. decidua parietala: captuseste uterul in afara zonei de implantare
(n 911, decidua capsulara si cea parietala vor fuziona, ducand la obliterarea cavitatii uterine.
(n zona deciduei bazale, corionul este gros, si poarta denumirea de corion vilos. (n zona deciduei
capsulare, corionul este subtire, putin dezvoltat, fiind denumit corion neted.
Corionul vilos reprezinta portiunea fetala a placentei
0ecidua ba%ala reprezinta componenta materna a placentei.
0ceste doua portiuni sunt separate de spatiile interviloase, pline cu sange matern si captusite cu
sincitiotrofoblast de origine fetala.
)lacenta umana # faze evolutive:
(n 91.- lacunara, cu suprafata neteda
(n 92.- cu vilozitati primare
(n 9%.- cu vilozitati secundare, tertiare
(n 91A. # dezvoltare deplina: placa bazala, placa coriala, spatii interviloase
Dupa 921. # placenta de tip hemo-corial
)orma placentei este discoidala:
- fata convexa este orientata spre uter, fiind separata de septuri placentare in 11- %3 lobi sau
cotiledoane cu aspect spongios.
- )ata concava este orientata spre amnion, este neteda, la acest nivel inserandu-se cordonul
ombilical.
&ana in 921, membrana placentara este formata din:
1. sincitiotrofoblast
2. citotrofoblast
%. axul mezenchimal al vilovitatii
. endoteliul capilarelor sangvine fetale
Dupa 921, membrana placentara se subtiaza:
- citotrofoblastul este discontinuu
- tesutul con$unctiv mezenchimal se reduce
- creste numarul capilarelor care vin in contact cu sincitiotrofoblastul
.irculatia materna si fetala sunt separate numai de sincitiotrofoblast si peretele endotelial al
capilarelor fetale' placenta este de tip hemo-corial.
9angele arterial matern, adus de 31-111 artere spiralate endometriale !ce se deschid in centrul
placentei in $et pulsatil" are presiune mai mare decat sangele din spatiile interviloase.
0cest sange circula lent spre marginile placentei, datorita obstacolului creat de vilozitati. (n acest
mod este facilitat un contact prelungit intre sangele matern incarcat cu oxigen si substante nutritive, si
trofoblast.
>rofoblastul absoarbe oxigenul si substantele nutritive, eliberand dioxidul de carbon si deseurile
metabolice ale fatului.
.and presiunea din spatiile interviloase scade, sangele intra in venele endometriale care se gasesc pe
toata suprafata placii bazale.
.irculatia placentara este facilitata de:
- contractiile miometrului
- pulsatiile vilozitare
- miscarile respiratorii ale mamei
9angele venos fetal a$unge la placenta prin 2 artera ombilicale, care dau ramuri terminale din care iau
nastere capilarele din vilozitatile coriale. &rin peretele vilozitar se fac schimburile de gaze, substante
nutritive, produsi reziduali. 9angele oxigenat se intoarce la fat prin vena ombilicala.
Basele sangvine materne sunt deschise in timpul gestatiei, pe cand vasele sangvine fetale raman
inchise, izolate in structura vilozitatilor.
9angele fetal si matern nu se amesteca decat exceptional, la sfarsitul sarcinii cand placenta este de tip
hemo-corial.
Dupa expulzia fetusului, placenta si membranele fetale sunt eliminate din cavitatea uterina in cca. %1
minute.
2olurile placentei
1" sc!imburile materno-fetale
- bariera fetala !denumire improprie"este permeabila pentru: apa, oxigen, electroliti, molecule mici:
proteine, lipide, hormoni, medicamente, unii anticorpi, virusuri !rubeolic, varicelic, gripal,
poliomielitic", dioxid de carbon, hormoni, produsi reziduali
2" organ endocrin # prin functia sincitiotrofoblastului de a secreta hormoni: 1. gonadotropine
corionice !maxim 9%- 93"
2. tireotropina corionica
%. corticotropina corionica
. estrogen
4. progesteron
A. h. proteici: h. lactogen placentar
.elulele deciduale sintetizeaza si secreta prolactina si prostaglandine.
%" rol metabolic
(n primele stadii de sarcina, celulele sincitiotrofoblastului sintetizeaza: glicogen, colesterol, acizi grasi
si alte substante nutritive necesare supravietuirii embrionului.