CONDENSATOARE

Condensatoarele pot fi clasificate in functie de natura dielectricului utilizat in

condensatoare cu dielectric: gazos, lichid, anorganic si organic solid sau din punct de
vedere constructiv in: fixe si variabile.
Principalele caracteristici electrice ale condensatoarelor sunt:
capacitatea nominala (C
n
) si toleranta acesteia, specificate la o anumita frecventa
(50, 00 sau !000 "z)#
tensiunea nominala ($
n
) care reprezinta valoarea maxima a tensiunii continue sau
a tensiunii efective care nu produce strapungerea condensatorului in functionare
indelungata#
rezistenta de izolatie (%
iz
), care reprezinta valoarea raportului tensiune&curent
continuu la un minut dupa aplicarea tensiunii#
tangenta unghiului de pierderi (tg
c
) care reprezinta raportul dintre puterea
activa si cea reactiva, masurate la aceeasi frecventa la care a fost masurata
capacitatea nominala.
'xista si alti parametri pe care insa nu&i vom mai prezenta aici.
Condensatoarele variabile mai au urmatorii parametri:
( capacitatea minima (C
min
)#
( legea de variatie a capacitatii data de functia
C ) f(C
min
, C
max
, ), (!.!*)
unde este unghiul de rotatie, variabil intre 0 si
max
.
+stfel, ca legi de variatie a capacitatii pot fi: legile liniara, exponentiala etc. ,n
figura ! sunt date simbolurile unor tipuri de condensatoare:
a. b. c. d.
Fig. 1 Simbolurile condensatoarelor: a) fix; b) variabil;
c) condensator electrolitic; d) condensator semivariabil (trimer)
SCHEMA ECHIVALENTA A CONDENSATORULUI REAL IN
referat.clopotel.ro
REGIM VARIABIL
-chema echivalenta a condensatorului real in regim variabil este data in figura ..



Fig. 2. Schema echivalenta a condensatorului real
,mpedanta echivalenta a condensatorului real (vezi fig. .) este:
, (!.!*)
unde %
-
si C
-
sunt rezistenta, respectiv capacitatea serie a condensatorului.
'xista o valoare a frecventei, numita frecventa de rezonanta
r
, care daca este
depasita, condensatorul real isi pierde caracterul de condensator.
Pentru condensatoarele electrolitice schema echivalenta se complica datorita
electrolitului.

TIPURI DE CONDENSATOARE
Condensatoare cu mica. Ca material dielectric se foloseste mica sub forma de folii, iar
armaturile metalice sunt folii de -n, Cu electrolitic, +l, +g. /upa impachetare se
ermetizeaza cu ceara minerala, rasini, ceramica sau sticla.
Condensatoare cu hrtie. /ielectricul este format din .&* folii de h0rtie, iar armaturile
din folii de +l sau prin depunere in vid din 1n sau +l. /upa bobinare condensatorul se
impregneaza cu dielectric.
Condensatoare cu pelicule plastice. /ielectricul este format din folii de materiale
termoplaste (polietilen tereftalat, policarbonat, polistiren, polietilena etc.).
Condensatoare ceramice. 2aterialele folosite la constructia acestor condensatoare
sunt materiale ceramice cu polarizare temporara sau spontana, cum ar fi titanatul de
bariu. 3enomenul de polarizare, care apare ca urmare a aplicarii asupra dielectricului a
unui c0mp electric, determina aparitia in dielectric a unei orientari a sarcinilor, astfel
inc0t acesta se comporta ca un condensator.
referat.clopotel.ro
Condensatoare electrolitice. Prezint4 propriet45i remarcabile (permitivitate 6i rigiditate
mare) 6i posibilitatea de ob5inere a unei pelicule sub un micron, ceea ce duc la realizarea
de capacit45i specifice mari (sute
*
7 cm F ).'le se bazeaz4 pe proprietatea oxizilor unor
metale ca aluminiul 6i tantalul, de a conduce 8ntr&un sens 6i de a prezenta o rezisten54 de
blocare mare 8n cel4lalt sens. /e aceea, aceste condensatoare sunt polarizate.
+nodul este format dintr&o folie de aluminiu de 8nalt4 puritate, groas4 de 90&!00
microni, care este oxidat4 simultan pe ambele p4r5i prin electroliz4. -tratul de oxid gros
de circa o miime de micron pentru fiecare volt al tensiunii nominale, constutuie
dielectricul. Pentru m4rirea suprafe5ei anodului 6i deci pentru ob5inerea de capacit45i mari
8ntr&un volum mic, ea nu este neted4 ci asperizat4 prin corodare electrochimic4.
Catodul este o solu5ie de acid boric, hidroxid de amoniu 6i glicoletilen4, care
p4trunde 8n to5i porii anodului. +ceast4 solu5ie este men5inut4 8n contact cu stratul de oxid
anodic pe toat4 suprafa5a prin impregnarea a .&5 foi5e de h0rtie f4r4 impurit45i. Contactul
catodic se realizeaz4 prin alt4 folie de aluminiu dar de grosime mult mai mic4 (!0
microni), care se a6eaz4 peste foile de h0rtie. :ntreg ansamblul, format dintre dou4 folii de
aluminiu (anodul 6i contactul catodic), av0nd 8ntre ele foi5ele de h0rtie este apoi rulat
p0n4 cap4t4 o form4 cilindric4. +cesta se introduce apoi 8n tuburi de aluminiu etan6ate cu
dopuri de cauciuc. Contactul anodic este izolat iar contactul catodic se leag4 la carcas4.
Condensator electrolitic cu tantal.,n care anodul este sintetizat din pulbere de tantal, care
apoi se oxideaz4, iar ca electrolit se utilizeaz4 o pelicul4 solid4 semiconductoare de
2n;
.
. Condensatoarele cu tantal sunt utilizate 8n domeniul de temperatur4 &0<C 6i
=5<C.
3a54 de condensatoarele electrolitice cu aluminiu, condensatoarele cu tantal
prezint4 o serie de avanta>e:
- gama frecven5elor de lucru este mai larg4#
- temperatura minim4 de func5ionare este mai cobor0t4#
- fiabilitatea este mai ridicat4#
- timpul de stocare este mai mare#
- curentul de fug4 este extrem de mic.
/ezavanta>ul condensatoarelor cu tantal se manifest4 8n comportarea 8n regim de
impulsuri, prin cristalizarea ?a
.
;
5
8n punctele slabe ale peliculei (curent de fug4 m4rit),
ceea ce duce la str4pungere termic4. :mbun4t45irea comport4rii 8n regim de impulsuri s&a
ob5inut prin utilizarea pentoxidului de tantal dopat (cu molibden) amelior0nd 6i rezisten5a
la tensiunea invers4, curentul 8n sens direct cresc0nd nesemnificativ. Condensatoarele
electrolitice cu aluminiu acoper4 gama (0,5@@!50.000)
F
6i tensiuni nominale p0n4
la 500$, iar cele cu tantal p0n4 la o tensiune de !00=!.5 $, cu toleran5e mai str0nse,
p0n4 la 5A.
referat.clopotel.ro
? (
o
)