Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Ingineriei Mecanic i Transporturi
Specialitatea:Inginerie i Management n Transport
Catedra Inginerie i Management nTransport




Lucrare de laborator nr.1

TEMA: Deservirea tehnic,diagnosticare a
echipamentului de iluminare




A efectuat studentul gr.IMT-111
Arap Ion________________
A verificat :
L.s. Valeriu Ionacu__________

Chiinu 2014
Echipamentul electric are rolul de a asigura energia electrica pentru alimentarea aparatelor electrice atat stationar cat
si la deplasarea automobilului.
Componenta echipamentului electric este urmatoarea:
Instalatia de alimentare formata din: bateria de acumulatoare, generatorul de curent continuu (sau alternativ)
cu releu regulator, sau de tensiune, releu de indicare a incarcarii bateriei, releu de echilibrare a incarcarii bateriei si
divizorul de tensiune (ROMAN).
Consumatorii sunt: instalatia de aprindere, instalatia de pornire, instalatia de iluminare si semnalizare (optica
si acustica), aparate auxiliare pentru marirea gradului de confort (stergator si spalator parbrize, aparate de
climatizare si incalzire, aprinzatorul de tigari, radio, ceas) aparatele de masurat si control la tabloul de bord,
indicatoarele de curent sau tensiune indicatorul de temperature a apei de racier a motorului, indicatorul de preiune a
uleiului-cu manomentru sau bec de control, indicator de presiune a aerului pentru instalatiile de franarem turometrul,
indicatorul de viteza kilometraj, indicatorul de combustibil, electrovalvele de comanda a blocarii diferentialului, a
cuplarii reductorului sau cutiei de distributie(ROMAN), a cuplarii puntii fata.
Instalatia de distributie si anexele sunt formate din: conductori, contactul cu cheie, intrerupatore si
comutatoare, cutii si piese de legatura, prize , sigurante fuzibile si automate, antiparazitoare radio, antene radio si
TV.
Autovehiculele moderne utilizeaza ca tensiune de lucru 12 V, datorita avantajelor:majorarea timpului de
utilizare a bujiilor, usurarea pornirii motorului, conductoare cu sectiuni mai mici.
Aparatele electrice sunt conectate in parallel la sursele de curent monofilar, de obicei pozitivul (+), masa
metalica constituind conductorului al doilea de inchidere a circuitului (-).
Aceasta prezinta avantaje ca: diminuarea posibilitatilor de ivire a defectiunilor si economie de materiale
(numarul conductoarelor se reduce la jumatate).

SISTEMELE DE ILUMINAT INTERIOR SI EXTERIOR.
Iluminatul exterior are rolul de a asigura vizibilitatea pe timp de noapte, pentru a da posibilitatea
conducatorului sa manevreze si sa franeze automobilul corespunzator conditiilor de drum, inclusiv ceata, fara a
deranja pe ceilalti participanti la traficul rutier. De asemenea , sa semnalizeze prezenta automobilului, franarea si
iluminarea numarului de inmatriculare.
Din instalatia de iluminare exterioara fac parte: farurile, farurile de ceata, far proiector, lampi(de pozitie, de
numar, de stop, parcare, mers inapoi).
Farurile, in numar de doua sau patru (Dacia 1310) sunt montate in fata , avand rolul de a asigura iluminarea
drumului pe o distanta de 150-200 metri.
Farul(fig.1) poate fi de forma dreptunghiulara sau rotunda, primul asigurand o dispersie mai buna a fluxului
luminos si deci o iluminare mai buna a drumului, diminuand jenarea conducatorilor de automobile din sens opus.Se
compune din: carcasa1,
corpul 9, rama 2, reflectorul 3, dulia 4 cu becul bifazic 5 (montat cu filamentul fazei lungi in focar, air cel pentru
faza scurta ecranat in fata focarului), precum si geamul dispersor 6. Este reglabil pe orizontala si verticala, cu
suruburile 7, iar prin lamele reglabil si in functiune de incarcatura (Dacia 1310).Alimentarea se face prin conductele
8.Geamul dispersor este montat fix pe corp prin chituire (mai rar detasabil) . Comanda aprinderii farurilor se face de
la bord, prin comutatorul special, iar schimbarea fazelor prin maneta intrerupatorului ce conecteaza releul
electromagnetic de schimbare a fazei cu memorie mecanica (ROMAN) sau releul electronic.
Releul se monteaza intre comutator si faruri, protejand contactele si comutatorul impotriva oxidarii si becurile
de scurtcircuitarea filamentelor.
Becul este de tip cu flansa sferic cu trei picioruse pentru montarea in dulie avand caracteristicile 12 V (24 V),
45/40 W. Uneori se poate monta bec bifazic galben, pentru ceata.
a. Fig.1.0.

a-Far dreptunghiular;
1-carcasa, 2-rama, 3-reflectorul, 4-dulia, 5-becul bifazic, 6-geamul dispersor,7-suruburi,8-conductoare,9-corpul
Fig 1.1

b-Far cu geam dispersor rotund


Geamul dispersor, la unele automobile, are suprafata riflata pentru distribuirea uniforma a fluxului luminos.
La automobilele cu faruri rotunde, constructia este asemanatoare.La instalatia cu patru faruri, ilumineaza la
faza scurta numai cele exterioare, iar la faza lunga toate farurile(cele mediane avand numai faza lunga).
Farurile pot avea faza scurta simetrica, asimetrica (avand ecranul cu partea dreapta indoita in jos cu un unghi
de 15, dand posibilitatea iluminarii laterale a drumului) si cu fascicul concentrat.
Farurile autoturismelor OLTCIT, Dacia 1310 si 1410 sunt dreptunghiulare. La partea exterioara este atasata
lampa de semnalizare prevazuta cu geam dispersor portocaliu si un bec 12 V x 21 W; interiorul farului este destinat
iluminarii pet imp de noapte, bec cu bifazic 12 V x 45/40 W.
Unele automobile au farurile prevazute cu stergatoare de dispersoare proprii pentru curatirea lor in timp ce
ploua, ninge sau sunt stropite cu noroi.
La unele faruri, se monteaza becuri halogen(Skoda, BMW, Fiat .) care-si mentin calitatile de iluminare un
timp mai indelungat.
Becul cu halogen (fig.2)este format dintr-un tub de sticla cuartoasa 1 (rezistent la temperaturi inalte), in care
sunt plasate pe suporturi din molibden, filamentele celor doua faze din wolfram; cel pentru faza scurta are ecran de
reflectarea razelor.Dulia 8 este prevazuta cu piciorusele 9, 10 si 11 de montarea lampii in soclul farului (piciorusul 9
asigura conectarea la "masa" pentru ambele faze).In capul tubului, este plasata o capsula metalizata reflectorizanta a
razelor emanate de filamente. Interiorul tubului, este umplut cu vapori de iod si gaze inerte (argon, crypton,
xenon.).In timpul funcionarii becului, temperature filamentului atinge 3200C, astfel incat prin reactia dintre atomii
de wolfram si iod se produc molecule instabile de iodura de wolfram; acestea se descompun in zona temperaturii
mari din jurul filamentelor in atimii initiali.
Prin acestea se elimina pericolul de depunere a atomilor de wolfram pe peretii interiori ai tubului de sticla (de
la becul obisnuit), mentinand claritatea si functionalitatea de circa doua ori mai mare.In plus emisia luminoasa este
mai puternica, proportionala cu puterea celor doua duze.




Fig.1.2. Bec cu halogen 12 V, 60/55 W:
1-tub de sticla cuatoasa; 2-suport comun filamente; 3-
suporti filamente; 4- ecran; 5-filament faza scurta; 6-
filament faza lunga; 7-capsula metalizata reflectorizanta; 8-dulie; 9- piciorus conectare la soclu, de "masa"; 10-
piciorus conectare soclu faza lunga; 11-piciorus conectare soclu faza scurta.

Becul cu halogen poate fi de 12 (24) V, 60 sau 55 W (sau alte puteri ale filamentelor) si se poate in soclul
obisnuit al farului, in locul becului cu incandescenta.
Exista becuri cu halogen cu un singur filament faza lunga.
Becul cu xenon este utilizat la farurile automobilelor moderne datorita avantajelor:stralucirea este de peste
doua ori mai mare fata de becul cu halogen, iar luminozitatea, apropiata de lumina zilei, asigura o iluminare foarte
buna a carosabilului si deci conducerea automobilului pet imp de noapte este mai relaxanta; consumul de energie
electrica este mai mic. Ca dezavantaj, se poate aminti senzatia neplacuta pentru automobilistii care circula din sens
opus (pericol de orbire).
Principiul de functionare a acestui timp de bec se bazeaza pe producerea luminii cu un arc electric intre doi
electrozi, intr-un amestec de gaze rare(predominant fiind xenonul).
Becul poate fi monofazic sau bifazic.
Farurile in care sunt amplasate astfel de becuri au forme diferite, de obicei triunghiulare eliptice, iar lumina
este proiectata direct pe drum. Astfel de faruri pot include pe langa becurile lampilor bifazice, separate si becuri
pentru lampile de semnalizare, precum si pentru proiectoare monofazice obisnuite sau pentru ceata.
Unele automobile au farurile autoreglabile in plan orizontal in functie de curba drumului pentru o iluminare
cat mai bun ape timp de noapte.
Farurile de ceata (fig1.3) au constructia asemanatoare cu unele deosebiri,
ca: reflectorul este de forma speciala (un unghi mare de dispersie), iar geamul
dispersor este sub forma de lentila de culoare galbena ; becul are ecran in fata
pentru a nu orbi conducatorii ce se deplaseaza in sens opus; dimeniuni mai mici.
Se monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale ; sunt reglabile
pentru iuminarea mai buna. Au becuri monofazice 40
W.

Fig. 1.3. Far de ceata:
1-geam dispersor; 2-reflector; 3-ecran; 4-bec 12 (24)V, 40W; 5-dulie 6-lamela
contact; 7-surub reglaj.

Farul proiector este construit ca si cel normal cu un bec monofazat de 40 W, dar suportul ii permite
manevrarea in diverse pozitii pentru "cautarea obiectivului", intrerupatorul fiind chiar pe corpul proiectorului. Se
monteaza pe partea conducatorului, deasupra farurilor obisnuite.
Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt montate cate doua in fata si spate. Ele au
iprincipiu aceeasi constructie dar dispersorul este alb pentru lampile din fata si rosu pentru
spate.
Automobilele moderne au lampile de pozitie comune cu cele ale semnalizarii (in fata) iar in spate comune cu
semnalizarea si stopul de frana; geamul de dispersie fata este bicolor-alb si portocaliu(galben), avand doua becuri
(cireasa si para de 5 si respective,21 w), iar in spate cu geamsi bec dispersor rosu si portocaliu(galben)cu bec de 21/5
W pentru pozitie si stop si bec pentru semnalizare 21W.Becurile se fixeaza in dulie prin stifturi.
Lampile au forma dreptungiulara iar in spate pot fi rotunde.
-Lampile pentru stop sunt incorporate impreuna cu cele de pozitie , in spate avand becul bilux 21/5W.
Automobilele moderne sunt dotate cu lampi spate complexe (comune) (fig 1.4 )dar compartimentate separate
pentru semnalizare (exterior) cu bec de 12 (24)V- 21W, pentru mers inapoi bec de 12 (24)V- 21 W, pentru pozitie si
stop- bec 12(24)V-5/21W,precum si pentru ceata- bec 12/24 V- 21 W.
Geamul dispersor este comun dar colorat diferit -galben(portocaliu) spre exterior.
La auoturismul Citren si altele lampile spate au soclul pentru becuri plasate pe o placa cu circuite imprimate.
Fig.1.4



-Lampile de parcare folosesc pentru semnalizarea gabaritului
si sunt montate lateral putand fi aprinse sumultand (dreapta si
stanga)sau numai pe partea unde a fost parcat automobilul. Sunt
mici, folosesc becuri de 2 W si au geamul dispersor jumatate
alb,jumatate rosu.
-Lampile pentru iluminarea numarului poat fi singulare cu
geam alb si bec de 5 W sau incorporate in lampile de pozitie si stop
spate avand partea de jos a corpului lampii comune cu geam
alb.Becul are 3 W si se aprinde o data cu lampile de pozitie de la
comutatorul general de lumini.
-Lampile de mers inapor in numar de doua mintate lateral in spate cu geam alb, ilumineaza la manevrarea
automobilului inapoi printr-un intrerupator montat la cutia de viteze.

Iluminatul interior cuprinde lampi plafoniere sau laterale pentru iluminarea caroseriei(cabinei),lampi pentru
iluminat aparatele tabloului de bord , pentru cutia cu acte , pentru iluminatul compartimentului motorului si
portbagajului.
Toate aceste lampi au diverse forme adaptate dupa locul de montaj au dimensiuni mici si se aprind prin
intrerupatorul incorporate sau dupa necessitate, cu intrerupatoare anexe (la usi pentru plafoniere, la capote pentru
motor si portbagaj, la capacul cutiei de acte iar cele de bord de la comutatorul general al lampilor de pozitie)
.Becurile lor au 2-5 W, fiind de forma cireasa, liliput sau sofit. La tablourile de bord cu circuite imprimate becurile
sunt incorporate in dulii demontabile cu arc.
-Lampa pentru portbagaj, cu bec de 5 W si geam alb este aprinsa la ridicarea capotei, printr-un intrerupator
special comandat de toja capotei.
-Lampa pentru capota motor este plasata astfel incat sa ilumineze noaptea principalele
componente(carburetor,aprindere,injectie)cu bec de 21 W si geam alb; are intrerupator propriu.
-Lampa plafoniera cu geam alb si bec de 3-5 W are intrerupator propriu si este plasata sa ilumineze habitaclul
(cabina) .Poate fi plasata central; pentru iluminarea mai buna, se folosesc doua astfel de lampi plasate sus, lateral, pe
plafon sau stalpii automobilului.
-De asemenea, la bord mai sunt plasate o serie de lampi semnalizatoare de control colorate diferit pentru:
indicarea aprinderii fazei scurte si lungi pentru socul carburatorului pentru semnalizarea directiei ,avarii stop, frana
serviciu si indicator frana mana, lampi pentru indicarea presiunii uleiului si temperaturii. Acestea folosesc in general
becuri de 2 W iar unele au intrerupatoare proprii, de constructie speciala(MAN).
La automobile se foloseste lampa portative, cuplata la o priza avand cablul lung pentru posibilitatea iluminarii
oricarui loc din jur in caz de pana.
Becurile utilizate la automobile sunt prezentate in fig.1.5 si sunt alimentate cu 12 V sau 24 V (autocamioane si
autobuze) avand puteri diferite, intre 2-45 W (uneori si mai mult) in functie de destinatie. Interiorul globului este
vidat iar filamentele de wolfram asigura iluminatul prin incandescenta. Fixarea duliilor de la becuri se face in
soclurile respective prin picioruse (pentru cele bifazice) sau stifturi.


Fig.1.5. Tipuri de becuri auto:
a-bec bifazic pentru far 12 (24)V- 45/40
W; b-bec bilux pentru lampi fata si spate,
pozitie si semnalizare(stop) 12 (24)V-
5/21 W; c-bec simplu cu glob para pentru
lampa semnalizare spate sau mers inapoi;
cu glob cireasa pentru numar circulatie,
portbagaj, capota motor 12 (24)V - 21 W;
d-bec diliput pentru lampi bord sau cutie
acte 12 (24)V-2 W; e-bec sofit pentru
lampi plafoniere, cutie acte, numar 12
(24)V- 3 sau 5W; 1-glob sticla; 2-suport
comun filamente; 3-suporti filamente; 4-
ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament
faza lunga; 7-dulie; 8-piciorus conectare
la soclu de "masa"; 9-piciorus conectare
soclu, faza lunga; 10-piciorus conectare la
soclu, faza scurta; 11 si 12-filamente bec
bilux; 13si 14-contacte bec bilux; 15- filament bec simplu; 16-contact bec simplu; 17-stifturi fixare in soclu.

Reglearea farurilor

Avantaje
Verificarea fazei scurte, a fazei lungi i a proiectoarelor de cea
2 fotodiode pentru faza scurt i intensitatea fasciculului
Buton de presetare pentru faz mic i intensitatea fasciculului
Alinierea uoar a dispozitivului cu ajutorul unui vizor oglind
Alinierea casetei optice cu ajutorul unei nivele
Lentil optica din policarbonat
Se folosete i pentru faruri xenon

Caracteristici
Dispozitiv mecanic pentru reglarea farurilor cu vizier oglind si luxmetru
analog

Date tehnice
nlime de operare adecvat min.: 240 mm
nlime de operare adecvat max.: 1410 mm
Lime: 600 mm
Lungime: 670 mm
nlime: 1740 mm
Greutate: 30 kg








Structura dispozitivului


Procedura de verificare

-Farurile trebuie sa fie curate si uscate
-Daca vehicolul este dotat cu sistem de reglare a pozitiilor farurilor , il setam la pozitia 0
-Eliminam orice factor ce ar putea incurca ajustarii iluminarii:murdarie,zapada.gheata
-Indreptam pozitia volanului la cea initiala
-Atentie,o testare de precizie inalta poate fi efectuata pe o suprafata perfect dreapta



Testarea petei fazei scurte si lungi


a)Pregatim testerul patei de lumina si vehicolul
b)Controlam unghiul de inclinare indicat de catre producator,indicat pe far sau in pasaportul tehnic,daca lipsesc
luam datele din tabelul standartizat de valori


C)Rotind minerul L,introducem valoarea de inclinare.Pentru a face acest lucru avem nevoie de a citi valoarea in %
indicate pe scara externa M si ajustarea de precizie(valorile intermediare) pe scara de pe roata.
D)Aprindem faza lunga.Pe panaoul interior noi o sa putem vedea proiectia corespunzatoare.
E)Controlam daca aceasta corespunde cu linia
F)Ajustam dupa necessitate,folosind mecanismul de reglare pentru a obtine rezultatul dorit
G)Pentru testarea farurilor asimetrice-trebuie de verificat daca proiectia asemenea ilumineaza o parcela din partea
dreapta deasupra liniei orizontale,deobicei la un unghi de 15 grade


La testarea farurilor asimetrice, o mica zona intens iluminata trebuie sa apara in partea dreapta si mai sus de linia de
centrare.

La farurile simetrice putem observa o linie perfect orizontala
Nota:Farurile anticeata tot pot fi asimetrice si simetrice.
Linia de ajutor
In majoritatea cazurilor aceasta linie
este destinata de a ajuta,dar exista
diferite forme de pate a luminii