Curs Imuno 10

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA
USV/DSDU/NUTRITIE SI DIETETICA AN II
8.05. 2014, 16:00- 18:00, K102

IMUNOLOGIE

CURSUL NR. 10
Titular disciplin
Dr. Roxana FILIP
medic primar,doctor in stiinte medicale

Roxana Filip: roxana_filip@yahoo.com
CURSUL 10

AEROALERGENII SI FACTORII DE MEDIU;
RINITA, SINUZITA, POLIPII NAZALI, OTITA
MEDIE; IMUNOTERAPIA PENTRU ALERGENII
INHALATI

AEROALERGENII

Particule mari si complexe cum ar fi: pollen, spori fungici,
fragmente de insecte, de plante, praf de casa care sunt
capabile sa initieze reactii alergice la persoenele sensibilizate.
Aceste particule contin componente moleculare , unele dintre
ele fiind antigenice- proteine cu subunitati carbohidrat cu
greutatea de 10 000- 40 000 D.
Antigenicitatea este legata de: marime, configuratie spatiala,
grupari chimice.
Importanta alergena a acestor compusi consta in:
antigenicitatea lor
disponibilitatea in mediul inconjurator pentru contact cu
persoanele sensibilizate
potrivirea particulei cu mucoasa respiratorie
AEROALERGENII

Sursa si marimea alergenilor

Moduri de testare: volumetric, interpretarea rezultatelor,
cuantificarea imunochimica (vezi lp)

Aeroalergeni :
1.POLENUL
2.FUNGII
3. ALERGENII ANIMALI
4. PRAFUL DE CASA
5. GANDACII DE BUCATARIE
AEROALERGENII

Factorii externi
CLIMA
POLUAREA EXTERIOARA
POLUAREA INTERIOARA
VIRUSURI SI BACTERII
AEROALERGENII

1.POLENUL
Transferul de polen pentru plantele cu flori
mirositoare, colorate este realizat d einsecte
ENTOMOFILIE- in aceste cazuri polenul este mare,
adherent; adaptarea unor plante face posibil
transferul prin pasari, soareci si chiar melci.
Multe polenuri cu importanta alergenica sunt
transferate prin vant- ANEMOFILIE-aceste plante
au flori mici, nemirositoare, non aderente si produse
in cantitati enorme.
AEROALERGENII

Polenul este produs in orele diminetii, dar dispersia
prin vant poate produce concentrare maxima dupa
amiaza sau seara devreme; un vant slab poate purta
polenul plantelor anemofile pe distante mari in ariile
urbane si metropolitane, departe de sursa lor
BURUIENILE - hrisca, piciorul gastei, fanul
IERBURILE - dificil de diferentiat numai dupa
morfologie
COPACII - cei anemofili sunt principala cauza
AEROALERGENII

2. FUNGII
Mucegaiurile - folosit ca echivalent pentru fungi-dar
correct este fung-Fungii pot fi saprofiti- obtin
nutrienti din material organica moarta sau paraziti-
se hranesc pe tesutul viu.

Proteazele din extractul fungic interactioneaza cu
tesutul epitelial, produc citokine proinflamatorii,
activeaza eozinofilele.

Alergeni fungici: Alternaria alternata, Cladosporium,
Aspergillus fumigatus si Penicillium
AEROALERGENII

Prin biologie moleculara, alergenii fungici au fost clonati,
ceea ce permite standardizarea extractelor

A. Structura fungilor - exista doua forme structurale de
baza: drojdii care cresc prin inmugurire si hife care
formeaza tuburi interconectate; unele hife se
specializeaza in producerea de spori de eproducere,
care sunt dismeinati prin apa, vant, insecte sau alte
naimale. Multi fungi au hife iar marea majoritate
produce spori care sunt adaptati transmiterii prin aer.

B. Clasificarea fungilor - se face dupa modul de
reproducere sexuata
AEROALERGENII

Majoritatea se pot reproduce fie asexuat- stadiu imperfect-
sau sexuat- stadiu perfect
Dupa morfologia sporilor, fungi se clasifica in: Ascomycetes,
Basidiomycetes si Zygomycetes; Deuteromycetes sau fungi
imperfecti- care au numai spori asexuati. Cei mai cunoscuti
in present sunt: Alternaria, Penicillium si Aspergillus- clasa
Ascomycetes.
C. Distributia necesar: umiditate si oxygen- regiunile
aride sau de altitudine mare au niveluri reduse de fungi;
starea dormanta s-a observat in climatele subpolare; in
interior, se pot detecta in: covoar, umidificatoare,
perdelel de dus, tigle de acoperis umede si in orice alt
loc cu umezeala
AEROALERGENII

D. Pattern-ul de expunere - exacerbari sporadice
care reflecta expunerea locala: vizitarea unei
ferme, recolta fanului, cositul ierbii; Alternaria a
fost citata ca factor legat direct de exacerbarea
astmului sau moarte prin soc respirator; bradul
de Craciun - taiat si adus in interior poate
produce efect sezonier la pacientii sensibili,
impreuna cu podoabele cu praf, si mirosul iritant
de conifer
AEROALERGENII

E. Determinarea expunerii la fungi Controlul
empiric al expunerii la fungi este important la
pacientii alergici pentru prevenirea reactiilor sau
sensibilizarea. In anumite situatii, este utila
identificarea si determinarea semicantitativa a
expunerii la fungi ; aceste situatii includ:
- pacientii cu hipersensibilitati la fungi, care
necesita dientificarea precisa
- monitorizarea eradicarii fungilor
- determinarea tipurilor de fungi acolo unde
informatiile sunt reduse
AEROALERGENII

3. ALERGENII ANIMALI
- parul inhalat poate sensibiliza o persoana
alergica
- alergenii epidermici provin de la: caine, cal, oaie,
capra, rata, folositi la a umple diferite componente
(ex: perne)
- expunerea ocupationala la animalele de laborator
poate fi sursa de alergie
AEROALERGENII

4. PRAFUL DE CASA
- In 1967 a fost identificat praful de casa-
Dermatophagoides pteronyssimus ca inalt allergen
- alta specie: Dermatophagoides farinae- este cel mai
raspandit in mustele de casa.
- alergenul Der p1 are activitate cistein proteazica , care
joaca un rol decisiv in alergie; activitatea proteolitica
faciliteaza imprastierea transepiteliala a alergenului , care
determina sineteza de IgE.
- cea mai mare concentratie de allergen se afla in fecalele
insectelor de casa (musculite) ; acest allergen poate fi
transportat pe o varietate de particule. Solutia este
indepartarea fizica a insectelor.
AEROALERGENII

5. GANDACUL D EBUCTARIE SI ALTE INSECTE
gandacul este cunoscut ca important alergen, in
special pentru persoanele care traiesc in spatii
aglomerate sau care lucreaza in baraci sau alte
depozite.
inhalarea unor parti de insecta este o cauza de
alergie la indivizii atopici
AEROALERGENII

FACTORII DE MEDIU

1. CLIMA
interactiunea intre: temperatura, umiditate si
presiune atmosferica
boala alergica, in special astmul este agravat de
umiditate, schimbarile bruste de temperatura
(cald- rece) si scaderea presiunii atmosferice
AEROALERGENII

2. POLUAREA EXTERNA
A. Smogul industrial- indicat de nivelul de CO si dioxid
de sulf
1. CO - scaderea tolerantei la efort la pacientii cu
boala ischemica si la cei cu ASC, fumatori
2. Particulele: siliciu, ioni metalici, reziduu organic
endotoxine; particulele inhalante sunt cu diametrul <
10 mm sau < 2.5 mm. Inhalarea duce la
bronhoconstrictie, reflex de tuse; pot avea efect de
transport al altor alergeni. Particulele rezultate din
motoareel Diesel sunt alergeni cunoscuti in orice zona
a lumii - contin hidrocarburi aromatice care sunt
convertite la quinone si alti compusi care determina
inflamatie si stimularea producerii de IgE.
AEROALERGENII

3. Dioxidul de sulf- determina cresterea rezistentei
cailor respiratorii si inhibarea functiei cililor
respiratori, cu efect bronhoconstrictor

B. Smogul fotochimic - este produs prin actiunea
razelor UV pe hidrcarburile rezultate din combustie
cu formarea de ozon, oxid nitric si alti oxidanti. In
orase, nivelul este: 0.2- 0.5 ppm, cu un varf la 1ppm.
Nivelele scazute 0.25 ppm determina iritatie oculara
sit use; cantitati mari detremina: scaderea capacitatii
vitale, volumului excpirat si difuzia.
AEROALERGENII

3. POLUAREA INTERNA
se refera la ventilatia in spatii inchise: cladiri
moderne
fumul de tigara - fumatul pasiv poate cauza: otita
medie, ITRS, ITRI; mecanisme: cresterea
permeabilitatii mucoasei respiratorii, alterarea
functiei monocitelor si supresia functiilor mediate de
gama interferon, ca: fagocitoza antigenelor opsonizate.
aerosolii si fumul rezultat din sobe, seminee, lipituri
realizate cu formaldehida pot atinge valori ridicate in
spatii inchise.
casele construite cu surse alternative de energie
dezvolta umditate, prin ventilatie redusa tight
home
AEROALERGENII

4. VIRUSURI SI BACTERII
- nu exista dovezi clare asupra rolului alergen al
structurilor bacteriene
- au efect de trigger
AEROALERGENII

Bibliografie:
1. http://www.allergome.com
2. Bush RK. Indoor allergens, environmental
avoidance, and allergic respiratory disease.
Allergy Asthma Proc 2008; 29: 575-79.
3. Adelman, D et al. Manual of Allergy, 2012,pp 52-
65
RINITA

Introducere
Este una dintre cele mai comune afectiuni, cu rinita
alergica afectand 10-25% din populatia tarilor
occidentale si aprox. 30-60 milioane de pacienti, anual
in SUA. Rinita scade calitatea vietii, agraveaza
comorbiditatile, si creste costurile ingrijirii medicale,
prin: pierderea zile de scoala si de lucru, scaderea
productivitatii muncii, si a randamentului
scolar.Rinita poate contribui la sinuzita si la
agravarea astmului.
RINITA

1. FIZIOPATOLOGIE
Rinita- rinoree, congestie nazala, prurit nasal, stranut.
Poate fi: alergica, non alergica sau mixta.
A. Alergica
apare dupa inhalarea de particule alergene care
determina sensibilizarea cu producerea de IgE
antigenul este recunoscut de IgE atasate de mastocite si
le determina degranularea cu eliberarea de histamine ,
prostaglandina D2 si cisteinil leucotriene. Raspunsul
tardiv poate apare la cateva ore cu eliberarea de factor
chemoatctic IL-5, care determina influxul de celule
inflamatorii particular eozinofile. In aceasta faza
congestia nazala este importanta.
RINITA

B. Non alergica
determinata de un grup heterogen de conditii, cu
o patogenie incomplet elucidate
rar implica inflamatia
RINITA

2. TIPURI DE RINITA Tabel 1. Tipuri de rinita, dupa
Wallace, 2008

I. Rinita alergica
II. Rinita non alergica
A. Vasomotorie
1. Trigger- iritante
2. Aer rece
3. Exeritiu fizic- alergare
B. Rinita gustatorie
C. Rinita infectioasa
III. Rinita ocupationala
A. Cauztaa de proteine si alergeni chimici- IgE mediata
B. Cauzata de sensibilizanti chimici, respiratori; imuna
C. Agravata de iritanti

RINITA

IV. Alte rinite
A. Hormonale: de sarcina, menstruala
B. Indusa de medicamente
1. Rinitis medicamentosa
2. Contraceptive orale
3. Agenti antihipertensivi si medicatie
cardiovasculara
4. Aspirina
C. Rinita atrofica
D. Rinita asociata cu tulburari inflamatorii/imunologice
1. Sarcoidoza
2. Sdr. Churg - Strauss (hipereozinofilie pulmonara)
3. Amiloidoza
RINITA

A. Rinita alergica - poate apare la orice varsta, cu
debut tipic intre 9-11 ani. Cei mai comuni triggeri
sunt: pollen, fungi, alergeni de interior: insecte de
praf, par de animale, gandac
B. Sindroamele de rinita non alergica
1. Rinita fara eozinofilie: rinoree cronica; sinonim:
rinita vasomotorie- simptomele sunt provocate in
absenta factorilor externi non alergeni, ca:
schimbari de temperatura sau umiditate, mirosuri
(parfum sau produse de curatenie), fumatul pasiv,
alcool,exercitii fizica sau factori emotionali
RINITA

2. Rinita non alergica cu eozinofilie- congestia
nazala, stranut, rinoree, prurit nasal anosmie- in
spalatura nazala se gasesc eozinofile in absenta
unui allergen identificabil. Este apanajul adultului
si poate fi stadiul precoce al polipozei nazale
3. Rinita gustatorie- rinoreea apare dupa ingestia
unor alimente considerate trigger: fierbinti si
condimentate sau dupa ingestia de bauturi
alcoolice- alcoolul fiind vasodilatator
RINITA

4. Rinita medicamentoasa- vasoconstrictoarele
folosite > 3-5 zile pot induce simptome congestia
nazala cu pierderea transportului mucociliar se
numeste rinita medicamentoasa- rhinitis
medicamentosa-
5. Rinita hormonala- cauzele include folosirea de
contraceptive orale, estrogeni, boala tiroidiana,
pubertate, acromegalie, sarcina, lactatie. Rinita de
sarcina de novo- dispare dupa 2 sapt de la nastere.
RINITA

6. Rinita atrofica- la adultii care locuiesc in zone
calde si este asociata cu sinuzita; Uscaciunea
nazala, ozena cruste associate cu un miros
neplacut si nari largite; biopsia nazala: metaplazie
scuamoasa, atrofie glandulara
7. Rinita ocupationala- se remediaza la terminarea
lucrului; meserii expuse: veterinari, fermieri, cei
care asambleaza produsele electronice.
RINITA

3. DIAGNOSTIC
A. Istoric - simptome: rinoree, congestia nazala
stranut,prurit nasal, ocular, lacrimare;
faringita; prurit ocular uneori. Boala se
numeste rinoconjunctivia alergica
B. Examenul fizic: salutul allergic; conjunctive
tumefiate
C. Testare: Ig E allergen specifica- teste cutanate
bazat pe alergenii din casa, birou, pattern
simptome;endoscopie nazala, rinometrie
acustica
RINITA

4. TRATAMENT
A. Evita alergenul: extern, intern
B. Medicamentos
RINITA

5.ALGORITM DE
MANAGEMNET
AL RINITEI

Fig.1. Algoritm de
diagnostic si management
in rinita, dupa Anz,
Dykewcz, 2012
RINITA

5.ALGORITM DE MANAGEMNET AL RINITEI
Fig.1. Algoritm de diagnostic si management in rinita, dupa
Anz, Dykewcz, 2012
RINITA

6.TRATAMENTUL RINITEI IN GRUPE
SPECIALE DE POPULATIE
a. Copii - doza minima pentru a controla
simptomele; unele preparate corticoide nazale pot
stopa cresterea liniara- si atinci terbuie folosite
atent
b. Batrani - > 65 ani legat d emodificariel aferente
varstei, atrofia nazala; uscarea mucoasei, cruste-
spalatura nazala
RINITA

c. Sarcina - medicatia folosita atent, din cauza
riscului de malformatii; antihistaminicele
preferate dupa FDA- clorfeniramin, loratadin
d. Atletii - rinoreea si congestia nazala poate afecta
performanta-medicatia nu trebuie sa influenteze
performanta sportiva in competitii.
RINITA

Bibliografie:
1. Bousquet J et al, Allergic rhinitis and its
impact on asthma 2008 update. Allergy, 2008;
63 (Suppl 86): 8-160
2. Dykewicz MS, et al. Rhinitis and sinusitis. J
Allergy Clin Immunol 2010; 125 (2): S 103-S
115.
SINUZITA, POLIPII NAZALI SI OTITA MEDIE

1. Sinuzita
A. Definitie si epidemiologie
- sinuzita: inflamarea sinusurilor paranazale, cu
etiologie frecvent infectioasa
- 31 milioane de americani sufera de sinuzita cronica
cea ce inseamna 4 zile de lucru pierdute/ episode
- sinuzita acuta: 4 saptamani; sinuzita cronica:
persistenta simptomelor cel putin 12 saptamani;
sinuzita recurenta: 3 sau > episoade de sinuzita
acuta/an
- rinosinuzita cronica- implicarea simultana a
sinusurilor paranazale si mucoasei nazale; poate fi
asociata cu polipii nazali

B. Patogenie
1. Sinuzita acuta: obstruarea sinusurilor- cavitatile
formeaza mediu anaerob, retine mucusul, infectie
2. Sinuzita cronica - rinosinuzita cronica la
pacientii fara polipi nazali- preponderenta
eozinofilelor si neutrofilelor; la pacientii cu polipi
nazali- producerea locala de anticorpi IgE fata de
enterotoxina stafilococica care cationeaza ca
superntigen si activeaza limfocite in numar mare

C. Clinica
1. Sinuzita acuta: raceala care persista 7-10 zile;
congestie, secretie nazala purulenta, dureri in
globii oculari, febra ocazional
2. Sinuzita cronica- obstructie nazala, durere
faciala, secretie

D. Diagnostic
1. Radiografie - opacifiere, ingrosarea; la copil:
sinusurile frontale nu se vad intre 3-7 ani; sinusurile
sfenoide - la 9 ani.
2. CT- standardul de aur
3. RMN - utila in diferentierea neoplaziei de
inflamatie
4. Ultrasunet - rar folosite- nu sunt sufficient de
sensibile
5. Cultura - direct din meat prin aspiratie

E.Terapia
1. Antibiotice- 10-14 zile sau cel putin 7 zile
2. Corticosteroizi local sau sistemic- intranasal;
terapia orala pentru perioade scurte de timp
3. Masuri adjuvante: decongestionante; irigare
salina

POLIPII NAZALI
Polipii nazali sunt mase inflamatorii benigne cu
originea in sinusurile paranazale care determina
blocajul pasajului nasal. Pacientii nu au istoric de
alergie; la 40% dintre apcientii cu fibroza chistica

B.Patogenie
Etiologia nu este complet inteleasa, dar este legata de
anticorpii IgE antistafilococici. Suprafata polipului
are epiteliu respirator pseudostratificat cu infiltrat
eozinofil si hipersecretie de mucus
C. Clinica
Congestia nazala severa si bilaterala; pierderea sau
diminuarea mirosului si gustului; rinoree galbena;
polipii sunt localizati in partea superioara sau
posterioara a cailor respiratorii.

D. Diagnostic
Rinoscopia ; CT este utila pentru delimitarea
marginii chirurgicale
E.Terapie
Corticosteroizi, prednisone chiar injectat local;
inhibitori de leucotriene, cromolina intranazala
F. Terapia chirurgicala - inidcata daca cea medicala
nu da rezultate; mirosul si gustul pot sau nu sa revina
dupa interventie; terapia post chirurgicala este
importanta in prevenirea recurentei.

OTITA MEDIE
Otita acuta- supuratie acuta a urechii medii cu durata de
cateva luni.Otita cronica este caracterizata prin
perforatia membranei timpanului , cu infectie persistenta
chiar sub tratament. Factorul de risc epidemiologic
include: lipsa alimentatiei la san, rasa, poluarea, fumatul
B. Patogenia
Factorii care contribuie la patogenie sunt: disfunctia
trompei lui Eustachio si proliferarea bacteriana in
nasofaringe

C.Clinica
1. Otita medie acuta- durere auriculara unilaterala si
scaderea auzului care apare la cateva zile dupa o infectie
virala a tractusului respirator superior; membrane
timpanica este tumefiata, ingrosata si edematiata
2. Otita medie cu efuziune- senzatie de prea plin si
scaderea auzului.
D. Diagnostic
1. Impedanta electrostatica- timpanometria-
2. Audiometria- inainte de stabilirea deciziei terapeutice-
ventilatia
3. Timpanocenteza diagnostica cu cultivarea lichidului

E.Terapia
1. Medicala: antibiotice, decongestionante,
antihistaminice
2. Chirurgicala - miringotomia
F. Evaluarea factorilor predispozanti: imunodeficienta
primara, sinuzita cronica, anomalii craniofaciale

Bibliografie:
1. American Academy of Pediatrics Subcommittee on
management of acute otitis media. Pediatrics 2004;
113: 1451
2. Adelman et al, Manual of Allergy, 2012, chapter 5.
IMUNOTERAPIA PENTRU ALERGENII INHALANTI

1. INTRODUCERE
A fost initial introdusa pentru a trata alergia la polenul de
iarba- febra de fan, in 1911. La inceputul sezonului se
injecta extractul subcutanat, in doza crescanda. Succesul
acestei terapii a determinat extinderea si la alti alergeni:
praf de casa, animale de companie, fungi. Dovezile in
present arata ca beneficiile imunmoterapiei persista multi
ani dupa incetarea ei. Mai multi, la pacientii cu o singura
sensibilizare, imunoterapia scade probabilitatea aparitiei
altor simptome, inclusive astmul.
Imunoterapia este larg folosita la pacientii cu astm si
rinita dar este in continuare subestimata.
Explicatia: severitatea recatiilor adverse si necessitate
avizitelor repetata la cabinet.

2. INDICATII CLINICE
- initial alergia la iarba
- apoi, alergia la alone nu a avut acelasi success
therapeutic- concluzie: alergia alimentara nu se
trateaza cu terapia prin injectare- totusi, unele
rezultate in present sprijuna terapia sublinguala
- studiile arata succesul la copii sub 3 ani, fara
reactii adverse

3. MODIFICAREA BOLII PRIN IMUNOTERAPIE
- imbunatatirea conditiei alergice sub tratament
- scaderea probabilitatii de aparitie a altor alergii
- persistenta vindecarii pana la 4 ani de la
intreruperea tratamentului

4. ALERGENII FOLOSITI IN IMUNOTERAPIE
A. Extracte standardizate- in SUA sub aprobarea
FDA- furnizate in glicerina 50%
1. Extract de iarba - standardizat prin injectare
subcutanata la pacientii sensibilizati
2. Extract pisica - alergenul major Fel1
3. Praf de casa

B. Extracte nestandardizate - exprimate ca greutatea
materialului extras/volumul d efluid. Solutiile apoase
sunt recomandate pentru pollen
1. Polen
2. Caine - multe din extractele comerciale su
putere redusa
3. Gandac de buctarie - numai cele in 50%
glicerina
4. Extractele fungice - Alternaria alternate

Prepararea extractului allergenic pentru imunoterapie
administrarea unei doze de allergen care s-a
demonstrat clinic efficient
atentie la cross reactivitati
atentie la activitatea proteolitica

A. Dozarea - pe baza tabelelor folosite pe teritoriul SUA
B. Cross recatia - se bazeaza pe relatia in clasificarile
botanice
C. Amestecuri de extracte - nu se combina extractele de
polen, animale si praf de casa cu gandac de bucatarie
sau extracte fungice

Consideratii practice
1. Orarul terapiei- injectare 1-2 ori/saptamana, apoi
la 2 saptamani si apoi lunar
2. Premedicatia- antihistaminicul reduce recatiile
locale si sietmice la allergen
3. Modificarea schemei terapeutice: se poate realize
daca exista eractii adverse, lipsei de complianta a
pacientului
Reactii adverse:
1. Locale: roseate, tumefiere
2. Sistemice: rinita, stop cardiorespirator; factori de
risc: sex feminine, 16-39 ani

Alternativele imunoterapiei:
Terapia sublinguala - cu extract allergenic- pentru
rinita si astm; in present, nu exista in SUA extracte
aprobate pentru administrare sublinguala

CONCLUZII
1. Imunoterapia este eficienta la: rinita, astm
2. Modifica evolutia bolii
3. La prepararea extractelor, atentia la cross
alergie
4. Evitarea reactiilor adverse fatale

Curs Imuno 10

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Imuno 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

S-ar putea să vă placă și