De ce plnge copilul ?

Evaluat de cititori:

Cuprins:
Copilului nu-i lipseste nimic. Si totusi
Descifrati semnalele transmise de bebelus
Recunoasteti dupa tipete ce ii lipseste bebelusului
Plnsul generat de colici
Totul incepe si ia amploare cand copilul implineste 3 saptamani: seara de seara aceleasi "urlete".
Medicii spun ca de vina ar fi colicile. Dar de cele mai multe ori pe bebelusi nu-i doare burtica, ci ii
enerveaza lumea cu care inca nu s-au obisnuit. n mod relativ normal, sugarii pot s prezinte
episoade de pl!ns "nsotite de o stare de agitatie cu durate de circa # ore$zi la v!rsta de dou
sptm!ni, 3 ore$zi la % sptm!ni si o or$zi la &# sptm!ni.
Dupa trei luni, problema aceasta este de domeniul trecutului. 'rele de urlete din fiecare seara
sunt din ce in ce mai rare, in familie se reinstaleaza linistea. Dar pana atunci, serile in care
bebelusul are "program" de plans par ingrozitor de lungi. Deseori, parintii sunt e(asperati. 'rice
ar incerca sa faca pentru a-l linisti, micutul continua sa planga.
")re colici."- "* balonat." - "+u s-a obisnuit cu laptele."
Cam asa ceva li se e(plica parintilor, c,iar si in cele mai recente carti pentru ingri-irea copiilor se
repeta aceeasi poveste, despre colicile care ii fac sa sufere. .ealitatea este ca un copil care
striga mult ing,ite mult aer, ceea ce-i provoaca dureri de burta.
Dar, in ma-oritatea cazurilor, nu durerile de burta sunt cele care determina nesfarsitele ore de
plans seara. /este tot in lume, bebelusii sanatosi tipa seara cat ii tin puterile. 0i continua sa tipe
in ciuda tuturor tentativelor parintilor de a-i linisti. 1nainte sa implineasca # saptamani nu se pune
atat de acut aceasta problema. Dar tipetele vor incepe, vor lua amploare si vor atinge punctul
culminant in saptamana a sasea.Care este totusi motivul acestor ore de plans2
Constatarea a fost facuta, in urma cu multi ani, de un pediatru american, T.3err4 3ranzelton.
/ana atunci, ii trata si el pe micutii pacienti cu calmante sau picaturi impotriva durerilor.
Concluzia lui 3ranzelton este urmatoarea:
- bebelusul trebuie sa invete sa se impace cu el insusi si cu lumea din -ur. +ou-nascutul
receptioneaza cu toate simturile,senzatiile se multiplica, devenind coplesitoare. )vand un sistem
nervos nematurizat inca, pentru el constituie o problema prelucrarea tuturor perceptiilor, lumina,
voci, galagie, miscari, muzica. )stfel, sistemul nervos este permanent solicitat si din aproape in
aproape se va a-unge la inevitabila catastrofa de seara 5cand si in familie e mai multa agitatie6.
Copilul trebuie sa 7urle7 pentru ca sistemul lui nervos este suprasolicitat. 0i cum sa procedeze
parintii cand aceste ore devin de nesuportat2 0a nu faca nici o miscare si sa-l lase sa planga2
+u, bineinteles. Copilul este nea-utorat si are nevoie de o apropiere tandra. 1ntai de toate trebuie
sa clarificati care este motivul pentru care plange. )re dureri21i e prea cald2 /rea frig2 * umed
scutecul2 1i e foame2 * obosit2
Copilului nu-i lipseste nimic. Si totusi
Daca ii veti bombarda sistemul nervos cu e(citatii noi, orele respective se vor transforma intr-un
supliciu. 0i daca toate eforturile dvs. de a-l linisti nu vor face decat sa-1 inteteasca plansul, e mai
bine sa-l plimbati in liniste prin casa si sa-l asezati din cinci in cinci minute in patut. Multi copii in
aceasta perioada nu au nevoie decat sa va simta in apropiere, fapt care ii va permite sa-si
regaseasca ec,ilibrul. .ecomandarile suplimentare ale dr.3ranzelton sunt urmatoarele: dati-i
copilului sa bea din &8 in &8 minute apa calda si daca este posibil, e bine sa regurgiteze 5sa
ragaie6, plimbati-l mai departe sau reasezati-l in patut. )pa calda este linistitoare. 9aceti-i o baita:
/arintii trebuie sa accepte totusi ca nu le sta intotdeauna in putere sa-si linisteasca bebelusullusii.
Dar este posibil sa actionati in asa fel incat orele de plans sa nu devina insuportabil de lungi. 1n
tarile slab dezvoltate, in care mamele isi poarta copilul in spate sau la san, legat de ele, scancitul
bebelusului nu dureaza decat putin, el linistindu-se mult mai usor. /rincipalul motiv: apropierea
mai mare dintre mama si copil - contactul corp-corp. /rin aceasta, mamele invata mult mai
repede limba-ul corporal al copilului, mesa-ul transmis de e(presia fetei, de pumnii inclestati sau
desc,isi.
- VA FI LINISTE DACA NU VA STRESATI REA TARE -
!e"eni!e# pl#nsului? In"#t#ti s# $esci%!#ti semn#lele t!#nsmise $e &e&elus
;ucati-va cu copilul atunci cand este treaz si atent, ,raniti-l atunci cand ii e foame, asezati-l sa
doarma atunci cand da semne de oboseala. *ste important sa reactionati conform dorintelor
transmise de copilul dvs.
<n copil care s-a plictisit doreste sa aiba companie, un copil care scanceste de oboseala trebuie
sa doarma. Dar tocmai somnul pare a fi imposibil pentru multi bebelusi, in aceste momente. Cum
ati putea sa-1 a-utati2 /arimtii n-ar trebui sa faca decat strictul necesar si cat mai putin posibil,
pentru a-si spri-ini copiii sa adoarma. Din e(perienta de pana acum acest strict inseamna:
asezati-l in patut. /uneti-i un batic usor pe fata sau tineti-l in brate, cu capul pe pieptul dvs. /uteti
sa nu-i spuneti nimic sau puteti sa-i repetati formule de sugestionare: "*sti foarte obosit, incearca
sa adormi. =ei reusi sa adormi." <neori, incercand sa-l adormiti, veti constata ca priveste intru-un
punct fi( sau ca-si suge suzeta.
1ndiferent la ce procedeu apelati, efectul este acelasi> parintii trebuie sa apeleze insa la ceva care
sa nu e(cite sistemul nervos al copilului si care sa-i comunice: "stiu ce ti s-a intamplat, sunt aici
ca sa te a-ut."
Daca ati reusit sa depasiti in sfarsit o noapte cu bine, straduiti-va mai departe sa obtineti astfel de
rezultate. ' anumita rutina si regularitate din timpul zilei va vor a-uta.
Desi bebelusii sunt plini de energie in primul sfert de ora dupa ce au mancat, ei sunt de obicei
asezati sa doarma. Mancarea si somnul trebuie sa aiba un program fi(. De e(emplu, daca un
copil adoarme la piept e posibil sa nu-i fie foame. Dar puteti incerca sa-l treziti si sa-i vorbiti
usurel:"* timpul sa mananci".
/rea multe sc,imbari ii dauneaza. <nii copii sunt mai sensibili. 0e enerveaza usor, mai ales daca
in casa este agitatie. ' anumita rutina le va usura adaptibilitatea la aceasta lume.
Recuno#steti $up# tipete ce ii lipseste &e&elusului
Cu c#t !eusesc p#!intii s# o&se!"e ce #nume ii lipseste &e&elusullusului'cu #t#t #cest# "#
%i linistit m#i uso!.
Fo#me( tipatul este insistent, nu cedeaza deloc> bebelusullusul nu isi poate reprima senzatia de
foame, vrea sa manance imediat.
lictise#l#( se aude un scancet la inceput, destul de incet. 3ebelusul se opreste din scancit daca
va veti -uca cu el.
)&ose#l#( scancet asemanator plictiselii. Deseori veti stii ca e obosit numai stiind ca e ora lui de
culcare. 0cancetul se opreste daca il veti pune sa doarma.
Du!e!e( de cele mai multe ori tipatul va fi strident, aproape de nesuportat. Dar poate fi si un plans
abia auzit, care poate insemna ca nu se simte bine.
+umeroase din cauzele pl!nsului la sugar sunt evidente: foamea, scutecele murdare, cldura sau
frigul, disconfortul creat de pozitia culcat, dorinta de a fi luat "n brate, ace sau obiecte strine ce-l
pot deran-a, c,iar leza. Multe din aceste cauze sunt, de obicei, rapid recunoscute de printi si
corectate, cu timpul acestia "nvt!nd limba-ul copilului. )ltfel spus, "ntre printe si bebelus se
realizeaz o adevrat relatie de comunicare.
De multe ori, "n absenta unui motiv evident, tiptul "nceteaz o dat cu ridicarea copilului "n brate.
Multi sugari prezint, "ns, episoade frecvente de pl!ns fr cauz aparent si orice mi-loc de
calmare pare ineficient
lnsul gene!#t $e colici
Colicile sugarului pot fi unul dintre motivele de pl!ns. )cestea genereaz perioade de agitatie
e(agerat, "nsotite de tipt, care apar si la copiii sntosi, corect ,rniti si "ngri-iti. /l!nsul asociat
colicilor poate fi intens, de durat scurt sau de c!teva ore.
Tipic, aceste episoade apar dup-amiaza t!rziu sau seara, dar pot s survin "n orice moment al
zilei. )pro(imativ &8-#8? din sugari au colici, care se instaleaz "n primele #-3 sptm!ni de
viat si dispar, de obicei, spre v!rsta de 3 luni, depsind doar "n unele situatii aceast limit. +u
s-au stabilit "nc, cu precizie, cauzele ce genereaz colicile.
Tratamentul: /l!nsul fiind un "eveniment de asteptat la sugar", "n unele din situatiile de mai sus,
"ncercarea de linistire a sugarului, legnatul sau ridicarea "n brate, precum si consolarea si
cresterea gradului de tolerant a celor ce se ocup de copil sunt suficiente. /entru unii printi,
"ns, aplicarea acestor tratamente generale nu se soldeaz cu rezultatele asteptate. De multe ori,
copiii trebuie tinuti tot timpul "n brate, ceea ce face s sporeasc oboseala si sentimentul de
vinovtie al printilor.
)lte te,nici de linistire ar fi plimbatul cu cruciorul, -ucriile muzicale ori aplicarea de comprese
calde pe abdomen.
ntr-un numr mic de cazuri, sugarii pot prezenta colici cauzate de intolerante alimentare si
acestea survin, "n special, la copiii alimentati artificial> dar sc,imbarea laptelui 5cu formule
,ipolactozate sau pe baz de soia6, dup consultarea medicului, poate duce la rezolvarea
dificulttilor respective.
)dministrarea de sedative este recomandat doar "n situatii limit, c!nd nu se reuseste altfel
consolarea copilului. Cu a-utorul lor, ambele prti "si pot permite perioade de odi,n.
ncura-area printilor de a petrece un @eeA-end departe de sugar reprezint o alt alternativ
terapeutic eficient. 5'+6