Metodologia Cercetarii Sociologice

METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

A. Consideratii generale
Sociologia generala si cea juridica (pentru cunoasterea realitatii sociale si re
spectiv
juridice) initiaza si desfasoara activitati de investigare a obiectului de studi
u, pentru a descoperi
cauzele si factorii care determina fenomenele sociale (si cele juridice).
O astfel de cercetare cunoscuta sub numele de cercetare etiologica (sau cauzala)
are
ca scop verificarea unor anumite ipoteze pentru a stabili relatiile dintre fenom
enele cauza si
efect, ea fiind denumita si cercetare activa, dorindu-se ca prin rezultatele ei
sa se
imbunatateasca anumite situatii existente in realitatea sociala (juridica).
O a doua modalitate de cercetare care nu are ca scop dezvaluirea legaturii cauza
le
dintre fenomenele sociale este cea de evaluare. Aceasta are ca obiectiv masurare
a eficacitatii
unui anumit sistem juridic, de rezultatele obtinute legiuitorul tinand seama in
procesul de
elaborare a actelor normative si in procesul de aplicare a legii.
1 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
De ce este nevoie sa ne aplecam asupra metodelor de investigatie specifice
sociologiei? Intrebarea nu-i retorica. Ea are un raspuns relevant pentru special
istii dreptului,
raspuns dat de unul dintre specialistii romani in domeniu, Vasile Miftode care a
firma:
Daca sociologii trebuie sa posede cunostinte in diferite domenii si discipline
socio-umane, reprezentantii (sau specialistii) din aceste discipline (cum sunt d
e exemplu juristii
n.n.) trebuie sa posede la randul lor o anumita pregatire sociologica pentru a p
utea participa
in
mod eficient la investigatiile interdisciplinare si totodata pentru a realiza st
udii de buna calitate in
propriile domenii (economic, istoric, antropologie, demografie si drept completa
m noi).
Posibilitatea investigarilor sociologice este data de caracteristica fundamental
a a
grupurilor umane, aceea a comunicarii verbal-simbolistica, cercetatorul sociolog
integrand direct
subiectul de cercetat.
De cele mai multe ori sociologia (implicit si cea juridica) prin metodele de inv
estigare
cerceteaza idei, reprezentari, atitudini, valori, opinii sau intentiile oamenilo
r.
B. Cadrul cercetarii sociologice
2 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
Abordand aceasta problematica este necesar sa mentionam ca pasii pe care-i parcu
rge
cercetarea sociologica sunt:
1. alegerea temei de cercetat;
2. stabilirea metodelor si tehnicilor folosite in investigarea ce urmeaza sa se
realizeze;
3. desfasurarea investigarii (sau culegerea datelor);
4. analiza datelor culese;
5. valorificarea rezultatelor obtinute.
1. Alegerea temei de cercetat
Cercetarea sociologica nu se face fara a avea o tema prestabila care de obicei e
ste
data de anumite disfunctiuni din realitatea sociala (in cazul sociologiei juridi
ce, din realitatea
juridica). Exemplificam cateva teme care pot fi in viitor subiectul investigarii
sociologiei juridice:
- Care sunt cele mai comune tipuri de infractiuni?
- Care este procentul dintre cei identificati ca infractori si condamnati?
- Are incredere populatia in actul de dreptate al justitiei?
- In ce masura pedepsele severe duc la prevenirea criminalitatii?
- Ce determina cresterea criminalitatii in ultimul deceniu?
3 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
- Stabilirea gradelor de aprobare sau dezaprobare ale populatiei fata de actul d
e coruptie?
2. Metode sociologice de investigare
Dupa stabilirea tematicii cercetarii sociologice si dupa ce s-au ales ipotezele
posibile
care pot fi descoperite, sociologii trec la alegerea metodelor si tehnicilor de
investigare.
Sociologia si-a creat propriile metode de cercetare, acestea fiind cunoscute sub
numele
de anchete sociale, care constau in investigarea directa a membrilor grupurilor
umane, folosind
in egala masura si alte metode specifice celorlalte stiinte cum sunt: observatia
, experimentul si
studiul documentelor.
In cadrul anchetelor sociale, tehnicile de investigare sunt chestionarul si inte
rviul.
Fara a avea pretentia ca descrierea de mai jos este o abordare de specialitate v
om reda
specificul fiecareia dintre aceste metode.
a) Observatia
Prima si cea mai utilizata metoda de investigare este observatia, ea fiind o act
ivitate
umana de contemplare si sesizare a fenomenelor si proceselor sociale in forma sa
naturala,
fara ca observatorul sa intervina in desfasurarea celor studiati
.
In sociologie, observatia este stiintifica, ea fin opera unor observatori pregat
iti, fiind o
contemplare intentionata si metodica a realitatii sociale, cu o orientare spre u
n scop bine
determinat.
4 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
Obiectul observatiei in sociologia juridica este realitatea juridica formata din
fenomenele
si procesele juridice care definesc societatea in momentul desfasurarii investig
atiei.
In raport de anumite criterii, observatiile sociologice pot fi clasificate in ma
i multe
categorii:
1. In functie de pozitia observatorului fata de grupul social studiat observatia
este:
- Directa (sau nemijlocita) intre observator si grupul studiat neinterpundu-se n
imic,
aceasta fiind in contact cu realitatea sociala. Acest mod de observatie este cel
mai valoros
pentru ca ofera informatii cu valoare de fapte si constituie materialul cel mai
bogat, divers si
nuantat pentru analize colective specifice stiintelor sociologice;
- Indirecta, atunci cand se face folosind opiniile altor observatori, asa cum es
te in cazul
studiului documentelor.
- Un al doilea criteriu de clasificare al observatiilor in cercetarea sociologic
ail constitu
ie pozitia observatorului fata de grupul social observat
:
- Daca observatorul ramane in afara grupului social observat, observatia in aces
t
caz este observatie externa;
- Atunci cand observatorul are un contact indelungat cu colectivitatea studiata,
uneori
integrandu-se in activitatile specifice acestuia, observatia este numita interna
sau
participativa.
Practica sociologica a demonstrat ca acest gen ultim de observatie este cel mai
eficient
fata de celelalte categorii de observatiii si chiar fata de celelalte metode de
investigare cum sunt
chestionarele si interviurile, deoarece observatorul poate sesiza si culege date
adevarate.
In privinta acestora, in literatura sociologica (referitoare la metodele de inve
stigare) se
afirma ca: este mai usor sa minti un anchetator decat a disimula ceea ce stii fat
a de un
observator.
Pentru reusita observatiei participative specialistii recomanda respectarea urma
toarelor
5 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
reguli:
- stabilirea unei granite precise intre observator si grupul observat;
- respectarea normelor de convietuire ale grupului studiat;
- observatorul sa nu socheze grupul studiat prin cunostintele pe care le poseda,
prin
vocabularul folosit, fara sa lase impresia ca este o autoritate;
- sa nu forteze prin nimic situatia observata pentru a obtine date;
- sa descopere liderii formali sau informali ai grupului studiat.
b) Experimentul
A doua metoda importanta de investigare folosita in sociologie o constituie expe
rimentul care
este de fapt o observatie dirijata de observator prin
aceea ca se intervine in
desfasurarea fenomenului
sau
procesului observat prin schimbarea conditiilor
, fie prin
introducerea din afara a unor variabile sau factori noi
.
Daca observatia este o contemplare a unui fenomen care nu s-a repetat, experimen
tul poate fi
reconstituit si repetat ori de cate ori este nevoie pentru a verifica ipotezele
initiale in situatia in
care de la prima incercare aceasta nu s-a realizat.
In literatura de specialitate se recomanda parcurgerea, pas cu pas, a mai multor
etape
pentru ca experimentul sa fie eficient.
Acestea sunt in ordinea urmatoare:
- stabilirea ipotezelor;
6 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
- crearea conditiilor de observatie;
- stabilirea si supravegherea grupului de control;
- introducerea factorilor externi;
- stabilirea consecintelor acestora;
- controlul si dirijarea variantelor urmarite;
- elaborarea pe baza verificarii ipotezelor si concluziilor teoretice a actiunil
or practice.
Valoarea experiementelor este mai mare decat a observatiilor, primele verificand
cu precizie
ipotezele, pentru ca de cele mai multe ori, observatiile lasa mereu dubii si loc
uri goale.
In schimb, experiementele se realizeaza mai greu decat observatiile, fie din mot
ive etice
sau juridice, fie din cauza cheltuielilor ridicate care le impun.
c) Studiul documentelor
A treia metoda de investigare sociologica este cea documentara sau studiul
documentelor .
Ea reprezinta de fapt, tot o observatie dar o observatie indirecta.
7 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
Cu ajutorul ei sociologii (prin consultarea diferitelor documente oficiale sau p
articulare)
suplinesc lipsa unor informatii care nu pot fi obtinute prin celelalte metode de
cercetare
sociologica.
Atunci cand se apeleaza la aceasta metoda, trebuie avut in vedere ca documentele
cu
continut sociologic poarta amprenta personalitatii celor care le-au intocmit si
nu in ultimul rand
sunt particularizate de conditiile istorice din perioada careia ii apartin.
Cele mai folosite documente in cadrul investigatiilor sociologice sunt:
- situatiile statistice;
- arhivele oficiale formate din documente calitative ca analize, procese-verbale
, rapoarte de
activitate, directive;
- documente ale unor persoane cum sunt scrisorile, jurnalele, memoriile sau auto
biografiile;
- documente auxiliare in care sunt incluse alaturi de lucrarile literare, presa,
documentele
fotografice, cinematografice si cele fonetice.
d) Anchetele sociale
Daca observatia si experimental sunt metode de cercetare pe care le gasim si la
alte
stiinte (cum sunt cele ale naturii)
metoda anchetei este specifica sociologiei
unde
realitatea investigata contine oameni cu care sociologul investigator intra intr
-o relatie de
comunicare prin limbaj
.
8 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
Etimologic frantuzescul enquite este radacina cuvantului ancheta, care presupune
ascultarea oamenilor pentru a verifica existenta sau inexistenta unui fapt sau a
unei situatii.
Aceasta metoda ancheta, prin cele doua instrumente de investigare: interviul si
chestionarul apeleaza la esantioane de oameni, intrebandu-i asupra unor probleme
de interes
sociologic, ale caror raspunsuri sunt ulterior analizate si structurate pe difer
ite criterii. Pe
aceasta baza se vor formula concluzii (adevaruri de valoare) care vor fi folosit
e de factori de
decizie in domeniul cercetat (juridic in cazul sociologiei juridice).
1. Interviul
Prin interviu se intelege o convorbire, un dialog, purtat de sociolog si unul di
n membrii
esantionului uman ales din grupul social investigat pentru culegerea de informat
ii in
legatura cu scopul urmarit.
Aceasta modalitate de investigare este folosita in multiple forme ale vietii soc
iale cum
sunt:
- concursurile pentru ocuparea unei slujbe;
- interviurile reporterilor;
- stabilirea unor diagnostice medicale;
- efectuarea unor tratamente psihiatrice in cazul psihoterapiei;
9 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
In literatura de specialitate s-au realizat mai multe clasificari ale interviuri
lor stabilindu-se
ca cele mai utilizate forme de interviuri sunt:
- interviuri tet a tet sau prin telefon;
- interviuri structurate, semistructurate sau nestructurate (in functie de gradu
l de libertate in
formularea intrebarilor de catre sociolog);
- individuale si de grup (in functie de numarul persoanelor participante la inte
rviu).
Regurile unui interviu eficient
Specialistii atrag atentia ca pentru a obtine rezultate bune in folosirea interv
iului, trebuie
sa respecte urmatoarele reguli:
- o singura intrebare, un singur raspuns;
- intrebari precise si simple;
- durata interviului sa fie scurta, in functie de pregatirea si personalitatea i
nterlocutorului;
- evitarea cuvintelor cu dublu sens;
- intrebarile sa se refere la aspecte concrete;
10 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
- evitarea formularilor pentru ca la intrebarile puse sa nu se dea raspunsuri mo
nosilabice, de
genul da sau nu.
2. Chestionarul
A doua metoda de investigare folosita in anchetele sociologice este chestionarul
care
consta in formularea unui set de intrebari care se
adreseaza subiectilor pe problematica studiata.
Spre deosebire de interviu unde sociologul si interlocutorul au un contact nemij
locit, in
cazul chestionarului:
- intrebarile se pun pe un formular (de obicei pe hartie) sau la calculator, cu
privire la
domeniul studiat, fara ca sociologul sa intre in contact cu subiectul;
- de cele mai multe ori, subiectul este scos din mediul sau.
Chestionarele, in functie de modalitatea in care subiectul poate sa aleaga raspu
nsurile care i se
cer, sau sa raspunda liber la intrebarile puse, se impart in chestionare cu rasp
unsuri limitate sau
chestionare cu raspunsuri nelimitate (deschise).
In prima categorie chestionarele cuprind un set de raspunsuri posibile din care
subiectului i se cere sa aleaga pe cel pe care il considera adevarat.
In cazul chestionarului deschis subiectilor li se cere sa raspunda liber, cu pro
priile
cuvinte la intrebarile puse.
C. Construirea esantionului
11 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
Anchetele sociale se intreprind prin intermediul esantionului care reprezinta ac
ea parte
a grupului social studiat, stabilita prin diferite procedee si a carei investiga
re conduce la
concluzii care vor putea fi exploatate la ansamblul colectivului de origine.
Operatia prin care se stabileste esantionul reprezentativ dintre membrii grupulu
i social
investigat se numeste esantionare.
In practica sociologica se folosesc procedee de esantionare prin hazard (procede
e
probabiliste) sau prin procedeul cotelor.
In cazul procedeului cotelor, esantionarea este realizata cu ajutorul calculelor
, al legilor
statistice si matematice asupra carora nu ne vom opri deoarece noi nu dorim preg
atirea de
specialitate a studentilor de la facultatea de drept, ci doar o punere in tema a
acestora cu
notiuni de sociologie generala si de sociologie juridica.
D. Analiza datelor culese si formularea concluziilor
Dupa ce etapa culegerii datelor s-au epuizat, echipa de sociologi care efectueaz
a
investigarea trece la etapa analizei datelor (folosindu-se tabele, scale, reprez
entari
grafice) si in final la redactarea concluziilor care se vor prezenta factorilor
de decizie.
In sociologie, pentru ca cercetarea sa fie eficienta, se cere o permanenta prega
tire a
specialistilor sociologi, pentru ca de multe ori rezultatele obtinute nu sunt re
ale deoarece pe
intregul proces al investigarii sociologice pot aparea impedimente care in princ
ipal se refera la:
- nu s-au intocmit corect chestionarele;
12 / 13
Metodologia Cercetarii Sociologice
- nu s-au constituit corect esantionul;
- analiza si interpretarea datelor nu s-a facut in mod corect.
In alte situatii exista riscul ca desi cercetarea sociologica sa fi fost corecta
, concluziile sa fie
reale, dar factorii de decizie din diferite considerente (economico-financiare s
au politice) sa nu
tina seama de solutiile propuse.
13 / 13