Cap.3.

CURSUL VALUTAR FACTOR DETERMINANT IN RELAIILE

ECONOMICE INTERNAIONALE
3.1. Consideraii generale
Cursul valutar reprezint raportul valoric dintre monedele a dou ri, fiind stabilit pentru
reglementarea schimburilor economice internaionale. Fiecare ar care practic mai multe
cursuri valutare incearc s foloseasc aceast categorie economic, in primul rand, ca
instrument de msurare monetar a schimburilor economice internaionale, iar in al doilea
rand, ca o parghie de influenare a acestora.
Stabilirea raportului valoric dintre diferite monede poart denumirea de cotare sau cotaie.
Astfel, cursurile valutare pot fi exprimate prin metoda cotrii directe (cursul valutar exprim
numrul de uniti monetare naionale ce revin la o unitate monetar strin) sau prin
metoda cotrii indirecte (cursul valutar exprim numrul de uniti monetare strine ce revin
la o unitate monetar naional). Pentru determinarea cursului de schimb valutar intre
diferite valute, se folosete metoda cursului incruciat (cross-rate), bazat pe principiul:
dou mrimi egale cu o a treia sunt egale intre ele.
Micarea cursurilor valutare servete la cuantificarea fenomenelor de apreciere, respectiv
depreciere monetar. Aprecierea monetar reprezint un fenomen ce exprim o cretere a
puterii de cumprare a monedei pe plan intern i o cretere a cursului de schimb valutar pe
plan extern. Pe plan intern creterea puterii de cumprare este determinat de reducerea
preurilor; pe plan extern este determinat de creterea cursului de schimb valutar.
Efectul aprecierii de franare a exporturilor se explic prin aceea c, urmare a aprecierii
monedei, efortul valutar pe care-l face importatorul strin pentru a procura moneda
apreciat necesar plii este mai mare, ceea ce determin un interes sczut al acestuia s
cumpere din ara respectiv.
Aprecierea acioneaz totodat ca un factor de impulsionare a importurilor deoarece efortul
valutar pe care-l face (in condiiile aprecierii monedei naionale) importatorul indigen pentru
a-i procura valuta necesar plii importurilor este corespunztor mai mic, mrfurile din
import deci se ieftinesc.
Deprecierea monetar reprezint un fenomen ce exprima scderea puterii de cumprare a
banilor pe plan intern i scderea cursului de schimb a monedei pe plan extern. Scderea
puterii de cumprare pe plan intern const in reducerea cantitii de mrfuri i servicii ce pot
fi procurate cu o unitate monetar dat; pe plan extern scderea cursului de schimb valutar
a monedei fa de alte monede.
Deprecierea determin un efect de impulsionare a exporturilor deoarece efortul valutar pe
care-l face importatorul strin pentru procurarea monedei depreciate necesar plii este
mai mic, ceea ce duce la sporirea interesului pentru cumprare din ara respectiv.
Deprecierea acioneaz ca o fran asupra importurilor, avand in vedere faptul c efortul
valutar pe care trebuie s-l fac importatorul autohton (in condiiile deprecierii monedei
naionale) pentru a procura valuta necesar plii este mai mare, mrfurile din import
devenind mai scumpe.
Fenomenele de apreciere i depreciere monetar sunt, in principal, determinate de starea
economiei naionale (potenialul economic, competitivitatea produselor de export, situaia
rezervelor valutare, etc.) pe lang presiunile i factorii de pe piaa internaional.
Cuantificarea acestor fenomene monetare se poate realiza cu ajutorul coeficientului de
fluctuaie care se calculeaz potrivit relaiei:
100100CCKf01mn=
C0 cursul unei u.m. naionale fa de elementul de referin in perioada de baz;
C1 cursul unei u.m. naionale fa de elementul de referin in perioada actual.
Semnul coeficientului arat tipul modificrii survenite, astfel c dac acesta are semnul plus
(+) avem de a face cu o apreciere a monedei in raport cu elementul de referin, iar dac
semnul este minus (-) insemn c s-a inregistrat o depreciere a monedei respective in
raport cu elementul de referin.
Cursul de schimb valutar are o evoluie strans legat de modificrile indicatorilor
macroeconomici: nivelul preurilor i rata dobanzii. Conform paritii puterii de
cumprare, cursul valutar intre dou monede este egal cu raportul dintre nivelul preurilor
aferente celor dou ri ale cror monede se compar.
'PPC=
unde: C cursul de schimb valutar; P nivelul preurilor naionale;
P nivelul preurilor in ara la a crui moned se realizeaz raportarea.
De fapt, cursul de schimb valutar este o medie aritmetic ponderat a cursurilor de revenire
ale produselor i serviciilor, ponderile fiind stabilite in funcie de importana respectivelor
mrfuri in tranzaciile cu bunuri i servicii.
iiextintrevPPC=

unde: Crev curs de revenire; i produsul/ serviciul;
Pint i preul intern al produsului i; Pext i preul extern al produsului i.
==n1iirevpCCi
unde: p i ponderea produsului i in cadrul tranzaciilor.
Dezvoltarea pieelor de schimb la termen a determinat posibilitatea realizrii diferenei
dintre cursul de schimb valutar la termen i cel la vedere prin intermediul ratei dobanzii.
Cursul valutar la vedere se poate exprima prin cotaie direct sau indirect. Cursul valutar
la termen reprezint nivelul cursului de schimb stabilit in prezent pentru o dat viitoare, curs
la care se vor deconta tranzaciile la termen.
'r1r1CCvt++=
unde: Ct cursul la termen de un an exprimat in cotaie direct;
Cv cursul la vedere exprimat in cotaie direct;
r rata anual a dobanzii pentru plasamentele in moned naional;
r rata anual a dobanzii pentru plasamentele in moned strin;
3.2. Riscurile implicate de schimburile economice internaionale
Tranzaciile economice internaionale se realizeaz, in perioada contemporan, in condiii
de risc i incertitudine. Aceste caracteristici ale pieei internaionale sunt determinate de
evoluia contradictorie a economiei mondiale, de fenomenele de instabilitate ce
caracterizeaz economiile naionale, de numeroase cauze i factori a cror apariie i
manifestare nu se pot prognoza cu suficient exactitate.
In cadrul relaiilor economice internaionale unul dintre riscurile cu cele mai ample
consecine asupra prilor implicate in derularea tranzaciei internaionale (exportator,
importator, banca) este riscul valutar.
Riscul valutar reprezint posibilitatea apariiei unei pierderi in cadrul unei tranzacii
economice internaionale ca urmare a modificrilor cursurilor valutare (deprecierea sau
aprecierea monedei naionale in raport cu moneda de plat) intre momentul incheierii
contractului de vanzare-cumprare i scaden (momentul achitrii/incasrii contravalorii
mrfurilor/serviciilor care fac obiectul incheierii contractului internaional).
Pentru exportator, riscul valutar se produce in situaia in care, la data incasrii sumei,
moneda de plat (valuta in care se efectueaz tranzacia internaional, numit i moneda
de contract) are o putere de cumprare mai mic decat la momentul incheierii contractului
de vanzare-cumprare (apare aici fenomenul de depreciere a monedei de plat in raport cu
moneda naional a exportatorului). O asemenea evoluie a cursului valutar are ca efect
asupra exportatorului inregistrarea unei pierderi nete proporionale cu rata de depreciere a
monedei de plat.
Pentru importator, riscul valutar se produce in situaia in care, la data plii contravalorii
mrfurilor/serviciilor, moneda de plat are o putere de cumprare mai mare decat la
momentul incheierii contractului de vanzare-cumprare (apare aici fenomenul de apreciere
a monedei de plat in raport cu moneda naional a importatorului). In acest caz,
modificarea raportului dintre moneda naional i moneda de plat (cursul valutar) are ca
efect asupra importatorului inregistrarea unei pierderi ca urmare a faptului c acesta
depune un efort financiar suplimentar pentru a achiziiona de pe piaa valutar suma ce
trebuie pltit in valuta apreciat.
In scopul diminurii influenelor nefavorabile ale modificrilor cursurilor valutare asupra
rezultatelor financiare ale participanilor la tranzacia internaional, se pot folosi diferite
tehnici de acoperire a riscului valutar. Acestea se pot grupa in tehnici de acoperire
contractual (intern) i tehnici de acopere extra-contractual (extern).
In practica internaional, cele mai utilizate tehnici contractuale sunt clauzele de
consolidare valutar. Astfel, exist posibilitatea ca in contractul de vanzare-cumprare
internaional incheiat intre exportator i importator s se insereze aa-numitele clauze de
consolidare valutar care au menirea de a proteja participanii la tranzacie impotriva
efectelor negative ale modificrii cursurilor valutare.
Asemenea clauze sunt:
clauza aur - vizeaz legarea cursului monedei de plat de preul aurului pe piaa
internaional; puterea asiguratoare a acestei clauze depinde de stabilitatea preului aurului;
dac la data efecturii plii preul aurului se modific (in raport cu moneda de plat) fa de
momentul incheierii contractului, suma de plat se va recalcula corespunztor;
clauza valutar propriu-zis - const in faptul c moneda de plat este legat de o
alt valut, considerat mai stabil, devenit moned de referin; dac fluctuaia monedei
de plat in raport cu elementul de referin intre momentul incheierii contractului i scaden
depete limita stabilit ca fiind acceptabil, se va recalcula suma de plat;
clauza multivalutar (a coului valutar) - presupune legarea cursului monedei de plat de
un co valutar (care cuprinde cel puin dou valute) care poate fi simplu (in cadrul cruia
fiecare moned deine aceeai pondere) sau ponderat (in care monedele au ponderi diferite
in funcie de importana care li se acord); dac fluctuaia monedei de plat in raport cu
coul valutar intre data incheierii contractului i data efecturii plii depete limita
stabilit, se va recalcula suma de plat in mod corespunztor;
- clauza moned internaional (DST) - are in vedere legarea monedei de plat de DST
(drepturi speciale de tragere*) care devine moneda de referin; dac fluctuaia monedei de
plat in raport cu DST intre momentul incheierii contractului i scaden depete limita
stabilit ca fiind acceptabil, se va recalcula suma de plat.

Suma de plat este condiionat de existena unui raport, fixat de la inceput, intre moneda
de plat i un element de referin stabilit in momentul incheierii tranzaciei internaionale,
element care d denumirea clauzei. Va interveni astfel un coeficient de fluctuaie al
monedei de plat in raport cu elementul cheie (aur, valut, co valutar, DST) care se
calculeaz prin procedeul sutei micorate:
100100CCKf01mp=
unde: C0 - cursul unei uniti monetare de plat fa de elementul de referin la data
incheierii contractului;
C1 - cursul unei uniti monetare de plat fa de elementul de referin la data
efecturii plii.
Suma de plat se va determina pe baza formulei:
100Kf100SSmpip+=.
unde: Sp - suma de plat; Si - suma iniial.
Tehnicile de acopere extra-contractual vizeaz speculaia valutar, arbitrajul, hedging-ul,
opiunile pe valute.
3.3. Stabilirea cursului de schimb valutar pe pia
Cursul de schimb valutar stabilit pe piaa valutar interbancar are in vedere relaia dintre
cererea i oferta de valut. Ca urmare, el poate fluctua in cursul zilei i
* reprezint o unitate de cont emis in anul 1969 de Fondul Monetar Internaional ca moned de rezerv
pe plan internaional care se regsete numai sub form scriptural i circul intre conturile bncilor
centrale i ale altor organe oficiale cu aprobarea FMI. DST reprezint un mijloc de plat internaional i
servete scopurilor de cretere a lichiditii internaionale i de facilitare a comerului mondial. DST nu
este un instrument monetar efectiv, valoarea sa se determin prin metoda coului valutar (valoare medie
ponderat a celor mai importante valute: USD, EURO, GBP, JPY). poate fi diferit de la o banc la
alta. Aadar, cursul valutar spot reprezint un punct de echilibru intre cererea i oferta
cumulat pentru aceeai valut intr-un interval delimitat.
Ordinele de vanzare/cumprare de valut pot fi la curs ferm, caz in care operatorul accept
cursul stabilit la banca respectiv sau la curs limitat, curs care este cerut de solicitant, fie un
nivel minim la vanzare, fie un nivel maxim la cumprare.
Mecanismul de formare a cursului valutar de pia pornete de la inregistrarea cu prioritate
a ordinelor la curs ferm. La ordinele adresate la curs limit:
cererea se cumuleaz descresctor pentru c astfel de ordine gsesc mai degrab
contrapartid;
oferta se cumuleaz cresctor, pornind de la cel mai mic curs limit la vanzare.

Echilibrul este corespunztor acelui nivel de curs valutar la care cererea i oferta sunt egale
sau corespunztor cantitii maxime de valut ce poate fi tranzacionat.
Pe lang cotaiile bncilor i ale caselor de schimb valutar exist un curs de referin stabilit
de banca central ca medie ponderat a cursurilor de vanzare i cumprare practicate de-a
lungul zilei pe piaa interbancar.
===n1iin1iiirQCQC
unde: Cr - cursul valutar de referin determinat de banca central;
Ci - cursul de tranzacie in cadrul operaiunii i;
Qi - cantitatea de valut tranzacionat in cadrul operaiunii.