1.

Caracterizati originea conceptului financiar

Finantele au aparut drept urmare a accentuarii diviziunii sociale a
muncii , a dezvoltarii pina la un nivel a relatiilor marfa-bani, s-a
afirmat ilegalitatea averii, aparitia proprietatii private, societatea
scindindu-se in clase sociale ducind la aparitia statului.
Instituirea fortei publice a facut necesara procurarea din mijloace
materiale si banesti pentru intretinerea acestor organe. Un argument
in plus al intitularii obiectului de studio de Dr. financiar il avem in
Legea fundamentala a R .!onform !ostitutiei sistemul nostru
financiar e un comple" de acte efectuate de institutile publice in
sfera financiara sau cu atributii financiare de control, privind
formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului, unitatilor
administrativ-teritoriale s.a. structuri de interes public.
2.Analizati specificul nevoilor private si nevoilor publice
In Dr.fin. nevoile sunt divizate in# publice si private. $evoile
private - sunt satisfacute de fiecare membru al comunitatii cu
ma"im de eficienta si minim de sacrificiu, ele fiind strins legate de
activitatea economica care este desfasurata de individ pentru
satisfacerea cerintelor lui. $evoile publice cer acordul intregii
colectivitati sau o parte a colectivitatii pentru satisfacerea lor in
conditii optime. %stfel indivizii asociindu-se formeaza o forta mai
mare de realizare. Forta individuala are limite, dincolo de care
devine neputincioasa, pentru a fi completata are nevoie de concursul
colectivitatii. %sociatia politica are rolul de a regla, imperativ,
actiunea publica a carei manifestare, izolata ar face imposibila viata
si perfectionarea ei. &tatul este institutia investita cu aceasta
comanda de a dirija satifacerea unor nevoi comune indivizibile.
3. Obiectul raporturilor juridice financiare
obiectul raporturilor juridice ce se stabilesc 'n temeiul (i 'n
aplicarea normelor dreptului financiar. %cesta se identific) potrivit
concep*iei din teoria general) a dreptului care sus*ine c) obiectul
raportului juridic este ac*iunea, bunul mateial sau valorile vizate de
drepturile (i obliga*iile subiectelor participante. !onform acestei
concep*ii, obiectul celor mai multe dintre raporturile juridice din
dreptul financiar le reprezint) fondurile b)ne(ti sau sumele de bani
ce se stabilesc (i acord) 'n raporturile juridice de finan*are bugetar),
ce se individualizeaz) (i 'ncaseaz) veniturile publice, ce se
realizeaz) prin procedeele creditului public
In structura dreptului financiar s-au pastrat + componente de baza #
c,eltuielile si veniturile publice. !,eltuielile publice in structura
dreptului financiar si-a pastrat insemnatatea, in ansamblul actelor
financiare, dar sub aspect proceduralstabilirea felului si proportiei
c,eltuielilor statului, a ajuns subordonata procedurii aprobarii de
parlament a bugetului anual de stat. -eniturile publice au evoluat,
pastrind constant procedeiele traditionale ale impozitelor si ta"elor
completate dupa necesitati. Un alt element al obiectului de studiu il
constituie bugetul de stat care este un act si un procedeu de
coordonare a c,eltuielilor cu veniturile, este un act adoptat de
parlament. Urm)torul element al dreptului financiar 'l constituie
individualizarea financiar a unitilor administrativ-teritoriale, 'n
conte"tul dezvolt)rii administra*iei interne a statelor, al adopt)rii
'mp)r*irilor administrativ-teritoriale (i al investirii autorit)*ilor
locale cu atribu*ii de conducere, ordine public), etc. %ceste finan*e,
au evoluat mai mult sau mai pu*in distinct de cele centrale de stat,
cu o structur) de c,eltuieli (i venituri coordonate prin bugetele
locale ale unit)*ilor administrativ-teritoriale# districte, jude*e,
raioane, landuri, ora(e, comune, sate.
Imprumuturile de stat interne si externe sunt determinate de cele
mai multe ori de necesitatea completarii veniturilor publice
ordinare, precum si de cea a constituirii unor resurse investitionale
subordonate interesului public. Finantele organizatiilor
internationale au fost recunoscute cuprinzind actele si operatiunile
de formare, intrebuintare a fondurilor banesti necesare acestor
organisme, care se disting de structura financiara interna a statelor
contemporane.
4. Normele financiare. Izvoarele juridice financiare.
Din punct de vedere al structurii logico juridice, normele dreptului
financiar cuprind (i ele cele trei elemente specifice normelor
juridice# ipoteza, dispozi*ia (i sanc*iunea.
Ipoteza dreptului financiar prevede condi*iile sau 'mprejur)rile 'n
care urmeaz) s) se aplice dispozi*iile cuprinse 'n aceste norme
juridice.
ispozi!ia normelor dreptului financiar prevede conduita
subiectelor de drept vizate de aceste norme, fie oblig'ndu-i s)
ac*ioneze 'ntr-un anumit fel, permi*'ndu-le comiterea unor acte sau
opera*iuni de natur) financiar). Deci, dispozi*iile cuprinse 'n
normele dreptului financiar pot fi# onerative, pro,ibitive (i
permisive.
Dicpozi*iile onerative s'nt cele mai multe dintre normele dreptului
financiar. .rin dispozi*ii onerative se reglementeaz) obliga*iile
bugetare de repartizare a surselor bugetare conform destina*iei,
efectuarea controlului preventiv al c,eltuielilor etc. /n acela(i timp,
unele norme ale dreptului financiar cuprind dispozi*ii pro,ibitive.
De e"emplu, 'n art. 0+, alin. 12 din Legea privind sistemul bugetar (i
procesul bugetar nr. 314-5III din +1.67.899:, prevede# c) ;nici o
autoritate public) nu poate efectua c,eltuieli f)r) autoriza*ia
semnat) de inistrul Finan*elor sau de persoana autorizat) de
inisterul Finan*elor<.Unele dintre normele dreptului financiar
cuprind dispozi!ii permisive.
"anc!iunile cuprinse 'n normele dreptului financiar s'nt
reglementate potrivit interesului de constituire, conform legisla*iei
'n vigoare, a fondurilor b)ne(ti ale statului (i a altor colectivit)*i
publice..entu simplificarea (i ra*ionalizarea te"tului actelor
normative, de cele mai multe ori, ipoteza (i dispozi*iile sunt
contopite 'n te"tele normative, iar sanc*iunile sunt specificate 'n
codurile# penal, cu privire la contraven*iile administrative, fiscal,
muncii.
Izvoarele# %ctele normative prin care sunt instituite normele
dreptului financiar, conform practicii legislative actuale din statul
nostru, s'nt# Legile, %cordurile=conven*iile2 interna*ionale,
>ot)r'rile .arlamentului, >ot)r'rile ?uvernului, precum (i %cte
normative ale inisterului Finan*elor. La fel, 'ntru eviden*ierea
corela*iei dintre fiscalitatea R. . (i cea comunitar), drept izvoare
de baz) ne serve(te totalitatea directivelor europene ce au drept
obiect de reglementarea impunerea subiectelor 'n statele
comunitare.
#.Actele $i opera!iunile financiare.
%ctele financiare sunt manifestari de vointa care au scopul de a
produce efecte juridice a caror realizare e garantata prin forta de
constringere a statului in conditiile prevazute de normele juridice in
vigoare. !ele mai multe acte financiare sunt facute de catre
inisterul Finantelor, organele financiare din U%@, !$%& si
!asele @eritoriale. Aperatiunile financiare sunt # de calcul a
veniturilor si c,eltuielilor org, B de stat si institutii publice B de plata
si incasare a veniturilor publice B de intocmire a inscrisurilor privind
c,eltuielile bugetare. Aperatiunile financiare sunt efectuate de catre
functionarii specializati contabil din organele de stat. Aperatiunile
financiare se deosebesc de actele financiare prin ceea ca nu produc
prin ele insele efecte juridice, fiind denumite operatiuni financiar-
te,nice. Insemnatatea lor se apreciaza datorita rolului lor si prin
pregatirea, emiterea si e"ecutarea actelor juridice financiare
%.&aporturile juridice financiare.
/n ansamblul raporturilor juridice, raporturile din sfera financiar) se
recunosc prin finalitatea de natur) public). Deci, elementele
distinctive ale acestor raporturi s'nt# subiectele participante,
con*inutul (i obiectul lor."ubiectele participante 'n raporturile
juridice financiare s'nt organele administr)rii financiare de stat (i
control financiar ca prin subiect, iar al doilea subiect participant
apar orice alte organe de stat, institu*ii publice etc., c)rora le revin
drepturi (i obliga*ii prev)zute de dreptul financiar.. %stfel ca prime
subiecte participante 'n aceste raporturi juridice apar de cele mai
multe ori organele inisterului Finan*elor, !asei $a*ionale de
%sigur)ri &ociale (i alte organe de control financiar. %l doilea
subiect participant 'n aceste raporturi juridice poate fi orice alt
organ de stat dec't cele administrativ-financiare de stat (i de control
financiar, ca (i institu*iile publice c)rora le s'nt reglementate at't
drepturile de a fi finan*ate din bugetul de stat sau din bugetele
locale, c't (i obliga*iile de 'ntrebuin*are conform) a fondurilor
b)ne(ti primite 'n cadrul acestei finan*)ri. De asemenea al doilea
subiect participant 'n aceste raporturi juridice poate fi orice
persoan) fizic) sau juridic) c)rora le s'nt reglementate obliga*ii de a
declara veniturile sau bunurile impozabile, de a pl)ti impozitele
legal stabilite. Con!inutul rapotrurilor juridice din dreptul financiar
este unic (i distinct de al celorlalte raporturi juridice datorit)
specificului sau naturii financiare a drepturilor (i obliga*iilor ce
revin subiectelor participante. /n acest sens este evident c)
drepturile (i obliga*iile privind finan*area din bugetul de stat (i
bugetele locale, cele privind individualizarea, plata (i 'ncasarea
veniturilor publice, cele privind emisiunea (i circula*ia titlurilor de
valoare ale 'mprumuturilor interne de stat etc., s'nt din domeniul
financiar (i, 'n consecin*) con*inutul raporturilor juridice de
finan*are bugetar), de impunere, de credit public etc., este
inconfundabil cu al altor raporturi juridice administrative, b)ne(ti
civile sau comerciale etc.
&eferitor la obiectul raporturilor juridice ce se stabilesc 'n
temeiul (i 'n aplicarea normelor dreptului financiar. %cesta se
identific) potrivit concep*iei din teoria general) a dreptului care
sus*ine c) obiectul raportului juridic este ac*iunea, bunul mateial sau
valorile vizate de drepturile (i obliga*iile subiectelor participante.
!onform acestei concep*ii, obiectul celor mai multe dintre
raporturile juridice din dreptul financiar le reprezint) fondurile
b)ne(ti sau sumele de bani ce se stabilesc (i acord) 'n raporturile
juridice de finan*are bugetar), ce se individualizeaz) (i 'ncaseaz)
veniturile publice, ce se realizeaz) prin procedeele creditului public.
'.Conceptul de buget.
De(i bugetul este cunoscut (i folosit 'n toate statele lumii, e"ist)
totu(i e"presii oficiale diferite. /n &pania, de pild), terminologia
oficial) este ;presupuesto< sau ;presupuestos generales del estado<B
'n Italia ;bilancio< sau ;progetto de bilancio<B 'n ?ermania, ini*ial
s-a folosit e"presia ;sttass,ausaltsptan<, 'ns) recent, limbajul oficial
(i de specialitate utilizeaz) termenul de ;budget< sau ;zum budget
go,orig< sau ;budgetfa,r<./n literatura de specialitate s-au e"pus
numeroase defini*ii, dar din punct de vedere conceptual s-a
eviden*iat dou) cararteriz)ri fundamentale. "us!in(torii primei
concep!ii sunt de p)rere, c) bugetul statului este un program sau
plan de c,eltuieli ce urmeaz) a se efectua (i de venituri ce urmeaz)
a se realiza 'ntr-o perioad) determinat) .A doua concep!ie
e"primat) 'n literatura (i legisla*ia financiar) sus*ine, c) bugetul
statului este un act de stabilire (i autorizare a veniturilor (i
c,eltuielilor anuale ale statului . %ctualitatea contemporan) a
acestei concep*ii este confirmat) de faptul c) elementele ei esen*iale
au fost preluate (i pentru caracterizarea oficial) a bugetului
!omunit)*ii Curopene. Regulamentul financiar al acestor comunit)*i
precizeaz) c) bugetul lor este ;actul care prevede (i autorizeaz) 'n
prealabil, 'n fiecare an, c,eltuielile (i veniturile comunit)*ilor< .
%ceast) caracterizare legal) este valoroas) (i din punct de vedere
teoretic 'ntruc't 'n ea se precizeaz) at't necesitatea te,nico-
financiar) c't (i importan*a autorizatoare a bugetului.
).*unc!iile bugetului de stat.
/nsemn)tatea bugetului de stat 'n via*a economic), social) (i politic)
din fiec)re stat contemporan a promovat eviden*ierea urm)toarelor
func*ii bugetare # A+ bugetul are func!ie juridic(, pentru c) anual
se adopt) printr-un act cu putere de lege =Legea bugetar) anual) 2,
dispozi*iile cuprinse 'n aceast) lege fiind imperative cu privire la
cuantumul minim al veniturilor (i ma"imum de c,eltuieli.Deci, pe
plan juridic bugetul se caracterizeaz) sub dou) aspecte:- este
legislativ; - este previzional. /n doctrina (i legisla*ia francez) s-a
statornicit ideea c) este periculos s) la(i .arlamentul s) ac*ioneze
sensibil la dorin*ele aleg)torilor, deoarece e"ist) tenta*ia de
majorare a c,eltuielilor. /n acest sens se men*ioneaz)# ;.arlamentul
a fost inventat de popoare pentru a limita c,eltuielile puterii
e"ecutive, nu pentru crearea altora<. Dugetul este previzional,
fundamentat pe proiecte economice, bugetul tinde s) prevad)
viitorul, dar din cauza dificult)*ilor s'nt necesare adapt)ri.
.reviziunea bugetar) trebuie s) reflecte obiectivele, planurile de
dezvoltare economic) (i social). ,+ bugetul are o func!ie politic(B
indiferent de semnifica*ia lui juridic), bugetul a c)p)tat 'n practica
parlamentar) o imens) valoare politic). %cest lucru se produce
'ntruc't bugetul reflect) 'ntregul program politic al guvernului,
votarea lui de c)tre .arlament presupun'nd prezentarea 'ntregii
politici guvernamentale. %probarea, rectificarea sau anularea
aloca*iilor bugetare, e"ercit) o incontestabil) presiune asupra liniei
de conduit) a guvernului. C+ bugetul are o func!ie financiar(-
.n sensul c) presupune determinarea sub form) b)neasc) a
necesarului de c,eltuit 'n domeniul public (i evaluarea c't mai
corect) a surselor care pot fi de natur) fiscal) 'n mare lor majoritate
(i nefiscal).+ bugetul are o func!ie economic(. Dugetul are o
func*ie economic) prin faptul, c) el reflect) starea unei economii la
nivel macroeconomic al unui stat, la un moment dat. &tatul trebuie
s) asigure ordine, prevenirea convulsiilor socialeB s) (i asume
protejarea vie*ii socialeB respectarea mecanismelor specifice
economiei de pia*)./+ bugetul are o func!ie public(. ,ugetul este
un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind un act de
conducere statal), emanat dintr-un interes general-public. &tatul nu
este un agent economic la fel ca ceilal*i subiec*i a sferei
antreprenoriale. Cl consum), dar nu produce, el ia dar nu restituie
nimic. Dugetul este o pr)pastie care se alimenteaz) cu pruden*) (i
'n*elepciune. Cste ;un act de administrare<, ;un deviz de
administrare<.
0."istemul bugetar .n statele contemporane.
&unt eviden*iate anumite particularit)*i (i deosebiri mai ales 'n
statele federative fa*) de cele cu structur) unitar).
In statele unitare na*ionale cum sunt Fran*a, Italia, &uedia etc,
organizarea bugetar) era la 'nceput simpl), deoarece, cuprindea
numai bugetul de stat (i bugetele locale.
Dugetul de stat din statele unitare na*ionale a avut (i are ca venituri
principale impozitele (i ta"ele completate, 'n caz de insuficien*), cu
'mprumuturi de stat, iar c,eltuielile acestui buget sunt destinate
celor mai importante trebuin*e de 'nv)*)mEnt (i s)n)tate public),
'ntre*inerii organelor centrale# legislativ, e"ecutiv, instan*e
judec)tore(ti, armat) etc.
Dugetele locale sau ale unit)*ilor administrativ-teritoriale din statele
unitare na*ionale sunt o component) a organiz)rii bugetare, avEnd o
importan*) primordial) pentru autonomia func*ional)
&ub aspecte generale, organizarea bugetar) federativ) este
asem)n)toare 'n toate statele, cuprinzEnd bugete federale ale
statelor membre (i locale.
In 1ermania- este ;!onstitu*ie financiar)F 'n cuprinsul c)reia
problema principal) este cea a ;reparti*iei justeF a fondurilor b)ne(ti
'ntre bugetul federal (i bugetele landurilor membre ale statului
federal german.
In "2A- organizarea bugetar) cuprinde bugetul federal, bugetele
statelor membre (i bugetele locale.
In &3 31 decembrie a fiec)rui an, inisterul Finan*elor 'nc,ide
toate conturile desc,ise 'n decursul anului bugetar curent, pentru a
'ntocmi raportul anual despre e"ecutarea bugetului de stat
14.5rincipiile bugetare.
5rincipiul universalit(!ii
.%cest principiu presupune 'nscrierea 'n buget a veniturilor,
respectiv, a c,eltuielilor 'n sumeabsolute. Din aceast) cauz),
bugetul de stat mai este denumit (i buget brut..ractica 'n materie,
fie din ra*iuni economice, fie din ra*iuni politice, a impus
eviden*ierea 'n buget a diferen*elor dintre sursele =veniturile2 (i
creditele bugetare. /n acest caz, avem de a face cu bugete
nete.-eniturile (i c,eltuielile se includ 'n buget 'n totalitate, 'n sume
brute.-eniturile bugetare nu pot fi afectate direct unor c,eltuieli
bugetare anume, cu e"cep*iadona*iilor (i sponsoriz)rilor, care au
stabilite destina*ii precise.2.2. 5rincipiul publicit(!ii bugetului
&istemul bugetar este desc,is (i transparent, acestea realizEndu-se
prin#a2 dezbaterea public) a proiectelor de buget, cu prilejul
aprob)rii acestoraBb2 dezbaterea public) a conturilor generale anuale
de e"ecu*ie a bugetelor, cu prilejul aprob)riiacestoraBc2 publicarea
'n onitorul Aficial al RomEniei, .artea I, a actelor normative de
aprobare a bugetelor (i conturilor anuale de e"ecu*ie ale acestoraBd2
mijloacele de informare 'n mas), pentru difuzarea informa*iilor
asupra con*inutului bugetului.2.3 5rincipiul unit(!ii
/n conformitate cu acest principiu, toate c,eltuielile (i veniturile
bugetare sunt reunite 'ntr-unsingur document care este bugetul de
stat..articularit)*ile sistemului bugetar au impus, 'ns), apari*ia unor
documente ane"e, cum ar fi# bugetele autonome, bugetele ane"e,
bugetele e"traordinare sau conturile speciale de trezorerie.Dugetele
autonome se 'ntocmesc de c)tre institu*ii publice cu personalitate
juridic) care auautonomie na*ional). %cest tip de bugete nu sunt
aprobate 'n .arlament, aprobarea lor r)mEnEnd lalatitudinea
institu*iei publice respective.Dugetele ane"e sunt aprobate de
.arlament, dup) aprobarea bugetului de stat. %cestea cuprind
'nstructura lor veniturile (i c,eltuielile aferente institu*iilor publice
f)r) personalitate juridic). %ceste bugete sunt elaborate 'n situa*ii
e"traordinare# calamit)*i, st)ri de necesitate, r)zboaie etc. !onturile
speciale de trezorerie sunt 'ncas)ri ce nu reprezint) veniturile
bugetare, ci pl)*i cucaracter temporar. Leg)tura acestora cu bugetul
de stat se realizeaz) prin intermediul soldurilor acestora.@oate
veniturile re*inute (i utilizate 'n sistem e"trabugetar, sub diverse
forme (i denumiri, seintroduc 'n bugetul de stat, urmEnd regulile (i
principiile acestui buget, precum (i a celor pentruconstituirea,
potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.-eniturile (i
c,eltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic
(i ale Fonduluispecial al drumurilor publice se introduc 'n bugetul
de stat ca venituri (i c,eltuieli cu destina*ie special),urmEnd regulile
(i principiile acestui buget.
2.4. rincipiul anualitii bugetare
Decurge din faptul c) anul bugetar se suprapune anului
calendaristic. /n consecin*), bugetul destat 'ncepe s) fie e"ecutat
'ncepEnd cu data de 8 ianuarie (i se 'nc,eie la data de 08 decembrie
a fiec)ruian. Dup) data 'nc,eierii e"erci*iului bugetar, veniturile
aferente anului 'nc,eiat se consider) realiz)ri ale bugetului din anul
urm)tor, 'n timp ce c,eltuielile anului 'nc,eiat se mai pot efectua
numai 'n m)sura 'ncare au fost prev)zute (i 'n noul buget. /n mod
concret, toate creditele bugetare neconsumate 'n anul bugetar
e"pirat sunt anulate odat) cu 'nc,iderea bugetului la sfEr(itul anului
bugetar.-eniturile (i c,eltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe
o perioad) de un an, care corespundee"erci*iului bugetar.@oate
opera*iunile de 'ncas)ri (i pl)*i efectuate 'n cursul unui an bugetar 'n
contul unui bugetapar*in e"erci*iului corespunz)tor de e"ecu*ie a
bugetului respectiv.
2.!. rincipiul specializrii bugetare.!onform acestui principiu,
veniturile bugetare trebuie 'nscrise 'n buget (i aprobate de
.arlament, pe surse de provenien*), iar c,eltuielile publice ce
urmeaz) a se efectua, pe categorii distincte dedestina*ie (i 'n func*ie
de con*inutul lor economic.Individualizarea pozi*iilor privind
veniturile (i c,eltuielile publice, pe baza unor criterii binedefinite,
semnific) specializarea bugetar). /n plus, .arlamentul aprob)
nivelul c,eltuielilor ca limitema"ime, care, pentru fiecare destina*ie,
reprezint) credite bugetare. .l)*ile de cas) se pot efectua, astfel,din
conturile desc,ise fiec)rei c,eltuieli aprobate, 'n cadrul limitelor
reprezentEnd creditele bugetare..rincipiul specializ)rii este
consfin*it de prevederile Legii Finan*elor .ublice nr.
766G+66+.%stfel, se prevede c) Legea bugetar) anual) aprob) pentru
fiecare an bugetar lista impozitelor (i ta"elor, precum (i a cotelor
acestora. Cste interzis) perceperea cu orice titlu (i sub orice
denumire de contribu*ii,directe sau indirecte, cu e"cep*ia celor
stabilite prin lege. /n ceea ce prive(te creditele bugetare
pentruc,eltuielile fiec)rui e"erci*iu, acestea se aprob) prin Legea
bugetar) anual), 'n structura stabilit) deaceast) lege.Respectarea
specializ)rii bugetare, prin clasifica*ia bugetar), presupune
utilizarea creditelor bugetare 'n cadrul destina*iilor pentru care s-au
aprobat, neadmi*Endu-se virarea acestora de la unordonator de
credite la altul sau de la un capitol de c,eltuieli la altul. -ir)rile de
credite bugetare 'ntrecelelalte subdiviziuni ale clasifica*iei bugetare,
la nivelul fiec)rui ordonator principal de credite se potefectua, fiind
de competen*a acestuia, pentru bugetul propriu (i bugetele
institu*iilor subordonate.Legea Finan*elor .ublice prevede c), 'n
cazuri e"cep*ionale, se pot efectua vir)ri de sume de laun capitol
bugetar la altul al clasifica*iei bugetare, 'ncepEnd cu trimestrul al
IIIlea al e"erci*iului bugetar (i cu acordul inisterului Finan*elor
.ublice.
2.". rincipiul unitii monetare
@oate opera*iunile bugetare se e"prim) 'n moned) national
11.Natura juridic( a bugetului.
Din punct de vedere al naturii juridice, bugetul statului a fost
caracterizat diferit 'n literatura de specialitate. !ele mai comentate
teorii de acest fel sunt cele care sus*in fie c) bugetul statului este
act-condi*iune de natur) administrativ), fie c) acest buget este
'ntotdeauna o lege, fie c) bugetul este (i lege (i act administrativ,
sau este un act de planificare financiar).
a+ 6eoria bugetului de stat act7condi!iune de natur(
administrativ( - a fost e"primat) (i sus*inut) acordEnd prioritate
determinat) faptului c) prin bugetele anuale se condi*ioneaz) atEt
veniturile, cEt (i c,eltuielile statului, sub aspecte par*ial diferite,
'ns) comune actelor administrative de acest fel. b2 @eoria naturii
juridice de lege a bugetului statului porne(te de la ideea c) ; legea
este orice decizie emanat) de puterea legislativ)F, iar 'n
'mprejurarea 'n care ;bugetul statului este o decizie a legiuitorului,
el este o lege propriu-zis)F. .entru caracterul de lege al unui act este
mai important elementul formal decEt cel material. %cest buget este
o lege propriu-zis). Intr-o variant) a acestei teorii se apreciaz) c)
Fbugetul statului este o lege numai 'n sens formal (i nu 'n sens
material
c2 @eoria potrivit c)reia bugetul statului are natur) juridic)
atEt de lege, cEt (i de act administrativ ajunge la concluzia c)
;bugetul este lege 'n p)r*ile lui creatoare de dispozi*ii generale (i act
administrativ 'n p)r*ile lui creatoare de acte individuale (i
concreteF.%stfel analizEnd defini*ia actului administrativ (i
comparEndu-8 cu actul bugetar, ajungem la concluzia c)#
- 'n primul rEnd, bugetul de stat, dup) elaborarea de c)tre ?uvern,
este predat spre adoptare .arlamentului, 'n situa*ia actului
administrativ se poate elabora (i de alte organe ale administra*iei
statului.
- 'n al doilea rEnd, acest program 'l face numai ?uvernul, 'n timp ce
actul administrativ se poate elabora (i de alte organe ale
administra*iei statului.
- 'n al treilea rEnd, programul ?uvernului nu se bucur) de prezum*ia
de legalitate, 'n timp ce actul administrativ se bucur) de prezum*ia
de legalitate.
- 'n al patrulea rEnd, un act administrativ se pune direct 'n e"ecutare
dup) ce a fost elaborat, pe cEnd bugetul de stat se e"ecut) de la o
anumit) dat) (i anume de la 8 ianuarie a anului viitor.Deci bugetul
de stat nu este un act juridic de natur) administrativ). Cl este
e"presia unei activit)*i ce are 'n vedere programarea veniturilor (i
c,eltuielilor bugetare raportate la o anumit) perioad) de timp. In
fine bugetul este un program care dobEnde(te for*a obligatorie prin
intermediul unei legi (i, prin urmare, dac) am ajunge la concluzia c)
are natura juridic) a legii, atunci trebuie s) ne raport)m la
accep*iunea formal) a legii (i nu la cea material) a legiiHF
12.No!iunea de proces bugetar.
!onformdispozi*iilor legale, activitatea bugetar) trece prin mai
multe etape, (i anume# elaborarea proiectului bugetului de stat,
adoptarea, promulgarea (i
e"ecutarea bugetului de stat.
Claborare proiectului bugetului de stat este prima etap) a procedurii
bugetare, care cuprinde activitatea de determinare a veniturilor (i
c,eltuielilor bugetului de stat. %doptarea presupune dezbaterea (i
votarea de c)tre .arlament a legii de adoptare a bugetului de stat.
.romulgarea sau remiterea legii bugetare anuale adoptate implic)
analiza efectuat) de .re(edintele statului a legii bugetare anuale,
e"pun'ndu-(i opinia fie de promulgare a legii de adoptare a bugetului
de stat, fie remiterea acesteia .arlamentului. C"ecu*ia bugetar)
const) 'n realizarea veniturilor la termenele (i cuantumul prev)zut
=care reprezint) obliga*ii minime2 (i efectuarea c,eltuielilor conform
destina*iei prev)zute =care reprezint) obliga*ii ma"ime ce nu pot fi
dep)(ite2. %ceast) etap) este cea mai important) deoarece
presupune 'nf)ptuirea concret) a previziunilor adoptate de
.arlament. /nc,eierea e"erci*iului bugetar presupune, 'n baza datelor
furnizate de eviden*a e"ecu*iei bugetare, o dare de seam) complet)
privind modul de realizare a veniturilor (i de efectuare a c,eltuielilor
pentru anul bugetar e"pirat. %(a dar, prin procedura bugetar) se
'n*elegetotalitatea actelor (i opera*iunilor cu caracter normativ (i
te,nic, 'nf)ptuite de organe specializate ale statului, 'n scopul
elabor)rii, adopt)rii, e"ecut)rii (i 'nc,eierii bugetului de stat.
%rticolul 0 al Legii privind sistemul bugetar (i procesul bugetar nr.
314- 5III din +1.67.+99:, men*ioneaz) conceptul de proces bugetar,
ca fiind ;procesul care 'ncepe cu elaborarea bugetului (i se termin)
cu adoptarea d)rii de seam) despre e"ecutarea lui pentru anul
bugetar respectiv<
13.Clasificarea veniturilor $i c8eltuielilor bugetare.
!lasificarea legal) a c,eltuielilor publice din statele contemporane
'nf)*i(eaz) c,eltuielile bugetare (i e"trebugetare, aprobate 'n fiecare
stat, de c)tre organele legislative, prin legile bugetare anuale sau de
finan*e, pe grupe de c,eltuieli constituite tot 'n func*ie de destina*ia
lor, mai mult sau mai pu*in apropiat de cuprinsul clasific)rii A.$.U.
a c,eltuielilor publice. /n Republica oldova, Legea privind
sistemul bugetar (i procesul bugetar nr.
3145III din +1.67.9:, prevede urm)toarele categorii principale de
c,eltuieli bugetare#
pentru autorit)*ile publice (i pentru ap)rarea *)rii.
- social-culturaleB
Icercetare (tiin*ific)B
Idomeniul econimicB
Iinfrastructura public).
La fiecare dintre aceste destina*ii principale, c,eltuielile bugetare
s'nt 'mp)r*ite, din punct de vedere al structurii economice, pe alte
dou) grupe# c,eltuieli curente =de personal, pentru materiale (i
servicii, pentru transferuri etc.2 (i c,eltuieli de capital =pentru
investi*ii (i rezerve de stat2. Indiferent de clasific)rile teoretice,
oficiale (i legale, c,eltuielile publice (i bugetare din statele
contemporane evoluiaz) 'n timp 'nregistr'ndu-se cre(teri diferite ale
cuantumurilor b)ne(ti anuale, av'nd determin)ri (i propor*ii diferite
de la un an la altul
!lasificarea veniturilor bugetare
.artea veniturilor bugetare cuprinde # venituri curente fiscale,
nefiscale, din operatiunile cu capital si transferurile.
-eniturile fiscale. I categorie este formata din impozitul pe venit,
constituind # impozitul pe venit retinut de intreprinderi, institutii si
organizatii B impozitul pe venit calculat de organele fiscale B
impozitul pe venit al intreprinderilor mi"te si celor cu investitii
straine . II categorie o constituie impozitele interne pe marfuri si
servicii # @-% la marfurile produse pe teritoriul R, la serviciile si
la marfurilor importate B impozitul privat B accizele la diferite
produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri #
impozitele asupra comertului international # ta"a vamala B tariful
vamal la marfurile si obiectele importate B incasarile consulare B
ta"ele de e"port.
-eniturile nefiscale. I categorie este formata din venituri din
activitatea de antreprenoriat si de proprietate # dividendele aferente
cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni B venitul net al
Dancii $ationale a oldovei B arenda pentru patrimoniul de stat. II
categorie de venituri nefiscale o constituie unele ta"e si plati
administrative # ta"ele percepute de politia rutiera B ta"a pentru
elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si
certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile
administrative # amenzile aplicate de politia rutiera B amenzile
aplicate de politia economica B veniturile provenite de la confiscari B
amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul -amal.
14./laborarea bugetului de stat.
Claborarea proiectului bugetului de stat al Republicii oldova
revine inisterului de Finan*e organ administrativ de specialitate
financiar). !a prim) etap) a procedurii bugetare de stat, elaborarea
proiectului bugetului anual al statului nostru, comport) 'ndrum)ri
metodologice de specialitate financiar), opera*iuni de estimare (i
calcul a veniturilor (i c,eltuielilor bugetare de c)tre toate institu*iile
(i organele de stat ce au rela*ii cu bugetul de stat, precum (i
stabilirea categoriilor principale de venituri (i c,eltuieli bugetare
anuale de stat sau cu caracter general./ndrumarea metodologic) a
opera*iunilor de elaborare o proiectului bugetului de stat revine
inisterului de Finan*e, care 'n calitatea lui de organ administrativ
central de specialitate financiar), este abilitat s) elaboreze norme
metodologice care conform dispozi*iilor Legii privind sistemul
bugetar (i procesul bugetar nr. 314-5III din +1.67.899:, s'nt
obligatorii pentru to*i agen*ii economici, institu*iile (i organele de
stat care 'ntocmesc bugete proprii .%utorit)*ile publice prezint)
inisterului Finan*elor propunerile proprii de bugete ce includ#
- -eniturile (i c,eltuielile realizate 'n anul bugetar precedentB
--eniturile (i c,eltuielile estimate pentru anul bugetar curentB
- -eniturile (i c,eltuielile estimate pentru anul bugetar viitorB
- -eniturile (i c,eltuielile estimate pentru cel pu*in un an dup) anul
bugetar viitorB
- Justific)rile cerin*elor referitoare la estim)rile preliminare de
venituri (i c,eltuieli distribuite de inisterul Finan*elor (i
rezultatelor estimate ale programelor incluse 'n aceste cerin*e .
Deciziile inisterului Finan*elor referitoare la partea de venituri (i
la partea de c,eltuieli ale bugetului pentru anul bugetar viitor se
transmit autorit)*ilor publice la data stabilit) de ministrul finan*elor.
/n temeiul informa*iei primite, autorit)*ile publice ree"amineaz)
propunerile lor de buget (i le prezint) din nou inisterului
Finan*elor la data stabilit) de ministrul finan*elor.Dac) autorit)*ile
publice nu s'nt de acord cu deciziile inisterului Finan*elor,
divergen*ele e"istente se solu*ioneaz) 'n ultim) instan*) de ?uvern.
Dup) definitivarea elabor)rii proiectului legii bugetare anuale, care
cuprinde ane"ele, inisterul Finan*elor, 'l prezint) ?uvernului
'mpreun) cu nota e"plicativ).?uvernul e"amineaz) proiectul legii
bugetare anuale (i nota e"plicativ) 'naintea adopt)rii ,ot)r'rii. La
solicitarea ?uvernului, inisterul Finan*elor. prezint) informa*ii
sau e"plica*ii adi*ionale referitoare la proiectul legii bugetare anuale
(i la nota e"plicativ).?uvernul stabile(te procedura de apelare de
c)tre autorit)*ile publice a proiectului legii bugetare anuale (i a
notei e"plicative.?uvernul decide includerea amendamentelor la
proiectul legii bugetare anuale (i la nota e"plicativ) (i controleaz)
operarea amendamentelor respective de c)tre inisterul
Finan*elor.Dup) includerea amendamentelor, dac) acestea e"ist),
?uvernul aprob) proiectul legii bugetare anuale. !onform art. +7
alin.=82 din Legea privind sistemul bugetar (i procesul bugetar nr.
3145III din +1.67.9:, ?uvernul prezint) .arlamentului p'n) la 68
octombrie a fiec)rui an proiectul legii bugetare anuale..roiectul
legii bugetare anuale include ane"ele (i este 'nso*it de nota
e"plicativ).%di*ional la proiectul legii bugetare anuale, inisterul
Finan*elor prezint) calculele veniturilor (i c,eltuielilor
bugetare..roiectul legii bugetare anuale este e"aminat de !omisia
Cconomie, Duget (i Finan*e, care prezint) .arlamentului un aviz la
data stabilit) de acesta. !oncomitent, proiectul legii bugetare anuale
este e"aminat de !urtea de !onturi, care prezint) .arlamentului un
aviz la data stabilit) de acesta. .e l'ng) !omisia de specialitate,
proiectul legii bugetare anuale se e"amineaz) de toate !omisiile
permanente (i Direc*ia juridic) a .arlamentului. La data stabilit) de
.arlament, !omisiile permanente (i Direc*ia juridic) prezint)
avizele la proiectul legii bugetare anuale !omisiei Cconomie, Duget
(i Finan*e. /n baza avizelor !omisiilor permanente (i avizului
Direc*iei juridice, !omisia Cconomie, Duget (i Finan*e 'ntocme(te
raportul (i lista de recomand)ri asupra proiectului legii bugetare
anuale (i le prezint) .arlamentului la data stabilit) de
acesta.C"aminarea proiectului legii bugetare anuale 'n .arlament se
efectueaz) 'n trei lecturi. /n fiecare lectur) .arlamentul e"amineaz)
proiectul legii bugetare anuale (i nota e"plicativ).Legea bugetar)
anual) poate fi adoptat) (i 'n dou) lecturi, dac) toate c,estiunile din
lecturile doi (i trei sunt e"aminate 'ntr-o singur) lectur)..'n) la 7
decembrie a fiec)rui an, .arlamentul adopt) legea bugetar) anual),
care va fi promulgat) de .re(edintele statului, apoi va fi publicat) (i
va intr) 'n vigoare la 68 ianuarie a urm)torului an. @ermenul de 7
decembrie are un caracter de orientare (i nu produce nici un efect
juridic dac) a fost 'nc)lcat
1#./9aminarea $i adoptarea legii bugetare anuale.?uvernul
prezint) .arlamentului p'n) la 8 octombrie a fiec)rui an proiectul
legii bugetare anuale. .roiectul legii bugetare anuale include
ane"ele (i este 'nso*it de nota e"plicativ), %di*ional la proiectul
legii bugetare anuale, inisterul Finan*elor prezint) calculele
veniturilor (i c,eltuielilor bugetare. .roiectul legii bugetare anuale
este e"aminat de !urtea de !onturi, care prezint) .arlamentului un
aviz la data stabilit) de acesta. !omisiile permanente ale
.arlamentului e"amineaz) proiectul legii bugetare anuale 'n
condi*iile stabilite de .arlament. La data stabilit) de .arlament,
comisiile permanente prezint) avizele la proiectul legii bugetare
anuale !omisiei pentru buget (i finan*e. /n baza avizelor comisiilor
permanente (i a propriei sale e"amin)ri, !omisia pentru buget (i
finan*e 'ntocme(te raportul (i lista de recomand)ri asupra
proiectului legii bugetare anuale (i le prezint) .arlamentului la data
stabilit) de acesta. .arlamentul e"amineaz) proiectul legii
bugetare anuale, de regul), 'n trei lecturi. /n fiecare lectur)
.arlamentul e"amineaz) proiectul legii bugetare anuale (i nota
e"plicativ) conform prevederilor art.+3-06. Legea bugetar) anual)
poate fi adoptat) (i 'n a doua lectur), cu condi*ia e"amin)rii
c,estiunilor, prev)zute la art.06. /n decursul primei lecturi,
.arlamentul audiaz) raportul ?uvernului (i coraportul !omisiei
pentru buget (i finan*e asupra proiectului legii bugetare anuale (i
e"amineaz)
#a2 direc*iile principale ale politicii bugetar-fiscaleB
b2 concep*iile de baz) ale proiectului.
=+2 .arlamentul aprob), 'n prima lectur), proiectul legii bugetare
anuale (i 'l remite !omisiei pentru buget (i finan*e pentru
preg)tirea de e"aminare 'n a doua lectur).
=02 /n caz de respingere, .arlamentul stabile(te un termen pentru
'mbun)t)*ire (i prezentare repetat) a proiectului legii bugetare
anuale 'n prima lectur)./n decursul lecturii a doua, .arlamentul,
la prezentarea !omisiei pentru buget (i finan*e, e"amineaz)#
a2 veniturile estimate sub form) de calcule (i structura lorB
b2 c,eltuielile estimate, structura (i destina*ia lorB
c2 deficitul sau e"cedentul bugetului de stat.
=+2 .arlamentul aprob), 'n a doua lectur), proiectul legii bugetare
anuale (i 'l remite !omisiei pentru buget (i finan*e pentru
preg)tirea de e"aminare 'n a treia lectur).=02 /n caz de respingere,
.arlamentul stabile(te un termen pentru 'mbun)t)*ire (i prezentare
repetat) a proiectului legii bugetare anuale 'n a doua lectur).
=82 /n decursul lecturii a treia, .arlamentul, la prezentarea
!omisiei pentru buget (i finan*e# a2 e"amineaz) aloca*iile detaliate
pentru autorit)*ile publiceB b2 stabile(te aloca*iile care vor fi
finan*ate 'n mod prioritarB c2 e"amineaz) alte detalieri din legea
bugetar) anual)..'n) la 7 decembrie a fiec)rui an, .arlamentul
adopt) legea bugetar) anual)
1%.5romulgarea legii bugetare anuale.
!onform legii ?uvernul prezinta .arlamentului pina la 8 octombrie
a fiecarui an proiectul legii bugetare anuale. %cesta contine ane"ele
si nota e"plicativa. .roiectul legii bugetare anuale este e"aminat de
!omisia Cconomie, Duget, Finante, care prezinta parlamentului un
aviz de la data stabilita de acesta. C"aminarea .LD% in .arlament
se efectuiaza in trei lecturi. Ca poate fi adoptata si in + lecturi, daca
toate c,estiunile din lecturile + si 0 sunt e"aminate intr-o singura
lectura. %2 C"aminarea in prima lectura # .arlamentul audiaza
raportul ?uverului si coraportul !omisiei Cconomie, Duget, Finante
asupra .LD% si e"amineaza # - directiile principale ale politicii
bugetar-fiscale B - conceptiile de baza ale proiectului. .arlamentul
adopta, in prima lectura, .LD% si il remite !omisiei Curopene,
Duget si Finante pentru .regatirea de e"aminare in a doua lectura.
In caz de respingere .arlamentul stabileste stabileste un termen
pentru imbunatatire si prezentare repetata a .LD% in prima lectura.
D2 C"aminarea in a doua lectura # parlamentul e"amineaza #
veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor B -
c,eltuielile estimate, structura si destinatia lor B - deficitul sau
e"cedentul bugetului de stat.!2C"aminarea in a treia lectura,
.arlamentul# - e"amineaza alocatiile detaliate pentru autoritatile
publice B - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod
prioritar B-e"amineaza alte detalii din legea bugetara anuala..ina la
7 decembrie a fiecarui an, .arlamentul adopta legea bugetara
anuala, care va fi promulgate. .romulgarea legii este actul final si
tine e"clusiv de competenta sefului statului care investeste legea cu
formula e"ecutorie. Decretul de promulgare=+ saptamini2 emis de
.resedintele R este obligatoriu pentru e"ecutarea pe intreg
teritoriul statului, avind caracter normativ. Ulterior, Decretul cu
privire la promulgarea legii bugetare anuale se publica in onitorul
Aficial.
1'.5rocedura e9ecut(rii bugetului de stat.
C"ecutarea bugetului de stat adoptat de .arlament, prin legea
bugetar) anual), presupune, realizarea veniturilor bugetare stabilite
pentru anul 'n curs (i efectuarea c,eltuielilor bugetare pentru aceia(i
perioad).&ub aspect func*ional, pentru opera*iunile de e"ecutare a
bugetului statului se face distinc*ie 'ntre func*ionarii investi*i cu
atribu*ii de conducere (i cei c)rora le revin numai atribu*ii
e"ecutive. .rimii sunt denumi*i e"ecutori de buget =ordonatori de
credite2 , iar a doua categorie de func*ionari cuprinde contabilii cu
atribu*iile specifice e"ecutive, aceast) distinc*ie (i separa*ie de
func*iuni av'nd menirea de a garanta o e"ecu*ie conform) a
bugetului de stat./n termen de 86 zile dup) adoptarea legii bugetare
anuale, inisterul Finan*elor#
- solicit) de la autorit)*ile publice centrale planurile de
finan*are ale acestora, precum (i ale institu*iilor subordonateB
- 'ntocme(te repartiz)ri lunare ale veniturilor prev)zute de
legea bugetar) anual) (i de alte acte legislative. /n termen de 17 de
zile dup) publicarea legii bugetare anuale, inisterul Finan*elor
aprob) repartizarea lunar) a veniturilor (i c,eltuielilor bugetului de
stat conform !lasifica*iei bugetare. /n anumite situa*ii, inisterul
Finan*elor poate aproba aloca*ii pentru fiecare program
guvernamental , cu condi*ia adopt)rii fiec)rui program de acest fel
de .arlament. Repartizarea lunar) se semneaz) de ministrul
finan*elor sau de o persoan) autorizat) de inisterul Finan*elor,
care aprob) cererea de c,eltuieli pentru un scop specific.$ici o
autoritate public) nu poate efectua c,eltuieli f)r) autoriza*ia
semnat) de ministrul finan*elor sau de o persoan) autorizat) de
inisterul Finan*elor. %di*ional la repartizarea lunar), inisterul
Finan*elor, printr-o autoriza*ie suplimentar) =adi*ional)2, poate plasa
oricare alte condi*ii pentru efectuarea c,eltuielilor de c)tre
autorit)*ile publice, dac) aceste condi*ii corspund prevederilor legii
bugetare anuale (i altor acte legislative.La data de 08 decembrie a
fiec)rui an, inisterul Finan*elor 'nc,ide toate conturile desc,ise 'n
decursul anului bugetar curent, pentru a 'ntocmi Raportul anual
despre e"ecutarea bugetului de stat.
1).Considera!ii generale asupra veniturilor bugetare.
&ub aspect juridic, veniturile bugetare reprezint) obliga*ii b)ne(ti
stabilite unilateral, prin acte normative, 'n sarcina tuturor
persoanelor juridice (i fizice care realizeaz) venituri sau de*in bunuri
impozabile sau ta"abile./n aceast) ordine de idei, statu)rile
constitu*ionale precizeaz) 'n mod imperativ, c) ;nici un venit
bugetar nu poate fi prev)zut (i 'ncasat, dac) n-a fost reglementat prin
lege. Cste interzis) perceperea sub orice titlu (i sub orice denumire
de contribu*ii directe sau indirecte, 'n afara celor stabilite prin lege.
24.Criteriile de diferen!iere a veniturilor bugetare.
A.upa sursele de constituire :
- v.b. care se disting in ta"e, impozite, accize sit a"e vamaleB
- v.b. care se constituie din platile pentru pentru serviciile prestate
de institutiile publice B
- v.b. ce se incaseaza din creserea de capital B
- amenzile, penalitatile etc.
,. upa continutul economic :
- venituri bugetare care au continut fiscal =impozite, accizele2 B
- venituri bugetare care nu au continut fiscal =imprumuturile de stat,
donatiile2.
!. Dupa sursele de provenienta #
7 provenite din surse interne ;
7 din surse e9terne.
. dupa apartenenta la verigile sistemului bugetar :
7 venituri care se incaseaza la bugetul de stat=accizele, ta"a
vamala2 B
- venituri care revin bugetelor locale =impozitul pe bunurile
imobiliare2.
/. upa caracterul veniturilor bugetare :
- venituri ordinare, au caracter permanent, se incaseaza cu
regularitate, cum sunt # impozitul pe venit, @-%, accizele s.a.
- venituri e"traordinare, se incaseaza in situatii e"ceptionale, pentru
a acoperi c,eltuielile specifice # lansarea unui imprumut de stat,
emisiunea monetara etc.
10./lementele veniturilor bugetare.
Clementele si trasaturile veniturilor bugetare trebuie sa fie precizate
cu cleritate in actele normative prin care sunt instituite.
Clementele veniturilor bugetare :#$%enumirea venitului bugetar
stabileste legatura economico-financiara si juridica a venitului
respectiv # impozit, ta"a, incasari si contributie.
2$%ebitorul& platitorul& subiectul impunerii sau contribuabilul este
acea .F sau .J care datoreaza, potrivit legii un impozit, o ta"a, ori
este este obligat la efectuarea unor anumite prelevari la bugetul
statului.3)Obiectul impozabil - veniturile sau bunurile impozabile
ori ta"abile specificate prin dispozitiile legilor in vigoare. -enitul
impozabil se poate constitui sub diferite forme # veniturile .F,
veniturile &RL, veniturile &% etc. bunurile impozabile sau ta"abile
pot fi # cladiri, terenuri, mijloace de transport s.a.4)Baza
impozabila- suma venitului, valoarea bunurilor, volumul marfurilor,
valoarea serviciilor prestate asupra carora se aplica cotele
impozitelor, ta"elor s.a. pentru a se determina volumul obligatiilor
banesti ale subiectelor impunerii.
!$'ota de impunere - suma sau procentul care se aplica asupra
bazei impozabile si cu ajutorul carora se calculeaza cuantumul
banesc al fiecarui venit bugetar. &unt folosite doua categorii de cote
de impunere # cote fi"e si cote procentuale. !ote fi"e sunt stabilite
in suma egala, nesc,imbata pe anumita marime a venitului
impozabil, a averii ori situatiei platitorului. !ote procentuale
reprezinta un anumit procent din venitul sau valoarea bunului
impozabil.%+2nitatea de impunere - unitatea de masura in care se
evaluiaza obiectul impozabil # spre e"emplu, in cazul venitului
leul, in cazul bunurilor imobiliare metrul patrat, in cazul
automobilelor centimetrul cub.
'+5erceperea venitului constituie realizarea efectiva a acestuia si
are loc prin mai multe metode # - metoda platii directe, agentii
economici au obligatia sa determine baza impozabila, si sa ac,ite
singuri la timp si integral, impozitul datorat statului Bmetoda
retinerii si varsarii consta in aceea ca atunci cind un agent economic
plateste drepturile banesti unei persoane, are obligatia sa calculeze,
sa retina si sa verse in termenele stabilite de lege la bugetul statului
sumele datorate de acestia B metoda aplicarii de timbre fiscale se
foloseste in cazul aplicarii acestora pe produsele accizate.
)+6ermenul de plata arata data la care sau pina la care un anumit
venit trebuia sa fie varsat la bugetul statului.
($Inlesnirile si facilitatile acordate contribuabililor. Inlesnirile
acordate la plata impozitelor si ta"elor fac parte din masurile si
politica financiara, economica si sociala din R. %ceste inlesniri
sunt # esalonari,scutiri, aminari, deduceri s.a. scopul acestor inlesniri
este sporirea rentabilitatii si stprijinirea familiei, favorizarea
persoanelor in virsta si a celor cu capacitate redusa de munca.
21.Aspectele generale ale c8eltuielilor publice.
Arice c,eltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin
elemental de intrebiuntare a unei sume de bani, cu relevanta
materiala sau te,nico-financiara. !,eltuielile publice de interes
statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor
sau institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de
invatamint, sanatate, protectie sociala si alte activitati care trebuie
finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror formare si
intrebuintare este decisa de organele de stat.Dintre c,eltuielile
publice de interes statal, cele mai importante sunt c,eltuielile
bugetare cu ramificatia impusa in R de cuprinsul bugetului public
national.Dugetul public national este alcatuit din # bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurarii obligatorii de asistenta medicala.
!ategoria c,eltuielilor bugetare cuprinde # c,eltuielile bugetului de
stat,, c,eltuielele bugetelor locale, c,eltuielile bugetului asigurarilor
sociale de stat si c,eltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala.Drept concepte comunitare privind c,eltuielile
bugetare sunt evidentiate urmatoarele # sporirea c,eltuielilor pentru
invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii
si dezvoltare regionalaB politica c,eltuielilor publice sa fie
concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia
impozitele sa nu compromita economiile banesti particulare si nici
investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind finantate cu
preferinta din imprumuturi publice pe termen lung B KKcresterea
c,eltuielilor publice este inevitabilaKK, insa ea trebuie subordonata
cerintelor de ec,ilibru economic si financiar al comunitatii si
statelor membre.
22.Clasificarea c8eltuielilor publice si bugetare.
A+ intre clasific(rile teoretice ale c8eltuielilor publice $i
bugetare, cele mai r)sp'ndite s'nt cele formulate 'n temeiul
criteriilor economic (i al destina*iei specifice..Din punctul de vedere
al venitului na*ional, c,eltuielile publice (i bugetare se 'mpart 'n
dou) grupe#
Ic,eltuieli ce reprezint) o avansare de venit na*ional cums'nt cele
pentru construc*ia, dezvoltarea (i modernizarea 'ntreprinderilor,
altor unit)*i economice produc)toare de bunuri materiale, c)rora li
se al)tur) c,eltuielile pentru formarea rezervelor materiale de stat ;
Ic,eltuieli ce reprezint) un consumde venit na*ional cumsunt cele
pentru func*ionarea organelor de stat legislative, administrative ,
jurisdic*ionale etc., pentru 'ntre*inerea for*elor armate (i a ordinii
publice, precum (i pentru 'nv)*)m'nt, s)n)tate etc
Conform criteriului destina!iei specifice- principalele categorii de
c,eltuieli din statele contemporane s'nt urm)toarele#
-c,eltuieli pentru s)n)tate public), 'nv)*)m'nt (i educa*ie, asisten*)
public)B
-c,eltuieli pentru economia na*ional)B (i
-c,eltuieli cu caracter administrativ pentru organele de stat, ordinea
public) (i for*ele armate .
,+ Clasific(rile oficiale $i legale ale c,eltuielilor publice (i
bugetare s'nt cele instituite prin acte normative ale organiza*iilor
interna*ionale (i ale organelor de conducere statal).
/n Republica oldova, Legea privind sistemul bugetar (i procesul
bugetar nr. 3145III din +1.67.9:, prevede urm)toarele categorii
principale de c,eltuieli bugetare# - pentru autorit)*ile publice (i
pentru ap)rarea *)rii.
- social-culturaleB
- cercetare (tiin*ific)B
- domeniul econimicB
- infrastructura public).
La fiecare dintre aceste destina*ii principale, c,eltuielile bugetare
s'nt 'mp)r*ite, din punct de vedere al structurii economice, pe alte
dou) grupe# c,eltuieli curente =de personal, pentru materiale (i
servicii, pentru transferuri etc.2 (i c,eltuieli de capital =pentru
investi*ii (i rezerve de stat2.
Indiferent de clasific)rile teoretice, oficiale (i legale, c,eltuielile
publice (i bugetare din statele contemporane evoluiaz) 'n timp
'nregistr'ndu-se cre(teri diferite ale cuantumurilor b)ne(ti anuale,
av'nd determin)ri (i propor*ii diferite de la un an la altul.
23.&olul autonomiei locale sub aspect financiar.
!a parte a sistemului bugetar al unei *)ri, bugetele locale
'ndeplinesc un rol comple", care decurge din rolul general al
bugetului de stat. %stfel, bugetul local 'ndepline(te rolul financiar
de mobilizare a resurselor (i de redistribuire a acestora pe plan local
'n func*ie de sarcinile care revin fiec)rei unit)*i administrativ-
teritoriale. /n strEns) leg)tur) cu rolul financiar se afl) rolul
economic, dat fiind faptul c), 'n acest mod, se realizeaz) o corela*ie
mai strEns) 'ntre deciziile de efectuare a c,eltuielilor publice (i
costul real al resurselor implicate. !um administra*iilor locale le
revin o serie de sarcini economice construirea infrastructurii
locale, e"tinderea re*elelor de alimentare cu ap), asigurarea
iluminatului public, organizarea transportului (i gestionarea
'ntreprinderilor statului aflate 'n subordonare local), se presupune
c) finan*area acestor utilit)*i din resursele locale asigur) o
gestionare mai eficient) a resurselor (i elimin) treptele birocratice.
De asemenea, prezum*ia teoretic) a eficacit)*ii c,eltuielilor este
asociat) cu posibilitatea model)rii impozitelor, ta"elor (i
contribu*iilor cet)*enilor, agen*ilor economici, 'n func*ie de
avantajele de care beneficiaz) fiecare dintre ace(tia de pe urma
utilit)*ilor publice. A astfel de corela*ie 'n practic), desigur, nu se
poate realiza cu acurate*e, 'ns) evaluarea nevoilor comunit)*ii locale
se poate face cu mai mult) u(urin*), c,eltuielile efectuate 'n scopul
satisfacerii lor fiind acoperite prin efortul conjugat al colectivit)*ii
locale (i al aloca*iilor primite de la bugetul central.Un rol important
revine bugetului local din punct de vedere socio-cultural. !el mai
important loc 'l ocup) 'n acest sens c,eltuielile cu 'nv)*)mEntul, a
c)rui finan*are cade 'n multe cazuri 'n sarcina administra*iilor
locale. Dugetele locale contribuie 'n mare m)sur) la finan*area
activit)*ilor culturale, dar (i a celor de natur) social), cum ar fi#
asigurarea locuin*elor de tip social pentru cei cu venituri foarte mici,
acordarea asisten*ei sociale, protejarea s)n)t)*ii prin re*eaua de
spitale regionale, asigurarea ordinii publice (i a bun)st)rii publice.
/n m)sura 'n care autorit)*ile administra*iilor publice locale
beneficiaz) de autonomie legislativ), bugetul local poate 'ndeplini (i
un important rol politic. &tabilirea impozitelor (i a contribu*iilor
locale fiind sarcina organelor alese, ca (i modul de alocare al
acestora pe destina*ii, ele pot constitui factori importan*i de
influen*are a electoratului, care are posibilitatea de a urma (i
controla modul 'n care sunt c,eltui*i banii publici pe plan
local.Rolul (i modul de 'ndeplinire a prevederilor bugetare depind
'n mare m)sur) de rela*iile e"istente 'ntre diferitele bugete locale (i
'ntre acestea (i bugetul central, deoarece flu"urile b)ne(ti (i
financiare ce se desf)(oar) 'ntre comunit)*i, precum (i modalitatea
de ec,ilibrare a acestora prin aloca*iile primite de la bugetul de stat
fac s) apar) o serie de variabile care influen*eaz) activitatea
economic) (i financiar) 'n plan local.
24."tructura bugetelor.
&tructura bugetelor poate fi divizata in cea a unitatilor administartiv
teriotriale si cea nationala. &tructura bugetelor unit)*ilor-
administrativ teritoriale poate fi privit) sub dou) aspecte#
Idup) structura ierar,ic) a acestora =pe nivele2B Idup) structura
intern) a fiec)rui buget./n acest conte"t, dac) s) ne referim la
primul aspect, art. 8 al Legii privind finan*ele publice locale
prevede c) bugetele unit)*ilor administrativ-teritoriale s'nt bugetele
satelor =comunelor2, ora(elor =municipiilor2, raioanelor, unit)*ii
teritoriale autonome cu statut juridic special (i bugetul municipiului
!,i(in)u.La fel, 'n continuare, legea prevede c) bugetele unit)*ilor
administrativ-teritoriale s'nt de dou) niveluri#%2de nivelul 'nt'i
acestea s'nt bugetele locale, care reprezint) bugetele satelor
=comunelor2, ora(elor =municipiilor2, cu e"cep*ia municipiului
!,i(in)uBD2bugetele de nivelul al doilea care reprezint) bugetele
raionale, bugetul central al unit)*ii teritoriale autonome cu statut
juridic special (i bugetul municipal !,i(in)u .structura bugetelor
unit)*ilor administrativ-teritoriale de nivelul 'nt'i, putem afirma, c)
acesta reprezint) veniturile (i c,eltuielile acestora, con*inutul c)rora
va fi analizat aparte./ns), bugetele unit)*ilor administrativ-teritoriale
de nivelul al doilea, au structur) mai specific), fiind constituite din#
a2 bugetul raional, care reprezint) totalitatea veniturilor (i
c,eltuielilor necesare e"ercit)rii func*iilor ce s'nt 'n competen*a
raionului conform legisla*iei (i a func*iilor suplimentare delegate de
?uvernBb2 bugetele locale - bugetele satelor =comunelor2, ora(elor
=municipiilor2 din componen*a raionului.
Dugetul unit)*ii teritoriale autonome cu statut juridic special,
constituit din#
a2 bugetul central al unit)*ii teritoriale autonome cu statut juridic
special, care reprezint) totalitatea veniturilor (i c,eltuielilor
necesare e"ercit)rii func*iilor ce s'nt 'n competen*a unit)*ii
teritoriale autonome cu statut juridic special conform legisla*iei (i a
func*iilor suplimentare delegate de ?uvernB
b2 bugetele locale - bugetele satelor =comunelor2, ora(elor
=municipiilor2 din componen*a unit)*ii autonome cu statut juridic
special.Dugetul municipiului D)l*i, constituit din#a2 bugetul
municipal, care reprezint) totalitatea veniturilor (i c,eltuielilor
necesare e"ercit)rii func*iilor ce s'nt 'n competen*a municipiului
conform legisla*iei (i a func*iilor suplimentare delegate de
?uvern;b$ bugetele locale - bugetele satelor =comunelor2 din
componen*a municipiului D)l*i.Dugetul municipiului !,i(in)u,
constituit din#a+ bugetul municipal, care reprezint) totalitatea
veniturilor (i c,eltuielilor necesare e"ercit)rii func*iilor ce s'nt 'n
competen*a municipiului conform legisla*iei (i a func*iilor
suplimentare delegate de ?uvernBb2 bugetele locale - bugetele
satelor =comunelor2 si ale ora(elor din componen*a municipiului
!,i(in)u.
2#.<eniturile bugetelor.
/n practica fiscal) se 'nt'lne(te o mare varietate de venituri bugetare
deosebite ca form) (i con*inut. Impozitele directe se a$eaz( $i se
percep direct de la subiec*i impozabili viz'nd e"isten*a venitului sau
averii. La r'ndul lor, acestea se sub'mpart 'n#8.impozite reale
stabilite 'n leg)tur) cu obiectele materiale# p)m'ntul, cl)dirile,
fabricile, magazinele etc.B+.impozite pe venituri (i din circula*ia
averii care au leg)tur) cu situa*ia personal) a contribuabilului,
a(ez'ndu-se asupra venitului realizat de persoanele fizice (i juridice
sau din circula*ia averii.
/n cadrul impozitelor directe se disting# impozitul pe venitul
persoanelor fizice, impozitul pe venitul persoanelor juridice (i
impozitul pe avere.. /n practic) se utilizeaz) diferite sisteme de
impunere a veniturilor#-impunerea separat), 'n care caz veniturile
provenind din surse diferite se impoziteaz) separat, cu modul de
a(ezare (i cote corespunz)toare provenien*ei lorB
-impunerea global) care const) 'n cumularea veniturilor realizate
din surse diferite de o persoan) (i aplicarea unui singur impozitB-
impunerea mi"t) este o 'mbinare de impunere separat) (i global)
dar, 'n prezent, tendin*a pe plan mondial este de adaptare a
sistemului de impunere pe venitul global care elimin) diferen*ierea
sarcinii fiscale 'n func*ie de natura venitului realizat.
Impozitele indirecte '(i definesc (i delimiteaz) pl)titorii 'n calitate
de consumatori ai bunurilor sau serviciilor, fiind suportate de
ace(tia, indiferent de venituri, avere, profesie sau situa*ia personal).
%ceste impozite afecteaz) puterea de cump)rare a consumatorului,
fiind prev)zute 'n cote procentuale asupra valorii m)rfurilor v'ndute
sau serviciilor prestate. Impozitele indirecte cuprind# ta"ele de
consuma*ie, ta"ele vamale, monopoluri fiscale, precum (i diferite
alte ta"e. Din categoria ta"ele de consuma*ie fac parte accizele (i
ta"a pe valoarea ad)ugat). 3onopolurile fiscale s'nt instituite de
stat asupra produc*iei (iGsau v'nz)rii unor m)rfuri ca# tutun, alcool,
sare, c)r*i de joc etc. onopolurile fiscale pot fi#
- depline c'nd s'nt instituite asupra produc*iei, comer*ului cu
ridicata (i cu am)nuntulB-par*iale c'nd nu cuprind toate aceste
activit)*i. 6a9e vamale pot fi percepute asupra importului,
e"portului (i tranzitului de m)rfuri.
2%.C8eltuielile bugetelor.
- c,eltuieli ce reprezint) o avansare de venit na*ional cum s'nt cele
pentru construc*ia, dezvoltarea (i modernizarea 'ntreprinderilor,
altor unit)*i economice produc)toare de bunuri materiale, c)rora li
se al)tur) c,eltuielile pentru formarea rezervelor materiale de statB
-c,eltuieli ce reprezint) un consum de venit na*ional cum sunt cele
pentru func*ionarea organelor de stat legislative, administrative,
jurisdic*ionale etc., pentru 'ntre*inerea for*elor armate (i a ordinii
publice, precum (i pentru 'nv)*)m'nt, s)n)tate etc. .rima dintre
aceste categorii de c,eltuieli sunt considerate productive, iar cea de
a doua grupeaz) c,eltuielile considerate neproductive. Deasemenea
sunt c,eltuieli#
-c,eltuieli pentru s)n)tate public), 'nv)*)m'nt (i educa*ie, asisten*)
public)B
-c,eltuieli pentru economia na*ional)B (i
-c,eltuieli cu caracter administrativ pentru organele de stat, ordinea
public) (i for*ele armate.
2'./laborarea- adoptarea i e9ecutarea bugetelor 2A6.
.rocesul de elaborare a bugetelor unit)*ilor administrativ-teritoriale
'n Republica oldova mai 'ntEi ia 'n considerare prevederile
politicilor bugetar-fiscale (i monetar-creditare macroeconomice.
@oate unit)*ile adm.-ter. dispun de autonomie financiar) si au
dreptul s)-(i elaboreze (i s) adopte bugetul anual propriu 'n limita
resurselor financiare disponibile, care e format din venituri proprii,
defalc)ri de la veniturile generale de stat (i transferuri din fondul de
sus*inere financiar) a teritoriilor creat 'n componen*a bugetului de
stat. La baza elabor)rii bugetelor unit)*ilor administrativ-teritoriale
este instituit principiul autonomiei financiare. .lanificarea bugetului
este strict indicata de Legea finan*elor publice locale. %naliza
proiectelor de bugete ale raioanelor, unit)*ii teritoriale autonome cu
statut juridic special, municipiului D)l*i (i municipiului !,i(in)u are
caracter consultativ. inisterul Finan*elor poate cere de la
autorit)*ile e"ecutive ale unit)*ilor adm.-ter. de nivelul II sau ale
municipiului D)l*i s) modifice proiectele de buget 'n cazul 'n care
acestea contravin prevederilor legale. La elaborarea pronosticului
bugetului la venituri . Claborarea pronosticului c,eltuielilor
bugetelor unit)*ilor administrativ-teritoriale pentru 'ntre*inerea
institu*iilor publice (i finan*area integral) sau par*ial) a altor
activit)*i se efectueaz) 'n baza unor normative unice de c,eltuieli pe
locuitor, 'n baza c)rora se stabilesc rela*iile interbugetare respective.
procedura de adoptare a bugetelor unitatilor administrative7
teritoriale
%utoritatea e"ecutiv) a unit)*ii adm-ter de nivelul I prezint), cel
tErziu la data de 87 noiembrie a anului 'n curs, proiectul bugetului
local pe anul urm)tor spre e"aminare (i aprobare consiliului local.
.roiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local
include# a2 proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea
bugetuluiB b2 ane"ele la proiectul deciziei, 'n c2 cuantumul fondului
de rezerv)B d2 alte date adi*ionale elabor)rii proiectului bugetuluiB e2
nota e"plicativ) la proiectul bugetului. %poi consiliul local
e"amineaz) proiectul bugetului local 'n dou) lecturi (i cel tErziu la
data de 87 decembrie a anului 'n curs acesta aprob) bugetul local pe
anul bugetar urm)tor.In cazul bugetelor unit)*ilor administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea, procedura de elaborare (i adoptare nu
difer) esen*ial de procedura bugetar) parcurs) de nivelul
'ntEi.%utoritatea e"ecutiv) a unit)*ii administrativ-teritoriale de
nivelul II (i a municipiului D)l*i, prezint), printr-o dispozi*ie, cel
tErziu la data de 8 noiembrie, proiectul bugetului U%@ de nivelul II
(i proiectul bugetului mun. D)l*i spre e"aminare (i aprobare
autorit)*ii reprezentative (i deliberative respective..roiectul include#
a2 proiectul deciziei autorit)*ii reprezentative (i deliberativeprivind
aprobarea bugetuluiB b2 ane"ele la proiectul deciziei =veniturile (i
c,eltuielile bugetului respectiv prev)zute pentru anul bugetar
urm)torB normativele defalc)rilor de la veniturile generale de stat la
bugetele localeB fondurile specialeB transferurile de la bugetul
respectiv la bugetele localeB c2 alte date adi*ionale elabor)rii
proiectului bugetuluiB d2 nota e"plicativ) la proiectul
bugetului.Dugetul se e"amineaza 'n dou) lecturi. Ins), spre
deosebire de primul caz, 'n cel de-al doilea legea stabile(te e"pres
c,estiunile ce trebuiesc e"aminate 'n prima lectur), precum (i 'n a
doua. %poi se aprob) bugetele respective pe anul bugetar urm)tor
cel tErziu la data de 86 decembrie a anului 'n curs.Daca nu se
aproba pina la pEn) 08 decembrie, finan*area c,eltuielilor se
efectueaz) lunar propor*ional m)rimii de 8G8+ parte din suma
c,eltuielilor, conform clasifica*iei bugetare pe anul bugetar
precedent, 'n limita resurselor financiare disponibile, pEn) la
aprobarea noului buget.
2).Caracterizarea general( a asigur(rilor sociale de stat.
%sigur)rile sociale reprezint) ansamblul de m)suri constEnd 'n
indemnizaii, prestatii si servicii, care se asigur) de c)tre stat, 'n
cazul producerii efectelor unor riscuri sociale stabilite prin lege. De
asemenea, ele constituie# verig) important) a sistemului financiar i
de credit, cuprinzEnd acele relatii economice ,e"primate 'n form)
b)neasc), prin mijlocirea c)rora se repartizeaz) i se utilizeaz)
fondurile b)nesti necesare ocrotirii personalului muncitor,
cooperatorilor i membrilor lor de familieBcel mai important mijloc
de realizare a protectiei populatiei active, 'n special a salariatilor, 'n
caz de pierdere a veniturilor din cauz) de somaj, maternitate,
'mboln)viri, invaliditate, precum si a populatiei inactive cauzat) de
b)trEnete sau decesul asiguratului cu mostenitori dependenti - f)r)
posibilit)ti de a se 'ntrine pe cont propriu. &ub aspect financiar,
asigur)rile sociale particip) la repartitia unei p)rti produsul naional
brut, constituind un mijloc de control asupra form)rii repartiz)rii i
utilizarii acestuia, cEnd se alimenteaza, se repartizeaz)s i se
utilizeaz) fondurile asigur)rilor sociale.!ontinutul economic al
asigur)rilor sociale este determinat de tr)s)turile orEnduirii social-
economice.%sigur)rile sociale constituie acea parte a relaiilor
social-economice b)neti cu ajutorul c)rora - 'n procesul repartitiei
produsului national brut - se formeaz), se repartizeaz), se
gestioneaz) si se utilizeaz) fondurile b)neti necesare ocrotirii
obligatorii a salariatilor si pensionarilor din companiile nationale,
regiile autonome, societ)tile comerciale, din reteaua cooperatiei de
consum si de credit, a membrilor cooperatiei mestesug)reti i a
unit)ilor agricole, a avocatilor, a agricultorilor, a mestesugarilor cu
ateliere proprii, a 'ntreprinz)torilor particulari etc.. De asemenea,
asigur)rilor sociale ocrotestec si membrii familiilor persoanelor de
mai sus.
%sigur)rile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protectie i de
ajutorare a cet)tenilor activi, a pensionarilor si a membrilor lor de
familie, care const) 'n acordarea de c)tre stat sau anumite organizaii
de indemnizaii, ajutoare, pensii, trimiteri la odi,n), la tratament
balnear si alte gratuit)ti, 'n perioad 'n care se g)sesc, temporar sau
definitiv, 'n incapacitate de munc) sau 'n alte cazuri cEnd ajutorarea
este necesar).
20.Casa Na!ional( de Asigur(ri "ociale.
!asa $ationala de %sigurari &ociale institutie publica autonoma
de interes general, cu personalitate juridica, ce administreaza si
gestioneaza sistemul public de asigurari sociale.
!$%& prin intermediul @rezoreriei de &tat a inisterului
Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor sociale de stat, crae este
format din fonduri de a.s. pletite de contribuabilii sistemului public
de asigurari sociale de stat. La baza sistemului financiar al !$%& se
afla bugetul a.s. de stat patre componenta a bugetului public
national, care se aproba anual prin lege. %ceasta institutie e condusa
de catre un presedinte desemnat de ?uvern. .resedintele !$%& este
ordonatorul principal de credite pentru bugetul a.s.s. %ctivitatea
!$%& e supraveg,eata de catre !onsiliul de administratie compus
din 8+ persoane. .resedintele !onsiliului de %dministratie este
ministrul munci siprotectiei sociale. !onsiliul de %dministratie e
format din reprezentanti ai &indicatelor, .atronatelor, ?uvernului si
organizatiilor de pensionari. Deciziile !onsiliului de administrare se
adopta cu majoritatea voturilor membrilor lui, daca e cazul paritatii
de voturi, cel al presedintelui consiliului este decisiv. !,eltuielile de
functionare si organizare a sitemului public de asigurari sociale se
suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat. %ceste c,eltuieli se
stabilesc in prportie de pina la 7L anual raportate la c,eltuielile
anuale totale.
34.C8eltuielile bugetare pentru asigur(rile sociale de stat.
!,eltuielile bugetare pentru a.s.s au urmatoarea destinatie # - pensii
pentru munca desfasurata pina la depasirea limitei legale de virsta B
- pensiile acordate pentru pierderae capacitatii de munca, pentru
accidente de munca, boala profesionala =pensii de invaliditate2B -
pensiile de urmas se acorda copiilor pina la o anumita virsta, ai
asiguratilor decedati si ai sotilor acestora B - indemnizatii pentru
incapacitatea temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de
accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca B
- prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor, e" reducerea
programului de lucru sau trecerea temporara la un post mai usor, se
acorda pentru tratament balneo-climateric B - indemnizatii pentru
maternitate si pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului
bolnav. Indemnizatia de maternitate este o forma de protectie
sociala ce consta intr-o suma de bani acordata prin sistemul public
de a.s. femeilor asigurate. Indemnizatia pentru cresterea copilului
sauingrijirea copilului bolnav este un mod de sprijin banesc ce se
acorda prin sistemul public de a.s. persoanei asigurate B - ajutorul de
somaj este o forma de protectie sociala a persoanei asigurate apta
pentru munca si neincadrate B - ajutorul banesc in caz de deces al
salariatului sau al membrilor familiilor acestuia consta intr-o suma
de bani. Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti
de asigurari sociale se calculeaza in temeiul unor norme speciale,
care garanteaza acordarea acestor pensii, indemnizatii si ajutoare in
mod individual
31.<eniturile bugetului asigur(rilor sociale de stat i a
fondurilor de asigurare medical(.
A+<eniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari
sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri prevazute de
lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei
de a.s. datorate de asiguratii angajati cu !I.
6ransferurile sunt a II7a categorie a veniturilor bugetului a.s.s.
Cle sunt effectuate pentru acoperirea unor c,eltuieli ale bugetului
a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. @ransferul se apare doar
dupa terminarea rezervei bugetului a.s.s. Dobinzile- sume de bani,
care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor
disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.
3ajorarile de intirziere se platesc de contribuabil in cazul
neac,itarii la termene legale a contributiilor in bugetul
a.s.s.).*eniturile fondurilor asigurrilor obligatorii de asistent
medical provin din primele de asigurare obligatorie de asisten*)
medical), transferurile =subven*iile2+:4 din bugetul de stat (i din
alte venituri =din dobEnzi, major)ri de 'ntErziere2 prev)zute de
lege.!ategoriile de pl)titori, c)rora prima li se calculeaz) 'n calitate
de contribu*ie procentual) la salariu (i la alte forme de retribuire a
muncii, la onorarii, ac,it) primele de asigurare obligatorie de
asisten*) medical) o dat) pe lun), la momentul 'ncas)rii mijloacelor
financiare pentru retribuirea muncii..ersoanelor fizice, care
desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor, li se calculeaz) contribu*ia 'n
form) de sum) fi") (i vor ac,ita integral cuantumul anual al
primelor de asigurare obligatorie de asisten*) medical) pEn) la data
de 86 a primei luni a anului respectiv de gestiune. .ersoanele
fizice, care nici nu sunt angajate (i nici nu desf)(oar) activitate
de 'ntreprinz)tor, vor ac,ita integral cuantumul anual al primelor de
asigurare, calculate 'n form) de sum) fi"), pEn) la data de 86 a
primei luni a anului respectiv de gestiune. @ransferurile constituie a
doua categorie important) a veniturilor fondurilor asigur)rilor
obligatorii de asisten*) medical).inisterul Finan*elor va vira o dat)
pe lun) 'n contul !ompaniei $a*ionale de %sigur)ri 'n edicin)
transferuri =subven*ii2, dar nu mai tErziu de data de 86 a lunii
corespunz)toare, calculate ca prime de asigurare obligatorie de
asisten*) medical) pentru categoriile de persoane neangajate, pentru
care pl)titor al primelor de asigurare este ?uvernul Republicii
oldova.%lte venituri sunt# dobEnzile (i major)rile de 'ntErziere.
ajor)rile de 'ntErziere sunt pl)tite de persoana asigurat) 'n cazul
neac,it)rii la termenele legale a primelor de asigurare 'n fondurile
asigur)rilor obligatorii de asisten*) medical). %ceste venituri au un
caracter ocazional (i apar 'n situa*ia cEnd pl)titorii primelor nu (i-au
onorat obliga*iile cu caracter public. DobEnzile sunt sumele de bani,
care pot constitui venituri bugetare, 'n cazul apari*iei
disponibilit)*ilor b)ne(ti 'nMfondurile asigur)rilor obligatorii de
asisten*) medical), fiind 'nc,eiate conven*ii de depozit de
!ompania $a*ional) de %sigur)ri 'n edicin) cu trezoreria statului
sau cu societ)*ile bancare.
32.No!iuni generale privind .mprumutul public $i datoria de
stat.
Din punct de vedere terminologic, e"presia ;'mprumut public< este
sinonim) cu ;creditul public< , iar 'n sfera acestuia se cuprinde
'mprumuturile at't de stat, c't (i ale unit)*ilor administrativ-
teritoriale./n conformitate cu regulile generale care domin) materia
contractelor , 'n cazil oric)rui contract sinalagmatic, fiecare parte se
oblig) d) ofere celeilalte un ec,ivalent pentru presta*ia pe care o
prime(te /mprumuturile de stat s'nt contractate de la persoanele
fizice (i juridice sau de la alte state, ori de la organiza*ii financiare
(i bancare interna*ionale. .entru e"primarea propor*iei cantitative a
acestor 'mprumuturi este utilizat) (i s-a r)sp'ndit preferen*ial
e"presia ;datorie de stat< care a ajuns s) fie un indicator ce reflect)
situa*ia financiar) a statelor la un moment dat.De fapt datoria de
stat este ceracterizat) ca ;sum) total) a datoriei de stat interne (i a
datoriei de stat e"terne, contractate de inisterul Finan*elor 'n
numele Republicii oldova, e"primat) 'n moned) na*ional).
33.atoria de stat intern(.
Datorie de stat intern) este parte integrant) a datoriei de stat,
reprezent'nd totalul sumelor principale ale tuturor obliga*iilor
directe neonorate, contractate de inistrul Finan*elor 'n numele
Republicii oldova 'n moned) na*ional). Instrumente generatoare
de datorie de stat intern) s'nt# a2 ,'rtiile de valoare de statB
b2'mprumuturile de la Danca $a*ional) a oldovei (i institu*iile
financiare ale Republicii oldovaB
c2alte instrumente generatoare de datorie de stat inern).
ijloacele 'n moned) na*ional) ob*inute din 'mprumuturile de stat
interne, contractate de inisterul Finan*elor 'n limitele plafoanelor
stabilite de legea bugetar) anual), se utilizeaz) pentru#
Iacoperirea deficitului bugetului de statB
Istingerea datoriei de stat interne, contractate anteriorB
Iacoperirea decalajului de cas) 'n bugetul de statBIacoperirea
c,eltuielilor rezultate din emiterea 'mprumuturilor de stat
interneBIfinan*area proiectelor de investi*ii.?uvernul, 'n persoana
inisterului Finan*elor, asigur) gestionarea datoriei de stat interne
prin organizarea (i eviden*a ramburs)rii acesteia, calculul (i plata
dob'nzii, precum (i prin efectuarea altor opera*iuni specifice.
3#.1aran!iile de stat pentru .mprumuturi.?aran*ie de stat pentru
'mprumuturi este suma tuturor garan*iilor de stat pentru
'mprumuturi acordate de inisterul Finan*elor 'n numele Republicii
oldova. .entru garan*iile de stat pentru 'mprumuturi interne 'n
legea bugetar) anual) se stabilesc urm)toarele limite# Iraportul
dintre suma defalc)rilor bugetare 'n fondul de risc (i suma
c,eltuielilor anuale prev)zute 'n bugetul de stat pentru serviciul
datoriei de statBIgaran*iile de stat pentru 'mprumuturile interne se
acord) 'n limita resurselor fondului de risc care includ mijloacele
bugetare prev)zite 'n legea bugetar) anual) (i defalc)rile agen*ilor
economici pentru garan*iile de stat acordate anterior.Fondul de risc
este fondul e"trabugetar, creat (i administrat de inisterul
Finan*elor, 'n care se acumuleaz) mijloacele destinate e"ecut)rii
garan*iilor de stat.?aran*ii de stat pentru 'mprumuturi interne (i
e"terne este partea integrant) a garan*iilor de stat pentru
'mprumuturi, reprezent'nd suma tuturor obliga*iilor condi*ionale,
contractate de inisterul Finan*elor 'n numele Republicii oldova
pentru a pl)ti institu*iilor creditoare sumele e"primate 'n moned)
na*ional) =pentru 'mprumuturi interne2 sau 'n valut) str)in) =pentru
'mprumuturi e"terne2, 'n conformitate cu contractele de garan*ie sau
acordurile de garan*ie.
34.atoria de stat e9tern(.
!onform dispozi*iilor legii noastre de specialitate, instrumente
generatoare de datorie de stat e"tern) s'nt#
I,'rtiile de valoare de stat, reprezent'nd un contract de 'mprumut cu
valoare e"primat) 'n orice moned) legal), cu e"cep*ia monedei
na*ionaleB
I'mprumuturile de la guvernele altor state, de la agen*iile guvernelor
altor stateB
I'mprumuturile de la institu*ii financiare str)ine, organiza*ii
financiare interna*ionaleB
Ialte 'mprumuturi bilaterale sau multilaterale.
ijloacele ob*inute de 'mprumuturile de stat e"terne se utilizeaz)
pentru# a2 %coperirea deficitului bugetului de stat. ijloacele
valutare ob*inute din 'mprumuturile de stat e"terne, contractate de
inisterul Finan*elor 'n numele Republicii oldova pentru
acoperirea deficitului bugetului de stat, se v'nd la pia*a valutar),
mijloacele 'n moned) na*ional) fiind transferate 'n contrul
@rezoreriei.
b2 &us*inerea balan*ei de pl)*i. Cvolu*ia datoriei e"terne rezult) din
'mprumuturile contractate de stat (i din 'mprumuturi garantate de
stat se urm)re(te 'n conte"tul elabor)rii (i e"ecu*iei balan*ei de pl)*i
e"terne elaborate anual de inisterul Finan*elor 'n colaborare de
Danca $a*ional) a oldovei. Despre e"ecu*ia curent) a acestei
balan*e ?uvernul este informat semestrial, iar e"ecu*ia anual) a
balan*ei de pl)*i e"terne este prezentat) de ?uvern =reprezentat de
inisterul Finan*elor2, spre aprobare parlamentar).
c2 Finan*area proiectelor de investi*ii pentru dezvoltarea domeniilor
prioritare ale economiei. ijloacele ob*inute din 'mprumuturile de
stat e"terne, contractate de inisterul Finan*elor 'n numele
Republicii oldova pentru finan*area investi*iilor (i importurilor,
fiind utilizate pentru# crearea de noi locuri de munc) (i sus*inerea
'ntreprinderilor privatizate (i de stat 'n ordinea priorit)*ilor
economice (i sociale fi"ate de ?uvernB producerea de bunuri (i
servicii pentru e"port sau de bunuri (i servicii ce le 'nlocuesc pe
cele de importB finan*area proiectelor de investi*ii 'n infrastructur),
inclusiv 'n infrastructura social)B alte scopuri stabilite de ?uvern.
d2 Importul de materie prim), resurse energetice (i de alte produse.
/ntru asigurarea securit)*ii economice (i energetice a Republicii
oldova s'nt contractate 'mprumuturi de stat e"terne pentru
necesit)*i curente (iGsau e"cep*ionale, fiind ac,izi*ionate anumite
produse energetice de interes stategic, vital pentru republica noastr).
e2 Anorarea obliga*iilor asumate prin acordarea garan*iilor de stat
pentru 'mprumuturi. ?aran*iile de stat asigur) rambursarea integral)
sau par*ial) a sumei principale a 'mprumutului garantat de stat (i
plata dob'nzii aferente dac) plata dob'nzii este stipulat) 'n
contractul =acordul2 de garan*ie.
f2 &erviciul, refinan*area (i reac,izi*ionarea datoriei contractate
anterior. ijloacele ob*inute din 'mprumuturile de stat e"terne mai
s'nt utilizate (i 'n condi*iile de mic(orare a datoriei de stat e"terne
prin plata datoriilor care au fost contractate anterior (i asigur) ca
soldul net al 'mprumuturilor noi s) nu dep)(easc) plafonul datoriei
de stat e"terne, reglementat de legea bugetar) anual).
g2 Finan*area c,eltuielilor legate de lic,idarea consecin*elor
calamit)*ilor naturale (i altor situa*ii e"traordinare. !onform art. 08
lit.<c< din Legea privind datoria de stat (i garan*iile de stat, anumite
mijloace ob*inute din 'mprumuturile de stat e"terne, contractate de
inisterul Finan*elor 'n numele Republicii oldova, pot fi
direc*ionate 'n caz de necesitate pentru finan*area anumitor
c,eltuieli pentru lic,idarea unor cazuri de for*) major), ce nu s'nt
dependente de ac*iunile omului (i nu pot fi prev)zute (i 'nl)turate
prin ac*iunile omului.
,2 Finan*area c,eltuielilor rezonabile legate de contractarea datoriei
de stat e"terne. /n acest conte"t, se ia 'n vedere anumite c,eltuieli
organiza*ionale (i procedurale inerente legate de contractarea
datoriei de stat e"terne, 'ncep'nd cu diferen*ele de curs la sc,imbul
din valut) str)in) 'n na*ional), c't (i unele activit)*i de protocol
necesare la negocierea 'mprumuturilor de stat e"terne.
/mprumuturile de stat e"terne contractate de inisterul Finan*elor
'n numele Republicii oldova s'nt valorificate prin intermediul
b)ncilor comerciale fiind agen*i fiscali ai statului iar 'n cazuri
e"cep*ionale, prin intermediul D)ncii $a*ionale a oldovei, cu
consim*)m'ntul acesteia. inisterul Finan*elor ramburseaz) (i
efectuiaz) pl)*ile aferente serviciului datoriei de stat e"terne prin
intermediul D)ncii $a*ionale a oldovei
3%.3odificarea $i stingerea datoriei de stat.
!onsolidarea 'mprumutului de stat este de fapt prelungirea
termenului de rambursare a unui 'mprumut de stat. /n acest sens, un
'mprumut pe termen scurt este prelungit (i transformat 'n 'mprumut
pe termen mediu sau lung (i de asemenea un 'mprumut pe termen
mijlociu poate fi prelungit (i transformat 'n 'mprumut pe termen
lung.
!onversiunea 'mprumuturilor de stat este un procedeu tot de
modificare a condi*iilor unor 'mprumuturi de stat 'ns) numai privind
dob'nda (i anume de reducere a procentului dob'nzii, procedeu care
este considerat aplicabil e"clusiv 'mprumuturilor de stat interne.
Datorit) specificului de modificare a unuia dintre elementului
'mprumutului intern de stat, din punct de vedere al naturii juridice,
conversiunea poate fi caracterizat) ca o nova*ie a datoriei publice
datorit) substituirii unei datorii vec,i cu o datorie nou) .
%mortizarea 'mprumuturilor de stat a fost caracterizat) 'n mod
tradi*ional ca ;mijloc de reducere a datoriei publice< care produce o
reducere a capitalului 'mprumutat (i se deosebe(te de conversiune
care const) 'n reducerea numai a dob'nzii cuvenit) creditorului.
/n mod practic, amortizarea implic) opera*iunea de rambursare sau
r)scump)rare a titlurilor valorice de 'mprumut, cu efectul de
stingere a datoriei publice. /n acest sens s-a afirmat c) ;amortizarea
stinge treptat o datorie prin pl)*i la termene fi"e ori periodice ceea
ce constituie procedeul normal de rambursare a datoriei publice<
3'.&ecreditarea. =mprumuturile publice angajate de unit(!ile
administrativ7teritoriale.
/mprumutul publice angajate de unit)*ile administrativ-teritoriale
reprezint) o obliga*ie care urmeaz) a fi onorat) din veniturile
bugetului unit)*ii administrativ-teritoriale respective 'n conformitate
cu clauzele contractului de 'mprumut.
.rin 'mprumut acordat unit)*ilor administrativ-teritoriale s'nt
considerate mijloace financiare rambursabile, acordate pe un anumit
termen =scaden*)2, cu calcularea, de regul) a unei dob'nzi,
respect'nd regimul public legal al acestor 'mprumuturi .
?uvernul, autoritatea administra*iei publice centrale nu au nici o
obliga*ie pentru plata mijloacelor conform contractelor de 'mprumut
'nc,eiate de autorit)*ile administra*iei publice locale, cu e"cep*ia
c'nd reglementarea legislativ) prevede e"pres aceast) situa*ie. Drept
efect, ?uvernul Republicii oldova, autoritatea administra*iei
publice centrale nu pot fi invocate drept garan*i ai ramburs)rii
datoriei conform contractului de 'mprumut 'nc,eiat de autoritatea
administra*iei publice locale.
3).No!iuni generale privind organizarea controlului financiar.
Dupa scopul sau, controlul financiar este o activitate de verificare a
respectarii si aplicarii conforme a normelor juridice referitoare la
formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului si celorlalte
entitati sau colectivitati publice. %ctele si operatiunile de control
financiar constau in verificari documentare si faptice, aprecieri si
concluzii si eventual sanctionari. %ctivitatea de control se face de
catre organe si persoane special abilitate prin lege cu aceste
atributii. C"ercitarea controlului financiar este necesara asupra
activitatii tuturor organelor de stat, institutiilor si autoritatilor
publice centrale si locale. Arganele de control financiar sunt
organizate intr-o anumita ierar,ie. %stazi controlul financiar este
reglementat ca un control al e"ecutarii bugetului de stat, bugetul
asigurarilor sociale de statN menit sa asigure conformitatea
e"ecutarii O Dugetului .ublic $ational P.
30.Inspec!ia financiar(.
isiunea Inspec*iei financiare const) 'n protec*ia intereselor
financiare publice ale statului prin e"ercitarea, conform principiilor
transparen*ei (i legalit)*ii, a controlului financiar centralizat al
inisterului Finan*elor privind conformitatea cu legisla*ia a
opera*iunilor (i tranzac*iilor ce *in de gestionarea resurselor
bugetului public na*ional (i patrimoniului public.
1+ *unc!iile de baz( ale Inspec!iei financiare s'nt#
a2 inspectarea financiar) a opera*iunilor (i a tranzac*iilor privind
respectarea cadrului normativ 'n domeniul bugetar (i economico-
financiarB
b2 detectarea prejudiciilor Giregularit)*ilor la entit)*ile supuse
inspect)rii =controlului2 financiare, pe aspectele prev)zute 'n
prezentul
+2 /n procesul efectu)rii inspect)rilor =controalelor2 financiare,
Inspec*ia financiar) coopereaz), 'n caz de necesitate, cu alte
autorit)*i de inspectare (i control.
02 Inspectarea =controlul2 financiar) se desf)(oar)# a2 conform
programului de activitate elaborat pe tematici propuse de autorit)*ile
publice (i incluse 'n baza evalu)rii riscurilor, coordonate cu
inisterul Finan*elorB
b2 la solicitarea %paratului .re(edintelui Republicii oldova,
.arlamentului, ?uvernului, !ur*ii de !onturi (i inisterului
Finan*elorB
c2 la solicitarea organelor de dreptB d2 'n baza solicit)rilor,
peti*iilor (i informa*iilor, inclusiv parvenite de la autorit)*ile publice
centrale (i locale, privind 'nc)lcarea disciplinei financiare 'n
activitatea entit)*ilor specificate 'n pct.: al prezentului Regulament.
/n cazurile men*ionate la lit. d2 a prezentului subpunct, asupra
efectu)rii inspect)rii =controlului2 financiare decide inisterul
Finan*elor. /n e"ercitarea func*iilor sale, Inspec*ia financiar)
efectueaz) inspect)ri financiare la# a2 autorit)*ile publice centrale
(i locale (i institu*iile subordonate (iGsau fondate de c)tre acestea, pe
aspecte ce *in de utilizarea resurselor finan*ate sau contractate de la
bugetul public na*ional, a granturilor (i a mijloacelor oferite de c)tre
donatorii interni (i e"terni, raportarea datoriei publice, procedurile
de ac,izi*ie public), precum (i gestionarea conform) a activelor (i
pasivelorB b2 la 'ntreprinderile de stat (i cele municipale, la
societ)*ile comerciale 'n al c)ror capital social statul de*ine o cot)-
parte, precum (i la persoanele afiliate, pe aspecte ce *in de utilizarea
patrimoniului public, corectitudinea defalc)rilor la buget (i
ac,itarea dividendelor, disciplina pre*urilor (i tarifelor reglementate
de statB
c2 la alte persoane fizice (i juridice, care utilizeaz) mijloace
financiare publice (i gestioneaz) patrimoniu public, pe aspecte ce
*in de corectitudinea efectu)rii opera*iunilor (i tranzac*iilor
economice din mijloace financiare publice (i pe aspecte ce *in de
respectarea cadrului normativ privind procedura de utilizare a
granturilor oferite de donatorii interni $i e9terni.
1+ =n cadrul e9ercit(rii func!iilor sale Inspec!ia financiar(
a2 efectueaz) inspect)ri =controale2 financiare la entit)*ile
specificate la pct. : al prezentului RegulamentB
b2 efectueaz) controale de contrapunere la alte entit)*i, indiferent de
forma de proprietate (i genul de activitate, care au raporturi
economico-financiare cu entit)*ile supuse inspect)rii =controlului2
financiare, precum (i la antreprenori (i subantreprenori, care au
acordat =livrat2 servicii =m)rfuri2, au e"ecutat lucr)ri pentru acesteaB
c2 organizeaz), dup) caz, inspect)ri =controale2 repetate (i
suplimentare, inclusiv 'n cazurile de dezacorduri (i contest)ri
'naintate de c)tre entit)*ile supuse inspect)rii =controlului2
financiareB
d2 elaboreaz) regulamente, codul de conduit) al angaja*ilor cu
func*ii de inspectare =control2 financiar), instruc*iuni (i norme
metodologice privind activitatea de inspectare =control2 financiar),
ce reglementeaz) procedurile privind ini*ierea inspect)rilor, durata
(i perioada supus) inspect)rii, termenele de 'ntocmire a raportului
privind rezultatele inspect)rii =controlului2 financiare, termenul (i
modalitatea de informare a entit)*ii supuse inspect)rii =controlului2
financiare, care se aprob) de ministrul finan*elor (i se public) 'n
onitorul Aficial al Republicii oldovaB
e2 elaboreaz) programul de activitate, care se coordoneaz) cu
inisterul Finan*elor (i se aprob) de !onsiliul coordonator al
Inspec*iei financiareB
f2 'ntocme(te (i prezint) informa*ii privind rezultatele activit)*ii de
inspectare =control2 financiar) inisterului Finan*elor (i organelor
interesateB
g2 adopt) ,ot)r'ri (i decizii privind aplicarea sanc*iunilor pecuniare,
precum (i decizii de ree(alonare a sanc*iunilor aplicateB
,2 transmite &erviciului fiscal materialele pentru eviden*) (i
'ncasarea sumelor calculate la bugetB
44.Curtea de Conturi a &. 3.
!urtea de !onturi este unica autoritate public) a statului care
e"ercit) controlul asupra form)rii, administr)rii (i 'ntrebuin*)rii
resurselor financiare publice (i administr)rii patrimoniului public
prin realizarea auditului e"tern 'n sectorul public 'n calitate de
institu*ie suprem) de audit (i este protejat) legal de interferen*a din
partea organelor de drept sau cu func*ii de control. =+2 !urtea de
!onturi este persoan) juridic) de drept public, finan*at) integral din
bugetul de stat, (i dispune de (tampil) cu imaginea &temei de &tat a
Republicii oldova. =02 &ediul !ur*ii de !onturi este 'n municipiul
!,i(in)u.
Abiectivele generale ale activit)*ii !ur*ii de !onturi s'nt# a2
evaluarea regularit)*ii, legalit)*ii, conformit)*ii, economicit)*ii,
eficien*ei (i eficacit)*ii gestion)rii resurselor financiare publice (i a
patrimoniului publicB
b2 promovarea standardelor, recunoscute interna*ional, privind
transparen*a (i responsabilitatea 'n domeniul managementului
finan*elor publiceB
c2 asigurarea transparen*ei prin informarea autorit)*ilor publice
responsabile (i publicului despre planurile sale strategice (i anuale,
despre constat)rile (i recomand)rile saleB d2 certificarea
personalului cu atribu*ii de audit public. =+2 %ctivitatea !ur*ii de
!onturi se bazeaz) pe urm)toarele principii# a2 legalitateB b2
obiectivitateB c2 independen*)B d2 transparen*). 2 /n scopul asigur)rii
e"ercit)rii atribu*iilor sale, !urtea de !onturi la (edin*a .lenului
adopt) ,ot)r'ri asupra#
a2 rapoartelor de auditB
b2 actelor interne.
=+2 >ot)r'rile !ur*ii de !onturi asupra rapoartelor de audit s'nt
oficiale (i e"ecutorii pentru toate autorit)*ile publice (i pentru toate
persoanele juridice (i fizice. =02 %ctele interne pot fi# a2 normativ-
metodologiceB b2 cu caracter organizatorico-administrativ.
=12 %ctele interne pot fi elaborate sub form) de manuale,
instruc*iuni de audit, standarde de audit conforme celor
interna*ionale, regulamente, g,iduri (i s'nt e"ecutorii pentru
personalul !ur*ii de !onturi.
41. Curtea de Conturi a 2/
%stfel, !urtea de !onturi verific) legalitatea veniturilor (i
c,eltuielilor Uniunii Curopene (i ale organelor sale. !ontrolul
realizat de !urte se efectueaz) atEt 'n perspectiva 'mbun)t)*irii
rezultatelor gestiunii financiare, cEt (i pentru a r)spunde fa*) de
cet)*enii europeni cu privire la utilizarea fondurilor publice.
!ontrolul !ur*ii se efectueaz)# pe baza documentelor justificative
ale opera*iunilor financiare (i, dac) este cazul, la fa*a locului 'n
institu*iile europeneB la sediile oric)ror organisme care
administreaz) venituri sau c,eltuieli 'n numele UCB 'n statele
membre, inclusiv la sediul oric)rei persoane fizice sau juridice care
beneficiaz) de fonduri provenite din bugetul european. /n misiunea
sa de control, !urtea de !onturi coopereaz) cu serviciile na*ionale
(i cu institu*iile europene. De asemenea, aceasta poate solicita
institu*iilor (i organelor UC, organismelor beneficiare ale fondurilor
provenite din bugetul european sau institu*iilor na*ionale de control
orice informa*ie necesar) 'ndeplinirii misiunii sale./n ceea ce
prive(te activitatea de gestionare a veniturilor (i c,eltuielilor
Uniunii e"ercitat) de Danca Curopean) de Investi*ii, dreptul de
acces al !ur*ii la informa*iile de*inute de DCI este reglementat
printr-un acord 'nc,eiat 'ntre !urte, DCI (i !omisie. !urtea de
!onturi trebuie s) semnaleze orice nereguli institu*iilor competente.
/n acest sens, !urtea colaboreaz) 'ndeaproape cu Aficiul Curopean
de Lupt) %ntifraud) =AL%F2./n ciuda denumirii sale, !urtea de
!onturi Curopean) nu are nicio putere jurisdic*ional) (i, prin
urmare, nicio competen*) de a impune sanc*iuni. La 'nc,eierea
fiec)rui e"erci*iu financiar, !urtea de !onturi 'ntocme(te un raport
anual care este publicat 'n Jurnalul Aficial. %cest raport se refer) la
modul 'n care a fost gestionat bugetul european de c)tre institu*iile
competente. Raportul reprezint) un element fundamental 'n decizia
.arlamentului Curopean de a acorda !omisiei desc)rcarea de
gestiune pentru e"ecu*ia bugetar). De asemenea, !urtea de !onturi
furnizeaz) !onsiliului (i .arlamentului o declara*ie de asigurare
privind fiabilitatea conturilor (i atestarea bunei gestiuni a bugetului
european. /n plus, !urtea de !onturi '(i poate prezenta 'n orice
moment observa*iile, 'ndeosebi sub forma unor rapoarte speciale cu
privire la c,estiuni specifice (i poate emite avize la cererea uneia
dintre celelalte institu*ii ale Uniunii.!omponen*a !ur*ii. !olegiul
este principalul organ decizional al !ur*ii. %cesta este compus din
cEte un reprezentant al fiec)rui stat membru al UC. embrii !ur*ii
de !onturi sunt numi*i de !onsiliu cu majoritate calificat) (i dup)
consultarea .arlamentului Curopean, pe baza propunerilor statelor
membre. embrii eligibili pentru a fi nominaliza*i de c)tre statele
membre trebuie s) apar*in) unui organism de control financiar
e"tern 'n *ara respectiv) (i s) de*in) o calificare specific) pentru
aceast) func*ie. %ce(tia trebuie s) '(i e"ercite atribu*iile 'n cadrul
!ur*ii de !onturi 'n deplin) independen*). andatul lor este de (ase
ani (i poate fi re'nnoit. .re(edintele !ur*ii de !onturi este ales prin
vot secret dintre membrii colegiului. Cste ales pre(edinte candidatul
care 'ntrune(te, 'n primul tur de scrutin, o majoritate de dou) treimi
din voturile membrilor !ur*ii. Dac) niciunul dintre candida*i nu a
'ntrunit aceast) majoritate, se procedeaz) la un al doilea tur de
scrutin (i este ales candidatul care a 'ntrunit majoritatea voturilor
membrilor !ur*ii. andatul pre(edintelui este de trei ani (i poate fi
re'nnoit. .re(edintele !ur*ii de !onturi# stabile(te ordinea de ziB
convoac) (i prezideaz) (edin*ele !ur*iiB asigur) buna desf)(urare a
dezbaterilorB se asigur) de aplicarea deciziilor !ur*iiB se asigur) de
buna func*ionare a serviciilor !ur*ii, precum (i de buna gestionare a
diferitelor activit)*i ale acesteiaB desemneaz) agentul responsabil s)
reprezinte !urtea 'n procedurile contencioaseB reprezint) !urtea 'n
rela*iile sale e"terne, de e"emplu 'n rela*iile cu celelalte institu*ii (i
organe de control ale UC. !urtea nume(te un secretar general 'n
urma unei alegeri prin vot secret. &ecretarul general asigur)
secretariatul !ur*ii. De asemenea, !urtea 'nfiin*eaz) camere (i
comitete. !amerele preg)tesc avizele (i rapoartele adoptate de
!urte. !omitele au responsabilit)*i cu privire la aspecte neacoperite
de camera !urtea decide, reunit) 'n (edin*) (i cu majoritatea
membrilor care o compun, cu privire la adoptarea raportului anual, a
rapoartelor speciale sau a avizelor. Qedin*ele nu sunt publice, cu
e"cep*ia cazului 'n care !urtea decide altfel. De asemenea, !urtea
poate stabili, de la caz la caz, s) adopte decizii prin procedur)
scris).Arigini !urtea de !onturi a fost creat) prin @ratatul de la
Dru"elles din ++ iulie 8947 (i (i-a asumat func*iile 'n octombrie
8944. @ratatul de la aastric,t =899+2 a conferit !ur*ii de !onturi
statutul de institu*ie de plin drept. &ediul !ur*ii este la Lu"emburg.
42.reptul statului de a reglementa un sistem de impozitare.
%probarea de c)tre parlament, 'n statele contemporane, este o
condi*ie esen*ial) pentru valabilitatea 'mprumutului, deoarece (i
impozitele, ta"ele (i celelalte venituri bugetare se pot institui numai
prin actele normative ale puterii leguitoare, dup) cum tot prin acte
de acest fel se aprob) (i bugetele anuale de stat. .e lEng) aceasta se
sus*ine c) e"ecutivul nu este investit cu atribu*ii pentru emiterea
'mprumuturilor de stat.
.arlamentului R i s-a rezervat aprobarea numai a plafoanelor
datoriilor interne (i e"terne, care sunt stabilite prin legea bugetar)
anual). -otul parlamentului este o garan*ie politic) pentru creditorii
statului, 'n 'mprejur)rile 'n care veniturile publice ordinare (i
permanente nu pot fi completate pEn) la cuantumul necesar prin alte
procedee financiare. ?uvernul, fiind reprezentat de inisterul
Finan*elor, are dreptul# - s) 'nc,eie contracte =acorduri2 de
'mprumut de mijloace b)ne(ti 'n moned) na*ional) (i 'n alte monede
legaleB
- s) emit) ,Ertii de valoare de stat pe termen scurt, mediu (i lungB -
s) acorde institu*iilor creditoare din *ar) (i de peste ,otare garan*ii
de stat.Apinia legal) pentru contractele =acordurile2 de 'mprumut de
stat (i de garan*ie de stat pentru 'mprumuturi este e"primat) de
inisterul Justi*iei.
?aran*iile de stat pentru 'mprumuturi reprezint) o obliga*ie
condi*ional) care se 'ndepline(te 'n condi*iile specificate 'n
contractul =acordul2 de garan*ie, 'n cazul 'n care beneficiarul
'mprumutului este 'n imposibilitate s) ramburseze 'mprumutul (i s)
pl)teasc) dobEnzile aferente conform contractului =acordului2 de
'mprumut. 'n cazurile 'n care resursele fondului de risc sunt
insuficiente pentru a efectua pl)*ile obligatorii aferente garan*iei de
stat pentru 'mprumuturi, inisterul Finan*elor are dreptul s)
transfere temporar 'n fondul de risc mijloace b)ne(ti din veniturile
'ncasate la buget sau din conturile e"trabugetare, sub condi*ia
recuper)rii ulterioare a acestora
43./lementele definitorii ale veniturilor publice fiscale.
enumirea venitului bugetar > fiecarui venit bugetar ii este
atribuita pe de o parte o denumire generica in raport cu natura sa
economico-financiara si juridica, denumire prin care se face
deosebirea intre diferitele categorii de venituri bugetareB astfel,
veniturile bugetare se numesc# impozite, ta"e, contributii, prelevari,
varsaminte, etc. .e de alta parte, fiecarui venit bugetar dintr-o
anumita categorie ii este atribuita o denumire specifica =proprie2,
prin care este individualizat fiecare fel de venit in raport cu alte
venituri din aceeasi categorie =de e"emplu# impozit pe profit, ta"a
de timbru, contributie pentru asigurari sociale de stat etc.2.
b. "ubiectul impunerii sau debitorul > este acea persoana fizica
siGsau juridica care datoreaza, potrivit legii, un impozit, o ta"a ori
este obligata la efectuarea unei anumite prelevari la bugetul public
national =sau, mai concret, in contul bugetului de stat, a bugetul
asigurarilor sociale de stat, etc.2.
!ompaniileGsocietatile nationale si societatile comerciale, toti
agentii economici datoreaza statului impozite si ta"e in functie de
obiectul activitatii lor, precum si de veniturile pe care le realizeaza,
indiferent daca sunt persoane juridice romane sau straine.
.ersoanele fizice cu capacitate deplina de e"ercitiu datoreaza ta"e si
impozite pentru unele servicii solicitate organelor de stat, pentru
unele venituri obtinute, pentru bunurile pe care le detin sau pe care
le dobandesc, etc., de asemenea, indiferent daca sunt cetateni
romani, cetateni straini, persoane cu dubla sau multipla cetatenie
sau apatrizi.
c. Obiectul sau materia impozabila reprezinta veniturile sau
bunurile impozabile sau ta"abile.Dunurile impozabile sau ta"abile
pot fi# terenuri, cladiri, mijloace de transport etc.De asemenea, pot
constitui obiect al impunerii actele sau serviciile realizate de
organele statului ori alte persoane abilitate, pentru care se datoreaza
ta"e de timbru# eliberarea, respectiv obtinerea unor autorizatii,
certificate sau atestate, solutionarea litigiilor de catre instantele
judecatoresti, dezbateri succesorale- autentificari de acte-
legalizari de copii de pe acte originale etc.
d. 2nitatea de evaluare > reprezinta elementul care e"prima
cuantumul unitar al venitului bugetar in raport cu baza sa de calcul.
%cest cuantum unitar se poate stabili sub diferite forme, fie intr-o
cota fi"a, fie intr-o cota procentuala fie in fine prin aplicarea
ambelor cote. !ota fi"a este modalitatea de e"primare a
cuantumului venitului care se foloseste atunci cand baza de calcul o
formeaza anumite obiecte, fapte sau acte juridice# suprafata de
teren, capacitatea cilindrica a autove,iculelor, obtinerea unei
autorizatii, eliberarea unui act, etc.
Cota procentuala este modalitatea de e"primare a cuantumului
venitului care se foloseste in cazurile cand obiectul impozitului il
constituie valoarea bunului detinut sau venitului realizat de
debitor.Cota procentuala poate fi progresiva, proportionala sau
regresiva, dupa cum ea ramane aceeasi sau sufera modificari
determinate de sc,imbarile intervenite in baza de calcul.
Cota procentuala proportionala se caracterizeaza prin aceea ca
ramane tot timpul nesc,imbata, indiferent de modificarile
intervenite in baza de calcul.Cota procentuala progresiva
scaracterizeaza prin aceea ca ea creste odata cu cresterea bazei de
calcul, care de cele mai multe ori este un anumit venit realizat de
contribuabili.Cota procentuala regresiva se caracterizeaza prin
aceea ca pe masura ce baza de calcul sporeste, ea scade.
e. 2nitatea de impunere reprezinta unitatea in care se e"prima
obiectul sau materia impozabila, adica# leul in cazul veniturilor,
metrul patrat in cazul suprafetelor construite sau ,ectarul in cazul
terenurilor etc.
f. Asieta reprezinta modalitatea de asezare a venitului bugetar
dupa obiectul sau materia impozabila. Ca presupune identificarea
subiectului si materiei impozabile, evaluarea acesteia si stabilirea
cuantumului de plata.In practica financiar-bugetara se folosesc mai
multe metode de asezare a venitului bugetar# metoda directa, bazata
pe administrarea de probe =declaratia contribuabilului sau a unor
terte persoane, coroborate cu acte doveditoare aflate in posesia
agentului fiscal2B metoda indirecta, care presupune identificarea si
evaluarea venitului bugetar in mod e"clusiv prin raportare la
aspectul e"terior al obiectului impozabilB metoda asezarii pe baze
forfetare a venitului bugetar, potrivit careia agentul de impunere
stabileste, impreuna si de comun acord cu platitorul, marimea
apro"imativa a materiei impozabileB metoda administrativa, dupa
care evaluarea se face de catre agentul fiscal pe baza datelor pe care
le detine la sediul organului financiar.
g. 5erceperea ?incasarea2 venitului bugetar reprezinta realizarea
efectiva a sumei de bani pe care acesta o reprezinta. .entru
incasarea veniturilor bugetare se folosesc in principiu
urmatoarele metode#
metoda platii directe, utilizata de regula pentru veniturile
provenite de la persoanele juridice, care in calitatea lor de debitori
stabilesc in conditiile legii suma datorata, pe care au obligatia sa o
verse din proprie initiativa, la termenele stabilite, in contul
bugetului de stat.
metoda retinerii si varsarii este folosita in cazul veniturilor
impozabile realizate de catre persoane fizice prin sau de la unitatile
specializate =oameni de litere, stiinta, colaboratori e"terni2. Unitatile
in cauza sunt obligate sa calculeze, sa retina si sa verse in contul
bugetului de stat sumele datorate de debitori, eliberandu-le numai
veniturile nete.
metoda aplicarii de timbre fiscale este folosita in cazul
unor ta"e cuvenite bugetului de stat pentru servicii prestate de
institutiile sale =actiuni in justitie, autentificari de acte, etc.2.8.
6ermenul de plata reprezinta data la care sau pana la care un
anumit venit trebuie varsat la buget. In stabilirea termenului de plata
se are in vedere incasarea ritmica la buget a veniturilor, cat si
posibilitatile de plata a detinatorilor de obiecte sau materie
impozabila. @ermenul se fi"eaza fie sub forma unui interval de timp
=an, trimestru, luna2 in cadrul caruia sumele datorate trebuie varsate
la buget, sau intr-o zi fi"a, cand atat scadenta cat si termenul de
plata coincid. Abligatia platitorului se naste de regula in momentul
cand acesta a intrat in posesia obiectului impozabil, iar stingerea are
loc la termenul de plata.
i. Inlesnirile- drepturile si obligatiile debitorilor sunt elemente
prevazute prin actele normative care instituie venituri bugetare, de
care se tine seama la evaluarea bazei de calcul, in determinarea
cuantumului venitului bugetar, precum si la incasarea acestuia.
Inlesnirile sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de
reduceri sau scutiri si au in vedere anumite situatii deosebite, de
e"ceptie, in care anumiti platitori realizeaza obiectul sau materia
impozabila.Drepturile si obligatiile platitorilor sunt reglementate in
vederea asigurarii respectarii legalitatii la stabilirea si incasarea
obligatiilor bugetare.In acest sens, debitorii au dreptul sa ceara
aplicarea corecta a normelor legale in legatura cu evaluarea si
incasarea veniturilor bugetare, sa ceara si sa li se admita acordarea
inlesnirilor legale, sa faca contestatii la organele competente, cerand
revizuirea impunerii sau recalcularea impozitului, atunci cand
considera ca prevederile legale nu au fost aplicate corect. De
asemenea, pentru platile efectuate in plus, sau fara o baza legala pot
accepta compensari cu obligatii viitoare sau pot cere restituirea
platii nedatorate.
!orelat cu drepturile care li se cuvin, platitorii =contribuabilii2 au si
o serie de obligatii, dintre care# oferirea tuturor informatiilor cerute
de organele financiare in vederea evaluarii corecte a bazei de calcul,
declararea obiectului sau materiei impozabile, plata in cuantumul si
la termenele prevazute a veniturilor bugetare.j. &aspunderea
debitorilor In procesul comple" al realizarii veniturilor bugetare,
in toate cazurile cand contribuabilii nu isi indeplinesc obligatiile
care le revin potrivit legii, este antrenata raspunderea juridica a
acestora care poate imbraca formele raspunderii administrative,
civile sau penale, dupa caz.
@. Calificarea venitului bugetar > reprezinta stabilirea caracterului
local sau central al venitului, precum si atribuirea lui prin lege spre
partile bugetului public national.!unoasterea acestor elemente este
necesara si utila pentru corecta repartizare a sarcinilor fiscale,
precum si pentru planificarea veniturilor bugetare si corelarea lor cu
volumul c,eltuielilor care urmeaza a fi acoperite din aceste resurse.
44.5rincipiile impunerii.
. 5rincipiul ec8itatii fisale. !a notiune ec,itatea fiscala inseamna
dreptate sociala in materie de impozite. Respectarea ec,itatii fiscale
presupune indeplinirea mai multor conditii, si anume #- asigurarea
venitului minim neinpozabil . adica scutirea de la impozit a unui
venit minimcare sa permita satisfacerea nevoilor de trai strict
necesare. - sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea
contributive a fiecarui platitor, adica avandu-se in vedere marimea
venitului sau averii care face obiectul impunerii, precum si a
situatiei personale a acestuia. - impunerea sa fie generala, adica sa
cuprinda toate categoriile sociale, respective toate persoanele care
realizeaza veniturisau poseda un anuit gen de avere , cu e"eptia
persoanelor al caror venit se situeaza sub un anumit nivel =minim
neimpozitabil22. 5rincipiul de politica financiara. La introducerea
unui nou impozit se cere ca acesta sa indeplineasca si unele cerinte
de ordin financiar# - randamentul fiscal ridicat =!onditii#a2
impozitul sa aiba un caracter universal, b2 sa nu e"iste posibilitati de
sustragere de la impunere,c2 volumul c,eltuielilor privind stabilirea
materiei impozabile , calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat
mai redus posibil2
-sa fie stabil = un impozit este considerat stabil atunci cand
randamentul sau ramane constant de-a lungul intregului ciclu
economic2
-sa fie elastic =Clasticitatea impozitului presupune ca acesta sa poata
fi adaptat in permanenta necesitatilor conjuncturale de venituri ale
statului .
3. 5rincipii de politica economica si sociala . In unele state prin
impozitele practicate se urmareste si realizarea unor obiective
sociale, cum ar fi# incurajarea sau reducerea natalitatii, limitarea
consumului unor produse daunatoare sanatatii , stimularea
contribuabililor la actiuni caritare. I$ Romania impozitele si ta"ele
reglementate de codul fiscal se bazeaza pe urmatoarele principii #a 2
neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de
investitori si capitaluri , cu forma de proprietate asigurand conditii
egale investitorilor, capitalului roman si strain. b2 certitudinea
impunerii prin elaborarea unor norme juridice clare pentru fiecare
platitor . c+ ec8itatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin
impunerea diferita a veniturilor , in functie de marimea acestora.
d+eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a
prevederilor !odului Fiscal astfel incat aceste prevederi san u
conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si
juridice
4#.ubla impunere. *orme de manifestare.
7dubla impunere economica- consta in supunerea in cadrul unui
stata aceluiasi obiect impozabil la mai multe impozite.%ceasta
forma a dublei impuneri poate fin intalnita atat in cazul impozitelor
directe cat si in cazul impozitelor indirecte. ubla impunere
r e pr e z i nt ) , , s upune r e a l a i mpoz i t a a c e l e i a ( i
ma t e r i i i mpoz a bi l e ( i pentru aceea(i perioad) de timp, de
c)tre dou) autorit)*i fiscale din *)ri diferiteF .Fenomenul de dubl
impunere internaional a ma i f os t de f i ni t ( i c a ; o
i mpune r e l a impozite comparabile 'n dou) sau mai
multe state a veniturilor sau elementelor de
averealeaceluia(i contribuabil, pentru o perioad) de timp limitat)<.
Dubla impunere juridic) interna* ional) poate ap)rea
numai 'n cazul impozitelor direct e, respectiv al
impozitelor pe venit (i al celor pe avere. /n cazul
impozitelor indirecte, nu se pune problema dublei impuneri
juridice interna*ionale, deoarece cet)*enii unui stat, atunci cEnd se
afl) pe teritoriul altui stat, suport), 'n calitate de cump)r)tori,
acelea(i impozite cuprinse 'n pre*urilem)rfurilor cump)rate sau 'n
tarifele serviciilor ca (i cet)*enii statului respectiv. .entru
m)rfurilesau serviciile cump)rate de cet)*enii unui stat din alt) *ar),
ei nu mai pl)tesc 'n *ara lor impoziteindirecte similare cu cele
incluse 'n pre*ul de cump)rare al m)rfurilor sau serviciilor
respective.@oate aceste procese au condus la cre(terea volumului
cantitativ (i valoric al comer*uluimondial (i al e"porturilor
mondiale.!re(terea sc,imburilor comerciale (i a ac*iunilor
de cooperare economico-(ti in*i fic)dintre state a condus la
intensificarea circula*iei m)rfurilor, serviciilor (i capitalurilor
rezultEndfaptul c) nici un stat din lume nu se poate izola
de circuitul economic mondial f)r) consecin*ed)un)toare
asupra propriei dezvolt)ri.

Apariia dublei impuneri +uridice internaionale trebui e privi t) 'n
strEns) legatur) cu particularit)*ile politicii fiscale (i ale
sistemului de impozite 'ntElnite 'ntr-o *ar) sau alta.De asemenea pot
conduce la apari*ia dublei impuneri (i interesele unor state de a
utilizaimpozitele pentru stimularea activit)*ilor
produc)toare de venituri
Impozabil saudimpotriv), pentru frEnarea acestora.
/lementec a r e a u f a vor i z a t a pa r i * i a dubl e i i mpune r i
a u f os t ur m) t oa r e l e # - procesul ireversibil
de interna*ionalizare, globalizare, mondializare
a economiilor statelor lumiiB-
r e v o l u * i a t e , n i c o ( t i i n * i f i c ) B - d i s p a r i * i a
d i s t a n * e l o r g e o g r a f i c e B -ac*i uni comple"e
de cooperare economic) (i indust rial) care dep)(esc
grani*ele na*ionaleB - i nt e ns p r oc e s
de i nt e r na * i o na l i z a r e a pi e * e i m) r f ur i l or .
Cauzele
fenomenului dublei impunei#-e"ist ) numeroase situa*ii 'n care
persoanele fizice sau juridice apar*inEnd unui stat
real izeaz)venituri din surse situate pe teritoriul altor stateB-
f i e c a r e di nt r e s t a t e ' ( i r e ve ndi c )
j ur i s di c * i a f i s c a l ) pa r * i a l ) s a u t ot a l ) , a c e s t f a pt
ge ne r E nd coe"isten*a mai multor sisteme fiscale complementare
sau concurente.
=n literatura juridic( fiscal( interna!ional(fenomenul de dubl)
impunere este supusunei analize atente, fiind definit 'n
mod diferit. Literatura de specialitate distingedou forme ale dublei
impuneri internationale#
dubla impunere economic
dubla impunere +uridic a. %ubla impunere economic
forma economic) apare 'n situa*ia 'n care
subiec*ii impozabili sunt impozita*i de mai multe ori pentru acela(i
obiect impozabil.
b. %ubla impunere +uridic
forma juridic)
interna* ional) presupune supunerea uneia numi t e
ma t e r i i i mpoz a bi l e de c ) t r e dou) s t a t e di f e r i t e l a
a c e l a ( i t i p de i mpoz i t pe a c e l a ( i e"erci*iu financiar.&e
utilizeaz) frecvent distinc*ia dintredubla impunere economic( $i
dubla impunere juridic( ca forme de manifestare a dublei
impuneri.LuEnd 'n considerare aspectele deordin
juridiclegate de voin*a legiuitorului, dublaimpunere realizat)
'ntr-o *ar) este voluntar (iinvoluntar
a$ %ubla impunere voluntar
este instituit) 'n special, 'n vederea realiz)rii unui anumit
scop. /n aceast) situa*ie se pot afla#- impunerea mai accentuat)
a veniturilor realizate 'n *ar) de persoanele fizice (i
juridicestr)ineB- aplicarea unor cote adi*ionale de impozite 'n
favoarea bugetului federal sau centralizat,la unele dintre impozitele
localeBb2
%ubla impunere involuntar
poate fi e"presia unei repercusiuni a unor impozite,'ntrucEt
legiuitorul nu poate stabili 'n toate cazurile cine va suporta
impozitele.Din punct de vedereadministrativ, 'n anali za dublei
impuneri trebuie s) avem 'n vederedeosebirea dintre
autorit)*ile financiare suprapuse (i cele ju"tapuse sau
paralele. %stfel dublaimpunere se manifest) doar 'n cazul 'n
care aceasta este provocat) de autorit)*i ju"tapuse.Dubla
impunere poate firealizat) (i de c)treuna ,i
aceea,iautoritate financiar cEndaceasta se refer) la# impunerea
aceluia(i venit de dou) oriB impunerea aceluia(i capital de dou)
oriBimpunerea simultan) a venitului (i a capitaluluiB impunerea
concomitent) a profitului r)mas la societ)*ile comerciale
(i a dividendelor repartizate ac*ionarilor sau asocia*ilorB
impunerea societ)*ilor comerciale atEt pentru capitalul pe
care 'l de*in, cEt (i pentruobliga*iunile aflate 'n portofoliu.
Dubla impunere se poate ivi sub dou( forme-(i anume#a2. voit),
inten*ionat) de legiuitor b2. nevoit), neinten*ionat) de legiuitor.
%ubla impunere voit c ons t ) ' n a c e e a c ) s t a t ul ' nc e a r c )
pr i n a c e a s t ) me t od) s ) 'ngreuneze concuren*a e"ercitat) de
capitalul e"tern 'ntr-o ramur) economic).
%ubla impunere neintenionat , 'ntEmpl)toare, se 'ntElne(te
'n cazul 'n care nu
seur m) r e ( t e , da r s e r e a l i z e a z ) , pr i n c oi nc i de n* a di
f e r i t e l or i mpoz i t e di n a c e e a ( i * a r ) ( i di n str)in)tate,
afectarea aceluia(i venit sau nu din dou) *)ri..ornind de la
diversitatea pozi*iilor 'n aplicarea principiilor de impunere
interna*ional) dec ) t r e j ur i s di c * i i l e f i s c a l e f a * ) de
pe r s oa ne ( i obi e c t e a l e i mpune r i i , t oa t e c a z ur i l e
de dubl ) impunere pot fi divizate 'n dou categorii
#8I dubla impunere generat) de e"tinderea conflictului dintre
jurisdic*iile fiscale privindstatutul persoanelor fizice (i juridice. /n
cazul dat, e posibil) e"tinderea jurisdic*ieifiscale, atEt pe principiul
cet)*eniei, cEt (i pe principiul teritorialit)*ii
B+I dubla impunere generat) de e"tinderea conflictului dintre
jurisdic*iile fiscale privindobiectele impunerii venituri (i
capitaluri.%naliza noastr) se m)rgine(te numai la dubla impozitare
interna*ional), care comport) unelement de e"traneitate. .e plan
na*ional =intern2, un fenomen asem)n)tor se poate produce
'ntredou) sau mai multe autorit)*i fiscale din acela(i stat,
caz 'n care este vorba despre un fenomen de dubl( impunere
sau multipl( impunere intern(.
4%.3etode de evitare a dublei impuneri.
Limitarea (i combaterea fenomenului de dubl) impunere
interna*ional) este o problem) destul de important). /n acest
scop sunt utilizate instrumente juridiceinterne, cEt (i
instrumente juridice e"terne, constEnd 'n conven*ii pentru
evitareadublei impuneri, prevederi interna*ionale de natur) fiscal).
.entru evitarea propriu-zis) a dublei impuneri interna*ionale se
folosesc, 'n practica fiscal) interna*ional)dou) metode#
8 . 3e t o d a s c u t i r i i = e " o n e r ) r i i 2 c o n f o r m c ) r e
i a s t a t u l d e r e z i d e n * ) a l b e n e f i c i a r u l u i u n
u i a n u m i t v e n i t n u i m p o z i t e a z ) v e n i t u r i
l e c a r e , p o t r i v i t prevederilor conven*iilor fiscale, sunt
impuse 'n cel)lalt stat. %ceast) metod) poatefi aplicat) sub dou)
forme#a. scutirea total) la care statul de reziden*) al
beneficiarului venitului, ladeterminarea venitului
impozabil al unui rezident al s)u, nu va lua 'n
considerare venitul impozabil al acestuia 'n statul de
surs) (i nici venitul aferent unui sediu permanent ori unei
baze fi"e din cel)lalt stat contractant
b. s c ut i r e a pr ogr e s i v) c a r e i mpune c a ve ni t ul
i mpoz a bi l ' n c e l ) l a l t s t a t = s t a t ul de s ur s ) s a u c e l
' n c a r e s e a f l ) s e di ul pe r ma ne nt or i ba z a f i " ) 2 s )
nu s e impun) 'n statul de reziden*) al beneficiarului
acelui venit, 'n sc,imb, acest dinu r m) s t a t ' ( i
r e z e r v ) d r e p t u l d e a l u a ' n c o n s i d e r a r e
a c e s t v e n i t a t u n c i c E n d de t e r mi n) i mpoz i t ul
a f e r e nt r e s t ul ui de ve ni t . La f e l s e pr oc e de a z ) ( i
' n c a z ul impozit)rii averii
.+ . 3e t o d a c r e d i t ( r i i = i mp u t ) r i i 2 c o n f o r m
c ) r e i a s t a t u l d e r e z i d e n * ) c a l c ul e a z ) i mpoz i t ul
da t or a t de un r e z i de nt a l s ) u pe ba z a vol umul ui
t ot a l a l veniturilor acestui subiect impozabil. %ceasta
presupune c) 'n venitul impozabil, statul de reziden*) va
include atEt venitul impozabil 'n statul de surs) cEt (i
venitulimpozabil 'n statul 'n care se afl) sediul permanent
sau baza fi"). Cl nu va lua 'ncalcul, evident, veniturile
=averea2 care nu sunt impozabile decEt 'n cel)lalt
stat contractant. !reditarea cunoa(te (i ea dou) forme#
creditarea total) la care
statulde r e z i de n* ) de duc e di n i mpoz i t ul a f e r e n t t ot
a l ul ui ve ni t ur i l or i mpoz a bi l e a l e c o n t r i b u a b i l u l
u i s u m a t o t a l ) a i m p o z i t u l u i p l ) t i t d e a
c e s t a ' n c e l ) l a l t s t a t contractantB creditarea
ordinar) la care statul de reziden*) deduce, cu titlu
deimpozit pl)tit 'n cel)lalt stat contractant o sum) care poate s) fie
egal) sau mai mic)de c E t c e a
e f e c t i v pl ) t i t ) s t a t ul ui de s ur s ) .
%pl e l a r e a l a unul s a u a l t ul di n a c e s t e procedee
permite, dup) caz, diminuarea impozitelor datorate statului de
reziden*)sau recunoa(terea impozitelor pl)tite in strainatate
Cvitarea dublei impuneri se poate face fie pe baza unor
m)surilegislativeunilaterale, fie prin 'nc,eierea de acorduri
bilaterale sau multilaterale 'ntre diferitestate, iar solu*ia cea mai
potrivit) este 'nc,eierea de conventii multilaterale intre state
i j l o c u l l e g a l d e e l i mi n a r e a u n o r a s e m e n e a
c o n f l i c t e p e p l a n i nt e r na * i ona l s unt c onve n* i i l e
f i s c a l e , de numi t e !onve n* i i de Cvi t a r e a
Dubl e i Impuneri Interna*ionale.
4'.Combaterea evaziunii fiscale > componenta a politicii fiscale
a statului
asurile de combatere a evaziunii fiscale trebuie sa actioneze 'n
urmatoarele domenii# legislativ, administrativ si educational./n
domeniul legislativ se urmareste elaborarea unei legislatii fiscale
corespunzatoare, clare, concise, stabile si concrete. De asemenea
este necesara eliminarea reducerilor si deducerilor care dau nastere
unor interpretari multiple.Din punct de vedere administrativ,
masurile presupun crearea unui sistem informational comple" si
operativ, asigurarea structurilor si instrumentelor administrative
adecvate combaterii eficiente a evaziunii fiscale, precum si
formarea de specialisti cu o moralitate si un profesionalism impuse
de formele si dimensiunile evaziunii fiscale.&ub aspect educational,
se urmareste asigurarea conditiilor necesare educatiei
contribuabililor 'n sensul respectarii legislatiei fiscale si c,iar
motivarea contribuabililor prin stimulente 'n aceste sens.asurile
de prevenire si combatere a evaziunii fiscale impun#- adaptarea
legislatiei la cerintele unui sistem fiscal modernB- controlarea
cu prioritate a marilor contribuabili, prin cresterea calitatii
controluluiB- formarea profesionala temeinica a inspectorilor
fiscali 'ntr-un cadru organizatoric propriuB- dezvoltarea
serviciilor de informare si asistenta fiscala pentru educarea
contribuabililor din punct de vedere fiscalB- directionarea
controalelor spre contribuabilii din a caror evidente rezulta ca
volumul vEnzarilor este mai mic decEt volumul cumpararilor,
situatie care nu poate fi acceptata pe termen lung.%lte masuri care
mai pot contribui la limitarea ariei evaziunii fiscale, potrivit opiniei
specialistilor 'n domeniu, tin de#- unificarea legislatiei fiscale si
o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul
cadrului legislativ din economieB- eliminarea acelor prevederi
din actele normative care pot favoriza evaziune fiscala si o mai buna
corelare a facilitatilor fiscaleB- 'n legislatia fiscala trebuie sa se
regaseasca, pe lEnga prevederile punitive, si cele care pot determina
un comportament economic normal, care sa conduca la limitarea
ariei evaziunii fiscaleB- reorganizarea structurilor teritoriale ale
aparatului inisterului Finantelor .ublice, astfel 'ncEt sa se elimine
paralelismele si suprapunerile din activitatea organelor de control
financiar si fiscal, 'n ceea ce priveste supraveg,erea fiscala,
controlul fiscal si combaterea evaziunii fiscale si asigurarea
coordonarii unitare 'n profil teritorial si la nivel central a tuturor
activitatilor de controlB- trecerea 'n prim plan a controlului prin
e"ceptie =sondaj2 si pe plan secundar a controlului permanent si
e"cesivB- implementarea unui sistem informatic care sa
furnizeze datele necesare pentru identificarea, analiza si combaterea
fenomenului evazionist
4).Na$terea $i modificarea obliga!iei fiscale.
Abligatia fiscala naste 'n momentul aparitiei circumstantelor,
stabilite de legislatia fiscala, ce prevad stingerea ei.
=+2 Abligatia fiscala a contribuabilului ce urmeaza sa fie stinsa de
catre un alt contribuabil care, conform legislatiei fiscale, este obligat
sa retina sau sa perceapa de la primul sumele ce constituie obligatia
fiscala si sa o stinga 'nceteaza a fi obligatia fiscala a primului si
devine obligatia fiscala a celui de-al doilea din momentul retinerii
sau perceperii.
=02 Institutia financiara =sucursala sau filiala acesteia2 care primeste
de la contribuabil sau de la organul fiscal ordine de plata si,
respectiv, ordine incaso pentru transfer de mijloace banesti 'n contul
stingerii obligatiei fiscale este considerata, din momentul primirii
ordinului, responsabila de obligatia fiscala 'n limita mijloacelor
disponibile 'n contul bancar al contribuabilului. @otodata,
contribuabilul este considerat responsabil de obligatia fiscala 'n
limita mijloacelor care nu s'nt disponibile 'n contul bancar pentru
stingerea integrala a obligatiei fiscale.
=12 odificarea obligatiei fiscale reprezinta sc,imbarea
cuantumului ei generata de modificarea circumstantelor, stabilite de
legislatia fiscala, 'n functie de care a fost calculata obligatia.
40."tingerea obliga!iei fiscale.
Abligatia fiscala se stinge in momentul in care relatia juridical
decurgand din aceasta intre platitor si stat nu mai e"ista,iar dreptul
de creanta al statului asupra contribuabililor inceteaza..rin stingerea
obligatiei fiscale se stinge implicit creantafiscala prin colectarea
veniturilor fiscale la buget. !olectareacreantelor fiscale se face in
temeiul unui titlu de creanta sau a unuititlu e"ecutoriu, dupa caz.
%ctivitatea de colectare a crean*elor fiscale se poate fa ce prin# plat)
, compensare, scadere, anulare sau prin prescriptive.
#4."tingerea creantelor fiscale prin plata?ac8itare+
.lata obligatiilor fiscale este cea mai simpla si cea mairaspandita
modalitate de stingere a creantei fiscale. In fapt, estecalea normala
de realizare a veniturilor bugetare, fiind si cea maiimportanta
modalitate de incasare a acestora.
.l)*ile c)tre organele fiscale se efectueaz) prin intermediul b)ncilor,
trezoreriilor (i al altor institu*ii autorizate s) derulezeopera*iuni de
plat).
.lata obliga*iilor fiscale se efectueaz) de c)tre debitori,distinct, pe
fiecare impozit, ta"), contribu*ie (i alte sume datorate bugetului
general consolidat, inclusiv dobEnzi (i penalit)*i de 'ntErziere. .lata
se poate face in numerar, prin decontare bancarasau prin anulare de
timbre fiscale mobil
R5lata in numerar se realizeaza, de regula, de catre persoanele
fizice prin casieriile publice, prin agentiile!C! sau prin mandat
postal. Dovada platii prinnumerar se face cu c,itanta eliberata de
unitateaincasatoare sau cu c,itanta eliberata de oficiul postalunde s-
a depus mandatul. In aceste cazuri, momentulstingerii obligatiilor
fiscale coincide cu data depuneriisumei.
R5lata prin decontare bancara se utilizeaza, in principal,de
persoanele juridice si se realizeaza prininstrumentele de decontare
specifice =ordin de plata,cec2 depuse de platitori la bancile la care
acestia auconturile desc,ise.
R5lata prin aplicarea si anularea de timbre fiscalemobile se face
atat de catre persoanele fizice, cat si decatre persoanele juridice,
anticipat prestarii serviciuluisau in momentul primirii ori al
eliberarii actului pentrucare se datoreaza ta"a. In acest caz,
momentul platiiobligatiei fiscale este data inregistrarii la
organulcompetent a documentului sau a actului pentru care s-au
depus si anulat timbrele datorate legii
#1. "tingerea creantelor fiscale prin anulare
%nularea reprezinta o alta modalitate specifica de stingere
acreantelor fiscale. %nularea poate intervene fie prin acte
normativecu c,aracter general =amnistia fiscala2, fie prin decizii ale
organelor financiare competente sa aprobe anularea obligatiilor
fiscale, de lacaz la caz, la cerea debitorilor =sa aolutioneze
contestatiile privindimpozitele si ta"ele2
Amnistia fiscal
/n acest caz anularea .rive(te fie obliga*iile bugetare ce
revinanumitor categorii de contribuabili, fie unele categorii de
venituri bugetare ne'ncasate pe o perioad)m 'ndelungat).
%mnistiaFiscal se declar) printr-un act normativ care anuleaz)
obliga*ia unor categorii de contribuabili de a pl)ti o seriede sume
restante c)tre bugetul de stat. Un asemenea act de clemen*)
intervine foarte rar, fiind determinat de condi*ii social-economice,
politice sau de alte situa*ii deosebite=calamit)*i naturale, starea de
necesitate etc.2. Rezultatul intervenirii amnistieifiscale este sc)derea
definitive a debitelor restante din eviden*ele organelor fiscale ale
statului. %nularea prin acte cu caracter individual este limitative,in
sensul ca priveste numai anumite obligatii fiscale si se realizeazala
cerea debitorilor in cauza. %ceasta cale de anulare a obligatieifiscale
se aplica, in principal, pentru dobanzile de intarziere si pentru
amenzi, organul competent fiind inisterul Finantelor .ublice
#2."tingerea obligatiilor fiscale prin prescriptive
.rescriptia, ca modalitate specifica de stingere a obligatiilor fiscale,
isi produce efectul in acest sens prin trecerea unui anumite perioade
de timp de la constituirea titlului de create fiscal.@ermenele de
prescriptive pot fi termene specialreglementate de actele normative
special prin care sunt instituiteimpozitele si ta"ele, iar in lipsa
acestora opereaza termenelegenerale prevazte in reglementarile
legale cu aplicabilitate generala privind prescriptia e"tinctive.In
cazul stingerii obligatiilor fiscale prin prescriptive,organelle fiscale
competente pierd dreptul de a stabili sau urmari incasarea
veniturilor fiscale dupa trecerea termenului respective.Dreptul
organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie intermen de
cinci ani, cu e"ceptia cazului in care legea dispune altfel.@ermenul
de prescriptive incepe sa curga de la data de 8 ianuarie aanului
urmator celui in care s-a nascut creanta fiscal, daca legea nudispune
altfel.
#3."tingerea obligatiilor fiscale prin scadere
&tingerea obligatiilor fiscale prin scaderea debituluicontribuabilului
este o modalitate aplicabila in caz deinsolvabilitate sau disparitie a
debitorului.%ceast) modalitate de stingere a obliga*iei fiscale
intervine 'n situa*iile 'n care contribuabilul , persoan) fizic), a
decedat f)r) s) lase,avere este insolvabil sau a disp)rut. /n situa*ia 'n
care debitoruleste o persoan) juridic), aceast) modalitate de
stingere a obliga*iilor sale fiscale va interveni#a2dac) debitorul a
fost supus procedurii de reorganizare (i faliment care a fost 'nc,is)B
b2 cEnd debitorul '(i 'nceteaz) e"istent 'n alt mod (i r)mEn
neac,itate obliga*ii bugetare.!onsiderarea opera*iunii de sc)dere ca
fiind un modde stingere a obliga*iei fiscale este
oarecumimproprie,deoarece presupune scoaterea sumelor datorate
decontribuabili din eviden*a (i 'n acest caz, stingerea obliga*iei
fiscale se face tot prin prescrip*ie. %vEnd 'n vedere situa*iile 'n
care intervine opera*iunea de sc)dere (i procedura pe care o
presupune,aceasta este an alizat) ca o modalitate de stingere a
obliga*iei fiscal curent) (i trecerea lor 'ntr-o eviden*) separat) pEn)
la 'mplinirea termenului de prescrip*ie.
#4."tingerea creantelor fiscale prin compensare
!ompensarea este modalitatea specifica de stingere aobligatiilor
fiscale ce intervine in situatia in care acelasicontribuabil, persoana
fizica sau juridica, are, pe de o parte, obligatii de plata la buget, iar,
pe de alta parte, are de primit sume platite in plus, de rambursat=in
cazul @-%2 sau de restituit, dupacaz, de la buget. .rin compensare
se sting crean*ele administrate de inisterulFinan*elor .ublice cu
crean*ele debitorului reprezentEnd sume derambursat sau de restituit
de la buget, pEn) la concuren*a celei maimici sume, cEnd ambele
p)r*i dobEndesc reciproc atEt calitatea decreditor, cEt (i pe cea de
debitor, dac) legea nu prevede altfel.!rean*ele fiscale administrate
de unit)*ile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu
crean *ele debitoruluireprezentEnd sume de restituit de la bugetele
locale, pEn) laconcuren*a celei mai mici sume, cEnd ambele p)r*i
dobEndescreciproc atEt calitatea de creditor, cEt (i pe cea de debitor,
dac) legea nu prevede altfel.!ompensarea se face de organul fiscal
competent la cerereadebitorului sau 'nainte de restituirea ori
rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dup) caz. Arganul fiscal
poate efectua compensare din oficiu ori de cEte ori constat)
e"isten*a unor crean*e reciproce.!ompensarea crean*elor debitorului
se va efectua cu obliga*iidatorate aceluia(i buget, urmEnd ca din
diferen*a r)mas) s) fiecompensate obliga*iile datorate altor bugete,
'n urm)toarea ordine#
a2 bugetul de statB
b2 fondul de risc pentru garan*ii de stat, pentru 'mprumuturie"terneB
c2 bugetul asigur)rilor sociale de statB
d2 bugetul Fondului na*ional unic de asigur)ri sociale des)n)tateB
##.Asigurarea e9ecut(rii obliga!iei fiscale.
7:.C"ecutarea silitata a obligatiilor fiscal
C"ecutarea silita a obligatiilor fiscale S in sistuatia in care
contribuabilii nu si-au e"ecutat obligatiile la data la care acestea au
devenit e"igibile, ia nastere la aceasta data dreptul statului de a trece
la e"ecutarea silita a creantelor fiscale, iar datorita caracterului
e"ecutoriu al titlului procedura de e"eccutare silita nu este
precedata de o alta procedura cu caracter judiciar. C"ecutarea silita
va inceta de indata daca debitorul isi plateste obligatia si alte
c,eltuieli cone"e.
4.8. !onditiile declansarii e"ecutarii silite#
T sa e"iste tilul de creanta fiscata devenit e"ecutoriu# ad
validitatem , titlul e"ecutoriu trebuie sa indeplineasca din punct de
vedere al formei conditiile generale cerute de lege pentru un act
administrativ, la care se adauga 8. codul de identificare fiscalaB
+.domiciliul fiscal al contribuabiluluiB 0. cuantumul si natura sumei
datorate si neac,itateB 1. temeiul legal al puterii e"ecutorii al titlului.
&e aplica si in aceasta materie art.049 !.proc.civ. o creanta ce nu
e lic,ida nu poate fi e"ecutata silit.
T creanta fiscala sa fie e"igibila# in lipsa unor prevederi
e"prese consideram ca in cazul in care debiotul este insolvabil, el va
pierde beneficiul termenului =86+7 !.civ2 , iar creanta fiscala a
statului va deveni astfel e"igibila inainte de termenul stabilit de
actul normativ. Arganul fiscal este obligat de a cere inceperea
procedurii insolventei, iar in cazul persoanelor fizice se va incepe
aplicarea procedurii speciale de stingere prin scadere a creantelor
=scoaterea din evidenta curenta si trecerea intr-o evidenta separata2
T dreptul statului de a incepe e"ecutarea silita sa nu se fi
prescris.
4.+. &ubiecte e"ecutarii silite S creditorul =statul prin organele
finaciare2 si debitorul =contribuabilul2 la care se adauga instanta.
C"ecutarea silita se face de organul de e"ecutare competent prin
intermediul e"ecutorilor fiscali.
T competenta organelor de e"ecutare#
o organul fianciar care este competent in privinta e"ecutarii
creantei fiscale va avea aceasi competenta si in ceea ce priveste
creantele nascute in legatura cu aceasta = c,eltuieli de e"ecutare,
c,eltuieli de judecata etc.2
o competenta teritoriala# va reveni organelor financiare in a
caror raza teritoriala se gasesc bunurile supuse urmaririi, intreaga
procedura de e"ecutare silita fiind coordonata de organul in raza
caruia isi are sediul sau domiciliul debitorul ori unde este luai in
evidenta fiscala.
T atributiile organelor de e"ecutare de citit din carte- foarte
improbabil subiecte
T pluralitatea de creditori. distribuirea sumelor rezultate din
vanzarea bunurilor debitorului de citit din carte- foarte improbil
subiecte
4.0 Abiectul e"ecutarii siliteS e"ecutarea silita a obligatiilor fiscale
se desfasoara asupra elementelor active ale patrimoniului
debitorului, respectiv veniturile banesti si bunurile sale. %ceasta va
avea ca obiecttoate bunurile si veniturile debitorului ce pot fi
urmarite potrivit legii. !u toate acestea anumite categorii de venituri
si anumite categorii de bunuri nu pot fi supure urmaririi silite.
4.1 asurile asiguratoriiS &e dispun sub forma potririi asiguratorii
si sec,estrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile siGsau imobile
proprietate a debitorului precum si asupra veniturilor sale atunci
cand e"ista pericolul ca acesta sa se sustraga. &e pot lua si intainte
de emiterea titlului de creanta. &e dispun prin decizie motivata si
semnata de conducatorul organului fiscal competent. Inscrierea la
Diroul de carte funciara =imobile2 le face opozabile tertilor,
respectiv orice act de dispozitie ulterior este nul absolut.
4.7 Formele si procedura e"ecutarii silite S premergator declansarii
e"ecutarii silite, organul fiscal va remite contribuabilullui
instiintarea de plata. Daca in termen de 87 zile de la comunicarea
acesteia obligatia nu a fost e"ecutata se va declansa procedura
e"ecutarii silite.
4.: Declansarea procedurii de e"ecutare silita. &omatia S e"ecutarea
silita incepe prin comunicarea unei somatii in care I se notifica
debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate in
termen de 87 zile sau sa faca docava stingerii obligatiei bugetare, in
caz contrar aplicandu-se modalitatile de e"ecutare silita prevazute
de lege. &omatia este insotita de o copie certificata a titlului
e"ecutoriu.
4.4 odalitati de e"ecutare silita
4.4.8 .oprirea S reprezinta acea forma de e"ecutare silita prin care
creditorul urmareste sumele pe care o terta persoana le datoreaza
debitorului urmarit. Ca consta in indisponibilizarea in mainile
tertului debitor al contribuabilului urmarit si in obligarea acestuia de
a plati direct creditorului urmaritor ceea ce datoreaza creditorului
sau=debitorul urmarit2. In materie fiscala, creditorul S statul,
debitorul popritScontribuabilul, tertul popritSdebitor al
contribuabilului.
T etape#
o infiintarea popririi este decisa de organul financiar urmaritor
duap e"pirarea termenului la care obligatia fiscala trebuia e"ecutata
si se realizeaza prin comunicarea catre tertul poprit a unei adrese
impreuna cu o copie certificata a titlului e"ecutoriuB
o tertul are obligatia ca in termen de 7 zile sa instiinteze organul
de e"ecutare daca datoreaza sau nu baniB
o dupa infiintarea popririi, tertul are obligatia sa faca de indata
retinerile si sa vireze sumele retinute in contul indicat, comunicand
totodata in scris e"istenta altor creditori.
T contestatie la poprire# organul de e"ecutare si orice alta
persoana interesata pot invoca in fata instantei judecatoresti orice
neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind
infiintarea popririi. Instanta va putea mentine poprirea sau o va
putea desfinta. Judecata se face cuprecadere. .e parcursul judecatii,
instanta poate suspenda e"ecutarea, c,iar fara cautiune.
4.4.0 C"ecutarea silita mobiliara S urmarirea bunurilor mobile ale
debitorului reprezinta o modalitate de e"ecutare silita indirecta a
creantei bugetare. Dunurile mobile ale debitorului sunt valorificate
prin vanzarea la licitatie sau prin alte modalitati, suma de bani astfel
obtinuta fiind destinata a acoperii obligatia de plata ce revine
contribuabilului
T etape,o somatia de plataB
o identificarea bunurilor mobile urmaribileB
o aplicarea sec,estrului printr-un proces verbal# se poate si
odata cu somatieB eventual se poate numi un alt custode decat
debitorulB dupa inceperea e"ecutarii doar cu autorizare de catre
instanta =se aplica prevederile !. proc. civ. ordonanta presedintiale2B
dupa 87 zile se va proceda la valorificareB
o valorificarea bunurilor mobile - debitorul are posibilitatea ca
in 06 de zile de la comunicarea somatiei sa vand bunurile urmarite
cu acordul organului de e"ecutareB
4.4.1 C"ecutarea silita mobiliara# reprezinta o procedura de realizare
indirecta a creantei bugetare, presupunand valorificarea bunurilor
urmarite silit. !ompetenta este a organului financiar in raza caruia
sunt situate imobilele =eventual sub coordonarea organului financiar
cu sediul in raza domiciliu debitor2.
T etape#
o somatia de plata cu 7 zile inainte de incepere e"ecutareB
o identificarea bunurilor supuse urmaririiB o aplicarea
sec,estrului si evaluarea bunurilor =eventual se poate numi si un
administrator-sec,estru2B o valorificarea bunurilor imobile
debitorul are posibilitatea ca in 06 de zile de la comunicarea
somatiei sa vand bunurile urmarite cu acordul organului de
e"ecutareB
Legislatia in vigoare mai reglementeaza#
T e"ecutarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de
radacini
T e"ecutarea silita a unui ansamblu de bunuri
#'.Considera!ii generale privind impozitarea venitului.
Impozitele sunt o forma de prelevare a unei parti din veniturile
siGsau avereapersoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in
vederea acoperirii c,eltuielilor publice.%ceasta prelevare se face 'n
mod obligatoriu ,cu titlu definitiv =nerambursabil si
faracontraprestatie. !aracterul obligatoriu al impozitelor trebuie
'nteles 'n sensul ca plataacestora catre stat este o sarcina impusa
tuturor persoanelor fizice siGsau juridice carerealizeaza venit dintr-o
anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru
care,conform, legii datoreaza impozit.Rolul cel mai important al
impozitelor se manifeste pe plan financiar ,deoareceacestea
constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare
necesare pentruacoperirea c,eltuielilor publice . %stfel 'n tarile
dezvoltate , impozitele , ta"ele si contributiileprocura opt, noua
zecimi din totalul resurselor financiare publice . /n cadrul tarilor
aflate 'ndezvoltare, ponderea impozitelor si ta"elor 'n totalul
resurselor financiare publice'nregistreaza diferentieri importante ,
variind 'ntre cinci si noua zecimi.
#)."ubiec!ii impunerii. Obiectul impunerii.
=82 &ubiec*i ai impunerii s'nt#
a2 persoanele juridice (i fizice rezidente ale Republicii oldova, cu
e"cep*ia societ)*ilor specificate la art.7 pct.92, care desf)(oar)
activitate de 'ntreprinz)tor, precum (i persoanele care practic)
activitate profesional), care, pe parcursul perioadei fiscale, ob*in
venit din orice surse aflate 'n Republica oldova, precum (i din
orice surse aflate 'n afara Republicii oldovaB
b2 persoanele fizice rezidente cet)*eni ai Republicii oldova care
nu desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor (i pe parcursul perioadei
fiscale ob*in venituri impozabile din orice surse aflate 'n Republica
oldova (i din orice surse aflate 'n afara Republicii oldova
pentru activitatea lor 'n Republica oldovaBc2 persoanele fizice
rezidente cet)*eni ai Republicii oldova care nu desf)(oar)
activitate de 'ntreprinz)tor (i ob*in venit din investi*ii (i financiar
din orice surse aflate 'n afara Republicii oldovaBd2 persoanele
fizice rezidente cet)*eni str)ini (i apatrizi care desf)(oar) activitate
pe teritoriul Republicii oldova (i ob*in venit din orice surse aflate
'n Republica oldova (i din orice surse aflate 'n afara Republicii
oldova pentru activitatea lor 'n Republica oldova, cu e"cep*ia
venitului din investi*ii (i financiar din orice surse aflate 'n afara
Republicii oldovaBe2 persoanele fizice nerezidente care nu
desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor pe teritoriul Republicii
oldova (i pe parcursul perioadei fiscale ob*in venituri conform
capitolului 88 din prezentul titlu.
=+2 &ubiec*ii impunerii s'nt obliga*i s) declare venitul brut ob*inut
din toate sursele.Obiect al impunerii .l constituie:
a2 venitul din orice surse aflate 'n Republica oldova, precum (i
din orice surse aflate 'n afara Republicii oldova, cu e"cep*ia
deducerilor (i scutirilor la care au dreptul, ob*inut de persoanele
juridice (i fizice rezidente ale Republicii oldova care desf)(oar)
activitate de 'ntreprinz)tor, precum (i de persoanele care practic)
activitate profesional)B
b2 venitul din orice surse aflate 'n Republica oldova, inclusiv
facilit)*ile acordate de patron, precum (i din orice surse aflate 'n
afara Republicii oldova pentru activitatea 'n Republica oldova,
cu e"cep*ia deducerilor (i scutirilor la care au dreptul, ob*inut de
persoanele fizice rezidente cet)*eni ai Republicii oldova care nu
desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)torBc2 venitul din investi*ii (i
financiar din orice surse aflate 'n afara Republicii oldova, ob*inut
de persoanele fizice rezidente cet)*eni ai Republicii oldova care
nu desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)torBd2 venitul din orice surse
aflate 'n Republica oldova (i din orice surse aflate 'n afara
Republicii oldova pentru activitatea 'n Republica oldova, cu
e"cep*ia venitului din investi*ii (i financiar din orice surse aflate 'n
afara Republicii oldova, ob*inut de persoanele fizice rezidente
cet)*eni str)ini (i apatrizi care desf)(oar) activitate pe teritoriul
Republicii oldovaBe2 venitul ob*inut 'n Republica oldova de
persoanele fizice nerezidente care nu desf)(oar) activitate de
'ntreprinz)tor pe teritoriul Republicii oldova.
#0.Cotele impozitului pe venit.
&uma total) a impozitului pe venit se determin)#
a2 pentru persoane fizice (i 'ntreprinz)tori individuali, 'n m)rime de#
- 4L din venitul anual impozabil ce nu dep)(e(te suma de +437+
leiB
- 83L din venitul anual impozabil ce dep)(e(te suma de +437+ leiB
b2 pentru persoanele juridice 'n m)rime de 8+L din venitul
impozabilB
c2 pentru gospod)riile *)r)ne(ti =de fermier2 'n m)rime de 4L din
venitul impozabilB
d2 pentru agen*ii economici al c)ror venit a fost estimat 'n
conformitate cu art.++7 (i ++78 'n m)rime de 87L din dep)(irea
venitului estimat fa*) de venitul brut 'nregistrat 'n eviden*a
contabil) de agentul economic.
%4."ursele de venit neimpozabile.
Un venitul brut nu se includ urm)toarele tipuri de venit#
a2 anuit)*ile sub form) de drepturi de asigur)ri sociale ac,itate din
bugetul asigur)rilor sociale de stat (i drepturi de asisten*) social)
ac,itate din bugetul de stat, specificate de legisla*ia 'n vigoare,
inclusiv primite 'n baza tratatelor interna*ionale la care Republica
oldova este parteB sumele (i desp)gubirile de asigurare, primite 'n
baza contractelor de asigurare (i coasigurare, e"clusiv primite 'n
cazul 'nlocuirii for*ate a propriet)*ii conform art.++B
b2 desp)gubirile (i indemniza*iile unice primite, conform legisla*iei,
'n urma unui accident de munc) sau 'n urma unei boli profesionale,
de salaria*i ori de mo(tenitorii lor legaliB
c2 pl)*ile, precum (i alte forme de compensa*ii acordate 'n caz de
boal), de traumatisme, sau 'n alte cazuri de incapacitate temporar)
de munc), conform contractelor de asigurare de s)n)tateB
d2 compensarea c,eltuielilor salaria*ilor legate de 'ndeplinirea
obliga*iilor de serviciu# pentru aparatul .re(edintelui Republicii
oldova, .arlament (i aparatul acestuia, aparatul ?uvernului, 'n
limitele (i 'n modul stabilite de .re(edintele Republicii oldova,
.arlament (i, respectiv, de ?uvern. !ompensarea c,eltuielilor
salaria*ilor agen*ilor economici legate de 'ndeplinirea obliga*iilor de
serviciu, 'n limitele stabilite de actele normative (i 'n modul stabilit
de ?uvern. !ompensarea c,eltuielilor salaria*ilor legate de
'ndeplinirea obliga*iilor de serviciu 'n cazul dep)(irii limitelor de
cazare stabilite de ?uvernB
d82 restituirea c,eltuielilor (i pl)*ilor compensatorii ce *in de
e"ecutarea obliga*iilor de serviciu ale militarilor, efectivului de
trup) (i corpului de comand) din organele ap)r)rii na*ionale (i de
ocrotire a normelor de drept, securit)*ii statului (i ordinii publice din
contul bugetului de stat, (i anume#
- restituirea c,eltuielilor la transportul militarilor, efectivului de
trup) (i corpului de comand) din organele ap)r)rii na*ionale,
securit)*ii statului (i ordinii publice (i membrilor familiilor lor, al
bunurilor personale ale acestora 'n leg)tur) cu 'ncadrarea 'n
serviciu, 'ndeplinirea serviciului (i trecerea 'n rezerv) =retragerea2,
inclusiv a c,eltuielilor de transport legate de deplasare la tratament
balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum (i
a c,eltuielilor la transportul recru*ilor (i rezervi(tilor c,ema*i la
concentrare sau mobilizareB
- indemniza*ia de transferB
- indemniza*ia unic) de instalareB
- indemniza*ia unic) pl)tit) absolven*ilor institu*iilor de 'nv)*)m'nt
militar (i institu*iei de 'nv)*)m'nt superior cu statut de mare unitate
special)B
- compensa*ia b)neasc) pentru 'nc,irierea spa*iului locativB
- compensa*ia b)neasc) pentru procurarea sau construc*ia spa*iului
locativB
compensa*ia b)neasc), ec,ivalent) normelor de asigurare pentru
ra*ia alimentar) (i ec,ipament, 'n m)rimea stabilit) de ?uvernB
d+2 sumele primite de c)tre persoane fizice (i juridice ca
desp)gubire pentru prejudiciul cauzat sauG(i venitul ratat ca urmare
a efectu)rii cercet)rilor ar,eologice pe terenurile aflate 'n
proprietatea sau 'n posesia acestor persoaneB
d02 sumele primite de c)tre persoane fizice (i juridice ca
desp)gubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei
ac*iuni ilegale =inac*iuni2 ori ca urmare a unor calamit)*i naturale
sau te,nogene, cataclisme, epidemii, epizootiiB
d12 sumele primite de proprietari sau de*in)tori pentru bunurile
rec,izi*ionate 'n interes public, pe perioada rec,izi*iei, conform
legisla*ieiB
e2 bursele elevilor, studen*ilor (i persoanelor aflate la 'nv)*)m'nt
postuniversitar sau la 'nv)*)m'nt postuniversitar specializat la
institu*iile de 'nv)*)m'nt de stat (i particulare, 'n conformitate cu
legisla*ia cu privire la 'nv)*)m'nt, stabilite de aceste institu*ii de
'nv)*)m'nt, precum (i bursele acordate de c)tre organiza*iile
filantropice, cu e"cep*ia retribu*iei pentru activitatea didactic) sau
de cercetare, indemniza*iile unice acordate tinerilor speciali(ti
angaja*i la lucru, conform repartiz)rii, 'n localit)*ile ruraleB
f2 pensiile alimentare (i indemniza*iile pentru copiiB
g2 indemniza*iile de concediere stabilite conform legisla*ieiB
,2 compensa*iile nominative pl)tite p)turilor insuficient asigurate,
social vulnerabile ale popula*iei, precum (i presta*iile de asigur)ri
sociale, care nu s'nt ac,itate sub form) de anuit)*iB
i2 patrimoniul primit de c)tre persoanele fizice cet)*eni ai Republicii
oldova cu titlu de dona*ie sau de mo(tenireB
i82 patrimoniul primit de c)tre casele de copii de tip familial cu titlu
de dona*ieB
j2 veniturile de la primirea gratuit) a propriet)*ii, inclusiv a
mijloacelor b)ne(ti, conform deciziei ?uvernului sau a autorit)*ilor
competente ale administra*iei publice localeB
l2 ajutoarele primite de la organiza*ii filantropice funda*ii (i
asocia*ii ob(te(ti 'n conformitate cu prevederile statutului acestor
organiza*ii (i ale legisla*ieiB
m2 contribu*iile la capitalul unui agent economic, prev)zute la
art.77B
n2 veniturile misiunilor diplomatice (i altor misiuni asimilate lor,
organiza*iilor statelor str)ine, organiza*iilor interna*ionale (i
personalului acestora, prev)zute la art.71B
o+ sumele pe care le primesc donatorii de s.nge de la institu!iile
medicale de stat;
%1.&eguli speciale referitoare la venit. "cutiri $i alte deduceri
-enitul ob*inut sub form) nemonetar) se evalueaz) de c)tre fiecare
subiect al impunerii (i constituie valoarea medie a pre*ului de
livrare a m)rfurilor (iGsau de prestare a serviciilor analoage pe luna
precedent) lunii 'n care a fost ob*inut venit sub form) nemonetar).
Un cazul 'n care, pe luna precedent) lunii 'n care a fost ob*inut venit
sub form) nemonetar), nu au fost efectuate livr)ri de m)rfuri (iGsau
prest)ri de servicii, venitul ob*inut sub form) nemonetar) nu poate
fi mai mic dec't pre*ul de cost al m)rfurilor livrate (iGsau al
serviciilor prestate 'n luna curent).
=+2 Un cazul anuit)*ilor, partea oric)rei anuit)*i care este inclus) 'n
venitul anual se deduce la calcularea venitului impozabil.
Deducerea este egal) cu suma v)rsat) de contribuabil 'n fondul de
pensii nestatal calificat (i nededus) din venitul lui brut conform
art.:: alin.=+2, precum (i cu suma primelor de asigurare ac,itate de
c)tre contribuabil persoan) fizic) conform contractelor de asigurare
(i coasigurare (i 'mp)r*it) la num)rul de ani presupu(i pentru
efectuarea pl)*ilor =din momentul 'n care a 'nceput plata anuit)*ilor2.
=02 Un cazul efectu)rii opera*iunilor 'n valut) str)in)#
82 La calcularea venitului impozabil, venitul brut (i alte 'ncas)ri,
precum (i c,eltuielile suportate 'n valut) str)in) se recalculeaz) 'n
moned) na*ional) la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la
data tranzac*iei. .entru unele grupuri de opera*iuni, inisterul
Finan*elor poate stabili un curs de sc,imb mediu.
+2 Arice datorie at't a contribuabilului, c't (i fa*) de contribuabil, a
c)rei sum) este e"primat) 'n valut) str)in), se recalculeaz) la cursul
oficial al leului moldovenesc valabil pentru ultima zi a anului fiscal.
02 Arice venit sau pierdere de pe urma recalcul)rii datoriei conform
pct.+2 se consider) venit ob*inut sau pierdere suportat) 'n ultima zi a
anului fiscal.
12 Apera*iunile 'n care intervin obliga*ii de plat) 'n valut) str)in) se
refer) la#
a2 c,eltuielile care urmeaz) s) fie efectuate sau venitul care
urmeaz) s) fie ob*inut 'n urma calculelorB
b2 contractele futures, op*ioanele (i alte opera*iuni financiare
similare.
72 odul de calculare a obliga*iilor fiscale se stabile(te de c)tre
?uvern
Fiecare contribuabil =persoan) fizic) rezident)2 are dreptul la o
scutire personal) 'n sum) de 978: lei pe an.
"cutiri
=+2 &uma scutirii personale, stabilit) la alin.=82, va constitui 81813
lei pe an pentru orice persoan) care#
a2 s-a 'mboln)vit (i a suferit de boala actinic) provocat) de
consecin*ele avariei de la !.%.C. !ernob'lB
b2 este invalid (i s-a stabilit c) invaliditatea sa este 'n leg)tur)
cauzal) cu avaria de la !.%.C. !ernob'lB
c2 este p)rintele sau so*ia =so*ul2 unui participant c)zut sau dat
disp)rut 'n ac*iunile de lupt) pentru ap)rarea integrit)*ii teritoriale (i
a independen*ei Republicii oldova, c't (i 'n ac*iunile de lupt) din
Republica %fg,anistanB
d2 este invalid ca urmare a particip)rii la ac*iunile de lupt) pentru
ap)rarea integrit)*ii teritoriale (i a independen*ei Republicii
oldova, precum (i 'n ac*iunile de lupt) din Republica
%fg,anistanB
e2 este invalid de r)zboi, invalid din copil)rie, invalid de gradul I (i
IIB
f2 este pensionar-victim) a represiunilor politice, ulterior reabilitat).
&cutiri acordate so*iei =so*ului2
=82 .ersoana fizic) rezident) aflat) 'n rela*ii de c)s)torie are dreptul
la o scutire suplimentar) 'n sum) de 978: lei anual, cu condi*ia c)
so*ia =so*ul2 nu beneficiaz) de scutire personal).
=+2 .ersoana fizic) rezident) aflat) 'n rela*ii de c)s)torie cu orice
persoan) specificat) la art.00 alin.=+2 are dreptul la o scutire
suplimentar) 'n sum) de 81813 lei anual, cu condi*ia c) so*ia =so*ul2
nu beneficiaz) de scutire personal).
=02 .revederile alin.=82 (i =+2 se vor aplica din luna urm)toare lunii
'n care au ap)rut circumstan*ele necesare pentru e"ercitarea
dreptului specificat 'n acestea. &cutiri pentru persoanele 'ntre*inute
=82 !ontribuabilul =persoan) fizic) rezident)2 are dreptul la o scutire
'n sum) de +8+1 lei anual pentru fiecare persoan) 'ntre*inut), cu
e"cep*ia invalizilor din copil)rie pentru care scutirea constituie
978: lei anual.
%lte deduceri
=82 !ontribuabilul rezident are dreptul la deducerea oric)ror dona*ii
f)cute de el pe parcursul anului fiscal 'n scopuri filantropice sau de
sponsorizare, dar nu mai mult de 86L din venitul impozabil. Un
acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determin) f)r) a
se lua 'n considerare scutirile ce i se acord) conform prezentului
capitol.
=+2 .ot fi deduse, conform prezentului articol, numai dona*iile
f)cute 'n scopuri filantropice sau de sponsorizare 'n favoarea
autorit)*ilor publice (i institu*iilor publice specificate la art.78, a
organiza*iilor necomerciale specificate la art.7+ alin.=82 (i la art.700,
precum (i 'n favoarea caselor de copii de tip familial.
=02 Dona*iile 'n scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi
deduse numai 'n cazul confirm)rii lor 'n modul stabilit de ?uvern.
=12 &e permite deducerea c,eltuielilor de investi*ii 'n limitele
venitului din investi*ii ce *in de#
a2 c,eltuielile ordinare (i necesare, ac,itate sau suportate pe
parcursul anului fiscal 'n scopul ob*inerii venitului din investi*iiB
b2 dob'nzile pe datorie, cu condi*ia ca dob'nda s) nu dep)(easc)
suma venitului din investi*ii.
=72 &e permite deducerea defalc)rilor obligatorii 'n Fondul
republican (i fondurile locale de sus*inere social) a popula*iei,
efectuate pe parcursul anului fiscal 'n cuantumurile stabilite de
legisla*ie.
=:2 &e permite deducerea, 'n cuantumurile stabilite de legisla*ie, a
sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asisten*)
medical) calculate de angajator, precum (i a sumelor primelor de
asigurare obligatorie de asisten*) medical) ac,itate de persoanele
fizice asigurate conform legisla*iei.
=42 &e permite deducerea contribu*iilor obligatorii 'n bugetul
asigur)rilor sociale de stat ac,itate de persoanele fizice, pe
parcursul anului fiscal, 'n cuantumurile stabilite de legisla*ie.
%2.&e!inerea impozitului la sursa de plat(.
Re*inerea impozitului din salariu
=82 Fiecare patron care pl)te(te lucr)torului salariu =inclusiv primele
(i facilit)*ile acordate2 este obligat s) calculeze, *in'nd cont de
scutirile solicitate de angajat (i de deduceri, (i s) re*in) din aceste
pl)*i un impozit, determinat conform modului stabilit de ?uvern.=+2
.entru ob*inerea scutirilor, lucr)torul, nu mai t'rziu de data stabilit)
pentru 'nceperea muncii ca angajat, prezint) patronului o cerere
semnat) de el privind acordarea scutirilor la care are dreptul,
ane"'nd la ea documentele ce certific) acest drept. Lucr)torul care
nu-(i sc,imb) locul de munc) nu este obligat s) prezinte anual
patronului cererea privind acordarea scutirilor (i documentele
corespunz)toare, cu e"cep*ia cazurilor 'n care angajatul ob*ine
dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la unele scutiri.
=02 Dac) pe parcursul anului fiscal se sc,imb) suma scutirilor la
care are drept lucr)torul, acesta este obligat s) prezinte patronului,
'n termen de 86 zile de la data c'nd a avut loc sc,imbarea, o nou)
cerere semnat) de el cu documentele corespunz)toare.
=12 .rezentarea cu bun) (tiin*) 'n cerere (i 'n documentele care
confirm) dreptul la scutiri a unor informa*ii false sau care induc 'n
eroare atrage dup) sine aplicarea amenzii (i r)spunderea penal)
prev)zute de legisla*ie.
=72 Dac) o persoan) fizic) care nu desf)(oar) activitate de
'ntreprinz)tor presteaz) servicii (iGsau lucr)ri, venitul ei este
considerat de patron drept salariu din care se re*ine impozitul
conform cotelor prev)zute la art.87 lit.a2.
=:2 Lucr)torul are dreptul s) cear) ca patronul s) re*in) din pl)*i
impozitul la cota de 83L.
Re*inerea impozitului din dob'nzi
Fiecare pl)titor de dob'nzi 'n folosul persoanelor fizice, cu e"cep*ia
celor efectuate 'n folosul 'ntreprinz)torilor individuali (i al
gospod)riilor *)r)ne(ti =de fermier2, este obligat s) re*in) din fiecare
dob'nd) (i s) ac,ite ca parte a impozitului o sum) egal) cu 87L din
plat). Re*inerile din alte pl)*i efectuate 'n folosul rezidentului
Arice persoan) care desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor, cu
e"cep*ia de*in)torilor de patente de 'ntreprinz)tor, orice
reprezentan*) conform art.7 pct.+62, reprezentan*) permanent),
institu*ie, organiza*ie, inclusiv orice autoritate public) (i institu*ie
public), re*ine, 'n prealabil, ca parte a impozitului, o sum) 'n
m)rime de 4L din pl)*ile efectuate 'n folosul persoanei fizice, cu
e"cep*ia de*in)torilor de patente de 'ntreprinz)tor, a
'ntreprinz)torilor individuali (i a gospod)riilor *)r)ne(ti =de
fermier2, a cabinetului avocatului, a notarului public, a e"ecutorului
judec)toresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile
ob*inute de c)tre aceasta conform art.83. $u se re*ine 'n prealabil
suma 'n m)rime de 4L din pl)*ile efectuate 'n folosul persoanei
fizice pe veniturile ob*inute de c)tre aceasta, conform art.+6, 33, 39,
968 (i 98, precum (i din suma arendei terenurilor agricole (iGsau
'nstr)in)rii activelor de capital ale persoanelor fizice cet)*eni ai
Republicii oldova conform contractelor de leasing, lease-bacV,
gaj, ipotec) (iGsau 'n cazurile de 'nstr)inare for*at) a activelor de
capital.
%3."ubiectele pl(titoare de 6<A.
. &ubiec*ii impozabili s'nt#a2 persoanele juridice (i fizice care
desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor, nereziden*ii care desf)(oar)
activitate de 'ntreprinz)tor 'n Republica oldova prin intermediul
reprezentan*ei permanente conform art.7 pct.872, care s'nt
'nregistra*i sau trebuie s) fie 'nregistra*i 'n calitate de pl)titori de
@.-.%.Bb2 persoanele juridice (i fizice care desf)(oar) activitate de
'ntreprinz)tor, nereziden*ii care desf)(oar) activitate de
'ntreprinz)tor 'n Republica oldova prin intermediul reprezentan*ei
permanente conform art.7 pct.872, care import) m)rfuri, cu e"cep*ia
persoanelor fizice care import) m)rfuri de uz sau consum personal a
c)ror valoare nu dep)(e(te limita stabilit) de legisla*ia 'n vigoareBc2
persoanele juridice (i fizice, nereziden*ii care desf)(oar) activitate
de 'ntreprinz)tor 'n Republica oldova prin intermediul
reprezentan*ei permanente conform art.7 pct.872, care import)
servicii, indiferent de faptul dac) s'nt sau nu s'nt 'nregistra*i 'n
calitate de pl)titori de @.-.%.%4.Obiectul impunerii cu 6<A.
Cotele 6<A.Obiecte impozabile constituie:a2 livrarea m)rfurilor,
serviciilor de c)tre subiec*ii impozabili, reprezent'nd rezultatul
activit)*ii lor de 'ntreprinz)tor 'n Republica oldovaB
b2 importul m)rfurilor 'n Republica oldova, cu e"cep*ia
m)rfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice,
a c)ror valoare nu dep)(e(te limita stabilit) de legisla*ia 'n vigoare,
importate de c)tre persoanele fiziceBc2 importul serviciilor 'n
Republica oldova.=+2 $u constituie obiecte impozabile#a2 livrarea
m)rfurilor, serviciilor efectuat) 'n interiorul zonei economice libere
sau 'n cadrul regimului de antrepozit vamalBb2 venitul sub form) de
dob'nd) ob*inut de c)tre locator 'n baza unui contract de leasingBc2
livrarea de m)rfuri (i servicii efectuat) cu titlu gratuit 'n scopuri de
publicitate (iGsau de promovare a v'nz)rilor 'n m)rime anual) de
6,+L din venitul din v'nz)ri ob*inut pe parcursul anului precedent
anului 'n care se efectueaz) aceast) livrareB
d2 transmiterea propriet)*ii 'n cadrul reorganiz)rii agentului
economic
Cotele 6.<.A.&e stabilesc urm)toarele cote ale @.-.%.#a2 cota-
standard 'n m)rime de +6L din valoarea impozabil) a m)rfurilor
(i serviciilor importate (i a livr)rilor efectuate pe teritoriul
Republicii oldovaBb2 cote reduse 'n m)rime de#- 3L la p'inea (i
produsele de livrate pe teritoriul Republicii oldova, cu e"cep*ia
produselor alimentare pentru copii care s'nt scutite de @.-.%. 'n
conformitate cu art.860 alin.=82 pct.+2B- 3L la medicamentele de
la pozi*iile tarifare 06680661, at't indicate 'n $omenclatorul de
stat de medicamente, c't (i autorizate de inisterul &)n)t)*ii,
importate (iGsau livrate pe teritoriul Republicii oldova, precum (i
medicamentele preparate 'n farmacii conform prescrip*iilor
magistrale, cu con*inut de ingrediente =substan*e medicamentoase2
autorizateB
- 3L la m)rfurile, importate (iGsau livrate pe teritoriul Republicii
oldova,
- 3L la gazele naturale (i gazele lic,efiate de la pozi*ia tarifar)
+488, at't la cele importate, c't (i la cele livrate pe teritoriul
Republicii oldovaB- 3L la produc*ia din fitote,nie (i ,orticultur)
'n form) natural) (i produc*ia din zoote,nie 'n form) natural), mas)
vie (i sacrificat), produs), importat) (iGsau livrat) pe teritoriul
Republicii oldovaB- 3L la za,)rul din sfecl) de za,)r, produs,
importat (iGsau livrat pe teritoriul Republicii oldovaBc2 cota zero
la m)rfurile (i serviciile livrate 'n conformitate cu art.861.
%#.Administrarea 6<A.
Anregistrarea subiectului impozabil
=82 &ubiectul care desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor, cu
e"cep*ia autorit)*ilor publice, institu*iilor publice, specificate la
art.78, institu*iilor medico-sanitare publice (i private, specificate la
art.788, (i de*in)torilor patentei de 'ntreprinz)tor, este obligat s) se
'nregistreze ca contribuabil al @.-.%. dac) el, 'ntr-o oricare
perioad) de 8+ luni consecutive, a efectuat livr)ri de m)rfuri,
servicii 'n sum) ce dep)(e(te :66666 lei, cu e"cep*ia livr)rilor
scutite de @.-.%. &ubiectul este obligat s) 'n(tiin*eze oficial organul
fiscal, complet'nd formularul respectiv, (i s) se 'nregistreze nu mai
t'rziu de ultima zi a lunii 'n care a avut loc dep)(irea. &ubiectul se
consider) 'nregistrat din prima zi a lunii urm)toare celei 'n care a
avut loc dep)(irea.
=+2 &ubiectul care desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor are dreptul
s) se 'nregistreze 'n calitate de contribuabil al @-% dac) el, 'ntr-o
oarecare perioad) de 8+ luni consecutive, a efectuat livr)ri
impozabile de m)rfuri, servicii =cu e"cep*ia celor de import2 'n
sum) ce dep)(e(te 866666 lei, cu condi*ia c) ac,itarea pentru aceste
livr)ri se efectueaz) de cump)r)tori sub form) de decontare prin
virament la conturile bancare ale subiectului activit)*ii de
'ntreprinz)tor, desc,ise 'n institu*iile financiare ce au rela*ii fiscale
cu sistemul bugetar al Republicii oldova. &ubiectul se consider)
'nregistrat din prima zi a lunii urm)toare celei 'n care a fost depus)
la organul fiscal cererea de 'nregistrare, cu e"cep*ia cazurilor
prev)zute la alin.=82.
=02 La 'nregistrarea subiectului impozabil, organul fiscal este
obligat s)-i elibereze certificatul de 'nregistrare, aprobat 'n modul
stabilit, cu indicarea#
a2 denumirii =numelui2 (i adresei juridice ale subiectului impozabilB
b2 datei 'nregistr)riiB
c2 codului fiscal al subiectului impozabil.
=12 &ubiectul care desf)(oar) activitate de 'ntreprinz)tor (i care
beneficiaz) de servicii de import a c)ror valoare, fiind ad)ugat) la
valoarea livr)rilor de m)rfuri, servicii, efectuate pe parcursul
oric)ror 8+ luni consecutive, dep)(e(te :66666 de lei este obligat s)
se 'nregistreze ca contribuabil al @.-.%. 'n modul stabilit la alin.=82
%%.&ambursarea 6<A.
Dreptul la restituirea @-% din buget se e"tinde numai asupra
subiecWilor impozabili, 'nregistraWi ca pl)titori de @-%, si se
realizeaz) prin Decizia !omisiei teritoriale privind restituirea @-%
de la locul de deservire sau prin Decizia !omisiei Inspectoratului
Fiscal
.rincipal de &tat ='n continuare - IF.&2 privind restituirea @-%
contribuabililor deserviWi de DirecWia de administrare a
contribuabililor mari ='n continuare - D%!2.
7. /n cazul 'n care subiectul impozabil nu solicita restituirea sumelor
@-%, dep)Xirea sumelor trecute 'n cont fata de sumele calculate
pentru livr)rile impozabile efectuate se reflecta ca fiind destinate
trecerii 'n cont pentru perioada ulterioara. II. odul de solicitare a
restituirii sumelor @-%:. Declararea sumelor @-% spre restituire se
efectueaz) pentru fiecare perioada fiscala separat, 'n conformitate
cu odul de completare a DeclaraWiei privind @-%, aprobat prin
Ardinul Xefului Inspectoratului Fiscal .rincipal de &tat nr.8+3 din
+9 iunie +66: =onitorul Aficial al Republicii oldova, +66:,
nr.86:-888, art.0442. 4. &ubiecWii impozabili solicita restituirea
@-%, adresEndu-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la locul de
deservire prin depunerea cererii de modelul stabilit 'n ane"a nr.8 la
prezentul Regulament. /n cererea de restituire, subiectul impozabil
indica 'n mod obligatoriu suma @-% solicitata spre restituire. Daca
nu este indicata suma solicitata spre restituire, cererea subiectului
impozabil nu se e"amineaz).
III. %cWiunile organelor fiscale la solicitarea subiectului impozabil
3. !ererile privind restituirea @-%, primite de catre organele fiscale
de stat, s'nt supuse e"amin)rii doar 'n cazurile 'n care subiectul
impozabil a depus la organul fiscal declaraWia @-%pentru perioada
fiscala corespunz)toare.
9. /n termen de 0 zile lucratoare de la data primirii cererii privind
restituirea @-%, organul fiscal este obligat sa adopte decizia privind
metoda de realizare a restituirii, baz'ndu-se pe criteriile de risc,
stipulate la punctul 86 din prezentul Regulament.
%'.Obiectul impunerii cu accize.
Abiectele impunerii (i baza impozabil)
=82 Abiecte ale impunerii s'nt m)rfurile supuse accizelor, specificate
'n ane"ele la prezentul titlu.
=+2 Daza impozabil) o constituie#
a2 volumul 'n e"presie natural), dac) cotele accizelor, inclusiv 'n
cazul importului, s'nt stabilite 'n sum) absolut) la unitatea de
m)sur) a m)rfiiB
b2 valoarea m)rfurilor, f)r) a *ine cont de accize (i @.-.%., dac)
pentru aceste m)rfuri s'nt stabilite cote ad valorem 'n procente ale
accizelor, cu e"cep*ia art.8+08B
c2 valoarea 'n vam) a m)rfurilor importate, determinat) conform
legisla*iei vamale, precum (i impozitele (i ta"ele ce urmeaz) a fi
ac,itate la momentul importului, f)r) a *ine cont de accize (i
@.-.%., dac) pentru m)rfurile 'n cauz) s'nt stabilite cote ad valorem
'n procente ale accizelor,
%)."ubiectele pl(titoare de accize.
&ubiec*ii impunerii &ubiec*i ai impunerii s'nt# a2 persoanele juridice
(i persoanele fizice care prelucreaz) (iGsau fabric) m)rfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii oldovaB
b2 persoanele juridice (i persoanele fizice care import) m)rfuri
supuse accizelor
=82 Abiecte ale impunerii s'nt m)rfurile supuse accizelor, specificate
'n ane"a la titlu - din !odul Fiscal
%0.Cotele accizelor.
!otele accizelor !otele accizelor, conform ane"ei la prezentul titlu,
se stabilesc#
a2 'n sum) absolut) la unitatea de m)sur) a m)rfiiB b2 ad valorem 'n
procente de la valoarea m)rfurilor, f)r) a *ine cont de accize (i
@.-.%., sau de la valoarea 'n vam) a m)rfurilor importate, lu'nd 'n
considerare impozitele (i ta"ele ce urmeaz) a fi ac,itate la
momentul importului, f)r) a *ine cont de accize (i @.-.%.
!otele concrete sunt e"puse in ane"a la materialele prezente
%ccizele nu se ac,it) la importarea urm)toarelor m)rfuri supuse
accizelor#
a2 definite ca ajutoare umanitare, 'n modul stabilit de ?uvernB
b2 destinate proiectelor de asisten*) te,nic), realizate pe teritoriul
Republicii c2 destinate folosin*ei oficiale a misiunilor diplomatice
%ccizele nu se ac,it) pentru m)rfurile finan*ate din contul
'mprumuturilor (i granturilor acordate ?uvernului %ccizele nu se
ac,it) 'n cazul 'n care subiectul impunerii e"port) m)rfuri supuse
accizelor.%ccizele nu se ac,it) la plasarea, livrarea de pe teritoriul
vamal 'n magazinele dutY-free (i comercializarea de c)tre aceste
magazine a m)rfurilor supuse accizelor, cu e"cep*ia *ig)rilor
'4.Administrarea accizelor.
!ontrolul efectuat de organele fiscale (i organele vamale
=82 .ersoana cu func*ii de r)spundere autorizat) a &erviciului Fiscal
de &tat este 'n drept#
a2 s) intre (iGsau s) controleze orice loc, cl)dire, 'nc)pere =cu
e"cep*ia celor folosite e"clusiv ca locuin*)2, s) controleze orice
mijloc de transport 'n 'nc)pere sau pe drum, precum (i m)rfurile
aflate 'n ele, s) controleze orice d)ri de seam), documente, inclusiv
de transport, care, la p)rerea acestei persoane, se folosesc 'n
tranzac*ii cu m)rfuri pasibile impunerii cu accize. %ceste ac*iuni se
permit numai 'n timpul orelor de lucruB
b2 s) 'ntreprind) ac*iunile specificate la lit.a2 'n afara orelor de lucru
ori s) controleze 'nc)perile de locuit numai 'n baza 'nc,eierii
judec)torului de instruc*ie 'n cazul 'n care e"ist) b)nuieli
'ntemeiate c) se admite o 'nc)lcare la ac,itarea accizelor sau c) 'n
locul, cl)direa, 'nc)perea, mijlocul de transport 'n cauz) se afl)
m)rfuri pasibile impunerii cu accize, dar pentru care accizele nu au
fost ac,itateB
c2 s) sec,estreze m)rfurile pasibile impunerii cu accize, mijloacele
de transport 'n care au fost depistate m)rfuri supuse accizelor (i care
se afl) la dispozi*ia sau 'n folosin*a persoanei juridice sau persoanei
fizice, dac) aceast) persoan) nu poate prezenta dovezi de ac,itare a
accizelor. Un acest caz, persoana cu func*ii de r)spundere este
obligat) s) elibereze o 'n(tiin*are scris) de sec,estrare, care trebuie
s) con*in) o descriere detaliat) a m)rfurilor sau a mijlocului de
transport, a locului (i timpului sec,estr)rii. Dac) persoana ale c)rei
m)rfuri sau mijloc de transport au fost sec,estrate nu ac,it) accizele
'n termen de +6 de zile din data sec,estr)rii, accizele se percep prin
e"ecutare silit), 'n conformitate cu legisla*ia fiscal).
=+2 !ontrolul asupra ac,it)rii accizelor se efectueaz) de c)tre
organele vamale 'n conformitate cu prezentul titlu (i cu legisla*ia
vamal).
'1.elimitarea ta9elor locale de alte
categorii de ta9e
6a9( local( > plat( obligatorie efectuat( la bugetul unit(!ii
administrativ7teritoriale.
'1.t@puri de ta9e locale
&istemul ta"elor locale reglementate de prezentul titlu include#
a2 ta"a pentru amenajarea teritoriuluiB
b2 ta"a de organizare a licita*iilor (i loteriilor pe teritoriul unit)*ii
administrativ-teritorialeB
c2 ta"a de plasare =amplasare2 a publicit)*ii =reclamei2B
d2 ta"a de aplicare a simbolicii localeB
e2 ta"a pentru unit)*ile comerciale (iGsau de prest)ri serviciiB
f2 ta"a de pia*)B
g2 ta"a pentru cazareB
,2 ta"a balnear)B
i2 ta"a pentru prestarea serviciilor de transport auto de c)l)tori pe
teritoriul municipiilor, ora(elor (i satelor =comunelor2B
j2 ta"a pentru parcareB
V2 ta"a de la posesorii de c'iniB
n+ ta9a pentru parcaj;
p+ ta9a pentru salubrizare;
ta9a pentru dispozitivele publicitare.
'2.Administrarea ta9elor locale.
%tribu*iile autorit)*ii administra*iei publice locale=82 %utoritatea
deliberativ) a administra*iei publice locale poate aplica toate sau
numai o parte din ta"ele locale, 'n func*ie de posibilit)*ile (i
necesit)*ile unit)*ii administrativ-teritoriale.=+2 %utoritatea
deliberativ) a administra*iei publice locale nu are dreptul s) aplice
alte ta"e locale dec't cele prev)zute de prezentul titlu.=02 @a"ele
locale se aplic), se modific) ori se anuleaz) de c)tre autoritatea
administra*iei publice locale concomitent cu adoptarea sau
modificarea bugetului unit)*ii administrativ-teritoriale.=12
%utoritatea e"ecutiv) a administra*iei publice locale monitorizeaz)
deciziile consiliului local privind aplicarea ta"elor locale pe
teritoriul administrat, le prezint) organelor fiscale 'n termen de 86
zile din data adopt)rii acestora (i le aduce la cuno(tin*)
contribuabililor.
=72 %utoritatea deliberativ) a administra*iei publice locale nu este 'n
drept s) stabileasc) cotele ta"elor locale#a2 nominal, pentru fiecare
contribuabil 'n parteB
b2 diferen*iat, 'n func*ie de forma organizatorico-juridic) de
desf)(urare a activit)*iiB
c2 diferen*iat, 'n func*ie de genuri de activitate desf)(urateB
d2 diferen*iat, 'n func*ie de amplasamentBe2 diferen*iat, pe tipuri de
obiecte ale impunerii.
=:2 .rin derogare de la prevederile alin.=72, cotele impunerii se vor
stabili#
a2 'n cazul ta"ei pentru unit)*ile comerciale (iGsau de prest)ri
servicii 'n func*ie de genul de activitate desf)(urat, tipul de
obiecte ale impunerii, locul amplas)rii, suprafa*a ocupat) de
unit)*ile de comer* (iGsau de prestare a serviciilor, categoria
m)rfurilor comercializate (i a serviciilor prestate, regimul de
activitateB
b2 'n cazul ta"ei de pia*) 'n func*ie de tipul pie*ei, locul amplas)rii
(i regimul de activitateBc2 'n cazul ta"ei pentru prestarea serviciilor
de transport auto de c)l)tori pe teritoriul municipiilor, ora(elor (i
satelor =comunelor2 'n func*ie de num)rul de locuri 'n unit)*ile de
transport, itinerarul parcurs, periodicitatea circula*iei pe itinerar,
flu"ul de c)l)tori pe itinerarB
d2 'n cazul ta"ei pentru dispozitivele publicitare 'n func*ie de
suprafa*a fe*ei =fe*elor2 dispozitivului publicitar (i locul amplas)rii.
=42 .entru ta"ele locale specificate la art.+39 lit.a2 'n partea ce *ine
de gospod)riile *)r)ne(ti =de fermier2, la lit.V2, n2 (i p2, mecanismul
de administrare a acestora se stabile(te de c)tre autoritatea
administra*iei publice locale.
40.!ontribu*ia ta"elor locale la formarea bugetelor locale (i na*ional
.entru a-(i putea duce la 'ndeplinire sarcinile (i func*iile, organele
locale ale puterii (iadministra*iei de stat au nevoie 'n acest sens de
resurse financiare.Impozitele (i ta"ele locale sunt aceste venituri de
care bugetele unit)*ilor administrativ-teritoriale nu se pot lipsi, prin
intermediul c)rora sunt finan*ate c,eltuielile publice prev)zute 'n
bugetele locale.%ceste venituri, din impozite (i ta"e ale bugetelor
locale in marea lor majoritate, provin dela popula*ie.!,iar dac)
bugetele locale au un num)r mare de impozite (i ta"e, totu(i
m)rimea acestoraeste cu mult sub cerin*ele de resurse financiare ale
acestor bugete. De aceea, 'n vederea ec,ilibr)rii, acestor bugete li se
pun la dispozi*ie din bugetul de stat transferuri de fonduri (i sume
defalcate din impozitul pe salarii.
'4.Corelatia controlului fiscal cu controlul financear
!ontrolul fiscal este o form) a controlului financiar , fiind
instrumentul pe care 'l au la 'ndemEn) puterile publice pentru
supraveg,erea (i determinarea, prin metode (i te,nici specifice, a
asigur)rii constituirii resurselor financiare ale statului, 'n spe*)
veniturile fiscale care reprezint) partea covEr(itoare a acestora.
.otrivit legii, sunt supuse controlului fiscal persoanele fizice (i
persoanele juridice romEne (i str)ine, care au obliga*ii fiscale (i care
se numesc contribuabili.
!onform A? nr 9+G+660 , controlul fiscal cuprinde subansamblul
activit)*ilor care au ca scop verificarea sincerit)*ii declara*iilor,
precum (i verificarea corectitudinii (i e"actit)*ii 'ndeplinirii,
conform legii, a obliga*iilor fiscale de c)tre contribuabili (i se refera
la#
I Abliga*ia de declarare a bunurilor, a veniturilor impozabile sau,
dupa caz, a impozitelor datorateB
I Abliga*ia de calculare, de 'nregistrare 'n eviden*ele contabile (i de
plat), la termenele legale, a impozitelor care se realizeaz) prin
stopaj la surs)B
I Arice alte obliga*ii care revin contribuabililor 'n aplicarea (i
e"ecutarea legilor fiscaleB
%(adar, controlul fiscal reprezint) ansamblul activit)*ilor destinate a
asigura respectarea obliga*iilor de declarare (i calculare corect),
precum (i de plat) la termenele legale al impozitelor, ta"elor (i altor
v)rs)minte obligatorii datorate bugetului de stat, bugetelor locale (i
fondurilor speciale .
!ontrolul fiscal este organizat (i se e"ecut) de catre inisterul
finan*elor (i unit)*ile sale teritoriale, prin aparatul fiscal (i de
control financiar abilitate de lege, denumite generic organe fiscale.
&upraveg,erea (i verificarea modului 'n care corela*iile dintre
previziunile bugetare (i realiz)rile de venituri fiscale, dintre materia
impozabil) =sau ta"abil)2 din economie sau apar*inEnd cet)*enilor (i
m)rimea resurselor fiscale v)rsate de contribuabili la trezoreria
public), revin controlului fiscal.
.entru cre(terea capacit)*ii de administrare a inisterului
Finan*elor .ublice, prin A? nr 3:G+660 privind reglementarea unor
m)suri 'n materie financiar- fiscal) s-a 'nfiin*at %gen*ia $a*ional)
de %dministrare Fiscal) =%.$.%.F2. %ceasta are responsabilitatea
aplic)rii legisla*iei privind impozitele (i ta"ele, contribu*iile (i alte
venituri ale bugetului de stat, precum (i venituri ale altor autorit)*i
(i institu*ii publice centrale sau ale !omunit)*ii Curopene.
%gen*ia na*ional) de administrare fiscal) are 'n structura sa
Departamentul de control financiar fiscal.
%ctivitatea de control fiscal are urmatoarele
serviciiGbirouriGcompartimente#
I .rogramare, coordonare, sintez) (i 'ndrumare a activit)*ii de
control fiscal la persoane fiziceBI !ontrol fiscalB
I !ontrol al gestion)rii (i administr)rii patrimoniului public (i privat
al statuluiB
I !ontrol fiscal la marii contribuabiliB
I Informa*ii (i monitorizare fiscal)B
I !onformitate fiscal)B
'#.&olul $i finalitatea controlului fiscal.
Controlul este actiunea de stabilire a e9actitatii operatiunilor
materiale- care se efectueaza anticipat e9ecutarii acestora-
concomitant sau la scurt interval de la desfasurarea
operatiunilor. Controlul consta in a verifica daca totul a fost
efectuat in conformitate cu programul fi9at- dupa ordinile date
si principiile stabilite.e asemenea- poate fi considerate o
actiune de control- supraveg8erea sistematica si continua a unei
activitati. Controlul se poate e9ercita personal sau cu ajutorul
unor aparate speciale de control. Instrument al politicii
financiare a statului- controlul financiar reperezinta un mijloc
de prevenire a faptelor ilegale- de identificare a deficientelor si
de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.
'%.5rincipiile controlului fiscal
.rincipiile fundamentale ale controlului fiscal sunt# Integritatea
presupune e"ercitarea functiei de catre inspectori cu onestitate,
buna-credinta si responsabilitate. Inspectorii trebuie sa respecte
legea si sa actioneze in conformitate cu prevederile legaleB
Abiectivitatea presupune e"ercitarea activitatii de control fara
influente e"terne, fara partinire si pareri preconceputeB Legalitatea
este principiul conform caruia orice actiune de control trebuie sa fie
efectuata daca este prevazuta intr-un act normativ aplicabilB
!onfidentialitatea presupune nedivulgarea informatiilor pe care le
primesc inspectorii fiscaliB !ompetenta presupune tratarea tuturor
situatiilor printr-un rationament profesional. Un control fiscal poate
fi prin sondaj =verificare selectiva a documentelor si operatiunilor
semnificative2, inopinat =verificarea faptica si documentara ca
urmare a unei sesizari2, incrucisat =verificarea documentelor si
operatiunilor impozabile ale contribuabilului in corelatie cu
documente ale altui contribuabil+. 1+ 5rincipiul devotamentului
functionarului care desfasoara controlul fata de stat si societate-
7 angajatul trebuie sa fie devotat statului- societatii si sa apere
interesele acestora. 2+ 5rincipiul raspunderii persoanale a
functionarului care efectuiaza controlul la e9ercitarea
atributiilor de serviciu > deci persoana data poarta raspundere
personala pentru corectitudinea si plenitudinea nstatarilor-
precum si de actiunile pretinse in procesul de control. 3+
5rincipiul respectarii stricte a disciplinei de stat reglementata
de legislatia in vigoare - care inseamna ca conduita angajatului
aparatului de control trebuie sa corespunda prevederilor
legislatiei in vigoare. 4+ 5rincipiul competentei si
profesionalismului- controlorul treduie sa fie politicos- tolerant-
calm- sa aiba o atitudine oficiala- sa nu fie iritant etc. #+
5rincipiul onestitatii controlorului7revizor - acesta trebuie sa fie
sincer- onest- impartial- corect- nu trebuie sa accepte cadouri
s.a. %+ 5rincipiul increderii in materialele de
control adica sa toti sa dispuna de garantii totale privind
autenticitatea si impartialitatea informatiei prezentate de catre
controlor. '+ 5rincipiul confidentialitatii informatiile obtinute
in timpul controlului nu trebuie divulgate persoanelor terte- nici
oral- nici in scris s.a.
''.6ipurile de control fiscal
Controlul formal este cel care se e"ercit) asupra declara*iilor
depuse decontribuabili, dup) ce acestea au fost primite de c)tre
serviciile 'ns)rcinate cu acestobiect de activitate.Desf)(urarea
controlului formal const) 'n verificare, din punct de vedere
alformei, a tuturor elementelor 'nscrise 'n declara*ii, scopul fiind de
a depista erorile,'n vederea evit)rii anomaliilor (i a blocajului
procedurii de impozitare.De obicei, aceast) faz) a controlului fiscal
se e"ercit) 'n momentul recep*ion)riideclara*iilor, prin verificarea
datelor generale de pe declara*ia supus)verific)rii (i de pe alte
documente, luEnd forma unei verific)ri preg)titoare, pentru a
permite e"ploatarea ulterioar) a acestor documente.
Controlul documentar const) 'n verificarea datelor 'nscrise 'n
declara*iile deimpunere depuse de contribuabil, comparativ cu
situa*ia fiscal) a contribuabilului.%ceast) form) de control se
desf)(oar) la locul de depunere a declara*iilor (i presupune#
studierea dosaruluiB controlul e"actit)*ii datelor (i
informa*iilorBconcluzii (i continuarea controlului.C"ercitarea
controlului documentar vizeaz)# depistarea contribuabililor ce nu
audepus declara*iile de impunereB depistarea declara*iilor eronate
sau incompleteBdepistarea contribuabililor r)u platniciB depistarea
contribuabililor ce realizeaz)acte (i fapte de evaziune fiscal)B
selectarea dosarelor pentru e"ercitarea controluluie"tern.
Controlul e9tern se efectueaz) la sediul contribuabilului, ulterior
depunerii dec)tre acesta a declara*iilor de impunere (i presupune
verificarea 'nscrisurilor dindeclara*iile depuse cu documentele (i
elementele 'nregistrate 'n contabilitate, curealit)*ile faptice
constatate pe teren.!ontrolul fiscal e"tern presupune parcurgerea a
dou) mari etape, respectivcontrolul contabilit)*ii contribuabilului
=modul de 'nregistrare 'n contabilitate a'ntregii activit)*i, 'n special
cele care fac obiectul impozit)riiB modul 'n care au fostrespectate
principiile contabilit)*ii (i principiile fiscaleB confruntarea datelor
(iinforma*iilor 'nscrise 'n contabilitate cu datele (i informa*iile ce
provin de launit)*ile economice cu care contribuabilul se afl) 'n
rela*ii economiceB controlulsincerit)*ii declara*iilor de impunere2 (i
verificarea ansamblului situa*iei fiscale acontribuabilului
=verificarea situa*iei patrimoniale (i de trezorerie2./n func*ie de
rela*ia direct) cu entit)*ile controlate, se disting urm)toarele
formeale controlului fiscal#
Controlul integral> cuprinde verificarea 'ntregii activit)*i a
entit)*iicontrolate, a opera*iunilor desf)(urate (i a documentelor
'ntocmite (i se impune, 'nspecial, 'n cazul 'n care apar nereguli (i
abateri deosebit de grave.
Controlul prin sondaj> cuprinde verificarea anumitor perioade
sauopera*iuni, alese aleatoriu. /n situa*ia 'n care se constat abateri,
se impuneverificarea 'n totalitate a opera*iunilor care le-au cauzat,
pentru a se evitanemul*umirea contribuabilului supus controlului (i
pentru a se evita apari*ia altor erori.
Controlul .ncruci$at> presupune verificarea (i corelarea
constat)rilor de laun contribuabil controlat cu opera*iunile
corespondente de la un alt contribuabil, cucare acesta a avut rela*ii
de afaceri.
Controlul tematic> cuprinde verificarea unor teme sau aspecte 'n
leg)tur)cu respectarea normelor legale reglementate pentru un
anumit domeniu deactivitate.Indiferent de forma de control fiscal
e"ercitat) , se impune utilizarea unor metode (i te,nici , dintre care
cele mai des 'ntElnite sunt# analiza =e"aminareacritic) a datelor
globale 'n care se reflect) activitatea contribuabilului
supuscontrolului2B compara*ia =compararea unor date din perioade
diferite2B investiga*ia=culegerea de informa*ii verbale (i scrise
privind modul de desf)(urare a activit)*ii,domeniu sau
contribuabilul controlat2B observa*ia =e"aminarea la
'nceputulactivit)*ii de control fiscal2B inspec*ia la fa*a locului
=verificarea faptic) a unor opera*iuni la locul de desf)(urare a
activit)*ii sau opera*iunii2B verificareaconturilor contabile
=verificarea 'nregistr)rilor contabile, e"isten*a documentelor
justificative, respectarea corela*iilor dintre conturi2B calculul de
control =verificareadin punct de vedere matematic a e"actit)*ii
sumelor 'nscrise pe documente sau 'neviden*a contabil)2