Sunteți pe pagina 1din 18

Patologia palmipedelor

Inainte de a prezenta patologia propriu-zisa a palmipedelor, trebuie explicate igiena


palmipedelor, adica sa se expuna complexul de masuri igienico-sanitare menite sa asigure
conditiile optime de adapostire, microclimate, confort, hranire, adapare etc. Aceste masuri bine
cunoscute si aplicate, reprezinta pe de o parte garantia unor productii corespunzatoare cantitativ
si calitativ, iar pe de alta parte, o stare fiziologica si de sanatate in efectivele de palmipede, care
confera o foarte buna protective fata de imbolnaviri.
Cele mai importante masuri de igiena generala sunt:
Asigurarea conditiilor de filtru sanitar-veterinar. Persoanele, mijloacele de transport,
utilajele, animalele etc., nu vor intra intr-o ferma de palmipede decat daca este strict
necesar si daca se supun regulilor igienico-sanitare impuse de reglementarile in vigoare,
in functie de importanta economica a obiectivului. Dezinfectia riguroasa a mijloacelor de
transport, a utilajelor, personalului etc. este obligatorie, cat si echiparea persoanelor
fizice cu imbracaminte speciala (cel putin cizme de cauciuc si salopeta sau halat);
Amplasarea crescatoriei intr-o zona care sa impiedice transmiterea bolilor de la
efectivele de palmipede nesupravegheate, lasate in libertate; amplasarea halelor de
palmipede la distante suficient de mari pentru a nu permite transmiterea bolilor, in
special la tineretul care se creste in spatii inchise, climatizate;
O atentie deosebita se va acorda obtinerii unor oua pentru incubatie curate, iar cele
murdare vor fi curatate si dezinfectate corespunzator inainte de incubare. Incubatia si
ecloziunea vor fi realizate in sali de incubatie corespunzatoare, in conditiile aplicarii
unor tehnologii moderne, pentru ca bobocii obtinuti sa fie sanatosi, de calitate
superioara;
Inainte de popularea cu boboci de o zi, adaposturile vor fi curatate si minutios
dezinfectate, iar popularea se va face dupa respectarea vidului sanitar si foarte buna
pregatire a halei (climatizare, echipament, asigurarea hranirii si adaparii in conditii
igienice etc.);
Pe toata perioada de crestere se va intra in adapost in conditii de filtru, existand in acest
sens un dezinfector pentru incaltaminte si o instalatie pentru dezinfectarea mainilor;
Vor fi respectate riguros toate prevederile tehnologice privind hranirea, adaparea,
climatizarea, iluminatul adapostului atat in perioada de crestere, cat si in cea de
exploatare pentru oua, inclusive daca se practica sistemul de crestere in soproane, cu
padocuri sau la pasune.
Prin conditii de igiena nu trebuie sa se inteleaga numai acelea care urmaresc prevenirea
bolilor, ci intreaga problematica ce o impune tehnologia fiecarei specii si categorii. Pentru
atingerea acestor obiective, crescatorul va trebui sa solicite si sa respecte tehnologia impusa de
producatorul materialului biologic avicol, cunoscand faptul ca orice rasa sau hybrid are o
particularitate specifica, pe care numai producatorul o cunoaste si o impune ca si conditie
obligatorie pentru valorificarea potentialului productive.
De asemenea, masurile generale si specifice atat de prevenire a bolilor, cat si de tratare a
acestora, fac obiectul legilor si reglementarilor saniter-veterinare in vigoare, pe care fiecare
crescator trebuie sa le cunoasca si sa le aplice, apeland insa si la serviciile unui personal sanitar-
veterinar corespunzator.


Bolile infectioase
1. Maladia Derzsy (Hepato-nefrita-ascita gastei HNA)
Maladia Derzsy este dintre toate afectiunile palmipedelor cea mai contagioasa boala. Este
specifica bobocilor de gasca si de rata Barbarie pena la varsta de 30 zile. Principal sursa de
infectie o constituie gastele adulte purtatoare de virus, care transmit virusul prin ou.
Virusul poate patrunde in organism atat pe cale digestiva, cat sip e cale respiratorie.
Perioada de incubatie a virusului este de 4-5 zile, iar eliminarea lui se face prin fecale, care pot
contamina furajele, apa etc.
Simptome. Deoarece fiziologia si tipul de crestere al celor doua specii ce pot fi afectate de
aceasta boala sunt diferite, asa sunt si manifestarile clinice ale bolii Derzsy. Se disting trei forme
clinice:
Acuta;
Subacuta;
Cronica sau tardiva.
La gasca:
o Forma acuta. Evolutie rapida, afecteaza bobocii de 6-10 zile, care stau in decubit lateral,
prezinta diaree apoasa, albicioasa, iar mortalitatea atinge 60-100% din efecti in 1-5 zile
de la aparitia simptomelor;
o Forma subacuta. Evolueaza mai lent cu faza de debut, greu de depistat, observandu-se o
intarziere in crestere de 50-80% fata de normal, incepand cu varsta de 15-21 zile si
deplumarea accentuate sau schimbarea culorii in galben-brun. Aceste simptome
evolueaza timp de o saptamana, apoi boala se termina in 70-80% din cazuri printr-o
vindecare spontana, dar cu persistenta unei debilitati ce poate duce la diverse accidente,
mai ales in cazul indoparii. In unele cazuri gasca continua sa slabeasca, prezinta
dificultati locomotorii si moare intr-o stare de cahexie avansata, cu abdomenul destins
datorita prezentei lichidului ascetic;
o Forma cronica sau tardiva. Apare dupa varsta de 8-10 saptamani si se manifesta prin
mortalitate ridicata. Moartea survine rapid, prin insuficienta renala si uremie.
La bobocul de rata Barbarie:
o Forma acuta. Are evolutie rapida si afecteaza bobocii de rata Barbarie de 8-15 zile, care
sunt abatuti, se deplaseaza greu, prezinta diaree apoasa. Moartea survine in pozitia de
decubit lateral;
o Forma subacuta. Afecteaza bobocii de rata Barbarie in varsta de 2-5 saptamani si mai ales
pe cei de 3 saptamani, astfel incat aceasta forma a luat denumirea de boala de 3
saptamani a bobocului de rata Barbarie;
o Forma cronica sau tardiva. Poate aparea la varsta de 7 saptamani, cand se observa
scaderea consumului de furaje, pierderea din penaj la 20-30% din efectiv, enterita, oprire
in crestere sau chiar regresie a greutatii corporale la 10-15% din efectivul de boboci.
Mortalitatea este scazuta, de 2-5% pana la 10-12%.
Tuturor acestor manifestari clinice le corespund, atat la bobocul de gasca, cat si la cel de rata
Barbarie, aceleasi modificari anatomo-patologice.
Profilaxie si combatere. Se va evita contaminarea efectivelor indemne prin contact cu
palmipedele contaminate si nu se vor folosi oua din surse necunoscute. In focare si in zonele
contaminate se vor imuniza gastele inainte de intrarea in ouat, astfel incat anticorpii maternal ice
persista pana la 14-17 zile sa protejeze bobocii. De interes s-a bucurat serumizarea bobocilor cu
ser hiperimun, metoda ce s-a dovedit laborioasa si cu eficienta de scurta durata (8-10 zile).
2. Hepatita virotica a bobocilor de rata (DVH)
Este o boala infectioasa, contagioasa, cu evolutie acuta intalnita la bobocii de rata,
caractarizata prin hepatita. Clinic se manifesta prin tulburari nervoase, paralizii, iar modificarile
anatomo-patologice ale ficatului sunt de tip hemoragic, cu aspect punctiform.
Numai bobocii de rata in primele 2 saptamani de viata sunt receptivi la boala in mod natural.
Reproducatoarele adulte expuse infectiei nu sunt receptive, iar gainile si curcile sunt rezistente.
La bobocii de rata boala are un character foarte contagios, afectand in 3-4 zile intregul
efectiv. Morbiditatea este de 100%, iar mortalitatea este variabila, putand atinge 95% la bobocii
deo saptamana. La cei de 4-5 saptamani, mortalitatea este neglijabila. Rezistenta la infectie creste
odata cu varsta, astfel incat la 6 saptamani incidenta afectiunii este rar intalnita.
Infectia pecale orizontala se realizeaza digestiv, prin furaje si apa contaminate.
Transmiterea pe cale vertical prin ou nu a putut fi demonstrate.
Pasarile salbatice, purtatoare de virus pot fi cauza aparitiei bolii. Bobocii de rata care au
trecut prin boala raman purtatori si eliminatori de virus timp de 7-8 saptamani si pot constitui o
importanta sursa de infectie.
Debutul si extinderea in efectiv a bolii se fac rapid. Perioada de incubatie este de 1-2 zile.
Bobocii afectati raman in urma lotului, manifesta o stare de depresie, incoordonare in mers, ochii
sunt semiinchisi sau inchisi. Ulterior apar miscari spasmodice la ambele picioare, bobocii cad pe
spate si mor cu capul intors pe spate (opistotonus). Moartea se produce la aproximativ 1-2 ore de
la aparitia simptomelor. In perioada de varf a epizootiei, moartea poate surveni fulgerator, fara
manifestari clinice.
Prevenire si combatere. Ca metoda specifica de combatere s-a aplicat seropreventia prin
inoculare de ser provenit de larate trecute prin boala sau de la rate hiperimunizate, metoda care
acum nu se mai practica.
S-a incercat vaccinarea efectivului cu vaccinuri inactive, care nu au dat rezultatele
scontate, renuntandu-se astfel la ele.
In prezent, se lucreaza in diferite tari la prepararea de vaccinuri in scopul imunizarii
reproducatoarelor adulte, cu 2-4 saptamani inainte de recoltarea oualor pentru reproductive.
Vaccinarea bobocilor de o zi duce numai la o scadere a morbiditatii si se practica numai
la bobocii proveniti din parinti nevaccinati.
Boala se poate preveni prin izolarea stricta a fermei, respectarea conditiilor de igiena si
prin achizitionarea de material indemn.
3. Enterita virala (Pesta ratei - DVE)
Pesta ratei este o boala infectioasa virotica, inoculabila, specifica anatidelor, produsa de
un ultravirus din grupa Herpes. Se intalneste la toate varstele si se caracterizeaza prin tulburari
digestive, scaderea productiei de oua si mortalitate, care poate atinge chiar 100% din efectivul
afectat.
Sursa principala de infectie o reprezinta pasarile bolnave, ce elimina virusul prin fecale.
Transmiterea bolii se face pe cale orizontala digestiv, prin furaje si apa contaminate cu dejectii
de la pasari bolnave sau purtatoare de virus. Pasarile trecute prin boala raman circa 8 saptamani
purtatoare si eliminatoare de virus.
Simptome. Boala se manifesta sub forma scuta si sub forma cronica:
Forma acuta. Evolueaza 2-3 zile. Pasarile prezinta o stare de apatie, imobilitate si
tulburari digestive, cu diaree sangvinolenta. Ratele raman in pozitie decubitala si pot
manifesta tremor al capului. Boala unui singur exemplar dureaza 2-3 zile, dar intr-un
efectiv poate dura mai multe saptamani;
Forma cronica. Este mai putin intalnita, ea putand aparea la reproducatoare in momentul
instalarii activitatii sexuale. Ceea ce este caracteristic, este incadrarea pe o curba de ouat
anormal de joasa. Ratele Barbarie sunt foarte sensibile la aceasta forma.
Profilaxie si combatere. Nu se cunoaste un tratament contra pestei ratelor. Este imperios
necesara respectarea masurilor epizootologice generale, cum ar fi: popularea fermelor cu
material din unitati indemne si verificate, sa se excluda posibilitatea contactului cu palmipede
salbatice potential purtatoare si eliminatoare de virus. Ca masuri specifice s-au aplicat metode de
imunizare.
Alte boli virale ale palmipedelor:
Adenovirusurile;
Myxovirusurile (influenta);
Reovirusurile;
Leucozele aviare.
4. Ornitoza-Psitacoza
Este o boala enzootica, acuta sau cronica, a pasarilor salbanice si domestice, cu tulburari
generale, respiratorii, digestive si uneori nervoase. Boala este transmisibila la alte animale si la
om, aceasta avand importanta si in epidemiologie.
La rate si gaste se observa coriza, conjunctivita seroasa, lipirea pleoapelor, sinuzita
mucopurulenta, anorexie, dispnee, mers greoi si cahexie.
Profilaxie si combatere. Se vor evita contactele cu pasarile salbatice si rozatoarele si cu
mamiferele purtatoare de clamidii. Porumbeii nu se vor creste in incinta fermelor avicole. Se vor
aplica metodele generale de profilaxie. Combaterea se face prin tratament curativo-profilactic cu
antibiotic in furaj, timp de 3 saptamani. Imunoprofilaxia specifica nu se aplica in practica.
5. Holera aviara
Este o boala infectioasa, incurabila, contagioasa, produsa de Pasteurella multocida, ce
afecteaza galinaceele, palmipedele si mai rar porumbeii, cu evolutie supraacuta (in care
mortalitatea poate ajunge la 100%), acuta si cronica, cu morbiditate si mortalitate ridicate.
Holera aviara este raspandita pe tot globul si cu tandinta de a aparea in crescatoriile
intensive, iar varsta palmipedelor este un factor favorizant.
In mod experimental (prin inoculare parentala), Pasteurella poate devein cauza primara,
in special la ratele tinere.
Sursele de infectie sunt reprezentate de dejectiile pasarilor bolnave sau purtatoare de
germeni, cadavrele pasarilor moarte de holera, resturile de abator de la animalele bolnave,
dejectiile pasarilor salbatice infectate reprezinta sursele principale de infectie.
Tratament si combatere. Combinatia dintre penicilina si dehidrostreptomicina a fost
superioara oxitetraciclinei in reducerea mortalitatii si in sporul de crestere la bobocii de rata de
20-25 zile, cu simptome clinice de boala. De asemenea, sulfaquinoxalina 0,025% a fost eficienta
in reducerea mortalitatii. In prevenirea bolii se vor aplica masurile sanitar-veterinare si de igiena
generala.
6. Colibacilozele
Infectia cu Escherichia coli include colibacilozele, boala Hjarre (coligranulomatoza),
peritonitele, salpingitele, omfalitele, boala sacilor aerieni si toate celelalte boli de conditie
cauzate in totalitate sau partial de E. coli.
Toate bolile cauzate de E. coli sunt responsabile de pierderi economice majore in
avicultura. Cele mai multe infectii au fost inregistrate de gaini, curci si rate.
7. Septicemia coliforma a ratei
Cauzele acestor infectii sunt E. coli si P. anatipestifer, cu toate ca si alti agenti pot
produce aceleasi leziuni, ecidentiate la necropsie.
Septicemia coliforma se caracterizeaza prin exudat fibrinos pe organele abdominale si
toracale sip e sacii aerieni. La necropsie se distinge un miros caracteristic. Ficatul este marit,
inchis la culoare, ca de altfel si splina. Aceasta boala este frecvent intalnita in special toamna si
iarna, susceptibili fiind bobocii de rata de toate varstele.
8. Paratifoza
Este o boala infectioasa produsa de Salmonella, ce evolueaza acut la bobocii de rata si de
gasca, dar si la puii mici ai tuturor speciilor de pasari domestice sau salbatice si cu evolutie
cronica la adulte.
Boala produce pierderi mari la 6-10 zile; dupa 4 saptamani bobocii devin mai rezistenti,
pierderile ce survin se datoreaza si complicatiilor provocate de alti germeni sau factorilor
nefavorabili.
Pe langa importanta economica datorata pierderilor, boala are importanta epizootologica,
prin faptul ca se transmite la toate speciile de pasari si la mamifere, dar si epidemiologica,
oamenii putandu-se infecta prin consumul de pasari sau oua infectate.
Sursa principala de infectie este oul infectat rezultat de la palmipedele infectate, ceea ce
determina transmiterea pe verticala a infectiei. Excretiile infectate reprezinta sursa de infectie
orizontala.
Ouale de rata sunt cele mai expuse la infectarea cu paratifici, prin specificul lor de
crestere. S-a semnalat ca ouale de rata pot fi infectate frcvent, ca rezultat al localizarii
paratificului in ovar.
Factorii favorizanti in izbucnirea si extinderea bolii sunt conditiile de crestere
necorespunzatoare, microclimatul, hipovitaminozele, ferajele de calitate inferioara, parazitozele
care duc la lezionarea mucoasei nazale si dau posibilitate paratificului sa patrunda in organism
Bobocii de rata in forma acuta de boala prezinta diaree apoasa, uneori sangvinolenta,
respiratie grea si zgomotoasa, sunt somnolenti, cu aripile cazute, uneori cu tulburari nervoase.
In forma cronica se observa slabire, oprirea in crestere, schiopaturi datorita artritelor
salmonelice.
La ratele adulte se observa scaderea ouatului si enterite.
Prevenirea bolii se face prin popularea fermelor cu boboci din efectivele indemnesi prin
evitarea contaminarii cu germeni de la vitei, purcei, rozatoare; se vor mentine conditiile optime
de crestere (hrana, apa, temperature, ventilatie etc.) si de igiena. Se va mentine asternutul curat si
uscat, ca si cuibarele, pentru a se evita murdarirea oualor; recoltarea frecventa a oualor si
fumigarea imediat dupa ouat micsoreaza posibilitatile de infectie.
Pentru sanatatea publica se va tine seama ca salmonelele trec din organe in muschi dupa
24 de ore de la sacrificare. Carnea provenita de la palmipedele cu paratifoza se confisca, iar de la
cele suspecte se sterilizeaza prin fierbere timp de o ora. Ouale provenite de la rate suspecte de
boala se fierb 13 minute.
9. Boala venerica epizootica a gastelor
Boala a fost observata in 1968 la gastele de reproductie. Ea are implicatii atat la female,
la care determina scaderea numarului de oua, cat si la mascul, reducand fecunditatea.
Initial, leziunile constau in edematierea si inrosirea penisului si a cloacei, apoi partea
distala a penisului se gangreneaza si cade, iar partea ramasa nu mai este functionala.
In general este atins aproximativ 10% din efectiv.
Gastele trecute prin boala devin rezistente, ceea c ear face posibila in viitor imunizarea ca
metoda profilactica.
10. Spirochetoza aviara
Este o boala cu evolutie cronica sau acuta, de tip bacterian, intalnita in special la gaina si
gasca, dar si la curca, porumbel, canar si barza. Este transmisibila prin capuse si apa sau material
ce contin agentul pathogen
Se caracterizeaza prin sindrom de febra, anemie si paralizii. Se intalneste in zonele
tropicale si temperate: a fost semnalata si in tara noastra din 1901, in regiunile de ses.
Sursele de infectie sunt pasarile bolnave si capusele. Boala are incidenta mai mare in
anotimpul cald.
Caracteristica este splina marita, cu echimoze. Ficatul este marit, congestionat, cu focare
necrotice mici. Apare si enterita catarala, cu zone de urati galbeni-verzui. Se mai intalneste
nefroza, miocardoza, pericardita fibrinoasa si edem pulmonar.
Profilaxie, combatere si tratament. Profilaxia se refera atat la metode specifice, cat si
nespecifice. Se vor aplica insecticide pentru protejarea halelor. Halele se vor curate si dezinfecta
bine, iar popularea se va face cu palmipede indemne. Tratamentul se poate face cu penicilina si
tetraciclina, cu mult success in special la inceputul bolii.
11. Botulismul (boala gatului flexibil/boala ratelor de vest)
Este o toxiinfectie produsa prin ingestia furajului ce contine toxina produsa de
Clostridium botulinum. Boala se intalneste la multe specii, atat la mamifere, cat si la pasari, mai
ales la cele de apa.
Sterilizarea improprie a vegetalelor, alterarea componentelor de origine animal din furaj,
consumarea carcaselor de cadaver si a viermilor din acestea, reprezinta posibile surse de infectie.
Clostridium botulinum se multiplica in corpul diferitelor nevertebrate si formeaza toxina; daca
ratele consuma aceste nevertebrate se pot imbolnavii. Sporii de Clostridium botulinum sunt
foarte rezistenti la caldura si numai 5 ore de fierbere sau 10 minute de autoclavare la temperature
de 120 C ii inactiveaza.
Este necesar sa se evite furajarea cu furaj degradat, iar zonele mlastinoase contaminate se
vor drena. Apa administrata ratelor va fi curate.

Micozele
1. Aspergiloza
Aspergiloza este o boala a mamiferelor si pasarilor produsade miceti din genul
Aspergillus, cu evolutie acuta la embrioni si pui, caracterizata prin pneumonii nodulare si
depozite exudative micotice in sacii aerieni.
Boala apare in special la tineret, inca din primele zile de viata si mortalitatea poate ajunge
la 50%.
Speciile cele mai receptive la aspergiloza sunt curcile, ratele, gastele, gainile si bibilicile.
La rata si in special la tineret, boala se manifesta mai sever.
Transmiterea se face prin coaja oului, in timpul incubatiei. Factorii favorizanti in
transmiterea bolii sunt condiiile din hala de unde se recolteaza ouale pentru incubat, astenutul
necorespunzator, microclimatul si furajul.
Simpome. Clinic se observa dispnee, respiratie accelerate, zgomotoasa, greoaie si cu
ciocul deschis, jetaj sero-mucos. Pasarea afectata de aspergiloza rezinta hipertermie, somnolenta,
inapetenta si slabire accentuata. La rate s-au inregistrat simptome de meningoencefalita. La
embrionii de rata si gasca si la tineret, boala evolueaza acut, cu pierderi mari, de pana la 50%.
La adulte boala evolueaza cronic, cu simptomatologie variata, observandu-se uneori
schiopaturi, atunci cand este afectata maduva.
Masuri de combatere. Se vor evita asternutul si furajul contaminet si se va da o atentie
deosebita depozitarii oualor de incubatie in conditii corespunzatoare. Combaterea se face prin
eliminarea cauzelor, prin mentinerea igienei riguroase si o ventilatie corespunzatoare. In cazul
aparitie bolii se izoleaza palmipedele cu semen clinice, se elimina furajele si asternutul mucegait
si se aplica dezinfectia severa cu soda caustica 2%.
2. Micotoxicozele
Micotoxicozele sunt stari morbide cu aspect toxicosepticemic, determinate de ingerarea
toxinelor odata cu diverse furaje. Se caracterizeaza prin aparitia de imbolnaviri in masa, dar sunt
lipsite de contagiozitate.
Simptomele si aspectul epizootologic sunt in functie de cantitatea de toxine ingerata
odata cu furajele, de durata administrarii furajelor contaminate, de varsta, specie si
particularitatile individuale ale palmipedelor.
Pentru palmipede, prezinta interes micotoxicozele determinate de toxinele lui Aspergillus
flavus, dar si ale altor specii precum A. chebalieri, A. clavatus sau A. flaviceps.
Sensibilitate deosebita la aflatoxine prezinta bobocii de rata in prima zi dupa ecloziune,
bobocii care sunt considerati animale-test.
Tratament medicamentos nu se aplica, dar eliminarea furajului contaminat adduce
imbunatatiri vizibile.

Bolile parazitare
1. Coccidioza
Coccidioza este o boala parazitara ce afecteaza mamiferele si pasarile si este produsa de
diferite genuri din ordinal Coccidia. Forma clinica de boala se observa in special la puii de gaina
si la anseriforme, gastele facand forma renala de coccidioza.
Coccidioza gastelor este o boala de o gravitate exceptionala, intalnita la bobocii de 3
saptamani-3 luni.
Forma intestinala este data de E. ansris, iar cea renala de E. truncate. Raspandirea bolii se
datoreaza si pasarilor salbatice purtatoare de oochisti.
Izbucnirea bolii este conditionata de factorii de mediu si favorizata de temperature
mediului exterior, ce trebuie sa fie de 20-25 C pentru a ajuta evolutia oochistilor.
Contaminerea se face pe cale digestiva.
Simptomele se refera la modificari locomotorii, anorexie si slabire. Boala dureaza 2-4
zile.
Tratamentul se efectueaza pe baza de sulfonamide.
Prevenirea se refera la respectarea conditiilor de igiena si cresterea separate a tineretului,
de adulte.
2. Trichomonoza la rate si gaste
Boala parazitara produsa de un protozoar din clasa Flagelata.
Boala este mai frecventa primavera si vara si prezinta gravitate mai mare la tineret, la
adulte neproducand manifestari clinice. Contaminarea se produce direct si indirect.
Simptomele se refera la greutate in mers, diaree, coriza, afectiunioculare etc.
Tratamentul se va face prin administrarea sulfatului de cupru in apa de baut, metoda
veche care uneori a dat rezultate.
Profilaxia. Tineretul se va creste separate de adulte, iar la depopulare se va face curatenie
mecanica si dezinfectie riguroasa.
3. Trematodozele
Trematodozele sunt boli provocate de helminti plati si nesegmentati, ce prezinta organe
de fixare, ventuze, in numar variabil. Trematodele sunt viermi hermafroditi, cu organe genital
foarte dezvoltate. Incidenta trematodelor este legata de terenurile umede, mlastinoase, in care se
dezvolta gasteropodele ce constituie gazdele intermediare. Cele mai multe trematode paraziteaza
anseriformele.
Dintre trematodoze, cea intestinala este mai frecventa la palmipede prin specificul
modului de viata.
Profilaxia se refera la distrugerea gazdelor intermediare, prin drenari si desecari ale
terenului.
4. Cestodozele
Sunt boli parazitare produse de viermi din clasa Cestoda.
In faza adulta, cestodele paraziteaza in special tubul digestiv, iar in faza larvara si alte
organe. Majoritatea viermilor din aceasta clasa au nevoie in evolutia lor de schimburi de gazde.
Schematic, ciclul de infestare se prezinta astfel: adultul elimina proglote ovigere in intestinal
palmipedelor care ajunse in mediul exterior se descompun, eliberand oncosferele, ce sunt
ingerate de gazda intermediara, un nevertebrat, in care se dezvolta forma larvara. Cand
palmipedele consuma nevertebratul, in tubul digestiv al acestora se va elibera forma larvara, care
se fixeaza de mucoasa intestinala si se dezvolta o noua tenie.
Tenioza este in stransa legatura cu conditiile geofizice, varsta palmipedelor si anotimpul.
Manifestarile clinice sunt evidente in cazul parazitismului accentuat, iar palmipedele
prezinta slabire rapida, cu simptome nervoase.
Prevenirea si combaterea se efectueaza prin distrugerea gazdelor intermediare cu sulfat
de cupru, intrerupand astfel ciclul biologic al teniilor. Se vor face desmustizari frecvente,
deoarece oncosferele contamineaza mustele, care reprezinta vectori importanti in raspandirea
teniozei.
Tratamentul la palmipede se efectueaza sub prescriptive medicala si dupa o dieta de 14-
16 ore, astfel incat eliminarea parazitilor sa se faca intr-o zona restransa. Adaposturile se vor
flamba si tratamentul se va repeta dupa 30 de zile.
5. Nematodozele
Nematodozele sunt boli parazitare produse de viermi cilindrici, nesegmentati, cu invelis
cuticular ce prezinta dimorfism sexual si se inmultesc prin oua. Localizarea frecventa este in
tubul digestiv.
6. Parazitii penelor
La toate speciile de pasari, deci si la palmipede, in penaj traiesc frecvent paraziti ce se
hranesc cu productii epidermice, determinan o stare de neliniste asupra pasarilor. Modul lor de
inmultire este fie prin oua ce se transforma in larve, nimfe si apoi in adulti, fie prin
partenogeneza.
La rate, dintre parazitii penelor se intalneste Syringoophilus bipectinatus, acarian cu
capul moale. Acest parazit traieste in tija penelor. Combaterea se realizeaza cu compusi
organofosforici si prin masuri de zooigiena.
7. Parazitii pielii
Dintre parazitii pielii, unii sunt acarieni, altii insect ce se hranesc cu diferite productii ale
pielii. La palmipede, paraziteaza acarieni din familia Dermanyssidae; acestia ziua stau ascunsi in
crapaturile adapostului, iar noaptea ataca. Importanta acestu parazit este in special pentru tineret,
caruia ii creeaza starea de neliniste, dar si pentru adulte, atribuindu-i-se rol de vector in holera
aviara.

Tulburari datorate deficientelor nutritionale
1. Carenta in vitamin A
Induce cresterea defectuoasa, necoordonare in mers, stari de prostratie, penaj zburlit,
scaderea productiei de oua si a eclozionabilitatii, leziuni ale tractului digestiv si leziuni ocular.
Manifestarile clinice sunt dependente de nivelul vitaminei A in furaje si de durata
furajarii cu furaj deficitar in vitamin A.
In functie de rezervele de vitamin A din ficat, simptomele la palmipedele adulte pot
aparea in 2-5 luni.
La bobocii tineri, manifestarile de carenta apar in 2-3 saptamani, mai ales cand acestia
provin din mame care au primit niveluri reduse de vitamin A in ratie.
Modificarile anatomopatologice se refera la prezenta conjunctivitei, hipercheratoza
epiteliului cornean, cheratinizarea epiteliului faringian si prezenta unor pustule mici in cavitatea
bucala, faringe si esofag. Rinichii sunt palizi, tubii uriniferi si ureterele sunt dilatate si prezinta
contitati variabile de urati. Depozitele de urati pot fi prezente si in alte organe.
Tratamentul impune nivluri de vitamin A majorate de 3-5 ori. Insanatosirea trebuie sa fie
rapida.
2. Carenta in vitamin D
Are drepr efect o slaba utilizare a calciului si fosforului, cu consecinte grave.
Bobocii de rata si in special de gasca, cu ritmuri foarte mari de crestere, manifesta
rahitism in decurs de 1-2 saptamani. Oprirea in crestere este vizibila.
Se constata demineralizarea ciocului, a ghearelor si oaselor lungi, in special; bobocii nu
se mai pot deplasa, stau in decubit sterno-abdominal. Cand deficient este grava, mortalitatea
poate atinge 100%, mai ales datorita imposibilitatii de adapare si hranire.
La ouatoare se observa si subtierea cojii oului, depresie si horiplumatie.
Tratamentul. Se administreaza vitamin D parental in doze de 50-100 UI/kg. se
administreaza furaj cu nivel normal de vitamia D.
3. Carenta in vitamina E
Deficientele in vitamina E produc o scadere a fertilitatii si eclozionabilitatii, diateza
exsudativa si distrofii musculare.
La adulte nu se observa semen clinice si se constata scaderea procentului de ecloziune,
iar la masculi se constata degenerescenta testiculara, care duce la infcunditate.
Tratamentul. Administrarea de vitamina E in apa de baut.
4. Carenta in vitamina K
Deficientele in vitamina K se manifesta prin prelungirea timpului de coagulare sau
moarte datorita unor hemoragii dupa traumatisme usoare.
Tineretul este mai sensibil decat adultii. Dupa operatiunile de marcare, crotaliere sau rani
usoare, bobocii sangereaza mai mult decat normal.
Tratamentul. Administrarea vitaminei K. timpul de coagulare revine la normal dupa 27-
48 de ore de la administrare.
5. Carenta in vitamina B
1
(tiamina)
Deficientele in vitamina B
1
se exprima clinic prin anorexie extrema, polinevrita,
simptome nervoase si mortalitate. Exteroriarea se manifesta brusc la bobocii tineri si gradat la
adulti. Consecutive sunt pierderea in greutate, horiplumatia si tulburarile locomotorii.
Fenomenele avanseaza aparand paralizia muschilor flexori ai falangelor, ulterior aceasta
extinzandu-se si la muschii extensori ai membrelor, aripilor, gatului.
Tratamentul. Dupa administrarea vitaminei B
1
dispar simptomele nervoase. Dozele
recomandate sunt e 5-15 mg/zi la tineret si 30-80 mg/zi la adulte.
6. Carentele in vitamina B
2
(riboflavina)
Se caracterizeaza prin crestere defectuoasa, ataxie, emaciere musculara, paralizii, iar la
adulte prin scaderea procentului de ouat. In cazurile severe este frecventa paralizia.
Tratamentul: 5-10 mg/zi la boboci si 15-20 mg/zi la adulte.
7. Carenta in vitamina B
6
(pyridoxina)
O carenta severa se traduce, la bobocii tineri, prin tulburari in crestere si o anemie grava.
Nu sunt observate convulsii sau paralizii.
Carenta cronica la bobocii mai mari se manifesta prin stagnarea cresterii, paralizii,
convulsii, anemii grave, dezvoltarea slaba a penajului.
Tratamentul. Administrarea vitaminei B
6
. inlocuirea furajului carentat cu furaj care sa
contina 2,5 mg vitamina B
6
/kg.
8. Carenta in acid nicotinic (niacina)
Simptomatologia. Deplasari greoaie, specifice perozisului.
Tratamentul. Administrarea acidului nicotinic. Prevenirea se face prin adaugarea a 40 mg
acid nicotinic la 1 kg de nutret.
9. Carentele in colina si acid folic
Lipsa aportului de colina, a acidului folic, alaturi de acidul nicotinic din ratie, conduce la
o slaba rata de crestere, paralizii si moarte, in special in primele 2 saptamani de viata. Deficient
acidului folic la bobocii care au si carente de colina si acid nicotinic, determina extensia gatului,
dupa aproximativ o saptamana.
10. Carentele de calciu si fosfor
Carentele de calciu si fosfor, ca la toate speciile de pasari, se traduc prin grave tulburari
in crstere, rehitism etc. Experimentarile au demonstrate ca la un nivel de 0,10% calciu din ratie
apare frecvent rahitismul.

Bolile cu etiologie nespecifica
1. Guta
Apare de obicei la tineretul de gasca si rata dupa varsta de 3 saptamani, ca o consecinta a
tulburarilor functionale ale organelor cu functie uricopoetica si uricolitica (ficat, intestine,
pancreas, rinichi).
Etiolgia este multipla, in general boala fiind favorizata de factorii deficitari in perioada de
demarare: neasigurarea temperaturii tehnologice, intoxicatii si infectii acute, lipsa de aport de
vitamina A, hiperproteinemia furajera, in special la bobocii de gasca.
Simptomatologia este nespecifica, cresterea ratei mortalitatii fiind ingrijoratoare.
Modificarile anatomopatologice ofera un tablou caracteristic, depozite de culoare alba
(urati) cu aspect de pudra sunt prezente pe seroasele organelor parenchimatoase, in profunzimea
acestor organe si in muschi. Ureterele contin urina groasa albicioasa.
Tratamentul urmareste reducerea proteinei din ratia furajera, administrarea furajului
verde la discretie, in special sub forma de pasunat la gaste si favorizarea eliminarii acidului uric
cu ajutorul bicarbonatului de sodiu solutie 5%. Urmarile tratamentului nu sunt spectaculoase, in
general se recomanda prevenirea aparitiei acestei boli, prin respectarea tehnologiei de crestere.

15. Fundamentarea financiar a afacerii
15.1. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei
15.1.1. Finanarea investiiei
Investiia necesar este de aproximativ 70000 Euro. Aceast sum va fi folosit pentru
construcia i amenajarea spaiilor de producie, achiziionarea echipamenetelor i utilajelor
necesare, precum i a materialului biologic utilizat.
Procentul de finanare public se va stabili n funcie de condiiile impuse de fia tehnic
a msurii aferente proiectului ntocmit de solicitant.
Astfel, avnd n vedere faptul c msura accesat este 112-Instalarea tinerilor fermieri,
suma necesar pentru acoperirea investiiei va proveni integral din ajutorul public nerambursabil.
15.1.2. Valoarea investiiei
Valoarea investiiei se ridic la suma de 70000 Euro, costuri justificate prin
achiziionarea materialului biologic, a furajelor necesare n perioada de demarare a afacerii,
construcia i amenajarea spaiilor de producie, procurarea i mentenana echipamentelor i
utilajelor i, nu n ultimul rnd, acoperirea costurilor salariale.
15.1.3. Durata de realizare
Durata de realizare a proiectului este de aproximativ 6 luni. n continuare se va prezenta ealonat
timpul necesar efecturii fiecrei etape din cadrul proiectului de demarare.
Nr. Crt. Etapa Durata de realizare
1 Construcia adposturilor 2 luni
2 Construcia cldirilor anexe 2 luni
3 Cultivarea terenurilor 1 lun
4 Pregtirea halelor/Achiziionarea
materialului biologic
1 lun

15.2. Proiect de buget
15.2.1. Prognoza veniturilor
Prognozele sunt ntocmite pornind de la ipotezele i activitile prevzute prin proiect. Veniturile
aferente activitii de cretere i exploatare a palmipedelor vor fi constante n fiecare sezon.
Sumele provenite din subvenii pentru investiii se nscriu de asemenea n categoria veniturilor.
Nr. crt. Produs Venituri lunare
1 Carne 7000 Euro
2 Ou 5000 Euro


15.2.2. Prognoza cheltuielilor
Pentru realizarea ipotezelor de lucru privind elaborarea proieciilor financiare, cheltuielile din
cadrul fermei se clasific n:
Cheltuieli cu materii prime i materiale consumabile;
Cheltuieli cu achiziionarea echipamentelor i utilajelor;
Cheltuieli cu personalul angajat;
Cheltuieli cu utilitile.
Categorie
salariat
Nr.
personal
Salarii brue
unitare
lunare
(ron)
Cost
salarial
lunar
(ron)
Asigurri
sociale
(ron)
Salarii
brute
anuale
(ron)
CAS anual
(ron)
Director
general
1 1800 1800 507 21 600 6080
Director
economic
1 1800 1800 507 21 600 6080
Manager
general
1 1400 1400 394 16 800 4729
Administrator 1 1400 1400 394 16 800 4729
Inginer
zootehnist
1 1200 1200 338 14 400 4054
Medic
veterinar
1 1200 1200 338 14 400 4054
Microbiolog 1 1200 1200 338 14 400 4054
Mecanic
ntreinere
utilaje
1 700 700 197 8400 2364
Muncitori
necalificai
4 700 2800 788 33 600 9456
Total 12 11 400 13500 3801 162 000 45 600

n tabelul urmtor se vor prezenta detaliat costurile necesare nfiinrii fermei de cretere i
exploatare a palmipedelor, n sistem extensiv-ecologic.
Nr.crt. Denumire Valoare Euro
1 Hal (100 m
2
, destinat
creterii bobocilor de ra i
gsc n perioada de demarare;
sunt incluse toate utilitile
necesare: ui, ferestre, grtare,
iluminat, ventilaie, canalizare,
racordare la sursa de ap, etc.)
20 000
2 Tabere de var tip oproane 10 000
3 arcuri diverse 2500
4 Rastele pentru mas verde 500
5 Cuibare simple 500
6 Hrnitori diverse 500
7 Adptori diverse 500
8 Eleveuze cu gaz 500
9 Utilaje agricole (necesare
cultivrii terenurilor)
15 000
10 Costurile cu personalul 15 000
11 Costuri utiliti 5000