REZOLVAREA STUDIULUI DE CAZ

A. Analiza continutului studiului de caz

- ne propunem sa identificam variabilele care rezulta din enuntul studiului de caz, relatiile
dintre acestea astfel incat situatia manageriala sa poata fi exprimata intr o maniera formalizata
capabila de a fi rezolvata pe calculator prin intermediul unor produse soft dedicate
-deoarece este vorba de un nomenclator de fabricatie adica de o multime finite de cantitati
care urmeaza sa fie fabricate dintr o multime finita de produse, observam ca prima variabila
pe care este necesar sa o evidentiem se refera la nr de produse
n=nr apartinand multimii nr natural=nr de produse fabricate la un momentdat de societate
OBS: dpdv economic,este obligatoriu ca valoarea asociata variabilei n sa fie intotdeauna
nenegativa si intreaga. Este ratiunea pt care s a pus conditia de mai sus.
-tot din enunt rezulta ca valorii associate lui n trebuie sa I corespunda niste valori care
semnifica cantitatile fabricate din fiecare produs;
-ex: daca lui n I se atribuie valoare 15 va rezulta necesitatea existentei a 15 cantitati
X(1),X(2).X(15) valorile lor reprezinta cantitatile fabricate din fiecare produs
-deoarece orice program trebuie sa satisfaca caracterul de generalitate in rezolvarea uneoi
problem putem considera ca pt orice valoare a lui n vor exista n cantitati; deci multimea
X={X(i)},i=1,15 => X={X(i)},i=1,n
-pentru simplificare vom accepta sa notam multimea X de mai sus cu X={Xi}
-daca n semnifica o singura zona de memorie observam ca cele 15 zone X1-X15 ale cantitatilor
pot fi grupate intr un singur masiv de memorie.
-de ce? Pt ca cele 15 zone au aceeasi semnificatie si vor fi supuse acelorasi cerinte de
prelucrare;deci altfel spus familia X={X(i)},i=1,15 poate fi consiferata ca fiind componentele
unui masiv de memorie de tip unidimensional
OBS: in memoria interna un astfel de masiv are semnificatia de vector; in aceaasta acceptiune
multimea X poate fi considerate X=X(15)
-generalizand putem considera ca multimea cantitatilor care urmeaza sa fie fabricate din cele
n produse poate fi simbolizata sub forma X=X(n)
OBS : in memoria interna valorile associate unei variabile pot fi reprezentate prin 3
modalitati
- Prin int unei cellule de memorie, atunci cand este vorba de o singura variabila si
implicit printr o singura
- Prin intermediul unui masiv de tip vector atunci cand variabilele sunt influentate de
un singur indice cu o semnificatie bine definite ex: cantitatile fabricate din fiecare
produs de forma X(i), I=1,n
- Prin intermediul unui masiv bidimensional atunci cand o variabila este perfect
definite prin 2 indici ex: Xij poate semnifica cantitatea de produs de tip Ifabricate
pe locul de munca j
In esenta este vorba de o valoare naturala aflata intr o matrice la intersectia coloanei j si
liniei I

Cerinta manageriala din enuntul studiului de caz oblige la determinarea cantitatilor Xi
astfel incat sa se asigure optimizarea unui anumit indicator de performanta (CA,Pr,CT).
(cat trebuie sa fac din fiacre cant a I CA sa fie maxima? Cat trebuie sa fac a I CT sa fie
minim?)
In mod firesc fiecarui indicator de performanta ii va corespunde o anumita structura de
fabricatie,
Notam (FOAIE 1)


Tot din enuntul studiului de caz rezulta o prima restrictive pe care trebuie sa o respecte
fiecare cantitate rezultata din optimizare, aceasta restrictie se refera la faptul ca
societatea va fi obligata sa fabrice cel putin cantitatile prin care trebuie sa onoreze
comenzile in derulare ale furnizorilor.
Atunci apare necesitatea ca fiecare cantitate Xi indifferent de indicatorul de performanta
pe care l vizeaza sa respecte conditia Xi>= Pi , i=1,n pi= cantitatea pe care societatea este
obligata sa o onoreze in baza unor contracte aflate in derulare.



Tot din enuntul studiului de caz exista posibilitatea ca in perioada urmatoare ca societatea
sa primeasca comenzi noi, ceea ce ar intari pozitia pe piata. Concret vom cere
calculatorului sa ne determine cantitatile Xi urmarindu-se optimizarea unui indicator de
performanta astfel incat sa fie indeplinita relatia Xi>= Pi , i=1,n careia I se atribuie si relatia
Xi<= qi,i=1,n qi= Pi+ delta i
Daca Pi semnifica cantitatea pe care societatea este obligata sa o fabrice din produsul de
tip I , valoarea de delta i semnifica economic cantitatea care poate fi fabricate in plus, deci
qi reprezinta cantitatea maxima din produsul de tip I care poate fi fabricat
Ex:foaie 2
Rezulta ca orice cantitate dintr- un produs de tip I I se atribuie o restrictie:
1) P i<= Xi<= qi

Cele n tipuri de produse sunt fabricate prin intermediul unor tehnologii de fabricatie in care
sunt utilizate locuri de munca manuale sau automatizate. Fiecare loc de munca are un nr
maxim de ore de functionare.
OBS : acest numar de ore poarta denumirea de FOND DE TIMP MAXIM DISPONIBIL = cat poate
functiona un anumit loc de munca pt fabricarea celor n tipuri de produs.
Vom nota cu m variabila a carei valoare asociata semnifica nr de locuri de munca.Vom
asocial fiecarei valori a lui m o valoare dj = fondul de timp maxim disponibil al locului de
munca j .
Deoarece pe un loc de munca oarecare se fabrica oricare din cele n tipuri de produse vom
nota cu tij intervalul de timp/timpul in care se fabrica o bucata de produs de tip I pe locul
de munca de tip j . economic aceasta variabila poarta denumirea de timp unitary de
fabricatie sau norma tehnica de timp.
FOAIE 3
Deoarece pe un loc de munca oarecare j se poate fabrica inseamna ca timpul total de
functionare al locului de munca j poate fi formalizat prin relatia FOAIE 4
Suma foaie 4 care reprezinta timpul de functionare a unui loc de munca j pt fabricarea
cantitatilor X1 x2 x nu poate sa depaseasca fondul de timp alocat.
Astfel incat apare o noua restrictie care este impusa dpdv economic de cerinta ca timpul de
functionare al fiecarei amsini sa nu depaseasca fondul de timp maxim disponibil FOAIE 5.
In ceea ce priveste conditia de optim ea trebuie sa reflecte natura indicatorului de
performanta;apare astfel necesitatea ca acest indicator sa fie formalizat printr o relatie unica.
Ea rezulta din urmatoarea logica FOAIE 6 daca indicatorul de performanta este CA rezulta ca
avem urmatoare conditie de optim
Modelul mathematic face parte din clasa modelelor de programare liniara si se rezolva prin
algoritmul simplex primar preluat in produse software dedicate.