ATENTIA

1. Specificul psihologic al atentiei

Atentia este activitatea psihica ce consta in orientarea spre obiectele si fenomenele inconjuratoare si care
asigura reflectarea lor cea mai deplina si mai precisa in creerul uman, cunoashterea cat mai buna a realitatii
si sporirea eficientei activitatzii. Atentia a avut in campul cercetarii psihologice o evolutie extrem de sinuoasa
facand saltul de la considerarea ei ca o activitate psihica centrala pana la la ignorarea sau chiar izgonirea ei
din psihologie.
Introspectzionistii considerau atentia ca pe o facultate psihica de sine statatoare, independenta, la fel ca alte
procese si activitati psihice. Prin intermediul ei se explicau bogatia vietii sufleteshti precum shi toate celealte
fenomene psihice. In Europa se considera ca atentzia sar datora asha numitei priviri interioare ea fiind
tributara claritatii si puritatii starilor de constiintza, ingustarii campului conshtiintei care ar asigura astfel
ridicarea nivelului reprezentarilor shi al gandirii. In America, functionalismul, sa centrat pe natura selectiva a
atentie ca o functie activa a organismului bazat pe starea lui motivationala, in timp ce structuralismul vedea
atentia ca o stare a conshtiintei caracterizata prin creshterea concentrarii shi claritatii senzoriale, atentia fiind
considerata ca nervul intregului sistem psihologic uman.
!tim din experientza personala ca prin atentie selectam preferential stimuluii, ideile, le reliefam shi gradam,
ne dirijam anticipativ activitatea. Psihologii au oscilat in situarea atentiei intre proces psihic, activitate
psihica, stare psihica sau proces psihofizilogic dar specificul psihologic al atentiei a ramas multa vreme o
enigma. In legatura cu depistarea specificului psihologic al atentiei sau conturat mai multe tendintze"
a# Act motor, deoarece sporirea atentiei este asociata cu o serie de miscari vasomotorii,
respiratorii, contractia mushchilor mimici, dirijarea aparatelor senzoriale spre surse de
informatie
b# Proces cognitiv shi conativ, deoarece aspectul activ selectiv al perceptiei, care consta in
prepararea shi orientarea individului spre perceperea unui stimul particular
c# Activitate psihologica, pentru definirea careia putem porni de la doua constari"
$ %rganismul uman este bombardat cu o cantitate de informatii superioara celei care poate
fi tratata. In aceste conditii apare necesitatea de a selectiona si filtra informatia, aceasta
activitate fiind procesul psihic esentzial pe care il evocam atunci cand vorbim despre
atentie. Atentia este considerata a fi o reactie generala de alerta cu ajutorul careea se
releva informatia prioritara care apoi este intarita in raport cu informatia nepertinenta,
marginalizata, respinsa
$ In activitatea sa omul intalneshte stimuli cunoscutzi dar shi stimuli noi, nefamiliari,
imprevizibili &prosexigeni# shi care nu pot fi rezolvatzi psihic pe baza experientei
anterioare. %mul va compara informatia bruta venita de la de la receptori cu informatia
existenta in memorie shi va decide daca ea corespunde trebuintelor sale shi merita
stocata in memorie. !ubiectul ishi va activa atentia pentru a decide ce va face in functie
nu daor de noutatea stimulului ci shi de interesul lui pentru organism. 'oul stimul va
declansha reactii de orientare, focalizare shi selectie a informatziilor dependente de
specificul activitatzii shi de stringentza nevoilor subiectului
Atentia este insusirea constiintei de a putea fi concentrata, orientata intro anumita directie, precum shi o
reliefare interioara a raporturilor de fortza determinate de conditiile ambinate obiective"
a# Concentrarea consta in ingustarea, limitarea campului conshtiintei, din punct de vedere
neurofiziologic avand loc o inhibitie relativa shi temporala a excitatziei nervoase, structurile
nervoase centrale &cortexul cerebral# actzionand direct asupra celor periferice
b# Orientarea are o importantza majora in procesul atentiei, intre orientare shi atentia propriuzisa
existand o dinamogenie care consta in selectzia shi cresterea eficientzei senzomotorii a
organismului
c# Reliefarea anumitor stimuli in favoarea altora este problema centrala a atentziei, reliefarea
permantand subiectului memorarea stimulilor preferentziali care corespund cel mai bine
trebuintelor individului
In cdrul procesului atentiei o foarte mare importantza o are pregatirea actului, atitudinea pregatitoare fiind
numita set sau atentie prepercetiva. Intre atitudinea pregatitoare shi atentzia propriuzisa exista o continuitate
care poate fi intrerupta daca nu exista o corespondentza intre pregatire shi stimulul efectiv.
Vigilentza este starea caracterizata printrun inalt grad de eficientza fiziologica, o atentzie sustzinuta in cadrul
unor activitatzi monotone, o stare de pregatire a organismului pentru a putea raspunde la semnalele rare,
aleatorii, neregulate, de intensitate scazuta, ale caror aparitie este greu de prevazut.
Atentia permite cunoashterea mai buna a realitatzii, sporirea eficientei activitatzii shi ne da posibilitatea
cunoashterii mai adanci a lucrurilor shi evenimentelor care ne inconjoara.
2. Modele explicative ale atentiei
MODELE FIZIOLOGIE ALE ATENTIEI. Aceste modele incearca explicarea atentziei prin mecanisme
fiziologice sau neurologice, considerand ca atentzia, in special atentia nevoluntara, poate fi explicata prin
reflexul de orientare, in timpul caruia omul ishi pune intrebarea ce este(. In fazele initziale ale declansharii
reflexului o importantza deosebita o are componenta motrica care insa apoi de diminueaza fiind inhibata.
)ele mai stabile caracteristici sunt componentele electroencefalografice. Astfel, daca in stare de veghe
frecventza undelor bioelectrice este de *+, cicli pe secunda, in stare de atentie frecventza creshte la +-+*
cicli pe secunda. .eflexul de orientare semnalizeaza organismului prezentza unui stimul exterior shi ajuta la
precizarea naturii lui.
In perioada scursa dintre aparitzia excitantului vag shi reactzia propriuzisa functioneaza reflexul de orientare
care pregateshte reactzia adecvata dar reflexul de orientare este doar o reactzie neconditzionata, realizata
cu precadere la etajele inferioare ale creerului shi produce doar o reactzie difuza. /a nivel cortical apare o
zona, numita zona dominanta, care cumuleaza energia divershilor centri cerebrali shi in acelashi timp
inhiba reactziile pe care aceshtia lear putea avea la aparitzia stimulului. Prin dominanta explicam
concentrarea atentziei, capacitatea oamenilor de a lucra in conditzii relativ nefavorabile iar excitantzii
colaterali in loc sa dezorganizeze activitatea o favorizeaza. )apacitatea dominantei de a se deplasa dintro
zona in alta, de a se mentzine mult timp, de a se stinge daca nu este solicitata constant, explica mobilitatea,
stabilitatea sau disparitzia atentziei.
0ominanta se formeeaza pe baza sumarii excitantzilor pe scoartza cerebrala sau pe baza influentzelor
primite de la formatziunea reticulara al carei rol este dublu"
a) Primeshte de la creer toate mesajele sosite de la totzi receptorii
b) Emite mesaje facilatoare sau inhibatoare
1romatziunea reticulara dispune de doua structuri morfofunctzionale distincte"
a) !istemul reticulat activator &!.AA#, care indeplineshte rolul de producere a afectelor tonice, de
lunga durata, permanente, este localizata in trunchiul cerebral ,bulb, protuberantza shi
mezencefal iar pe plan psihologic declasheaza shi mentzine atentzia
b) !istemul reticulat difuz de proiectie &!.0P#, care produce efecte de scurta durata, este
localizata in diencefal iar pe plan psihologic permite comutarea shi mobilitatea atentziei
Pornind de la explicarea fiziologica atentziei au fost elaborate mai multe teorii care incearca sa explice pe
plan psihologic modul de functzionare al atentziei"
a) Teoria activarii, potrivit careia impulsurile cerebrale, in drumul lor spre cortexul cerebral,
indeplinesc functzii de informare, semnalizare shi activare, au un rol tonigen shi decalnsheaza
atentzia
b) Teoria filtrului, potrivit careia creerul face o selectzie a informatziilor senzoriale, cele relevante
fiind lasate sa treaca spre sistemul conceptual iar cele irelevante sunt eliminate. Atentzia
functzioneaza deci ca un filtru totul sau nimic dar locul ampalsarii acestui filtru nu este clar.
.olurile acestui filtru ar fi urmatoarele"
2lochiaza informatziile nerelevante
Amplifica semnalele relevante
!labeshte semnalele care nu sunt urmarite atent acestea neajungand la proiectzia
corticala. In felul acesta creerul este protejat de suprasolicitari si sunt prevenite unele
efecte nedorite" interferentza, reactiile neadecvate la stimuli care actzioneaza asupra
receptorilor
MODELE !SI"OLOGIE ALE ATENTIEI. %mul este un sistem de tratare a informatiilor shi prin urmare
putem studia etapele tratarii informatiilor, functiile psihice puse succesiv in actiune si relatiile dintre
dispozitivele sistemului psihic aferent atentiei. Pe cale experimentala sa stabilit ca sistemul psihic uman se
comporta ca un comutator atunci cand el ishi impune selectarea anumitor informatii dintre stimulii exteriori in
fuctie de raspunsul pe cere acestea il aduc trebuintzelor individului.
/a nivelul fiecarui canal de conducere a informatiei exista o serie de atenuatori care lasa o parte a
informatiei sa treaca pentru a fi mai apoi comparata cu continutul memoriei de lunga durata. Atenuatorii vor
fi mai mult sau mai putin deschisi in functie de rezultatul acestei comparatii shi se pare ca ceea ce are
importantza pentru subiect, ceea ce corespunde nevoilor sale personale este retzinut chiar shi atunci cand
atentzia este voluntar orientata spre selectzia informatiilor venite dintro sursa preferentziala de excitantzi
exteriori.
3nul dintre cele mai relevante modele cognitive ale atentiei este regasit in teoria operatorilor cognitivi potrivit
careia informatia se deruleaza secvential in cadrul fiecarei secventze atentia avand atat functii generale, cat
shi functii specifice. Individul dispune de un repertoriu de scheme pe care le poate activa cu ajutorul unor
operatori specifici dand nashtere astfel unui camp de activare dupa urmatoarea logica"
a) Activarea operatorilor senzoriali produce un raspuns automat, preatentzional
b) Activarea operatorilor inhibitivi se soldeaza cu filtrarea shi inhibarea schemelor
nepertinente sau a celor incompatibile cu ele
c) Activarea operatorilor de vigilitate activeza schemele ce permit economisirea energiei
mintale pentru marirea eficientei schemelor pertinente stimulilor motivazionali
MODELE !SI"OFIZIOLOGIE ALE ATENTIEI. Aceste modele incearca sa furnizeze o explicatie completa
a atentziei legand mecanismele fiziologice de cele psihologice. Astfel, teoria filtrului a fost completata cu
informatzii furnizate de psihologia cognitiva consideranduse ca prin filtrarea informatziilor individul capata
cunoshtintze despre noi stimuli care actzioneaza simultan asupra lui.
0in punct de vedere psihologic se considera ca strategia ce se splica unei astfel de situatzii este aceea a
culegerii unor monstre de informatzii, la intervale optime de timp, din multzimea mesajelor la care nu suntem
atentzi tot timpul. Astfel, atunci cand in timpul unei conversatzii subiectul ishi concentreaza atentzia asupra
unui mesaj A el poate la intervale de timp redundante sashi deplaseze atentzia spre mesajul 2, tocmai
pentru a extrage informatzii din el, ceea ce duce la cunoashterea relativ adecvata a mesajul considerat
neprioritar.
3. Dife#ente individuale in atentie
4anifestarea caracteristicilor generale ale atentziei difera de la individ la individ deoarece, atentzia fiind
foarte mult implicata in perceptzie, imprumuta unele caracteristici ale acesteia. Exista indivizi capabili sashi
mentina mult timp atentzia asupra unui stimul bine determinat dar exista shi indivizi cu o atentzie flotanta shi
fluctuanta predsipushi mai degraba spre o perceptie sintetica, globala shi de scurta durata. 4ai sunt shi
oameni care ishi fixeaza shi mentzin atentzia pentru o perioada mai indelungata in functie de natura
stimulului unii fiind mai atentzi la stimulii individuali, altzii la stimuli auditivi, fapt care afecteaza
performantzele in activitatzi opuse predispozitiei curente.
In functie de tipul sistemului nervos aferent atentziei indivizii se pot impartzi in doua categorii care trebuie
considerate atunci cand se stabileshte profilul psihologic al atentziei persoanei"
a# 5ipul puternic, la care stimulii irelevantzi stimuleaza perceptzia stimulilor favorizatzi
b# 5ipul slab, la care stimulii irelevantzi inhiba perceptzia stimulilor favorizatzi