Autismul

Autismul
sorina Monday 30 August 2004
Ce este autismul?
Autismul este o tulburare legat de dezoltare a creierului, precum dislexia sau tulburrile de atentie.
Autismul nu este o form de retardare mintal. esi multi indi!izi cu tulburri din spectrul autistic "#.$.A.% par
retardati, ei sunt adesea foarte inteligenti.
Cu!antul &autism' se refer la mai multe dizabilitti, printre care tulburrile autistice, sindromul Asperger si
autismul &atipic'. esi exist unele diferente intre aceste conditii, ele sunt destul de asemntoare, iar cei
afectati se confrunt cu aproximati! aceleasi dificultti in !iat.
Autismul reprezint un spectru de tulburri de dez!oltare a cror cauz nu este inc precis stabilit. (amenii de
stiint cred c aceste tulburri pot fi cauzate atit de factori genetici, cit si de factori de mediu. )ersoanele cu
tulburri din spectrul autistic "#.$.A.% tind s aib probleme sociale si de comunicare. e asemenea au
tendinta de a repeta anumite comportamente si refuz s fac sc*imbri in acti!ittile lor zilnice. Multe dintre
ele in!at si reactioneaz intr+un mod neobisnuit la diferitele senzatii.
,nele simptome ale spectrului autistic
up cum o spune si denumirea sa, spectrul autistic acoper o gam larg de comportamente si capacitti.
iferentele de la un indi!id la altul pot fi, la fel ca in cazul persoanelor normale, foarte mari. -u exist doi
indi!izi cu #.$.A. care s prezinte aceleasi simptome. Acelasi simptom se poate manifesta intr+o form usoar
in cazul unei persoane si intr+o form se!er in cazul alteia. Ca s intelegeti mai bine bine despre ce este
!orba, urmeaz cite!a exemple de tipuri de probleme si comportamente ale copiilor sau adultilor cu #.$.A.
.orbire, limba/, comunicare
(amenii cu #.$.A. sunt adesea singuratici si par s fie extrem de timizi. 0i pot s nu interactioneze cu ceilalti
in modul in care o fac cei mai multi oameni. Multi e!it s pri!easc oamenii in oc*i cind !orbesc cu ei si
prefer s stea singuri. Au dificultti in a intelege sentimentele altor persoane sau in a !orbi despre propriile
lor sentimente. ,nii e!it prezenta oamenilor din team, iar altii fie nu sunt interesati de cei din /ur, fie nu
stiu cum s interactioneze sau s se apropie de ceilalti. ,nii pur si simplu nu obser! prezenta celorlalti, fiind
prea absorbiti de alte lucruri. ,nii sunt dornici s cunoasc alti oameni, unii e!it orice contact social. 1ipsa
limba/ului trupului ii poate face s par distanti sau lipsiti de sentimente. Cu toate acestea, ar fi o greseal s
credem c oamenii cu #.$.A. sunt lipsiti de afectiune2 unii dintre ei pot fi foarte afectuosi cu cei pe care ii
cunosc si la care tin.
(amenii cu #.$.A. au dificultti foarte mari in a percepe mediul social. Aceasta include atat intelegerea
normelor si con!entiilor sociale, cat si procesarea limba/ului "diferenta cea mai important dintre tulburrile
autistice si sindromul Asperger este c cei care prezint sindromul Asperger au mai putine probleme de
comunicare si nu prezint intirzieri in dez!oltarea !orbirii%.
)ersoana cu #.$.A. trieste intr+un soc cultural permanent, indiferent unde se duce si cit st acolo. Multe din
regulile sociale de baz care celorlalti le sunt familiare, si de care adesea nici nu sunt constienti, ei ii rman
inaccesibile. 0 ca si cum ar fi trimis pe scen ca s /oace intr+o pies, si e singura care nu cunoaste nici
scenariul, nici ce rol /oac, nici in ce pies /oac3 Ce se intampl aici? Ce ar trebui s fac? e ce 4 plange, 5 e
fericit si 6 bombne de unul singur?3 .iata 7 in special !iata social poate fi foarte derutant3 (amenii cu
#.$.A. au de asemenea dificultti in a intelege aluziile si expresiile figurate.
Comunicarea !erbal poate fi si ea dificil. Aceast situatie implic de obicei asa+numita component semantico+
pragmatic. ( persoan cu #.$.A. poate interpreta o fraz sau o intrebare fie la modul literal, fie intr+un mod
cu totul neobisnuit. e exemplu, intrebat &Ce faci atunci cand te tai?', ar putea rspunde foarte incocent
&$angerez', in loc s descrie ceea ce ar trebui fcut in legtur cu rana.
Aproximati! 408 dintre copii cu #.$.A. nu !orbesc deloc. Altii au ecolalia, adic repet ceea ce li se spune. 0i
pot face acest lucru imediat sau mai tirziu. e exemplu, dac intrebi o persoan cu #.$.A. ,&.rei un suc?', ea
!a repeta9 ,&.rei un suc?' in loc s iti rspund la intrebare. Altii repet ceea ce au auzit la tele!izor. (amenii
cu #.$.A. pot s nu inteleag anumite gesturi, cum ar fi fluturatul miinii in semn de desprtire. )ot s spun &eu'
in loc de &tu', sau in!ers. .ocile lor pot suna plat si da impresia c nu au capacitatea de a+si regla
intensitatea glasului. )ot sta prea aproape de cel cu care !orbesc, sau pot !orbi despre acelasi subiect prea
mult timp. ,nii oameni cu #.$.A. pot !orbi corect si cunosc foarte multe cu!inte, ins le !ine greu s asculte
ce spun ceilalti. Au tendinta sa !orbeasc foarte mult despre ceea ce le place, mai degrab decit s aib un
sc*imb de preri sau s poarte o con!ersatie normal cu o alt persoan.
Multe persoane cu #.$.A. au dificultti de comunicare, isi amintesc greu sau nu pot pronunta anumite
cu!inte. ,nele pot fi afectate de apraxie 7 dificultatea de a coordona miscrile specifice !orbirii, altele de
afazie 7 dificultatea de a intelege si:sau formula sec!ente de limba/ complexe. ,nele pot fi mute, sau isi
pot pierde temporar capacitatea de a !orbi. ,nele au o pronuntie defectuoas sau inflexiuni si !ariatii ale
!ocii neregulate. Multe persoane cu #.$.A. au ne!oie de mai mult timp ca s proceseze comentariile sau
intrebrile !erbale si s formuleze rspunsuri la acestea. Adesea pot repeta cu!intele auzite "ecolalia% sau
propriile lor cu!inte.
Comportamente repetate, rutin
(amenii cu #.$.A. pot repeta aceleasi si aceleasi actiuni la nesfirsit. )ot prefera ca lucrurile s se desfsoare
conform unei rutine stabilite, astfel incit s stie intotdeauna la ce s se astepte. $c*imbrile in rutina lor ii
poate afecta foarte mult. e exemplu, un copil care este obisnuit s se spele pe fat inainte de a+si pune
pi/amaua ar fi foarte tulburat dac i s+ar cere s sc*imbe ordinea si intai s+si pun pi/amaua si abia apoi s se
spele pe fat.
)ersoanele cu #.$.A. tind s refuze sc*imbrile, sau pur si simplu nu sunt interesati in ele. Multi sunt puternic
atasati de obiecte, locuri sau obiceiuri si de!in foarte tulburati dac sunt obligati s renunte la rutina lor.
1ucrurile care altora par obisnuite pot fi foarte importante pentru o persoan cu #.$.A.
Copiii cu #.$.A. se dez!olt diferit de ceilalti copii. 0i pot a!ea intirzieri mari in dez!oltarea capacittilor
sociale, de limba/ si cogniti!e, in timp ce capacittile motorii pot fi la acelasi ni!el ca si la copiii de !irsta lor.
)ot rezol!a cu usurint puzzle+uri complicate sau probleme legate de calculatoare, ins nu pot face lucruri pe
care cei mai multi oameni le consider usoare, cum ar fi s comunice sau s+si fac prieteni. Copiii cu #.$.A.
pot in!ta s realizeze o sarcin dificil inainte de rezol!a una usoar. e exemplu, un copil poate s citeasc
cu!inte lungi, dar nu stie ce este acela sunetul &b'. ,n copil isi poate dez!olta o abilitate pe care mai tarziu
s o piard. e exemplu, pan la un moment dat poate pronunta o serie de cu!inte, pentru ca apoi brusc s nu
mai !orbeasc deloc.
)rocesarea senzorial
(amenii cu #.$.A. tind s aib experiente senzoriale neobisnuite. 0i pot a!ea o sensibilitate exagerat, sub
media normal si:sau dificultti de interpretare senzatiilor "agnosia%. Aceste experiente nu implic *alucinatii2
senzatiile lor sunt bazate pe experiente reale, ca si la oamenii normali. Modul in care percep realitatea
senzorial poate fi diferit, sau pot aprea dificultti de interpretare a informatiilor senzoriale. -u exist doi
indi!izi cu #.$.A. care s prezinte acelasi tip de probleme senzoriale.
Multi oameni cu #.$.A. e!it s fie atinsi. Cauza este de regul simtul tactil exacerbat. ( atingere usoar poate
rni sau soca o persoan cu #.$.A. ;n alte cazuri un asemenea gest poate genera confuzie, din cauza
dificulttii de interpretare a senzatiei. ,n alt caz destul de comun este perceperea stimulrii in!ers
proportional cu intensitatea ei, astfel incit o atingere usoar poate fi simtit ca un soc electric, in timp ce un
contact ferm nu prezint nici o problem. ,nii oameni cu #.$.A. pot fi insensibili la durere, incit nici nu obser!
cind se rnesc.
Auzul poate fi de asemenea dez!oltat dincolo de normal. 6gomote care pe altii nu+i deran/eaz pot rni
urec*ile unui indi!id cu #.$.A. multi inteleg mai greu ceea ce li se spune, din cauza dificulttilor de
procesare a sunetelor.
.ederea poate fi si ea afectat. ,nii indi!izi cu #.$.A. pot fi prosopagnostici "&face+blind'%. Aceasta inseamn
c in!at s recunoasc oamenii foarte greu, din cauz c tind s analizeze fetele mai degrab decit s le recunoasc
automat. 0fecte si gra!itatea acestor tulburri !ariaz de la un indi!id la altul. Alti indi!izi cu #.$.A. pot a!ea
oc*ii foarte sensibili la lumina puternic.
,n efect comun al acestor simturi exacerbate este c oamenii cu #.$.A. sunt !ulnerabili la supraincrcarea
senzorial. 0ste ca si cum ar fi supusi unui bombardament senzorial continuu. Acelasi efect poate rezulta
dintr+o stimulare social sau emotional prea intens. (amenii cu #.$.A. pot experimenta aceast supraincrcare
in situatii in care o persoan normal nu numai c nu s+ar simti deloc deran/at, dar c*iar s+ar distra. ;n aceste
circumstante concentrarea de!ine dificil, apare senzatia de oboseal sau confuzie, sau c*iar durerea fizic. (
prelungire a situatiei de supraincrcare poate a!ea ca rezultat izbucniri de minie sau accese de plins. ,n alt
rezultat al reincrcriii poate fi &inc*iderea sistemelor' "s*utdo<n%. Aceasta inseamn c functionarea normal a
indi!idului este afectat total sau partial.
Atentia
Capacitatea de a procesa stimuli multipli este redus. )roblema lor este c au o atentie foarte redus si nu pot
face fat mai multor stimuli in acelasi timp. ;n cazul celor mai multi oameni mintea este asemeni unui
fascicul de lumin ce cuprinde o arie restrins de maxim concentrare si una mai larg, de constient partial. ;n
cazul persoanelor cu #.$.A., mintea poate fi comparat mai degrab cu un fascicul laser, care ilumineaz doar
un singur punct. e asemenea, deplasarea atentiei ctre un alt punct este relati! inceat si presupune o
pauz sau un moment de intarziere. =ezultatul este c persoanele cu #.$.A. au tendinta de a !edea lucrurile
ca fiind separate mai degrab decit legate intre ele.
Cum sunt oamenii cu #.$.A.?
>oarte diferiti intre ei. ,nii pot s nu in!ete niciodat s !orbeasc si s nu fie niciodat in stare s munceasc sau s
triasc independent. Altii se pot simti bine intr+un mediu prote/at, muncind in cadrul unor institutii speciale.
0xist ins si persoane cu #.$.A. care triesc independent si se descurc foarte bine. Aceast din urm categorie
"?*ig*+functioning'% nu este intotdeauna recunoscut. Cu toate acestea ea exist, iar oamenii care fac parte
din ea au ne!oie s recunoasc si s inteleag dificulttile cu care se confrunt, modul lor unic de gandire si de
actiune si de contact cu lumea.
Multi oameni cu #.$.A. fie reactioneaz exagerat, fie au reactii in!ers proportionale cu importanta
fenomenului care le+a pro!ocat. ( persoan cu #.$.A. care face fat cu succes unor situatii de criz poate fi
dat peste cap de orice intimplare neasteptat, c*iar dac ea este lipsit de important, cum ar fi cderea unui
creion. (amenii cu #.$.A. pot prea adesea lipsiti de sentimente, dar pot fi foarte implicati atunci este !orba
de lucruri importante pentru ei. Multi dintre ei sunt mai expresi!i si mai sinceri in manifestrile lor
emotionale decit oamenii normali.
Multi oameni cu #.$.A. au foarte putine interese, care se manifest aproape ca o obsesie. Acestea pot fi
obisnuite, ca sportul, de ordin te*nic, precum neurologia sau ciudate, cum ar fi memorarea mersului
trenurilor. (amenii cu #.$.A. isi iau interesele foarte in serios.
(amenii cu #.$.A. pot face lucruri ciudate, cum ar fi s se legene inainte si inapoi, s bat din palme, s
fredoneze, s !orbeasc singuri, s se in!art in cerc sau s repete di!erse lucruri. Moti!ele pot fi !ariate9
distractia, bucuria sau nelinistea. ,neori, aceste comportamente stranii sunt menite s compenseze
probleme senzoriale. =epetitia este legat de concentrarea redus. .orbitul de unul singur sau c*icotitul fr
nici un moti! aparent sunt adesea rezultatul !isatului cu oc*ii desc*isi sau al unor amintiri, sau pot fi o
form de ecolalia. Cam 2@8 din persoanele cu #.$.A. sufer de atacuri de epilepsie de di!erse tipuri, care
pot pro!oca un comportamente bizare.
Autismul -, este9
A. Autismul nu este retardare mintal. ,nii oameni cu #.$.A. pot fi foarte inteligenti, si exist do!ezi c
0instein a fost autist.
2. Autismul nu este sindromul &sa!antului'. 0xist &sa!anti' printre autisti "cum ar fi cei care pot face
calcule foarte complicate in cate!a secunde%, dar cei mai multi nu au asemenea capacitti. Altii sunt dotati
si au o inteligent foarte dez!oltat. Multi prezint o inteligent normal, iar unii pot fi retardati.
3. Autismul nu este o problem de ordin emotional. Autismul este o conditie neurologic, cu care oamenii se
nasc. Autismul nu este cauzat de traume psi*ologice.
4. Autismul nu este psi*oz sau lipsa contactului cu realitatea.
@. (amenii nu aleg s fie autisti.
B. Autismul nu este &o soart mai rea decit moartea'. (amenii cu #.$.A. sunt deza!anta/ati in unele
pri!inte, ins pot duce o !iat fericit si plin de impliniri. Multi nici nu si+ar dori s fie &!indecati', cci ar a!ea
senzatia c sunt anulati si inlocuiti cu alti oameni.