Sunteți pe pagina 1din 3

Analiza cercetari privind inteligenta si a testelor utilizate

pentru masurarea acesteia


Inteligenta este una dintre aptitudinile cognitive poate cele mai studiate, fiind subiectul a
numeroase cercetari realizate de-a lungul timpului. Ea a fost definita in diferite moduri, insa in
principal este definita ca o trasatura generala implicata in toate activitatile cognitive unde este
necesara rezolvarea de probleme, gasirea de solutii, aplicarea de rationamente logice, fiind astfel
desemnata de majoritatea cercetatorilor ca factorul un cognitiv general g. Asa cum am
mentionat, inteligenta a fost definita de diversi cercetatori ca fiind capacitatea de adaptare la noi
cricumstante (A. Binet, capacitatea globala a unui individ de a actiona cu un scop, de a gandi
rational si de a face fata eficient mediului (!. "ec#sler, comportament adaptativ orientat spre
scop ($ternberg, etc. In scopul masurarii acestui disputat factor g au fost dezvoltate de-a
lungul timpului mai multe teste dedicate masurarii inteligentei generale si a diverselor forme a
acesteia precum inteligenta verbala si non-verbala (testele "ec#sler pentru adulti si copii,
inteligenta fluida (testul %aven, inteligenta cristalizata, sau a ambelor forme (testul $tanford-
Binet. %ecent s-au impus ca si constructii teoretice si alte forme ale inteligentei implicate in
desfasurarea activitatilor si vietii umane& inteligenta emotionala, inteligenta sociala, etc.
$tructura memoriei de lucru si relatia ei cu inteligenta la copii
In aceasta cercetare realizata in anul '()* de catre David Giofre, Irene C. Marmmarella
si Cesare Cornoldi, membri ai departamentului de psi#ologie din +niversitatea ,adova din
Italia, s-a studiat structura memoriei de lucru si relatia ei cu inteligenta la copii de clasa a --a si a
.-a de scoala.
/ercetarea a avut un caracter transversal, fiind efectuata pe )01 de participanti dintre care 21
baieti si 3( fete, cu varsta medie de 2, '0 ani.
Aceasta cercetare a avut ca scop e4plorarea structurii memoriei de lucru si identificarea
relatiei dintre memoria de lucru si inteligenta.
Instrumentele folosite pentru evaluarea inteligentei au fost matricile progresive colorate
%aven (coloured progresive matrices, /,5, o varianta mai noua a matricelor progresive
standard& standard progresive matrices, $,5, un test pentru abilitatile de rationament (,rimar6
mental abilit6, reasoning, ,5A-% constand in serii de cuvinte din care trebuiau alese cele care
nu apartineau unei caterogorii sau clase comune, si un test pentru semnificatie verbala (,rimar6
mental abilit6, verbal meaning, ,5A-7 constand in alegerea unui sinonim din mai multe
variante posibile.
Instrumentele pentru masurarea memoriei au fost urmatoarele8 sarcina de memorare a
silabelor simple ($imple span tas9, $$,A: si a cifrelor (!igit span tas9, !$,A:, aceste teste
avand drept scop masurarea memoriei de scurta durata implicand stocarea pasiva si
reactualizarea informatiilor, iar scorul fiind reprezentat de numarul de silabe sau cifre reamintite
corect in ordinea initiala8 5atrices span tas9, un test pentru memoria vizual-spatiala de scurta
durata constand in reamintirea pozitiilor de aparitie a unui punct albastru, testul avand doua
variante in funtie de prezenta sau absenta unei grile pe ecran 5$;< (matrices span tas9, grid si
5;$:< (matrices span tas9, no grid8 ;estul de memorie a categorizarii (/ategorization
=or9ing memor6 span, /"5$ constand in citirea mai multor liste de cuvinte de lungimi
diferite (intre ' si 1 cuvinte si reamintirea ultimului cuvand din fiecare serie8 >istening span test
(>$; constand in citirea unei liste de cuvinte, stabilirea valorii de adevar a acestei propozitii si
reamintirea ultimului cuvant din fiecare propozitie8 si 7isual pattern test active (7,;A care
verifica capacitatea de a mentine si procesa informatia vizuala prezentata pe ecranul unui
computer.
%ezultatele cercetarii au aratat in urma prelucrarii rezultatelor obtinute la testele aplicate si
compararea lor cu - modele a memoriei de lucru, urmatoarele aspecte& modelul ), reprezentand o
structura unitara a memoriei de lucru a aratat o compatibilitate redusa cu datele obtinute8 modelul
' constand in ' factori dependenti ai memoriei de lucru, cel verbal si cel spatial de asemenea a
aratat o compatibilitate redusa cu datele obtinute8 modelul * reprezentand memoria de lucru si
memoria de scurta durata ca factori independenti a aratat de asemenea o verificare redusa in
datele obtinute8 modelul -, tripartit, constand in doi factori ai memoriei de scurta durata, cel
verba si cel vizual, si un factor reprezentat de memoria de lucru s-a dovedit a corespunde cel mai
bine cu datele obtinute. In privinta relatiei dintre meorie si inteligenta, cele mai mari corelatii au
aparut intre memoria de lucru si inteligenta (r?(.0', apoi intre memoria vizuala de scurta durata
si inteligenta (r?(..2 si cea mai redusa intre memoria verbala si inteligenta (r?(.-*.
/oncluzia studiului este ca rezultatele arata intradevar o corelatie semnificativa atat intre
performantele memoriei de lucru si nivelul de inteligenta (g, cat si intre memoria vizuala de
scurta durata si inteligenta.
!iferentele dintre $tanford-Binet si "ec#sler "AI$ I@ si implicatiile lor
pentru adultii cu dizabilitati intelelectuale


Aceaste cercetare a fost realizata in anul '((2 de catre "a6ne $ilverman, /#arles
5iezejes9i, %obert %6an, "arren Aigman, $#aron Brins96-5cCale si ;iina +rv, membri ai
departamentelor de psi#ologie din mai multe universitati din $+A si a vut drept scop studierea
felului in care testele de inteligenta $tanford-Binet si "ec#sler "AI$ reflecta scorurile I@ a
persoanelor cu retard mental.
/ercetarea s-a realizat pe un esantion de 0- de adulti suferind de dizabilitati mentale
urmarindu-se compararea scorurilor obtinute la cele doua tipuri de teste de inteligenta si modul
in care acestea reusesc sa reflecte inteligenta persoanelor cu retard mintal.
Instrumentele utilizate in cadrul studiului au fost testele de inteligenta $tanford-Binet si
"ecCsler pentru adulti, utilizandu-se in acest scop rezultatele optinute de-a lungul timpului de
catre alti cercetatori care au aplicat aceste teste persoanelor cu retard mintal. !intre acestea au
fost selectionati pentru analiza statistica 0- de subiecti carora li s-au aplicat ambele tipuri de
teste.
%ezultatele cercetarii au aratat ca testul "AI$ I@ indicat in mod sistematic rezultate mai
mari la subiectii testati decat $tanford-Binet, rezultatele fiind in medie cu )..1 puncte mai mari
in cazul primului.
/oncluziile testului au fost ca aceste discrepante desi pot fi e4plicate partial de efectul de
imbatranire al subiectilor precum si de efectul Dl6nn, sunt suficient de mari pentru a justifica
realizarea unei analize atente a validitatii testelor de inteligenta aplicate in cazul persoanelor cu
retard, acest lucru avand implicatii importante in special sub aspect juridic si al dreptului penal.

!iferentele de gen in sarcinile de rationament& +n studiu efectuat pe
Esantioane din diverse medii educationale din Brazilia
Acest studiu a fost realizat in '()( de catre /armen Dlores-5endoza, Beit# D. "idaman,
Ceiner %indermann, %icardo ,rimi, 5arcela 5ansur-Alvesa si /arla /outo ,ena membri ai
departamentelor de psi#ologie din cadrul universitatilor +niversidade Dederal de 5inas <erais
din Brazilia, +niversit6 of /alifornia din +$A, ;ec#nical +niversit6 /#emnitz din <ermania si
+niversidade $Eo Drancisco, $Eo ,aulo din Brazilia.
$tudiul a fost realizat pe un esantion de 103( de persoane, dintre care -00) adulti si '((2
copii.
Instrumentele folosite au fost Brazilian Attention ;est (A/ pentru masurarea atentiei,
testul nonverbal $tandard ,rogressives 5atrices of %aven ($,5 pentru masurarea inteligentei
fluide, testul Brazilian /ognite %easonig Batter6 (B,%. o baterie de teste care masoara cinci
tipuri de rationamente& numeric, verbal, spatial, mecanic si abstract.
%ezultatele cercetarii au indicat diferente de gen in performatele obtinute la testele aplicate,
astfel& la testul de atentie femeile au obtinut un scor mai mare cu ' puncte (3-,0 in cazul femeilor
versus 3),)1 puncte in cazul barbatilor, la testul %aven barbatii au obtinut in medie cu ),. mai
multe puncte (21 vs 2- puncte, in timp ce la bateria de teste B,%. barbatii au obtinut in medie
un scor I@ mai mare cu 1,' puncte (0(,)1 versus 1',-* puncte. /ele mai mari diferente au fost
obtinute la testele de rationament mecanic ()* puncte I@ mai mult in medie pentru barbati si
rationament spatial (. puncte I@ mai mult in medie pentru barbati.
In concluziile cercetarii se afirma ca e4ista unele diferente de gen intre scorurile obtinute la
testele aplicate, si desi acestea sunt in general mici, autorii ridica problema asupra modului in
care aceste diferente pot fi un predictor in sansele de reusita in diverse profesii si domenii de
activitate precum si in evolutia persoanelor in mediul social in functie de se4ul lor.