MILIT ARUL "REVOLUTIONAR DE PROFESIE'"

DEFINITII ~I TIPURI* '

Amos Perlmutter nar s ~rie~.tarea, organizarea §i tendintele militarului revolutio-

. . ~n an ICOrporatlste sau noncorporatiste. (Trebuie subliniat aJCI ca, a§a ~um putem vorbi de rnilitarul cla sic sau de militaru] pretonan, militaru] revolutionar este un ideal-tip id I' I t~pologiei lui Weber, conform caruia ti ul nu ~ ea In.sensu situatule ernpirice concrete. Definitin est~ de fapiu~zeaz~ t~ate accentua un trp, astfel tneilt sa-I faca obiec~iv posibil ~. mOb' e a comprehensI'b'l N . ,1 su rectrv

1 .. U este 0 categorie ~ n.trad).

Astf~l ~Ihtarul revolutionar se afla in contrast ac ~!:~~~esoru sal, militarul pretorian §i militarul profeSio:a~~:~:~~~

Contraste ~ mili~ari. r~volufionari de profesie, pretorieni §l de tip clasie.

.Ambele tipuri isto!ice, militarul de profesie i militarul K:;~I:~~:~' suntl dedicat] III totalitate principiului eX~luSivitatii

revo uuonar, totusi nu este eel car • .

principiu. Refuzul sau de a pr~ceda ill acest fel ep~:t ap,:re a~est de Ia un refuz . .." ' e sa vaneze . pasiv §IJOlormal piinala 0 opozitie oficialat .,

toate cazunle preocu . . • ' Illsa III

'. . •.. parea sa pnnclpala este aceea a profesisj

aceea a excIuSlvltatll. I nu

Militarul revolutionar este preocupat •

profesionalismul ca 0 proprietate independ t. . sa ap~re

militar!lor,. de vre~e ce el este unul dintre :~ ~~ ~~~~uSlva a disciplinati indivizi profesionali. Cu toate acestea §; mal care. elle ~corda organiziirii militare §i corporatisrr:u~~~~~~t e:~ ~~rgl §l mal puun restrictive decar cele ale militarului de fi ~l

10 OccIdent. Pentro militarul revolutionar, autonomia o;:~n~:~~

* DUpaAmosPerimutter Th P ,

and TY]Jes. 10 A. Perlmutt~r, ;,/:r~;:~o~:~evol~tion~lr)' Soldier: Definilions Umversity Press, 1977, pag. 25-228 I) Politics In Modern TImes. Yale Traducere de Ionel Nicu Sava.

200

tionala ceruta pentru a intan §i prezerva cele mai inalte standarde profesionale se sprijina pe altceva dedit pe urmarirea sau apararea statusului social. Orientarea militarului revoluticnar catre eficicnta, precum ~i standardele sale relativ ridicate presupun, totusi, un anumit grad de control organizational, 0 anumita forma de exclusivitate a corpului profesional, in mod special necesare pentru a fi mentinut un anumit nivel de expertiza, Nevoia de a influenta mediul public §i de a limita nivelul mobilizarii militare se dovedeste a fi un instrument protector pentru 0 institutionalizare de succes §i ea presupune anumite forme de corporatism. Totusi tipul de organizatic corporatista, precum §i atitudinea militarului fata de ea sunt specifice in cazul rnilitarului revolutionar,

Militarul revolutionar a transformat conceptia, organizarea §i structura interna a arrnatei, obligand-o sa abandoneze cerernonialismul arhaie §i alte practici traditionale. In termeni profesionali, ceea ce il distinge pe revolutionar de un evolutionist este absenta unui efort politic soeialmente constient de a apara principiul exclusivitatii in acele activitiiti precum recrutarea §i promovarea ofiterilorIn aceasta privinta, militarul revolutionar se distinge, de asemenea, de militarul pretorian, care domina structurile politice care acorda ofiterilor recunoastere, protectie §i titluri.

Militarul revolutionar este 0 parte a grupului profesional care aspira sa maximizeze aspectele esentiale, indispensabile ale protesionalismului, precum expertiza, invatamantul militar si pregatirea de Iupta, insa nu se considera ca apartinand unei asociatii de experti care protcjeaza 0 anumita expertiza profesionala doar de dragul acesteia. Nici nu apara acest grup, nici nu perpetueaza nn interes de clasa, Mai mult decat atat, militarul revolutionar nu doreste obtinerea unei ornogenitati care sa fie definita In mod exclusiv doar prin calificare §i ocupatie, desi, pentru a-si prezerva profesionalismul, el ar putea sii-§i limiteze contactele grupului sau, Militarul revolutionar este, desigur, angajat in corniterea unor acte de violenta, tnsa el nu urmaresto institutionalizarea violentei, astfel incat aceasta sa devina 0 preocupare exclusiva §i autonoma a militarilor. Desi este treaba militarulni revolutionar sa dezvolte arta razboiului. el nu a predat 0 §tiintii militara exclusiva.

Militarul revolutionar nu considera meseria sa specializata ea un mijIoc de realizare a mobilitatii sociale; mai degraba, el se

201

considcra parte integranta a miscarii revolutionare. El nu separa functia sa ca militar de rolul sau ca un prestator de servicii catre societate, insa esecurile in a face aceasta distinqie nu prejudiciaza integritatea sa profcsionahi, Dimpotriva, implicarea sa revohmo. nara intare§te experiema §i pregatirea profesionala §i ii da 0 inalta valorizare, deoarece, de aceasta data, ele nu mai apartin exclusiv unei anumite categorii profesionale. Profesionalismul nu este privit ca un scop In sine. Pentru militarul revo!utionar, militiiria nu a reprezentat aspiratia profesionala cea mai inalta si, cu siguranta, respinge Iimitele pe care militarul de profesie le stabi!e§te injurul armatei, societatii §i regimului politic. El nu are nevoie de astfe! de linii de demarcatir. pentru a se distinge de restul sistemului politic. Ca un aparator al ordinii revolutionare, el este un instrument al societatii. In acest sens, el devine implicat politic §i dispus la interventie; insa aceasta se petrece mai degrabii pe taramul tacticii §i mai putin pe eel al strategiei politice, zona in care el se simte un partener de nivel celpuun egal. Spre deosebire de militarul de profesie, militarul revoluiionar nu este parte a reaqiei defensive, ci al celei ofensive, de vreme ce el este parte a mi§carii revolutionare. El nu solicitarecunoa§tere, deoarece el este deja un erou. Desi militarul revolutionar este, ill mod obiectiv, anticorporatist, din punct de vedere subiectiv este corporatist, In sensu] ca este parte integranta a regirnului. El poate fi chiar regimul insu§i, asa cum este in China §i, inrr-o anumita masurii, In Israel. Militarul profesionist clasic este eel mai adesea un agent birocratic al statului, care I§i extrage identitatea sa corporatista din jucarea rolului dublu de profesionist §i de birocrat. Militarul revolutionartsl derivii orientarea sa corporatista nu atat din functi»

sa profesionafa, cat mai ales din relatia simbioticii dintre armata §i regimul politic. El nu este un agent birocratic al statului §i nici odrasla privilegiatii a unei caste sau garda pretonana a regirnului,

El este la fel de mult parte a regirnului pe cat sunt egalii §i rivalii

sai in politica, care nu sunt militari de profesie.

Razboiul de gherila, care este atat de puternic asoeiat cu rnilitarul revolutionar, nu este, catu§i de putin, 0 inovatie a militarilor. Ca un mod de dueere a riizboiului, precum §i ca un tip de politics, forma razboiului de gherila a fost inventatii in afara profesiunii militare. Desigur, militarul revolutionar s-a distins in

202

acest tip de razboi, insa, in anumite caz~ri, precum i~ China }i Israel, el a putut sa-§i ca§tige un presugiu mult mat mare III

razboiul de tip clasic. . • ..

Haiducia este primul razboi de gherila, A§a a f?st §l Robl~ Hood §i multi alti haiduci, Tot~§i numai HobsbawnA 11 considera revolutionari, desi, cu siguranta, ei nu au contribuit III mel un fel la dezvoltarea profesionala a arrnatei, lamodul modem de ducere

a razboiului sau in politica. . .

Pattemurile interventiei politice revolutlO.nare sau pretonene difera si ele. Tipul eel mai comun al interventiei preton~ne este lovitura de stat militarii, produs~ de. o. org~lZatle secreta a unu2 grup mic de ofiteri §i deci 0 orgamza.t1e ile gala, care nu coopereaza cu alte grupuri mainte §i in timpulllltervent~el. Interventia r~vo~ lutionara este, §i ea, actiunea unui grup or~amzat llega~ de mll~tan care opereaza sub acoperire, iusa efortunle lor sunt Ill. s~nJ1nu! unui grup revolutionar institutionalizat, .~.are actl~e~a.1ll .mod deschis pentru a castiga puterea ~u ~pnJ1nul uner mst~tutll de dimensiuni mario Rareori interventlOms~ul de tIP pretonan spnjinii 0 miscare revolutionara; interventionismul revolutionar se

produce numai in sprijinul revol~tlel. . .

Simbolul pretorianismului militar este acel~ al grupului mH~ de ofiteri care pregatesc 0 Iovitura d~ stat, dup~. ca:e ~oresc. ~a devina sursa cea mai inalta §i exclusiva a autontatu, fie dill. pozma unui arbitru, fie din aceea a conducatorului. Pe d~ a~~a parte, armata revolutionara nu este autorul ex~lusiv a~ lo;lturn de stat, nici sursa prima sau exclusiva ~ putern ~t~nc~ cand trans~erul puterii s-a realizat deja. 0 Iovitura de stat mlht~ra nu -= dec at u~ transfer tehnic al auroritatii - 0 caractenst:ca tehmca .spccifica indeosebi sistemelorpretoriene. Nu este 0 rmscare ~a~ 0 Id~ologle §i nici 0 structura politica. Precum riizboiul.d~ gherila, lovitura ~e stat este 0 metoda de tranzitie ad hoc, foloSl:~ adesea de u~ partl.d revolutionar, Alte forme de transfer al putern presup~n on dominatie din partea executivului, ori orgalll:area de ~leblsclt~n, =: geri, greve, terorism §i, in cele din urma, general~zarea :101e~t~l in societate. Aceste optiuni nu sunt, dmtr-o dat~, la d~s~oz~i1a rnilitarilor pretorieni, Desi unel~ ~intre ce~e malsemlllfl~atlVe schirnbari in istorie s-au produs fara violenta, istoria re~enta ne-a ararat cii militarii revolutionari recurg adesea la violenta, asa cum

203

au fost, de exernpln, rnilitarii Armatei Rosii, ai Armatei de Eliberare sau ai Armatei Nord- Vietnamez-, Cazul Fortei Aparare Israeliene (Zahal) dernonstreaza rolul militarilor ca

de lance intr-un razboi anticolonial §i intr-un razboi "~~~'f.; .. agresiunii arabe. (Este interesant de observat rolul care armatele profesionale africane l-au jucat in lupta In comparatie eu armatele arabe ale Irakului, Siriei §i Algeriei, ' fapt, cu exceptia armatelor latino-americane In tirnpul razboaielor de independen \a, prea pu tine armate pretoriene au partici pat §i s-au distins In razboaie de eliberare nationala,)

Militarul revolutionar este demiurgul militarului de profesie modern, Asreptarile sale sunt mai inalte decat cele ale unui membru al unui corp profesional obisnuit, pentru simp Iul motiv ca el se considerii un constructor §i un creator de structuri, din colo de specializarea §i orizontul militar foarte "inguste", (Acest lueru a fost la fel de valabil pe timpullui Gerhard von Scharnhorst §i August YOU Gneisenau, dupa cum este §i in timpul lui Peng Te-huai §i al generalilor Giap si Moshe Dayan.) Militarul revolutionar se poate considera el insusi, probabil, ca un instrument pentru consolidarea societiii!i §i a regimului, Foarte putine mi§eiiri politice, ideologice sau revolutionare modeme (nationahsmu], socialismul, fascismul §i comunismul) s-au bucurat de succes fiira utilizarea unor forme de violenta, Violenta politica poate, intr-adevar, sa devina necesara pentru 0 schimbare eu caraeter total (acesta este ceea ce se numeste 0 schimbare de paradigmii), Indiferent daca violenta se produce inainte, in timpul sau dupa producerea schimbarii revolutionare, armata este intotdeauna instrumentul violente] §i ea poate fi utilizata de catre noua putere ca un instrument in negocierile cu riima§itele fostei puteri,

Din 1789 incoace se poate spune cii totusi au existat foarte putine organizatii militare noi care au fost de un tip exclusiv revotutionar. Acestea includ fortele militare de la lnceputul secolului al XIX-lea in Prusia, Franta §i Spania, Armata Ro§ie din 1918 pana In 1920, precum §i armatele din America Latina pe timpul razboaielor de eliberare (toate acestea In eele din urrna au trecut Ia sistemul corporatist). Militarul pretorian, ca model al profesionalismului de ti p corporatist, simbolizeaza mi§carea antirevo lutionara moderna §i demonstreazii esecul institutionalizarii politice.

204

:r

~ .......... --,.---,---------~----

v 'I lutii sunt evenimente foarte rare, Isaac

' 'd ca man e revo \ 1 '

i'll'tlllzan v xistenta violentei nonrevo U\lOnare",

K I' ck argumenteaza "e I v v A ialii It

nllnn " nviolente", Fara indoia a, mu e revosi a revolU\lel no " ' , ,

Pll'CUm,,, f alizate cu costun de vleV omene§b ~I

ii d ucees au ost re , 1"

hllil e s "v id bile' razboiul civil englez §I revo litllle

' I tV pohucaeonsl era, v D v ' v

"10 erua ,v hi va si cubaneza. aea cineva aeeepta

' v bol§evlca c mez " '" 0 v,

Imnceza, " v exista nici 0 distinctie mtre "razbOlUl

' ! I I' KramlllCk ca nu , 'v 1 t'

uicea u, v' 1 t "estedificilsamvocamorevoulecare

' " I razboiu ex ern , " di ,

Illtem ~ " 0 lit I' nterventiei §i violentei III exterioj-,

. f produs III Ipsa v , v

sn se I " t ma fie intern a, este acompamata de

' 1 t he ca este ex e , , , ii obi

VIO enta, , . 't' 'po1itice a oamenilor dill situaui 0 l~-

t ransferul stilului §l pO~I,lel

, 0 't tii revoluvonare, ,

nuite III Sl ua, I' ar nu este un tip permanent. Ca mstru,

MTtarul revo uuon v , , ,

1 ~ "1. litice pe scad larga, impactul sau este mal

ment al nuscan or pOd I 1 r de tranzitie catre regimurile revo1utio-

o t mpul penoa eo, ,

mare 10 I • ' Li stl'tutionalizat, ordinea ~I revemrea la

O data regimu 10 \ , 'I'

nare, , 'laVtl' evidente. In timp ce mlllaru1 de

ali t devin necesi \ ,

norm Itae, b1'gatsadevinafiemembrualunelcorpo-

f ' hisnurt este 0 I , ,

pro este 0 ,~ f 1 ei organizatii pretoriene, militarul revoratii profesto~ale, ie a v unrganizatoridi este noncorporatisrnul, se

I' a carut esenta 0 , I '

unonar, 1 e orice orientate sau format socia §lorgani-

poate, pr~ctlc, mlu a PI alificiiriipregatirii ~i performantelor orga-

, I Inprobemeec, , ,

zanonai. i milit 1 revo1utjonar nu face comprormsun, E1

nizaiionale tOr,u§1 mdl\ arui'nav chiar daca e1e.pot diferi mult de cele

' v gatire §I ISCIP 1 , 0'

mvoca pre , fcsi iuni in secolul al Xl.X-lea. revolut1e

if acestei pro es , A

spec I ICe , I'tl'ca totalji din partea armatei sale, In

' impllcare po I "

a§teapta 0 v , profesionala a armatci revolutionare. pre-

I c 'I timp pregatJrea '" I ' ,

ace a~ : ' sunt cu necesitate limitate a practlclle

eontlllutuncare nu v' '\' y

supune \ tncorpora chiar §i metode de pregatire nu lIara

d ' ele pot mco '0

rna erne, Cl t stratagemele cornandantului suprem 1Il

hai " <a cum sun "

"ar aice , a" , le maccaberice In Israel. In Israel §l in

Ch' munista sau ce ,,' b d "

ina co ,'0 la'toria" smccheriile" §l "a or area indi,

. urnsta lIl§e , ,,~

China com 'L? "d II Hart constituie, alaturi de alte metode,

tV" ale lui III e , , d '" v

rec a , I ducatiei militare. Dezbaterea pnvm 1Il§e1a-

manualu1 neslcns oa etrategia militara a fost esentiala in ob\inerea

' ,. 'I rolu ei III s , M I' 'I' ,

tona , T 1 Israelului §i ale Chinei. . u 9 mi itari de

succeselor rru lta~de ave , chiar dezaproha metodele de pregiltire

f ' desconsl era §I, ,

pro esie , d dizate Insa ofiterul revolutionar nu se

neortodoxe §I nestan ar '

205

pregate§te de dragul d

f easepre vf '

carte precis, ga I, CI se pregate<te

D' " pentm un scop

. , Iferenta esen~iahi diotr ' ,

rev01utlOnar este aceea referit~ un mIll tar de profesie ~i un milit

~:~~sIUnea ~i tipu] structurilor ~~I;t:r~tI~dinea diferita fata d~ red use ~tDn, tlpul corporatist preferii form ~a cum ,demonstreaza stri t ' um~nc, pnn intermediul unu' , area unuj elite militare

C §I un slstem de promo ~ Slstem de recrutare fa

de eXclusivitate 'v ,yare bazar In primul r' d ,~~

este dedicat idei:~~ala, ~~ht~IU! revolu\ionar, pa:: d::lf!InClPll standardizare a unei a:at rzare In ,mas~ de profesional~ Parte: special recrutata pe baza ei de masa, a carei elita nu este In are §l mentului §i a Joialitat" r" nImH §I a caractemlui'" mod strategica In sensul col~:eD ;ttce, ~ilitarul revolution~ ~~t~~ b~z~ at exeelentei" E' p ulur lUI Suzanne K 11 d ' elJta

~lte calitati - s'ex: :~~: :~~~t~;~r; baza "meri;ul~, :nd~f:r~~~~

e ?rup, loialitatea §i moralu; su re sau chiar varst.i", Coeziune hiei, Ellta militara In situat"l ntInterdependentela vilrful' a trem (Prusia-Ger ' ,~II e profeslOna/ismului c ,Ierar_

{sensul tipurilor /:~~~l~; ~aponia}, este un grup ~~i~~a~t exIn COn,trast, militarul revolu e mdeme, deseenden\a §i eredit:or S,tratlflcarea sociala i b l,lOnar, nu reprezinta 0 cia v e), ZlUnea sociala a m § " eneflClile statusului se prod sa anu~~, naturala . uncn ~l a puterii politic ,liC pnn divi,

corporati:teU~~I anstocratii sociale, Stan;:u.~~fnn r~producerea ea Mal !Unt ancorate In clasa soci " ,e pro eSlOnale §i

o : degraba, ele sunt 0 chesti d ala §1 mel derivate din

nentare ciltre autoritate2, uns e pregiitire, disciplina i

StratIl'icarea Socl'al" §

[; , aesteu ' di

v:~lOn~le, iar militarul revOlution;~: ;cator slab a1 orientarii pro-

ea In cazunle Chinei ' aceexceplle A a cu

:~~el'aJlegat znai degrabii d!l ::~~:~:~in' [to/Ul poJiti~ al mili:~~::

e §! nu neap" t d " \ a IOnaltste "

R Iati ara e Ongmea de cl Y , sOCIallste sau

" e apa cu clientul d asa.

catre prof; , " e asemenea Ii s " ,

lutie I eSIUne de Cel orientati catre p , t ,epara pe cei orientati

, .rn contrast cu militaml d ' re onantsm sau catre rev

;1 ~71 revolutionar sunr Inuit In:f~~fesl~ dasic, militarul pretoria~ t~I~:I: soclOee,onomice; ei chiar pot K~n eniI,~e grupurile §i SlmcrevolutlOnare SUnt defini d manatu ale acestora St

mite e fortele 1" ,mc-

. \ po !lIce, Organizarea

206

,I Indica revolutionarii sunt, de asemenea, determinate de tipul de rAl,hoi purtat §i de tipul de inamie impotriva caruia se duce r~~hoiul. Cea rnai importanta contributie a militarului revolutionar modern la evolutia militara §i sociala este mobilizarea, orientarea ,i radicalizarea razboiului.

Cu toate acestea, "natura" revolutionara a acestor militari nccesita explicatii. Daca termenii .revolutionar" §i "militar" sunt contradictorii, indicand 0 putemica tendinta spre schimbare §i ordine, dialectica introdusa prin idee a de "revolutionar" poate cxplica reaparitia militarului profesionist. Daca .corpul of iter esc modem este un corp profesional, iar ofiterul modem este un militar de profesie", atunci militarul revolutionar modern este profesionist in urrnatorul sens: el functioneaza ca instrument al revolutiei, nu ca un agent independent, iar intr-o situatie revolutionara eI are monopoIul actelor de razboi, aI violentei ~i al insurectiei. Nu existii cu necesitate niei 0 contradictie intre un regim revolutionar §i un militar de profesie; de fapt acestia de multe ori coexista, Ceea ce face un militar "revolutionar" este orientarea sa ciitre 0 noua ordine §i catre 0 schimbare radicala, profunda in orientarea §i organizarea structurilor militare. Schimbarea cea mai importanta se produce la nivelul mobilizarii, Conflictul dintre un regim nonrevolutionar §i 0 armata revolutionara va produce un razboi civil, deoarece functia unui militar revolutionar este aceea de a inIocui un astfeI de regim cu un regim revolutionar. Farii violenta, revolUlia se poate dovedi un e§ec, De aceea primul act al militaruIui revolutionar este acela de a elimina (elementele profesionaIe din) armata .vechiului" regim sau de a 0 (le) integra intr-o noua armata, in felul acesta contribuind, pe de 0 parte, la inlocuirea unui regirn cu un altul, prin intermediul reforrnei §i al schimbarii (violente, daca este neeesar) §i, pe de alta parte, la inlocuirea atat a regimului, cat §i a organizatiei militare. Este imposibil de conceput un militar revolutionar care nu este dedicat trup §i suflet revolutionarii institutiei militare,

Patru mari tipuri de militari pot fi identificate de-a lungul unui continuum al revolutiilor, la un capat, aflandu-se tipul anticorporatist iar la celalalt capat, tipul corporatist, profesionalizat: revolutionarii romantici (batalioanele de asalt), armata marxista de eliberare nationala, armata populara de eliberare maoista chi-

I

" I

t- ~

,1

207

neza §i fo:ta sionisra de aparare a Israelului. Prirnele dona vor fi discutate I;: sectmnea urmatoare; celelalte douii in sectiunile care vor urma (In c~rteaautor~lui - n. trad.). Revolutionarii romantiei, antirnodern; §I antJf~tun§tI su~t dedicati violentei §i terorii; ei folosesc 0 organizane rnilitani sau paramilitara ca un vehicul pentru a putea accede la putere. Trupele de asalt §i Waffen SS sunt cele mal edlf"icatoare exemple in acest sens.

Revolu{ionarii romantici: Trupele de asalt si Waffen SS

Intre 1918 §i 1945, Germaniaa produs unele dintre cele mai remarcablle miscari militare eunoscute ca atare de istorie. Aceste org.amz~tl1, car~ combina devotamentul tineretului, eu idealismul, natlOnahsmu]? violenta, au fost motivate de ardoare §ifundament~te ~e prac~lcl elitiste. Maqul,jefuirea §i crima erau practici larg rasp~dlte. lntre.Corpul Liber(1918) §i Waffen SS (1941), orgamzatule paramilitars din Germanin erau atat de numeroase incat ne este greu sii Ie enurneran, aid 3 SA Waffen SS All ' .

SS" " l' , gememe

'. Stemwerke, ~ste~1U! RSHA al lui Himmler, Gestapo, Schutz.

polizei §I ~I.tele Imparta§eau aceea§i orientare revolutionarii de dreapta, utilizau vlOlenta politica, asasinatele politice §i actiunile para~htare, preluate din sarcma politiei §i reduceau la tiicere hberah~mul, socialismut §I democratia Chiarinainte ca nazi§tii sa acceada la putere, anurrure grupuri paramilitare deveniserii auto. n0m.e. Ele,reprezentau atat 0 miscare politica, c2it §i un instrument de :lOlenta. ca~e era, de asemenea, utilizat in scopuri politice. Cea mal Importanta real~~are a lui Hitler a fost aceea de a pune mana pe aceste orgamza~~l raramllitare §i a Ie pune in slujba statului nazist §l a aparat~IUI sau militar prin profesionalizarea mi§ciirilor revolutlOnare nationaliste de expresie rornantica,

. , 0 ml§c~re i.mplicand. acest tip de rnilitar revolutionar pre. zmta caractenst~CI Ideo~oglce §! organizationale specifice. Din pu~ct de vedere.ldeologIC, ea se aseamana cu Jugendkultur(cul. tura ~ t~neretuIUl). Ea este antiburgheza, antidemocraticii §i anti Iiberala m sen!ul liberal al ,termenul~iy. bineinteles, este fascista; este sovmista §1 ex~rem:sta,.nostalglca, romanticii §i orientata catre tre~ut. Ad~rare~ razboiuln] este 0 aspiratie personala §i de grup. .Razboiul . sene Ernst Junger, "este tatiil tuturor lucrurilor xi d te si 'I " ,I,

eCI. es e §l tata nostru . "Ceea ce am vrut noi .... a fost razboiul

208

L

I

t

Ii

si aventura, emotia §i distrugerea", Violenta este considerata un act de eliberare personala si nationala, Zdrobirea stiingii, in special a revoltelor de stanga, este un imperativ. Activismul §i nihilismul sunt atitudinile promovate catre ordinea existenta, Asa cum se exprima Junger: In ce credem noi?, te intrebi. In nimic altceva decat in posibilitatea actiunii", Din punct de vedere organizational, exista 0 elita bine pregatita §i coeziva, Sunt dezvoltate §i mentinute capacitati de lupta maxime, inclusiv cele de capa §i spadii. Exista 0 disciplina stricta, sau asa numita "disciplina pana la moarte" (Kadaver Disziplines. Desi este organizata pe baze ierarhice, societatea este egalii si fara c1ase. Ea estc 0 organizatie de capitani §i locotencnti. (Particula familiara "tu" [duJ este utilizata §i dispune de un numar impresionant de subofiteri, care. uneori, pot fi numiti comandanti de batalioane.) Societatea este celibatara §i spartanii §i pune accentul pe conditia fizica de exceptie a membrilor ei. Apartenenta est~ secreta iar.ojeratiunile sale sunt clandestine. Recrutarea este stnct voluntara.

Acele trupe de asalt ale lui Roehm au fost ultimii militari politizati si revolutionari. Ele au fost 0 elita anticorporatista §i antiprofesionala (in sensul c1asic al termenului profesional), 0 elita fanatica, compusa in principal din subofiteri nemultumiti atfit de ordinea politica cat §i de cea rnilitara a "statului burghez". Ei erau antiprofesionali in sensu I in care ei nu au acceptat niciodatii sa se inroleze in institutiile statului national capitalist. (Sunt chiar autorii unei lovituri nereusite irnpotriva lui Hitler in 1934.) Negau organizarea §i disciplina militarii clasica, Razboinici de temut §i increzatori in actiune, nu erau militari profesionisti obisnuiti. Ei nu au transformat cariera militara intr-o cariera de 0 viatii, insa au introdus violenta in viata politic a §i au utilizat-o ca un instrument al revolutiei impotriva burgheziei §i a ordinii politice liberale. Ei respingeau codul profesional §i blazonul militarului precum §i responsabilitatea sa istorica fata de ordinea cxistenta.

Aparita trupelor Waffen SS a inscrrmat trecerea de la anarhie la ordineade tip nazist. Trupele SS, trupe personal subordonate lui Hitler §i partidului nazist, se distingeau de cele prenazis}e (batalionul de asalt) prin aceea cii ele se subordonau lui Hitler. In cele din urma ele au devenit 0 armata foarte disciplinata de revolutionari romantici, un grup militar profesionalizat §i elitist.

II

209

Ele :u f?st garda pretoriana a lui Hitler §i mandria acestuia pe limp de ra~bo!. Pnn 1936, trupele SS au fost impiirtite in doua servicii clar defn:lte: trupeJe SS Verfogungstruppe, gardade corp a lui Hitlereare, ultenor: au devemt t~pe SS sau Waffen SS §i SS Totenkopfoerbande, mostemtoarea Batalioanelor de asalt, 0 organ izatie de batau§i §i sadiei eare au primit responsabilitatealagiirelor de concentrare §i de aplicare a "soluti~i finale" pentru .evr~i si pen~ ceilalti. SS Verfugungstruppe a devenit propna orgaruzane rrnhtara a lui Hitler; cea de-a doua a capatat functii politienesti §i de exterminare, Ambele grupari militare SS revolutionare au fost legitimizare ca "organizatii in servieiul statului" numai dil} cauza simplului fapt cii ele erau subordonate dictatorului insusi. Insa functiile, rolul §i eomportamentullor erau In mod clar diferentiate.5

Daca partidul nazist aspira la rolul de "apiirator" al rasei germ~ne, trupel~ profesi~nal~ SS jucau rolul unor trupe revolutionare In fruntea instituuer militare germane. Desi Waffen SS se c~mportau In lupta cu 0 bravura tar intalnitii, motiv pentru care §~-au castigat 0 reputatie uria§a pe frontul de Est, ea nu a fost me~~da~a aecep!ata de ciit~e Wehrm~cht ea 0 organizatie militarii legitima . .Inc:pandu-§.I ean~ra ca un Instrument al terorii, organ iz~va militara r~voluv~nara a devenit un apendix al masinii de razboi a statu lUI. TotU§I, esuand in obtinerea legitimitaui pe baza mentelor sale profesionale, ea nu a fost niciodata institu\ionalizata ca 0 institut!e bir~cratic.-militara obi~nuita. Funcda sa a fest actiunea :evolutl.onara §I, flln~ mtoxicata de spiritul nazist (Geist), a servit numar ca avangarda a partidului revolutionar. Ea nu a fost niciodata Ull instrument al statului in aceeasi masura In care a fost un Instrum:nt. al .dictator~lui. Ea nu a putut deveni nici parte componenta a msututrci militare, de vreme ce functiile sale nu erau strict militare, ehiar §i atunci cand a actionat ca 0 structura de lupta asa cum a facut-o dupa 1941. '

. ~ele mai importante prevederi care precizau separarea formatiunilor armate SS de cele ale Wehrmachtului stabileau ca SS Verfugu~gstrupp~ era 0 for~at~une speciala aflata la dispozitia personala a lui Hitler; se mal. adauga faptul ca nu era nici parte a Wehrmachtului (armatei) §i niei a politiei, ca, in timp de pace, comanda sa era in mainile Reichsfuhrerului SS §i sef al politiei germane §l, indiferent de angajarea sa in diferite operatiuni, ea

210

ramanea, din punct de vedere politic (nu §i juridic), parte a NDSAP, sursele sale financiare erau asigurate prin bugetul politiei in cadrul bugetului Ministerului de Interne.

Printre prevederile stabilite pentru a lega totusi, intr-un fel, trupele SS de armata regulata, Wehrmacht, se numarau §i acelea care decretau ca serviciul in cadrul SS Verfiigungstruppe se considera ca serviciu militar (Wehrdienst), cii armamentul §i echipamentul trebuia asigurat de armata, ca personalul urma sa-§i primeasca salariile §i indernnizatiile conform cu reglementarile armatei si ca, in cazul mobilizarii, ea putea servi (eu aprobarea lui Hitler) in cadrul Wehrmachtului, In componenta tactics a trupelor de uscat.6

"lntr-adevar", scrie Stein, "de fapt, trupele SS au constituit componenta cea mai dinamica a sistemului nazist §i nu Partidul National Socialist". Trupele Waffen SS depuneau urmatoruljuramant catre Hitler: "j\i jur tie, Adolf Hitler, ca Fuhrer §i cancelar, loialitate §i devotament. Iti promit solemn tie §i celor pe care Ii vei numi sa rna comande supunere piina la moarte. Asa sa-mi ajute Dumnezcu." Precum toate armatele revolutionare, §i aceasta a fost orientata pe sarcini §i pe proiecte. Ea a trebuit sa fie garda de elita a lui Hitler in perioada de tranzitie, probabil pana in momentul in care "mare le riizboi" trebuia sa ia sfarsit. A fast destinata sa-l protejeze pe fuhrer §i regimul sau actionand ea forta de politie militarizata. Hitler (spre deosebire de Himmler) nu a intentionar niciodata sa a transforme intr-o parte legitimii a institutiei militare.

Decizia lui Hitler de a permite trupelor SS sa ia parte activa la riizboi s-a bazat pe convingerea sa ca acestea nu vor fi capabile sa pastreze respectul germanilor pana cand nu vor lua parte la razboi. Hitler considera Waffen SS, in postura sa militara, ca a forrnatiune de garda, In intelesul de seeol XVIII -XIX al termenului. 0 data cu incununarea apoteotica din punet de vedere militar a national socialismului, sarcina sa a fost aceea de a constitui un exemplu pentru trupele regulate. 1nsa Hitler i-a asigurat pe generali in 1940 ca, dupa razboi, Waffen SS urma sa devina ° "poliiie militarizata" a celui de-al Treilea Reich ~i nu va depasi, ca numar, 5-10 % din totalulla pace al trupelor de uscat. 7

Hitler a facut In mod clar distinctie intre functiile revolutionare ~i cele profesionale ale militarilor. "El nu avea nici 0 intentie

211

de a crea 0 a patra categorie de fortea Wehrmachtului", care contiuau sa fie instrumentul principal al militarismului nazist, "vilrfu] de lance al agresiunii naziste." Waffen SS a fost 0 mo§tenire a corpurilor libere (Freikorps) (0 organizatie militard anterioard institutionalizarii nazismuiui ca sistem politic _ n. trad.i. .Prea putini dintre indivizii care formau Waffen SSerau suficient de batnlni pentru a fi avut vreun contact personal cu mi§carile "corpurilor libere de imediat dupa Prirnul Razboi Mondial; ce se pastrase insa era acel spirit al mi§carii, nihilismul §i elitismul san, care, probabil, erau cele mai apropiate de cele ale Waffen SS." Waffen SS, ca §i "corpurile libere" de dinainte, difereau de organizatia militara regulata prin accentul lor pe brutalitate, superficialitate §i cruzime, care Ie inlocuiau pe cele de calificare, pregatire, ordine §i educatie militara, Modelul trupelor SS nu erau cei din politi a aceea rudimentara, acei luptatori de tip vechi (die alte Kampfer), din primele zile ale regimului lui Hitler,ci ofiterii din trupele regulate, care comandasera trupele SS Veifugunstruppen8. De la acesti ofiteri ei au invatat cruzimea de care aminteam anterior. Egalitarismul specific perioadei de inceput in cadrul grupului de ofiteri a fost arnplificar §i transferat catre In jos, spre militarii de rang inferior. Trupele Waffen SS au imbrati§at egalitarisrnul, precum §i angajamentul politic, specifics militarului revolutionar modern. Nostalgici dupa valorile feudale provenind din regiunile impadurite din nordul Germaniei, Batalioanele de asalt §i Waffen SS au fost douii dintre cele mai notorii grupuri de revolutionari de profesie cu orientare anticorporatista din tirnpurile moderne.

Armata marxistd de eliberare nationala

Cel mai preeminent model al militarului revolutionar modem este cel specific mi§ciirilor marxiste de eliberare nationala, Desi sunt §i mi§ciiri §i armate nemarxiste de eliberare nationala, tipul marxist generic aproximeaza eel mai bine ideal-tipul rnilirarului revoluuono.

Contributia cea mai importanta a rniscarilor revolutionare moderne este revolutia politics, care a apiimt in 1789. Spre deosebire de revolutiile anterioare, care erau produsul unei elite reduse, al unui gmp de elite sau al unei aliante intre tarani §i prcotimc, revoiutia rnoderna mobilizeazamasele in scopul aqiunii

212

. . ~ d hi b" ile din cadrul regimului altereazii ~truc~u~a

pohtlce: Ca~ sc 1m. ar nou tip de mobilizare politica mtra in

§I ~utont~ea ~c~.s~~I%~~erne sunt caracterizate de 0 orientare acuune. ev? U:ll . e un rad mare de brutalitate, un inalt

p:ep~n~er~~~~t~~tr: ::t~~~n;insla elitelor care tintesc puterea, 0

~~~~~Zf~~I~~n~~~~n~~O~!s~~i~~ee~i:~e1~!~\~~:~Zb~~:iiap~n:~

~istem §de reguli revolutionare, care sunt mtante, la nevoie, de 0

politie tI~e~~:~a de eliberare nationals nu repr~zintii un indiv~d, n~

de i;divizi 0 familie, un clan, un trib on 0 provincie .Cl, m~1 gdruP b v 0 anUJ~ita clasii sociala, natiunea, ml§e.ar:a~ sau, .Jdeea :

egra a, . . IV nu exista III lipsa unei

N· . 0 miscare de elibcrare natrona a . . I'

ICI , .. I v tru sustinerea el§l 0 comp I-

ide?log~i, 0 .?rga~~a~~~;~~a e:t~~~~i, pentm a cii.§tiga adepti si

cata sc ema pen dV Miscarea marxistii de eliberare nauopen,!m a facedproP~ngasnen~~1 in care se poate considera cii nu este

nala este mo erna I "

anomica, are un program §i este coordonata. v

Relaiiile dintre miscarea de eliberare n~Iionala §i armata de eliberare nationaia

Armata de eliberare nationala (AEN) este instrumentul!

. . N" miscare de ehberare nanona a

revolutionar al ~dlOl~nftoe~a s:c~~atii ca fiind 0 organizatie inde-

(MEN) nu cons! era " v.. .

v v. tat mai putin ca ea ar fi un scop III sme

pendenta autonoma §I eu a , v." d it

. .' . 1"1 AEN-MENvariazamfuncile e na ura,

~~:~;~~I~:~.~~~e~~a~~OieUalzUa~ ~~;e~~~~i~pn~~ ~ee~~ ~~nJI~t:~~

a-partid §! armata gener " .. I'

~:~ra relatiilor civil-rnilitare, longevitatea razbo~ulU1 revo ul~~~ nar §i durata mobiliziirii de masa, Pe ansamblu, at~t n;1§care~e Ie

. t sunt angajate in mobilizarea maselor, msa ceea

§I arrna a I '1 lor ideologice si structurale diferite. Funcdeosebeste sunt ro un e bili Absorb-

. EN este aceea de a controla procesul de m,? 1 ~za.re. .

tJa~ v. .., adrul natiunii" este realizata prm interrnediul t1a tarammn ~n o~ aniz~' ii birocratice civile §i prin utilizarea pro~

.~~~~~~~~~~~Pdt~~~~p~~~t1~ere§~o~~~;~;~~~~~~~:~s~~~~~t~~~~

pe nizationala este eel mai adesea restransa, in conformitate eu orga~ . t AEN cu exceptia armatei sovietice §l a

reguh foarte stnc e. ,

213

sisternului acesteia de comisari, nu este excesiv implicata In munca de propaganda ~i politica. Ea este 0 elita sau 0 organizatie meritocratica. Mobilitatea in cadrul AEN este legata mai mult de criteriile obiective ale profesionalismului militar ~i mai putin de priceperea propagandistica. Mare parte din dinamica relatiilor civil-militare in China ~i in Vietnamul de Nord poate fi explicata in termenii acestei diferente.

Relatiile dintre MEN §i AEN se supun, in general, regulii de fier a militarului de profesie: instrumentele violentei sunt subordonate regimului de partid dominat decivili. Aceasta relatie este obtinuta prin intermediul unei preveniri permanente a pretorianismului, fie el real sau numai potential. Agitatia politica §i propaganda permanents in cad;ul armatei s~nt b~lansa~e. prin intermediul unor programe intensive de profesionalizare §l mstitutionalizare. Partidul domina masinaria mobilizarii politice (recrutare de adepti, indoctrinare §i celelalte). Armata este incurajata sa dezvolte mai degraba relatii egalitare si mai putin sa dezvolte aspiratii corporatiste, care se pot, mai apoi, riisfrange asupra misiunilor sale profesionale, asupra sarcinilor sale organizationalsi, in cele din urma, asupra partidului insusi (care trebuie sa ramana coordonatorul structurii de mobilizare). Armata este, intr-un fel sau altul, transformata intr-o organizatie politica, insa nu prin diminuarea rolului partidului, ci prin neprecizarea delibcrata a frontierelor dintre armata §i partido Disputa, care nu este limitata la ideolcgie, se extinde asupra influentei poIitice §i asupra puterii §i nu ramane 0 simpla cornpetitie intre birocratiile civile §i cele militare. Ea se transforma in conflict intre persoane, structuri §i idei, in legaturii cu natura §i directia revolutiei.

Marxism-leninismul ~i militarul de profesie

Este nerealist sa asoeiem multe dintre rniscarile revolutionare modeme §i miscarile de gherila §i ideologiile asociate lor cu marxism-Ieninismul. Aceia care §i-au insusit marxism-lenismu] ca Weltschmerz (numai de fatadii) probabil ca nu citisera mai mult de 0 suta de pagini din literatura rnarxist-leninista, unii probabil canu au vazut in viata lor 0 propozitie tiparita din marxism. Putini, daca intr-adeviir au fost sa fie, au avut cateva lecturi ,,fundamentale" din Marx, Engels, Lenin sau Trotki. Din Quebec, Canada

214

t LI.

pana in Azania, in Africa de Sud, din Malayezia piina in Guineea, se pot contabiliza, in total, de-a lungul timpului, vreo cineizeci de miscari revolutionare, care sa incorporeze oarece armate de gherilii §i niste coterii urbane. Putini dintre acesti .revolutionari leninisti" sunt constienti de faptul d., U.R.S.S. nu a aplicat nieiodata riizboiul revolutionar prelungit sau ea Trotki a organizat armata sovietica in baza unor reguli profesionale minimale, servind numai idei revolutionare de genul "ridiciirii multimilor" sau al babeuvismului. Atat in teorie cat §i in practica, singurele armate revolutionare marxist-Ieniniste sunt armatele lui Mao §i ale lui Tito §i ele au fost, in primul rand, rezultatul revolutiilor nationaliste care au incorporat stratageme marxist-Ieniniste.

Miscarea de eliberarenationala indochinezii, din Vietnamul de Nord §i de Sud, Laos §i Carnbodgia, Huksii din Filipine (in anii lor de inceput), precum §i gherilele birmaneze §i malayeziene doar au aproximat modelul marxist -leninist. Gherilele algeriene, cubaneze §i palestiniene, precum §i ideologiile §i grupurile Che- Debrais, nu au pus niciodata in aplicare nu razboi marxist revolutionar; eel mult, ei au aplicat In mod defectuos ideile militare leniniste. Daca structura militara a armatei cubaneze este marxist-leninistii, asta s-a petrecut numai dupa ce Castro a Inlaturat regimul Batista. Che Guevarra nu a avut nici un fel de succes in organizarea unei armate marxist-Ieniniste sau, cel putin, in declansarea unei astfel de revolutii in Cuba, niei macar dupii ee grupul condus de Gramma a preluat puterea. Cu exceptia lui Mao, militarii de profesie chinezi au renuntat de buna voie la 0 parte din elanullor marxist-leninist imediat dupa ce au preluat controlul eelei mai mari parti a teritoriului chinez in 1949. De fapt, Revolutia Cultural a a reprezentat dorinta arzatoare de a abandona tot ceea ce nu era maoist in comunismul chinez. Dupa infrangerea trupelor Germaniei lui Hitler, armata lui Tito devenise aproape la fel de profesionalizata precum armata sovietica, Nici 0 institutic militara din Europa de Est nu a fost marxist-leninista sau revolutionara, niei in structura §i nici in spirit. Toate au 0 orientare profesionala in sensul clasic al termenului.

Militarul de cariera a disparut de pe seena europcana dupa eel de-al doi\ea razboi mondial; in Statele Unite, el §i-a ineeput declinulla inceputul anilor ' 70, 0 data eu dezangajarea din razbo-

215

iul din Vietnam §i trecerea la armata pe baza de voluntariat; In America Latina, in Africa Subsahariana §i in Orientul Mijlociu, armata a devenit corporatisra. Pe masura ce militarul profesionist a inceput sa disparii fn Vest, in Africa Subsahariana §i in Orientul Mijlociu, acesta si-a cii§tigat 0 noua existenta in mi§ciirile de elioerare nationala din tarile comuniste. Lungile razboaie de eliberare nationala, aflate in Curs de desfa§orare Inca din anii ' 30 au intarir dimensiunea §i influenta militarilor9, fnsa ° astfel de miscare nu poate sa apara dedit dupa 0 Iovitura de stat marxist-Ieninista, care a subordonat instrumentul militar structurii politiee supreme - partidul politic. Revolutiile sunt un Sucees numai dad ele realizeazn un echilibru al partilor in cadrul relatie! dintre institutia militara §i structurile politice.

De ce marxism-Ieninismul, 0 teorie politica occidenratj asupra societatii §i organizarii dii totusi viata ideii din secolu] al XIX-lea asupra profesionalismului militar, in plin secol XX dominat de revoluiie §i schimbare? Marxismul, probabil cea mai rigida doctrina politics in epoca capitalului, care a inceput la 1848, rode§te in statul-natiune modern §i In organizaua moderna de tip corporatist. Marxismul manipuleaza resurse §i orientiiri umane prin utilizarea armatei ca 0 arma organizationala in scopul de a duce la indeplinire premisa practid a unei anumite teorii sociale. Lenin a acordat 0 considerabila atentie teoreticienilor §i scrierilor militare, citind cu atentie §i adnotilnd lucrarea lui Clausewitz Despre Rdzboi. Studiile lui Engels despre fenomenul militar demonstreaziiinteresul san profund in analizarea armatelor germang, britanid ~i franceza. Trotki, de asemenea, a petrecut timp indelungat studiind armata. Pentru marxi~tii pragmatici, cusmanul imediat §i manifest il constituia armata profesionaJa, un instrument nationalist al statului capitalist. Inca de pe vremea aceea, aceasta armata ii fascina pe marxi§ti, iar ei au organizat viitoarea armata sovietica dupii modelul ei, chiar dad altii, precum Trotki, vis au la militarul Comunei din Paris. in mod fundamental, Karl Marx a fest unul dintre marii preoti ai utilitarismului filozofic, chiar dad el a respins angajamentele sale morale fata de sistemul social capitalist. Absorbit de ideea sa de a analiza §i schimba raportul dintre capital §i munca, Marx a fost un teoretician al organiziirii rationale. Dupa moduli'n care a inteles sa fad politica,

216

din unct de vedere practic (lucru bi~e. ilustrat de organiza~e~ prinfei intemationale), cat §i din activitatile lui sindicale si socia liste, reiese ca Marx a fost un inst!tuilO~al:st: ~~ hegelian, ~l a crezut cii dinamica istoriei trebuie sa fie stapanlt~ §: ~ampu~at~ ~~ organizarea politics §i socialii a econon:iei de ~lat~ §! a soc!etatu. Dupa parerea lui Engels, sistemulpolitic trcbuie sa mcIuda organizatia militara.

Arma organizationald

Marx a identificat birocratia §i armata cafiind cele mai active instrumente ale capitalismului, Conceptul lui Engels -acela d dministrare a lucrurilor" - pus in aplicare de statul socialist, c~~~us de dictatura proletariatului, trebuia sa inverseze ~elatl~ dintre capital §i rnuncii, nu fnsa §i avansul capitalisrnului §l a industrialismului sau al statu lui birocr.atl~, cent~ahzat. Aceste orientari, preluate §i transformate de Lenm §1 Troth au luat forma unui deziderat catre formarea individului rational din punct de

d . La modul absolut ce poate fi totusi mult mal

ve ere economic. "'"

t' l' sens hegelian decat statul socialist? In teone, nu

ra~lOna, m , . I .. . ttL

excludea corporatismul, ierarhia, organizarea §l egitirm a ea.. u-

crulla care aspirau Marx §i Engels a fost 0 vschimbru;e de autontate in interiorul statului, iar e~ au sperat ca revolutia va pr~duce dis aritia in timp a statului. In mod diferit, Lenin a acceptat Id:ea ne!sitatii statului, iarpredecesori.i sai au acceptat ideea necesitatii

dezvoltarii instrumentelor statului. ,... . ...

Marx s-a opus anarhiei, dezordinii §~ r~ma~~lsmul~llratlOnal. EI a respins orice rol istoric ac?rdat ~aranlm~l, referindu-se, din acest punet de vedere, la .Jdiotenia vietii rurale . De as~~ene~, el a respins modelul elitelor intelectuale §I al maselor. taranesti, care ar n trebuit, chipurile, sa devi~a elelTIentele c.onStitut.lVe ale

I a' multe dad nu toate miscarile si ideologii!« de eliberare

ce ,?r ml: Marx's-a opus in mod fati§ revolutiilor spontane, pe care

nauona a. .. f' >, liti > El

elle identifica, mai degrabii, cu anarhia filozo ica §l po I l~a. . a

ridiculizat insurectiile tiiriine§ti, considerandu-l:,,~ostre lstonc~ de bufonerie"l0 EI s-a opus razboiului de ghenla, iacobinisrnului asociat eu anarhism §i insurectii de masa. Peste toate ac~stea, veste

I ca Marx nu a simtit nici un fel de atracue fata de

car, acum, d . t I sivis nationaIismulmoderri,afi§andundezacor tacit pen ruexc u -

217

mul parohial al un or nationalisti Iimitari intelectual §i agresivi public precum Mazzini. Pentru Marx, terorismul era 0 anatema. Pe scurt, orice altil filosofie politica ar fi putut constitui baza ideologica a miscarilor revolutionare §i a razboaiclor modeme mai putin marxismul. '

Desi statui §i masinaria sa capitalists opresiva trebuiau sa fie, in timp, depuse la "muzeul de antichitati, alaturi de roata §i de varsta bronzului"lI, statui sovietic si, probabil, In ciuda acestui precept, China comunista §i regimul nord-vietnamez, au devenit statele cele mai birocratice, rigide, ierarhice §i autoritare din epoca rnoderna.

Regimurile chinez §i nord-vietnamez nu s-ar fi putut instala farii sprijinul armatei. In Uniunea Sovietica §i In satelitii sai, regimul s~a consolidat numai In conditiilc sprijinului militar foarte calificat. In aceste cazuri, interesele corporatiste §i profesionale s-au inters~ctat cu cele ale ideologilor §i ale nomenclaturisrilnr partidului, Inainte ~i pe timpulloviturilorde stat, marxist-Ieninistii erau cunoscuti drept luptatori de gherila angajati In razboiul neconventional, chiar in lipsa unei chemari §i strategii profesionaIe specifice militarilor. Imediat ce este instalat regimul socialist militarii devin unul dintre cele mai utilizate instrumente ale statului autoritar. Continuarea atitudinii anticorporatiste depinde de tipul de razboi revolutionar invoeat. Cu cat dureaza mai mult razboiul revolutionar, eu atat militarii devin mai exclusivisti, c~§tiga prestigiu, influenta si putere politica mai mari. In China §i Vietnamul de Nord, militarii au fost chiar leaganul rcvolutiei. Campaniile militare prelungite, duse de Mao din 1927 pfma in 1949 §i de Vietnamul de Nord din 1945 pana in 1975, au condus In mod evident la cresterea prestigiului si puterii politice a elitei militare - Mao Tse-tung, P'eng Te-huai, Lian Piao, Liu Poch' eng, Chu The, Giap ~i alti ofiteri nord-vietnarnezi, In Uniunea Sovietica §i in Iugoslavia, razboaiele revolutionare au fast foarte scurte (1918-1920 §i, respectiv, 1941-1945), \ipsind, in acest fel ~li~a militara?e oportunitatea istorica de a-si spori influenta poli~ nca §l sociala. Desigur, armata a ramas 0 sursa de putere In Uniunea Sovietica. De aceea purine sunt prevederile din etica rnarxist-Ieninista care sanctioneazii tentatia puterii din partea militarilor si nu exista 0 prevedere explicita irnpotriva preluari puterii

218

de catre militari sau pentru practicile militar-birocratice, fiind valabil ceea ce Lenin scrisese deja despre acest lucru: "unitatea dintre teorie si practica este bazata pe intaietatea celei din urma". Angajamentul moral marxist pentru 0 societate industriala echitabila se sprijinea pe organizare, birocratie §i ierarhie. Batalia pentru putere in bolsevisrn este conspirativa. Aiei dietatura proletariatului §i .administrarea lucrurilor" se impletesc.

Leninismul, eu accentul situ pe puterea rninoritatilor disciplinate, ofera unul dintre cele mai semnificative exemple istoriee pentru studiul modului de utilizare a1 .arme! organizationale", In acelasi timp, este important sa Invii\iim tehnicile manipuliirii organizationale, dad dorim sa intelegem experienta bolsevica. Uti liz and rolul special al organizatiei ea element central, ne putem astepta sii pricepem cate ceva des pre dinamica interna a bclsevismului - anume, ace I pattern al motivarii §i actiunii care ll irnpinge inainte printr-o neostoita lupta pentru putere ...

Tipul de partid bolsevic a fost 0 anna organizationala efectiva, deoarece a rezolvat multe dintre problemele iscate din nevoia de a transforma 0 asociere voluntara intr-o structura managerialii. Insa 0 data ce 0 structura manageriala puternica a fost stabilita, iar ideologia a devenit mai degraba ceva auxiliar organizatiei, partidul capata 0 obsesiva tendinta de a valorifica oportunitiitile de cucerire a institutiilnr socia1e.12

Atunci care este relatia dintre arma organizationala bolsevica §i militarul rcvolutionar? Revolutionarul bolsevic este motivat de etica §i morala marxist-leninista, 0 disciplina care, de aserneuea, ii asigura tactica §i strategia de cucerire a puterii politice. "Ofensiva bolsevica asupra puterii este desfasurata pe toate suprafetele structurii socia1e, oriunde un spar de putere poate fi sustras unei institutii sau unei parti din aceasta". Mijloace ale interventiei - infiltrarea, propaganda - sunt utilizate pentru a slabi institutiile vulnerabile. Utilitatea leninismului pentru militari consta In utilitatea strategiei razboiului psihologic. Lenin, eel mai stralucit strateg al bolsevismului, a creat conceptul naturii duale a puterii, creand conditiile pentru declansarea insurectiei, astfel incat "clasa (revolutionara) avansata", adica dictatura de partid, poate sa profite de acest moment crucial. Dupii cum arata Lenin:

.Pentru ea insurectia sa se bucure de sucees, ea trebuie sa se sprijine nu pe conspiratie §i nici pe un partid anume, ci pe clasa revolutionara

219

.. , Insureqia trebuie sa se fundamenteze pe cre§terea spiritului revolunonar al poporului. Insurectia trebuie sa profite de momentul crucial al istoriei, dnd revoluna ia arnploare §i cand actiunea celor rnai Iurninati reprezentann ai poporului se afla la cea mai mare rniil\ime, In limp ce jndecizia In randul inamicilor ~i slabiciunile §i lipsa de enluziasm in rdndul aliatilor nedecisi ai revoluJiei sunt cele mai puternice.; Iar aceste trei condi}ii ale atitudinii fata de insureqie distinge marxismul de blanquism.:' 3

Aici se poate constata diferenta dintre etica revolutionarilor romantici (Trupele de asalt ~i Waffen SS) §i etica bolsevicilor, Profitand de avantajul actiunii de masa, bolsevicii au construit 0 organizatie, un nucleu, necesar pentru a deconecta masele de dictatura de partid §i de a mstirutioneliza dictatura mobilizarii de masa. Organizana rnilitarii este subordonara actiunii politice, care este, la randul siiu, organizata dupa principii militare, Bol§evicii au militarizat politica in sensu I in care ei au modelat structura politica dupii modelul organizatiilor militare §i corporatists. Conceptul de dorninatie asupra armatei a fost derivat din practicile rationale ~i birocratice occidentale, insa axioma lui Clausewitz, dupa care organizaua militara este subordonata strategiei i-a oferit lui Lenin 0 alternativa la revolutia iacobina rornantica Lenin a subordonat elita conspirativa strategiei revolutionare, prin crearea unui nucleu de revoluuonan de profesie capabili sa mobilizeze rnasele.

Nucleul de cadre de partid este, in mod esential, un grup profesional exclusiv, a carui expertiza este strict Iimitata la tehnoIogia penetrant, propagandei §i mobilizarii. EI formeaza, In general, statuI major al dictaturii de mobilizare §i din punet de vedere functional reproduce un stat major militar care concepe §i organizeaza strategia §i campaniile de mobilizars. Insureqia este 0 tactica de actiuue de masa; la fel este §i razboiul de gherila. Scopul razboiului marxist este atat de vast, incat armata nu constitute decat unul dintre elementele care iau parte la conflictul revolutionar. Astfel militarul revolutionar a stabilit un set de orientari, care sunt diferite de cele ale militarului de profesie clasic. Aparatul de partid este comandantul suprern al subversiunii politice §i al organizarii: militarul revolutionar este consilierul principal.

Marx, spre deosebire de Lenin, a considerat ca insureqia era condamnata la esec, Cu cuvintele lui Shlomo Avineri, desi

220

'.' od natural cu iacobinii, el ii considera pe

Marx "simpatlZa in m, , ,. onfuzi iar recursul lor la

acestia fatal mente gre§:t one~~a~ii~~;e in er~are absoluta. Marx terorism il considera 0 lm~~e~ ~ara nici un fel de echivoc, iar a denuntat ter?:~e:ul~~os:;v~t in niei un fel ca un model pentr:' dictatura JaCObI, v " I I'" Acest tip de teroare este speel-

It' unista a vutoru u ' .

revo u~la com , " , suI in care aceasta caractens-

fica statelormilitare P~l~ltlve, md~~~l socioeconomice". Atitudi, v ,v bsenta mtre con I~ll e , uca "este mea a , , ec ie se baza pe orientarea lui nea lui Marx fata de teroare §I msur t li f V" in sensul

rationalista §i utilitarista. El respmgea"der:~:~o s~~~:i ~u necesi-

menta el cu convmger , ,,' ,

teatral, care, argu r ' , oprietatii private §I a tuturor

tate prin restaurarea re 19l~l~va"p~ivile la fel cum razboiul se celorlate ele~ente ,ale sO~~ii~tl~ai de~arte. "polisul clasic este sfarseste pnn mchelerealP, 'b'n in masura in care presupune

d I 1 hlicanismu Ul iaco 1 , , , I

mo e u repu , 1" sfera politica. Insa anacrornsmu

incorp~rarea econ~mlc~ ~n~~tiva iacobina intr-o incercare lips,ita acestui model trans orn: binil dupa Marx, Ie lipseste once

d De vreme ce iaco muor, " ,

e sens, . ", v v ' supraestimeazii sernnificatia

intelegere a istoriei, msearnna ca el

, ,,)4

proceselor econo,;Illce v: ' d ederilor lui Marx, insurectia

De aceasta data, III em a v , v ' L '

, d ' olitico-militara favonta a lui erun, pe

armata devine octnna p

care el a formulat -0 in detaliu:

, , In s irit marxist, precum 0 arta, trebuie

.Pentru a aborda tnsur:c~a, l n singur moment, sa oganizam

ca, in acelasi tirnp, fiirasa Plere:t~~r insurgcnte, sa ne distribuim un coma~dar:'e?t al detasam d incredere in cele mai importante fortele, sa rruscam r~glmTente leAlexandru sa ocuparn fortareata

~ 0 esuram eatru, v

punete, sa Impr ~ v StatuI Mai or ji Guvemul §i sa aruneam Petru ji Pavel, sa arestam, , D' , /ei Salbaticc acele detasamente impotriva trupel?r de cadeti §! IVIZa decat sa perrnita inamicului sa care mai degraba ar prefera s~ mo~r ora ului Trebuie sa mobilizam se apropie de punctele slra:.e~lc~ a eiim s\ lu~te cu disperarea luptei armatele de munciton §l sa-l c e~ miscare telegraful ji serviciul finale §i sa ocupe dintr-o s~ngur~iim comandamentul insurectiei telefonic, pentru a pute; sa vm~ it I punem astfel !n lcgiitura noastre Ivn centraJaf tbel,e ,olm~~a;: r~g~mentele §i toate punctele de telefonica Cll toatc a nCI e,

conflict arrnat etc".15

221

Bol§evicii au venit la putere prin intermediul insurectiei politice §i militare. Bol§evicii germani au esuat in tentativa de insureqie militara la Hamburg, in 1923 §i la Reval, in Estonia, in 1924. Au fost inregistrate cateva tentative insurgente in China: la Canton, Shanghai §i la Kwantungin 1927 §i laChang'shaintre 1930 §i1932. Prin 1938, dupa ce Stalin si-a consolidat puterea §i s-a Incheiat ultima serie de epurari, bolsevici: au renuntar in mod oficial la insurecua armata. (Tiirile Europei de Est au fost "eliberate" de trupele sovietice, In timp ce "alegeri libere" erau aranjate de catre serviciile secrete §i de politie.) In 1928 Piatnisky, secretarul cu probleme organizatoriee la COminform, a creat un "think tank" bol§evie, un grup compus din generali sovietici, oarneni ai aparatului de partid, revolutionari de profesie, europeni §i asiatici, inclusiv Ho Chi Minh, pentru a formula In detaliu strategia §i tactic a insurectie; armate. Insa, desi insureqia a fost utilizata de bolsevio, la mceput, pentru ca apoi sa devina 0 doctrina pentru internationalizarea comunismului, ea nu a fost integrata in doctrina militara sovietica. Lenin nu a reeomandat ca ea sa fie inclusa in manualele Armatei Rosii, dupa cum nici capii acesteia nu au fikut-o, ineluzandu-i aici pe Trotki §i Tukhachevski. In ceea ce prive§te insureqia, un stil leninist §i, mai apoi, maoist, care a permis alipirea partidului de armata, Lenin a precizat foarte clar ca ,,Partidul este eel care inspirii insurectia de masa, Daca totusi insurectia nu se produce spontan §i ea este organizara de catre Partid, iar masele se angajeaza la Iupta armata, ca urmare a chemari] partidului, atunci armata este cea care poartii responsabilitatea, atat pentru stabilirea momentului decIan§arii cat §i pentru conducerea luptei", Engels scrisese deja ca insurect,ia "este 0 arta tot asa Cum este §i razboiul sau oricare alta arla §i, din aceste motive, ea este supusii anumitor reguli pwcedurale care, dad sunt n1lijate, vor produce chiar prabu§irea partidului care Ie neglijeaza".'

Revolutia ~i militarul de profesie

Mistica revolutiei nu a afectat nucleul tare al doetrinei lui Marx §i Engels. Intelegand manipularea rationala a structurilor organizationale, ei au prezis ca militarul revoln!ionar se va transforma, intr-o buna zi, Intr-un birocrat de profesie. Teroarea a fost, In eel mai bun caz, 0 tacticii §i 0 strategie de razbo! Razboaiele nu pot fi cii§tigate dedit de militari de profesie, adepti ai doctrinelor

222

. v d fapt 0 armata profe-

revolutionare. Armata revolutionara este, e .' "dedica-

. r A bibata insa cu slogane de tipul .angajament ''', .

siena a im " Or anizarea ~i structura sa urmeaza un tip tie" si "scoPl~upre~. g A cii pe de 0 parte, sa raspunda

fesi 1 Daca armata mcear , ..

pro esionai, v.. d Ita arte sa-§i protejeze mtegntatea,

acestei chemari §I, pe e a ~ , .. ...

• • v d pte urmatoare1e prmclpll.

atunci ea trebuie saa 0 fi torioasa numai prin acapararea

1 0 evolutie poate I VIC .

puterii ~olit~ce. Acest lucru ~~ se poate petrece in absenta unei

. .. ilitare bme prcgatite. . . v

orgamzatn rm I. .. litice si institutionalizarea politica

2. Consohdar~a:eu~~m:U~:ectiv asupra armatei din. parte,a

presupun un co~tro . p. 'An perioada postrevolutionara,

. '1'1 Aceasta reI ave contmua I .

CIVil or. A v de catre regim.

cand armata este treptat I~corporab:a. ata" sau ideologizata". Ea

trebuie !aco 1111Z" .

3. Armata nu " . A d adecvat armatei

. . 1 v P tru a functiona m mo ,

nu trebuie lZO ata. en t . sa i se ceara 0 buna pregatire.

trebuie sa i se insufle devol tame In cf~ si la nive! inalt trebuie sa se

4 Nurnirile la l11ve mlJ 0 '< • v A b

ment;in~ In limitele obiectivitiitii si ele trebuic facute m aza

pregatiriisi performant;de!. ilitara v trebuie considerata un aliat al

5 Inalta cornan a rm I ar . d

. '.. activ in elaborarea politicii externe §I e

regirnului §I un partener

aparare. . ti §' comportameutulprofesional tre-

6. Proeedunle, prac lea I 1" di arii comportamcntu-

buie institutionalizate, chiar ~u pretu ngi iz

lui, lucru vizihi.lin ultimii atm. romovare si avansare trebuie sa

7. Criteriile de reeru are, P '<

fie general valabil~. bui sa devina cu necesitate 0

8 0 armata mare nu tre uie . . . ,

• v.' de raba 0 masinarie perfect disciplinata.

miscare de masa, CI mat g , A ltilor cornandanti §i rotirea

9 Schimbarea frecventa a ina ~ . ,

. .. "1" (de la maior la colonel) trebuie sa

repetata a ofiterilor rmj OC11. v

d . v ocupare sistematica, . . . 1

evma 0 pre bui v d 'a v 0 sursa a prestigiului sociai, a

10 Armata tre ute sa evin b .. '"

• • • • A •• f ionale pentru mem rn Sat.

influentei politice §I aim andne:dPfOa ~~ 0 organizatie rnilitara in

K thanne Chor ey const era ca; . IV

a C v responsabilitate fata de autontatea centra a,

descompunere, ara . I mai de pre; pentru faza de

poate fi instrumentul adec~:~ ~e~~an§area razboiului de ghcrila, inceput a msurecner sau pe

II

I:

I,

Ii

223

illsa, pentru un razboi serios de ofe . • .

, " nsrva §I rna •

unor trupe antrenate, 0 astfel de t" nevra

Anumite earaeteristici ale ealifica arm~/ se dovede§te inutil4", autoritate, eomunieare ca 1 d ru nu It~e, preeum diseiplin4

, na e eomanda p '. . I

unor scheme"eadru preluate di ' reeum §! ubhzarea

pentru armata rev~lntionara ~n ma~uale, se dovedesc esentiale

profesionale ale rnilitaruluI" rdgamzarea ratronala §i calitatiie

d'· mo ern sunt ne A

rntre orgamzarea pe baze ra '1 . cesare, mesteeui

ment ideologic (care nu treb .t1O~afe, doctrme leniniste §i atasa-

, me sa Ie cu ne '

marxlst,]eninist, ci el poate fi Int'] it :, cesitars, un monopol

religio§i, al nationali§tilor ea t a~l JIm cazulfnndamentali§tilor produce 0 armata foarte moti~ata ,tora ear~ fac e~ees de zel), prof~slOnal. Pentru a 0 cita din nou ~ ~e~ebIt de bine pregatita urma reazem al unei revolu ii c ~ at, ~me Chorley, "eel din esre forta armata", 18 1 , a §I al oncarui all sistem politic,

Razboaiele revolutionare au d t 'I' '

ofiteri sa se afirme In tirnp C a pn, ejul celor mai talentan

, ' ee proleslOnahsm 1 d ' ,

are tendmla de a produce ofl't . ,u e tIP corporatist

d ,en care sunr mot ]'" , di

~ vedere politic §i militar, condiO ~ e nu Hatl• m punet

civile au produs adeseorz' g lIl~ revoJU\lOnare §I razboialele

N ',eneraleareau't' v apoleon nu este nici primul §i niei ult' I in rat in legenda,

Cromwell, Dubois Crance Wash' t rmu mare nume de pe lista. baldi, Lee, Forrest, Stone~al1 Ja~~g on, Lafay~tte, Bolivar, GariBlyeher, Tukhachevsky Lin F ~~' Grant §l Sherman, Trotki tung, Giap, Orde Wing~te M~~~' Den YI, Chu The, Mao Tse~ Yadin, Yitzehak Sadeh D' t; ayan, YIgal Allon, Yigael Azzaddine §i Amirouche ~7~ u u;,naventura, ~astro, Che, Sy e~ceptie, dar eapacitatile lor ;~ ~~auost p:ofesIOm§tI militari de Cmeva ar putea Sa spuna ea nu ' ,opnt la domenmJ militar, aP::r unii dintre cei rnai eompete~ir~r~tde de st,abIlI~ate §i ordine cr In vreme de revolutie §i sehim6ari ~ntal1 ~lhta~ de profesie, neeesitate absolvenli de illalte col' d rarn.a~lee; el nu sum eu domeniu, De§i indivizii cu ' ~t dl e pregatIre profesionala In

, di spm e corp Sunt n ' ~

gan rm la nevoia de aderenla la d" ee,esarl, daca ne

apoliticii, eei mai buni intii , or Ill; §~ de a mentme 0 atitudine

IVIZI proresi 1" ,

revolutie,razboicivilsaulu taan!' ,o~a 1 rn tirnp de criza,

eei care au dovedit ea" <II'U f leolomaJa au fost, dintotdeauna

, , 111 ce parte mer I '1 . '

lor dill punet de vedere poli!' "f. ~ ~ uerun e. MotIvarea

rc 11 ace sa devina militari excelenti.

224

Profesionalismul militarului revolutionar poate sa ia mai 11I1111~ forme. Nu trebuie sa fie eu necesitate profesionalismul tnulitional al organizatiei militare. Cromwell, un parlamentar, C 'OIlI1ot, om de ~tiintii, Von Roon, geograf,Mao, profesor ~i librar, I )OIyan, ferrnier §i Yadin, arheolog, nu-si propusescra niciodata sa .k-vina milirari. Atasamenrul la 0 cauz.i revolutionara i-a detcrmi- 11011 sa renunte la profesiunile obisnuite 'in schirnbul hainei militare. lurcgrarea unor indivizi de profesii diferite in armata a produs In tunp multe inovatii pentru organizatia §i practica militarii de zi cu Ii: de exemplu, acest lueru s-a intamplat In Franta napoleonianii, ill Prusia anilor ISDD, precum si In Israel si China contemporana. Conditia revolutionara s-a adaugat cunoasterii altor profesii, Insa profesia militara este cea care a beneficiat eel mai mult de pe urma unor astfel de achizitii. Militarul revolutionar este orientat catre mase, EI indeplineste functia pe care David Rapoport a nurnit-o virtu (spirit public) care este analoaga din punet de vedere functional, termenului economic "plusvaloare" pentru antreprenor. Uti" litatea marginala a militarului de profesie este orientarea lui catre virtu. Militarul revolutionar este un individ orientat catre misiune, care incalca celc mai "profesionale" reguli de indata ce razboiul a inceput. Rotatia rapida a celor de pe pozitii iualte si flexibilitatea strategic a In aplicarea eelor mai multe din regulile razboiului, insclarea, stratagema §i manipularea eomportamentului uman §i a rezervorului cultural al fortelor armate - toate sunt utilizate In timpul revolutici.

Totusi raman inca destule contradictii intre orientarea catre profesiune §i orientarea catre revolutie, Comportamentul profesional revolutionar se verifica in mod obisnuit prin intermediul caracterisricilor de gfLlp, care se manifest a chiar intre ofiterii revolutionari, In acelasi timp, tensiunea dintre orientiirile profesionale de rutinii si elanul revolutionar devine critica pentru for" marea §i evolutia militarului revolutionar, lueru care poate fi ilustrat prin doua cazuri: China dupa 1927 §i Israel dupa 192D,

Spre deosebire de modelul istoric al arrnatelor de profesie, arrnatele.revolutionare ale Chinei §i ale Israelului reprezinta intruchiparea conceptului de nariune-sub-arme; ele sunt compuse din cetateni condusi de un mic grup de profesionisti militari, 0 alta diferenta este aceea a unificarii cu succes a grupului ofiterilor de

"

I

" '"

I

225

profesie eu armata populara care exista in ambele tm. Insa, rnai departe, analogia dintre China §i Israel inceteaza.

In cinci domenii erueiale, cele doua armate revolutionare se aflii intr-un contrast evident. 1) Clasa ofitereasca a Fortei de Aparare a Israelului (!DF) este coeziva §i apolitica; c1asa of it ereascii chineza este divizata §i inalt politizata. 2) Diferenta profesionala dintre ofiteri §i soldatii-tarani este mai mare in China, care ramane, in mod esential, 0 tara in curs de dezvoltare, decat in Israel, care este 0 tara dezvoltata, Cetatenii israelieni sunt mult mai calificati din punct de vedere profesional decat cei din China, iar corpul ofiterilor IDF este mult mai tehnocratic decat este corpul ofiteresc chinez. 3) Natura razboinlu! este diferita in cele doua state. Israelul este cea din urma tara din epoca modem a care este obligata sa poarte un razboi c1asic, si a reusit sa faca acest lucru cu un profesionalism remarcabi1, cu 0 lehnologie de ultima ora §i cu 0 flexibilitate extraordinara, Chinezii, desi s-au orientat foarte mult in ultima vreme catre profesionalizare §i "tehnocratizare", nu au putut decat sa duca razboaie de gherila extinse (poate cu exceptia razboiului coreean). Chinezii se pregateau pentru un nou tip de razboi eu U. R. S. S., probabil unul nuclear, insa ei nu si-au demonstrat, inca, taria intr-un razboi clasic. Razboaiele de gherila pe scara Iargji din ultimele decenii sunt demodate, eel putin asa cum este eel purtat de catre Organizatia de Eliberare a Palestinei (0. E. P.), in timp ee riizboiul de tip modern nu si-a facut inca debutul. Cand 0 va face, probabil ca ar putea sa- i impliee pe rusi, pentru ca, intre limp, ehinezii i§i vor putea surmonta handieapuriIe. 4) In Israel, cariera unui ofiter este scurta, iar transferul in viata civila este foarte rapid, in timp ee in China cariera ofitereasca este pentru 0 viata intreaga, iar transferul catre viata civila este foarte greoaie. In 1975, media de varsta a ofiterilor superiori israelieni era intre 35 §i 45 de ani §i era considerat una dintre cele mai "imbatranite" promotii de dupii 1948. In China media de varsta era intre 60 §i 75 de ani. 5) Diferenta fundamentals dintre China §i Israel consta in natura relatiilor civil-militare. Peste toate, natura autoritara a Partidului Comunist Chinez §i al sistemului unipartid solicita stabilirea unui echilibru In competitia dintre elitele militare §i cele civile. In Israel, pe de 0 parte, sistemul politic este dependent de suportul electoral ~i de competitia dintre partide, iar in

226

aceste procese rolul ofiterilor este insignifiant. Pe de alta Pru:te, ca elita cu 0 mare experienta militara totusi comanda .armatel l~raeliene exercita 0 influentji considerabila asupra politicii de aparare ~i asupra politicii externe.

NOTE:

l. Issac Kramnick, "Reflections on Revolution: Definition and Explanation in Recent Scholarship", History and Theory 11, no. I,

1972, pag. 28. . M

2. Samuel P. Huntington, The Soldier and the State, Cambridge, ass.:

Harvard University Press, 1957, pag. 53-54. Suzanne Keller, Beyond the Ruling Class, New York, Random House, 1??3, ~ag. 32-33 ..

3. Literatura referitoare la ann ate private sau politice ~I la grup~nle de elitii fasciste ~i misciirile de tineret este In crestere. U rmatoare~e monografii au influentat gandirea mea: George L. Mosse, Crisis ttt German Ideology, New York, 1963; Walter Z. Lagueur, Young Germany, London, 1962; Robert G.L. Waite, Vanguard of Naz!sm:

Norton 1969; GeorgeH. Stein, The WaffenSS 1939-1945, Ithaca, 1966, Karl D. Bracher, The German Dictatorship, New York, 1970; Hans Buchheim, SS und Polizei im NS. Staats, Bonn, 1964; Saul Fnedlander, L'Antisemitisme Nazi, Paris, 1971.

4. Waite, Vanguard.

5. Stein, Waffen SS, pag. 4-26.

6. Ibid., pag 282-294.

7. Ibid., pag. 282, 283, 285.

8. Ibid., pag. 286. 288, 191. . . ., .,

9. Plan uri le imperialiste ale liderilor sovienci de la mceputul anilor 60 au schimbat natura relatiilor civil-militarc in U. R. S. S'. Promo~~re~ militarismului ~i a expansiunii teritoriale i-a sustinut pe liderii ml~tan sovietici in disputa cu oamenii de partido Astfel arm~t~ ~OVletIca s-a angajat intr-o cursa militarista pentru a-si imbunAata~1 Identttate~ corporatistii ~i a-si reafirma independenta, Reforme~e in cadrul a;m~tel sovietice, ulterioare anului 1965, au crescut reputat~a ~rof~sle!, ms~ ea nu era revolutionara in sensu! chinez al termenului §! mel ~u semana cu modelul profesional prusac al anului 1807. Mal. degraba, mode lui sovietic se apropia de mode lui german impenal din penoada dmtre Bismarck §i primul razboi mondial.

10. Karl Marx, Class Strugle in France, 1848-1850, New York, 1933.

11. Friedrich Engels, Origins of Family, Private Property, and the State, New York. 1937.

:1

227

12. IPbhld'Iip Seznick, The Organizational Weapon, Glencoe, 1952 2 6

13. I., pag. 6. . , pag. , .

14. Shiomo Avineri, The Social and Politi I Th .

Cambridge, 1968, pag. 185, 187, 190 ca ough; oj Karl Marx,

15. Lenin, Revolution and COlllllerrel'olu!iOn in German' , Neuberg, Armed !fJ.IUrreUIOIl, New York 1970 ), 'l~ud A Wollenberg, un comunisr insurectlOnar ' , pag. 59. Ene CammtemlllUI pentru ins! gelman, a republica! manualul

N urec ia armata sub pse d I

ellberg. Pllbheat pentru ri d' , u ornrnu de A.

manualul anahzeazii teor~ ;~apra~: In hmba franceza in a;1ll1 J 93 J, Hamburg §1 in China Insur . lea InSUree!lel armate 10 Reva], stat; este un efort al fe'vol:~;~n~Utsted un PU~I ~I mel 0 lovltura de

~~mp~c~~ti germam §i chinezi au ln~le~~at :c:s/~:~~~~ ~~i ~~~I;"j~r

Cl asupra comum§tIlor chinezi a fl' Armate] RO§il Sovietice fnsa Insurec!;e ar~s t ~al mare dedit asupra sistern de teroare de dragu! te . a a sau nu, ea nu este un grupun margmale sau a unorind~~:~:' a~~ 0 .Iz?ucmre :'pantana a unor In sensul larg al cuviintului" . Nrhbl~tlsaumhlh§tl."Insurectla,

bi , I ' sene eu erg Ia pag 59 nu

meinte es, 0 simpla operatiune m!lItara Ea t A' '" este,

putermca ffil§care revolu\ionara ' es e, :0 pnmu! rand, 0 din partea maselor proletare ' 0 putermca expresre de nefncredere a acestor mase _ fmpotrl'va- sIau clel PdU!1O din partea factiunil active

16 N . . case or ornmante'4

. euberg, Armed Insurrection p 59

17. Ibid, pag. 52. ' . .

18 Katharine Chorley Armies d th A if

pag. 184 233 'A' ,an e, rto Revolution, London, 1943

, . ceasra analiza Com .• '" '

nesistematlca) §i provocatoare, a devenit deJaa~~~~~~~ Son~:na~a (~e~i cu cea mal mare parte a enunturiIor lui Ch ,; un 10 ezacord revo!utiei §i al insurec\iei mirir Id orley, Ins. a Ole! un student al

. 1 are rna erne nu poate tre d

semmfica\ia istoricii a ciif\ii. ce eu ve erea

228

"1 ':"

NOUAARMATAVOCATIE, PROFESIE SAU OCUPATIE?*

Charles C. Moskos, Jr.

Multe capitole din aceasta carte (luerarea editata de F. D.

Margiotta mentionara in nota de subsol - n. trad.) se ocupa de viitorul profesiei militare prin prisma dezvoltarilor tehnologiee sau ale strategiei globale, Totusi eei mai multi militari inteleg ~i servesc in armata in calitatea ei de organizatie sociala. Acest capitol aplica 0 analiza evolutionists rnoderna a armatei, utilizand o perspectiva sociologica,

o analiza evolutionistii presupune reconstructia istorica, specificarea trendului §i, luerul eel mai important, presupune construirea unui model al prezumtivei stiiri a lucrurilor ciitre care evenimentele curente par a se indrepta 1. Analiza evolutionista subliniaza traseul "de aici pan a acolo", de la evenimentele prezente la cele ipotetice. Cu alte cuvinte, un construct evolutionist este un "tip pur", plasat undeva in viitorul apropiat, pentru a aproxima §i a ordona 0 realitate care emerge ca expresie a unui fenomen social contemporan. Modelele derivate din analiza evolutionista rcprezintii puntea de legatura dintre lumea de astazi §i forrnele sociale de maine. Sau, pentru a spline lucrurilor pe nume, care urmeazii a fi evolutia armatei in urmatoarea perioada de timp?

Prezenta analiza pleaca, mai illttii, de la luarea in considerare a trei modele- vocatie, profesie ~i ocupatie= cn fiind concepti] alternative ale organizarii sociale militare si, mai apoi, cvalueaza aceste modele in contextul indicatorilorempirici de care dispunem la aceasta datil. Ipoteza principal a este aceea cii armata de voluntari a Statelor Unite se indreapta catre un format organizational care seamana din ce in ce mai mult cu modelul ocupational. In al doilea rand, vorn consemna cateva schimbari organizationale in cadrul sistemului militar ca urmare a adoptarii unui model ocupational.

Dupa Charles C. Moskos, jr., The Emergent Military: Calling, Profession or Occupation], in F. D. Margiotta, (ed.) The Changing World of the American Military, Westview Press, Boulder, !978, pag. 199-206.

Traducere de lonel Nieu Sava.

229