MONEDA EURO AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Moneda euro
Euro este moneda unic adoptat (pn n acest moment) de 18 state membre ale Uniunii
Europene care, mpreun, formeaz zona euro. Introducerea monedei euro n 1999 a reprezentat
un pas important pentru interarea european. ! fost, de altfel, "i unul dintre succesele sale
ma#ore$ apro%imati& ''( milioane de cet)eni europeni folosesc moneda unic "i se bucur de
a&anta#e care se &or e%tinde pe msur ce "i alte )ri &or adopta moneda euro.
*n momentul lansrii, la 1 ianuarie 1999, euro a de&enit noua moned oficial a 11 state membre,
nlocuind, n dou etape, &ec+ile monede na)ionale , precum marca erman "i francul francez.
-a nceput, euro a fost introdus ca moned &irtual pentru efectuarea de opera)iuni de plat care
nu implicau bancnote "i monede, precum "i n scopuri contabile, n timp ce &ec+ile monede,
considerate subunit)i ale euro, continuau s fie folosite pentru efectuarea de pl)i n numerar.
Ulterior, la 1 ianuarie .((., euro a fost introdus sub form de bancnote "i monede.
Euro nu este moneda tuturor statelor membre. /ou )ri (/anemarca "i 0eatul Unit) au optat
pentru clauza de neparticipare pre&zut n 1ratat, iar restul (ma#oritatea noilor state membre "i
2uedia) nu au ndeplinit criteriile stabilite n &ederea adoptrii monedei unice. *n momentul n
care le &or ndeplini, monedele lor na)ionale &or fi nlocuite de euro.
CE RI AU ADOPTAT EURO I CND
1999
3E-4I!, 4E05!6I!, I0-!6/!, 27!6I!, 80!69!, I1!-I!, -U:E53U04,
9;0I-E /E <=2, !U210I!, 7=01U4!-I! >I 8I6-!6/!
2001 40E?I!
2002 I610=/U?E0E! 3!6?6=1E-=0 >I 5=6E/E-=0 EU0=
2007 2-=@E6I!
2008 ?I70U, 5!-1!
2009 2lo&acia
2011 Estonia
Euro Ununea E!ono"!# Mone$ar#
1oate statele membre ale UE fac parte din Uniunea Economic "i 5onetar (UE5), care poate fi
considerat o etap a&ansat a interrii economice bazate pe o pia) unic. UE5 presupune
coordonarea strns a politicilor economice "i fiscale, iar n cazul )rilor care ndeplinesc
anumite condi)ii e%isten)a unei politici monetare unice "i a unei monede unice , euro.
, stabilitatea ratei de sc+imb "i soliditatea finan)elor publice.
Cne ad"n%$rea&
=dat cu apari)ia monedei euro, responsabilitatea politicii monetare a re&enit 3ncii ?entrale
Europene (3?E), entitate independent creat n acest scop, "i bncilor na)ionale ale statelor
membre care au adoptat euro. *mpreun, acestea formeaz Eurosistemul.
7olitica fiscal (impozitarea "i c+eltuielile) rmne atribu)ia u&ernelor na)ionale , de"i acestea
pot adera la reuli comune pri&ind finan)ele publice, cunoscute sub denumirea de 7act de
2tabilitate "i ?re"tere. /e asemenea, u&ernele na)ionale "i men)in competen)ele n domeniul
politicilor structurale (ocuparea for)ei de munc, pensiile "i pia)a capitalurilor), dar accept s le
coordoneze n scopul realizrii obiecti&elor lobale de stabilitate, cre"tere "i creare de noi locuri
de munc.
Cne 'o(o%e$e "oneda euro)
Euro este moneda a ''( milioane de persoane care locuiesc n cele 1A )ri din zona euro. /e
asemenea, este folosit, fie ca mi#loc leal de plat, fie din moti&e practice, de o serie de alte )ri,
cum ar fi statele &ecine sau fostele colonii.
/e aceea, nu este surprinztor c moneda euro a de&enit rapid a doua moned interna)ional, ca
importan), dup dolar, iar n unele pri&in)e (de e%emplu, numerarul aflat n circula)ie) c+iar a
dep"it moneda american.
De !e a*e" ne*oe de "oneda euro)
7e ln faptul c faciliteaz cltoriile, o moned unic este un element poziti& "i din punct de
&edere e!ono"! "i +o($!. ?adrul n care este administrat euro face din moneda european o
moned stabil, cu un ni&el sczut al infla)iei "i cu rate ale dobnzilor reduse, contribuind la
soliditatea finan)elor publice. /e asemenea, moneda unic este un complement loic al pie)ei
unice, a crei eficien) cre"te. 8olosirea unei monede unice mre"te transparen)a pre)urilor,
elimin costurile de sc+imb monetar, pune n mi"care mecanismele economiei europene,
faciliteaz comer)ul interna)ional "i consolideaz pozi)ia UE pe scena interna)ional.
/imensiunea "i for)a zonei euro ofer o mai bun protec)ie mpotri&a "ocurilor economice
e%terne, precum cre"terile nepre&zute ale pre)ului petrolului sau turbulen)ele de pe pia)a
&alutar.
*n acela"i timp, trebuie s men)ionm c moneda euro reprezint pentru cet)enii Uniunii un
simbol tanibil al identit)ii lor europene, de care se pot sim)i din ce n ce mai mndri, pe msur
ce zona euro se e%tinde "i "i multiplic a&anta#ele pentru statele membre actuale "i &iitoare.
Avantajele monedei euro
5oneda unic european promo&eaz comer ul i creterea economic. ?onsumatorii pot
compara mai uor preurile din rile care fac parte din zona euro, ceea ce conduce la o
competiie corect ntre firme. 7rin eliminarea riscurilor i a nesiuranei la ratele de sc+imb,
euro reduce costurile asociate desfurrii de acti&iti economice n alt ar.
/e asemenea, manaementul solid al monedei euro a determinat scderea inflaiei i a ratei
dobnzilor. !ceast stabilitate i dimensiunea zonei euro nu numai c atra mai multe in&estiii
strine, dar fac i economia s fie mai rezistent la ocurile e%terne.
Criza euro din 2010
?riza economic lobal care a nceput n anul .((8 a zdruncinat i moneda euro n mod
puternic. *n plus, a aprut i criza 4reciei
B9C
, care pe de o parte falsificase datele sale economice
i monetare cu scopul de a primi aprobrile pentru Dona euro, i pe de alt parte n anul .(1( a
a#uns n praul falimentului statal. /ar i alte state din Dona euro nuEi ndeplinesc obliaiile
prescrise de aEi limita datoriile buetare anuale noi la ma%imum ' F din 7I3Eul anual i cele
totale la G( F din 7I3, aa cum ar fi 2pania, 7ortualia, Italia, Irlanda .a.
/rept consecin, n perioada martieEiunie .(1( statele Donei euro au +otrt o serie de msuri
financiare cu scopul de a spri#ini euroul, printre care aranii i credite n &aloare total de AH(
miliarde euro (inclusi& o participare din partea 85I). !ceasta este o sum e%orbitant, iar aceast
+otrre ncalc ra& propriile principii ale 3ncii ?entrale Europene, care pn acum iEa dorit
s fie independent de orice stat i orice politic.
Tre!erea (a euro
Euro este moneda unic adoptat pn n prezent de 18 din cele .8 state membre ale Uniunii
Europene, -etonia fiind )ara care sEa alturat cel mai recent (din 1 ianuarie .(1I) rupului zonei
euro. *n afar de /anemarca "i 0eatul Unit, care au recurs la Jclauza de e%ceptareK de la
adoptarea monedei unice, celelalte 8 state din afara Eurosistemului, inclusi& 0omnia, sEau
ana#at s adopte euro odat ce &or ndeplini criteriile de con&eren) stabilite prin 1ratatul de la
5aastric+t.
!c)iunile pretitoare participrii la zona euro constau n ndeplinirea criteriilor de con&eren)
nominal (criteriile de la 5aastric+t)$ infla)ie "i dobnzi apropiate de cele ale )rilor din zona
euro, stabilitate a cursului de sc+imb, deficit "i datorie public sczute. *n plus, determinarea
radului de sustenabilitate a procesului de con&eren) este posibil prin analiza unor indicatori
de aliniere structural (con&eren) real), precum ni&elul 7I3 pe locuitor, radul de desc+idere
a economiei, structura economiei, finan)area deficitului de cont curent, costul for)ei de munc,
radul de intermediere financiar etc. = alt cerin) este continuarea procesului de preluare "i
transpunere n leisla)ia na)ional a relementrilor comunitare (con&eren)a #uridic).
7roresele nreistrate de statele membre n ndeplinirea oblia)iilor pentru realizarea Uniunii
Economice "i 5onetare sunt analizate de ctre ?omisia European "i 3?E, n cadrul unui raport
de con&eren), "i prezentate ?onsiliului, cel pu)in la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat
membru care face obiectul unei derori (!rticolul 1I( alineatul (1) din 1ratat). ?el mai recent
raport de con&eren) a fost realizat n luna mai .(1(.
Pro!e%u( de +re,#$re a Ro"-ne +en$ru $re!erea (a euro
!doptarea euro constituie un pas crucial pentru economia unui stat membru, deoarece puterea de
decizie n domeniul monetar este transferat 3ncii ?entrale Europene care ac)ioneaz n mod
independent prin intermediul unei politici monetare unice pentru ntreaa zon euro.
!derarea 0omniei la Uniunea European presupune adoptarea monedei unice ntrEun orizont de
timp ce depinde de radul de interare economic cu zona euro. ?onform pre&ederilor celei deEa
cincea edi)ii a 7roramului de ?on&eren) (.(11E.(1I), anul .(1H este men)inut de ctre
autorit)i ca obiecti& pentru adoptarea monedei unice, ana#amentul asumat reprezentnd un
reper important pentru promo&area reformelor, att a celor buetare, ct "i a celor structurale,
necesare pentru sporirea competiti&it)ii economiei. *n acest sens, aderarea 0omniei la 7actul
Euro 7lus asiur adoptarea de msuri menite s conduc la cre"terea competiti&it)ii "i e&itarea
dezec+ilibrelor macroeconomice.
/in punct de &edere administrati&, similar ac)iunilor celorlalte noi state membre, autorit)ile din
0omnia au instituit oranisme de coordonare a procesului de adoptare a monedei unice.
*ncepnd din luna mai .(11, coordonarea la ni&el na)ional a pretirilor pentru adoptarea euro se
realizeaz de ctre ?omitetul interministerial pentru trecerea la euro, condus de primulEministru,
"i din care mai fac parte u&ernatorul 360, ministrul 8inan)elor 7ublice, mini"tri "i conductori
ai altor institu)ii u&ernamentale, reprezentan)i ai asocia)iilor patronale "i sindicale.
*ncepnd din februarie .(1(, n cadrul 360 func)ioneaz ?omitetul de pretire a trecerii la
euro, care reprezint un cadru formalizat de dezbatere a problematicilor leate de con&eren)a
nominal "i real, respecti& de suport al deciziilor bncii centrale n procesul de aderare la
Uniunea Economic "i 5onetar. /in luna octombrie .(1(, acest comitet are ca in&ita)i
permanen)i reprezentan)i ai 5inisterului 8inan)elor 7ublice.
7n n prezent, n cadrul ?omitetului de pretire a trecerii la euro au fost analizate o serie de
documente referitoare la$ (i) e%perien)a altor )ri n pretirea trecerii la euroL (ii) stadiul
pretirii 0omniei pentru adoptarea euro (studii pri&ind cursul de sc+imb de ec+ilibru,
indicatori de aliniere structural a 0omniei la zona euro)L (iii) mecanisme "i concepte noi
dez&oltate la ni&elul Uniunii Europene dup criza financiar (note pri&ind 2emestrul European,
demararea func)ionrii ?omitetului European pentru 0isc 2istemic, 7actul Euro 7lus)L (i&)
contribu)ii ale 360 la documentele proramatice ale u&ernului romn (7roramul de
?on&eren), 7roramul 6a)ional de 0eform).
2tabilirea coordonatelor procesului de adoptare a euro necesit o e&aluare bine fundamentat, iar
asumarea public a procesului de adoptare a monedei euro trebuie s beneficieze de consens
na)ional, neinfluen)at de diferen)e doctrinare sau de ciclul electoral, astfel nct s se
materializeze ntrEo coordonare a politicilor economice "i strateice.
PRE.ATITI/0A PENTRU EURO PRE.ATITI/0A PENTRU EURO
Exista o zona euro, care cuprinde ! tari" Austria, #e$%ia, &in$anda,
&ranta, 'er(ania, 'recia, Ita$ia, Ir$anda, )uxe(*ur%, O$anda si Spania+
Monede$e acestor tari au disparut treptat, intre ianuarie si !, -e*ruarie
!..!+ Data de !/ ianuarie !..! a -ost u$ti(a zi pentru %u$denu$ o$andez, 0
-e*ruarie pentru $ira ir$andeza, / -e*ruarie pentru -rancu$ -rancez, iar data
de !, -e*ruarie 1a -i u$ti(a zi in care 1a circu$a si$in%u$ austriac, -rancu$
*e$%ian, (arca -in$andeza, dra2(a %receasca, $ira ita$iana, -rancu$
$uxe(*ur%2ez, escudo portu%2ez, peseta spanio$a+ De $a (artie !..!, in
toate ce$e ! tari a(intite 1a circu$a o (oneda unica" EURO EURO+
Trei tari, Marea #ritanie, Dane(arca si Suedia, din (oti1e di-erite au
decis sa a(ane trecerea $a (oneda unica+ Dar trecerea $a Euro este o
pro*$e(a 1ita$a pentru intrea%a Uniunue Europeana+ Se -ac (ari e-orturi,
(ateria$e si -inanciare, pentru ca (edii$e de a-aceri sa3si adapteze
ec2ipa(ente$e pentru uti$izarea noii (onede si sa -aca tot posi*i$u$ pentru
cresterea co(petiti1itatii -ir(e$or in cadru$ pietei unice+
#anci$e din Ro(ania sunt pre%atite pentru con1ersie+ #anca Nationa$a s3a
i(p$icat direct in acti1itati$e (enite sa asi%ure pre%atirea pu*$icu$ui
ro(anesc si a (edii$or de a-aceri+ #NR 1a (ai pu*$ica cursuri$e de sc2i(*
in $ei pentru 1a$ute$e din zona euro, pana $a data $a care acestea isi 1or
pierde puterea circu$atorie si cursu$ $e%a$+ Acest (o(ent, di-era de $a o tara
$a a$ta, dar nu 1a -i u$terior datei de !, -e*ruarie !..!+ Dupa aceasta data,
ta*e$u$ cu rate$e de sc2i(* 1a a1ea o a$ta in-atisare+
#NR asi%ura coordonarea procesu$ui de trecere $a euro in tara noastra+
#anca Nationa$a este i(p$icata intr3o a(p$a ca(panie (ediatica, a$ carui
scop este ace$a de a trans(ite pu*$icu$ui toate e$e(ente$e necesare
-ina$izarii -ara sincope a tranzitiei catre (oneda unica europeana+
Nu(eraru$ detinut in 1a$ute din zona euro 1a putea -i sc2i(*at $a *anci sau
$a case de sc2i(* particu$are+
Ziua de ianuarie !..!, ziua E, a -ost punctu$ cu$(inant a$ unei etape de
4 ani, etapa in care un %rup de tari europene s3au pre%atit pentru a putea
uti$iza o sin%ura (oneda, in$aturand ast-e$ *arire$e siste(e$or (onetare
nationa$e+
Euro este (oneda unica a Uniunii Econo(ice si Monetare, adoptata $a
ianuarie 000+ Se(nu$ pentru (oneda unica este E, cu doua $inii
orizonta$e, c$ar (arcate, inspirat din $itera %receasca epsi$on, ca re-erinta $a
$ea%anu$ ci1i$izatiei europene si $a pri(a $itera din cu1antu$ Europa+ )inii$e
para$e$e reprezinta sta*i$itatea euro+
In inta(pinatrea zi$ei e s3au tiparit 5,0 (i$iarde de *ancnote, s3au *atut
6,6 (i$iarde de (onede si $a data de ianuarie !..! aproxi(ati1 .
(i$iarde euro sa -ie pusi i(ediat in circu$atie pentru a in$ocui (onede$e
nationa$e+
Rea$izata de Ro*ert 7a$ina, de $a I(pri(eria #ancii 8entra$e a Austriei,
%ra-ica *ancnote$or euro este strans $e%ata de de (ostenirea cu$tura$a
europeana, -ara sa prezinte insa (o(ente rea$e, ci si(*o$uri+ Desene$e $ui
sunt inspirate din te(a 9Ani si sti$uri in Europa:, -iind reprezentati1e pentru
toate state$e (e(*re+
&erestre$e si porti$e ce do(ina a1ersu$ -iecarei *ancnote si(*o$izeaza
spiritu$ european de desc2idere si cooperare+ 8e$e ! ste$e, desenate pe
*ancnote, reprezinta dina(is(u$ si ar(onia europei conte(porane+
Re1ersu$ *ancnote$or in-atiseaza poduri i$ustrand ace$easi perioade
ar2itectura$e, constituindu3se intr3o (eta-ora a apropierii dintre popoare$e
europene si dintre Europa si restu$ $u(ii+ ;oduri$e, p$ecand de $a ce$e -oarte
1ec2i si a<un%and $a poduri$e suspendate so-isticate, caracteristice erei
(oderne, su%ereaza si e$e co(unicarea continua si extinsa, existenta atat
intre tari$e europene, cat si intre toate tari$e $u(ii+
Re-eritor $a (onede, pe o -ata a acestora sunt reprezentate %ra-ic
si(*o$uri$e nationa$e asupra carora a decis -iecare stat (e(*ru+ &ata
co(una tuturor (onede$or, desenata de )uc )u=cx de $a Monetaria Re%a$a
#e$%iana, reprezinta o 2arta a Uniunii Europene, pe un -ond de $inii
trans1ersa$e $a care sunt atasate ste$e$e+ Monede$e de , ! si 6 eurocenti
pun accentu$ pe $ocu$ europei in $u(e, in ti(p ce (onede$e de ., !. si 6.
de eurocenti descriu Uniunea ca o %rupare de natiuni indi1idua$e+
Monede$e de si ! euro su%ereaza Europa -ara %ranite+
Incepand cu 1 ianuarie 2002 vor iesi treptat de pe piata 12 monede
nationale, care vor fi inlocuite cu EURO. Trecerea de la o moneda la
alta se face pe baza unor rate de conversie fixe. onedele si
bancnotele care ies din circulatie vor avea un termen de
presc!imbare stabilit de fiecare tara.
PASII IMPORTANTI CARE AU PUS BAZELE EURO PASII IMPORTANTI CARE AU PUS BAZELE EURO
1" aprilie 1#$1% semnarea tratatului de la &aris
8ranta, 4ermania 8ederala, Italia, -u%embur, 3elia si =landa se pun de acord
asupra infiintarii unei ?omunitati Europene a ?arbunelui si =telului (?E2?).
martie 1#$'% semnarea tratatelor de la Roma
Aceste tratate, a1and ca parti se(natare #e$%ia, &ranta, 'er(ania
&edera$a, Ita$ia, )uxe(*ur% si O$anda, pun *aze$e 8o(unitatii Econo(ice
Europene >8EE? si a$e 8o(unitatii Europene pentru Ener%ie Nuc$eara
>Eurato(?+
decembrie 1#(#% summitul de la )a*a
;ierre @ernon este insarcinat cu a$catuirea unui raport despre (oda$itati
de a reduce insta*i$itatea cursuri$or de sc2i(*+
octombrie 1#'0% publicarea raportului +erner
Raportu$, care si3a $uat nu(e$e dupa ce$ a$ pri(u$ui (inistru
$uxe(*ur%2ez ;ierre @erner, nu reco(anda creearea unei (onede unice
europene sau in-iintarea unei #anci 8entra$e Europene, inde(nand in
sc2i(* $a centra$izarea po$itici$or (acro3econo(ice a$e state$or (e(*re,
ceea ce inse(na 9-ixarea co(p$eta si ire1ersi*i$a a pritati$or si $i*era$izarea
tota$a a circu$atiei capita$u$ui:+
1#'1%1#', - abolirea sistemului cursurilor fixe .retton +oods
Incepand cu (o(entu$ renuntarii $a cursu$ -ix do$arAaur in 0/, in ti(pu$
re%i(u$ui presedinte$ui Nixon si ter(inand cu -$uctuatii$e si dez1o$tari$e
1a$utare, a*o$irea siste(u$ui #retton @oods a constituit o <are $o1itura data
sperante$or de uniune (onetara europeana
martie 1#'$% creearea sistemului monetar european /0E1
Intrarea in 1i%oare a siste(u$ui (onetar european pe *aza unei unitati
(onetare nu(ita Ecu+ Siste(u$ a -ost %andit cu scopu$ de a sta*i$iza
cursuri$e de sc2i(* a$e (onede$or nationa$e si de a contracara in-$atia+
februarie 1#"(% semnarea 0in*le European 2ct
Are $oc se(narea Sin%$e European Act care aduce (odi-icari Tratatu$ui
de $a Ro(a, o-icia$izand cooperarea dintre state$e (e(*re si inc$uzand
sase noi do(enii de co(petenta, printre care si cooperarea (onetara+
13 iunie 1#""% liderii comisiei europene fac pro*rese in planificarea
studiului monetar
)a su((itu$ 8E de $a Bano1ra se a<un%e, desi nu -ara une$e ezitari, $a un
acord pentru studierea posi*i$ei cooperari (ai stranse in do(eniu$ (onetar+
1 iulie 1##0% infiintarea uniunii monetare europene /UE1
Este per(isa (iscarea $i*era a capita$uri$or, e$i(inandu3se restrictii$e
pri1ind cursuri$e de sc2i(* a$e (onede$or nationa$e europene+
' februarie 1##2% semnarea tratatului de la aastric!t
;roiectu$ inte%rarii europene de1ine unu$ (ai a(*itios odata cu
se(narea acestiu tratat care propune o data -er(a si anu(e ianuarie 000
ca u$ti( ter(en $a care sa se produca in$ocuirea (onede$or nationa$e de
catre una sin%ura, euro+
, iunie 1##2% danezii voteaza impotriva tratatului de la aastric!t
Autorititati$e de $a #ruxe$$es pri(esc cu consternare acest re-uz de
rati-icare a tratatu$ui+
1' septembrie% lira sterlina este suspendata in cadrul sarpelui
monetar
Marea #ritanie se retra%e din cadru$ sarpe$ui (onetar, potri1it caruia o
(oneda nationa$a nu poate a1ea 1ariatii prea (ari in raport cu ce$e$a$te
(onede europene, dupa scaderea $irei -ata de (arca %er(ana+
21 septembrie 1##2% 4ranta se pronunta in favoarea tratatului de la
aastric!t
Insa di-erenta dintre nu(aru$ de 1oturi pro si contra este in-i(a, aruncand
ast-e$ o u(*ra de indoia$a asupra uniunii po$itice si (onetare+
12 ianuarie 1##3% creearea Institutului onetar European
Are $oc pri(a inta$nire a Institutu$ui Monetar European, precursoru$
actua$ei #anci 8entra$e Europene >*anca centra$a a state$or (e(*re a$e
Uniunii Monetare Europene?
1 ianuarie 1##$% Uniunea Europeana se extinde
Trei noi (e(*rii adera $a Uniunea Europeana Austria, &in$anda si
Suedia+
decembrie 1##$% euro devine noua denumire oficiala a monedei
unice
Uniunea Europeana sustine 9euro: ca denu(irea o-icia$a a (onedei
unice europene+ )iderii UE se pre%atesc pentru o ca(panie dura, extinsa
pe durata a trei ani de zi$e, a$ carei scop este o*tinerea spri<inu$ui de (asa
pentru (oneda unica europeana+
1 iunie 1##"% constituirea .ancii 5entrale Europene
;o$itica de curs a #8E este inca incerta, iar ana$istii pre1ad insta*i$itatea
(onedei unice europene+
$ ianuarie 1###% lansarea euro
Euro atin%e ,0 do$ari in pri(a zi de tranzactionare, datorita
entuzias(u$ui cu care dea$erii pri(esc noua (oneda+
, decembrie 1###% cutrenur cauzat de prabusirea paritatii euro6dolar
;entru pri(a data de $a $ansarea sa, (oneda unica europeana scade su*
1a$oarea de un do$ar+
2# septembrie 2000% 7anemarca refuza moneda unica
Danezii se pronunta cate%oric i(potri1a (onedei unice europene intr3un
re-erendu( care a1ea sa constituie o %rea $o1itura pentru Uniune Monetara
Europeana+
2$ decembrie 2000% tarile membre 8' sustin in continuare euro
#anci$e centra$e a$e SUA si Japoniei se a$atura #8E in incercarea de a
spri<ini (oneda unica europeana a-$ata in su-erinta+
Designul simbolului
0imbolul euro a -ost creat de 8o(isia Europeana , iar conceperea acesta
tre*uia sa satis-aca trei criteriii"
3sa -ie un si(*o$ usor de recunoscut a$ Europei
3sa poata -i scris usor de (ana
3sa ai*a un desi%n p$acut
Mai (u$t de treizeci de (onede au -ost desenate+ Din acestea, zece au -ost
supuse apro*arii pu*$icu$ui, iar doua dintre (ode$e s3au distantat c$ar in
pre-erinte$e acestuia+ Dintre e$e, JacCues Santer , presedinte$e de atunci a$
8o(isiei Europene, si co(isaru$ insarcinat cu euro, D1es3T2i*au$t de
Si$2u=, au a$es 1arianta -ina$a+ Desenu$ a -ost inspirat de $itera %receasca
epsi$on, e1ocand ast-e$ perioada c$asica si $ea%anu$ ci1i$izatiei europene+
Si(*o$u$ se re-era de ase(enea, si $a pri(a $itera a cu1antu$ui Europa, iar
ce$e doua $inii para$e$e se(ni-ica sta*i$itatea euro+ A*re1ierea o-icia$a a
(onedei este EUR, ter(en inre%istrat $a Or%anizatia Internationa$a pentru
Standardizare >ISO?+

Reasezarea sferelor de influenta Reasezarea sferelor de influenta
Intrarea tari$or (e(*re a$e UE in u$ti(a ap$icare a pre1ederi$or
Tratatu$ui de $a Maastric2t3 adoptarea (onedei unice $a ianuarie
000 era conditionat de indep$inirea a patru (ari criterii de
con1er%enta"
1.0tabilitatea preturilor3 in-$atia din tari$e care ur(a sa adopte
(oneda euro nu tre*uia sa -ie (ai (are de ,6 puncte
procentua$e -ata de (edia ce$or (ai per-or(ante trei state
co(unitare in (aterie de in-$atie+
2.4inantele publice3 de-icitu$ *u%etar nu tre*uia sa -ie (ai (are
de EF din ;I# a$ -iecarei tariG datoria pu*$ica nu tre*uia sa
depaseasca 4.Fdin ;I#+
,.Ratele de sc!imb3 nu tre*uie sa depaseasca (ar<e$e nor(a$e
de H3!,!6F -ata de ecu, pre1azut in cadru$ Siste(u$ui Monetar
European+
3.Rata dobanzii3 nu tre*uie sa -ie (ai (are de doua puncte
procentua$e -ata de (edia do*anzi$or pe ter(en $un% in ce$e (ai
per-or(ante trei state in do(eniu+
In -aza -ina$a a rea$izarii Uniunii Econo(ice si Monetare tre*uie
sa intre ce$ putin sapte >u$terior opt? tari care sa indep$ineasca
criterii$e de con1er%enta+ In cursu$ anu$ui 004, in aproape toate
tari$e din UE au -ost puse in ap$icare o serie de pro%ra(e de
austeritate, -oarte nepopu$are, care sa per(ita tari$or respecti1a
ca, incepand din 00/ sa se incadreze in criterii$e de aderare+ 8u
toate acestea, $a ianuarie 000, nu(ai tari au -ost pre%atite
sa adopte euro" Austria, #e$%ia, &in$anda, &ranta, 'er(ania,
Ir$anda, Ita$ia, )uxe(*ur%, O$anda, ;ortu%a$ia si Spania+ Doi ani
(ai tarziu, dupa (ai (u$te e-orturi si 'recia a reusit sa
indep$ineasca criterii$e de aderare+ Dane(arca a respins prin
re-erendu( adoptarea euro, iar Marea #ritanie si Suedia au a$es
sa ra(ana in a-ara zonei euro+
Romaia ar indep$ini in acest (o(ent doar $a doi$ea criteriu" de-icitu$
*u%etar si datoria pu*$ica+
EURO 0A 1TIMU2A CONCURENTA EURO 0A 1TIMU2A CONCURENTA
1.Euro ca moneda internationala
rolul internationa$ a$ unei (onede depinde de trei -actori"
di(ensiunea si %radu$ de desc2idere a$ zonei pe care o
reprezinta (etoda respecti1a
(ari(ea si adanci(ea piete$or -inanciare in zona respecti1a
sta*i$itatea (onedei inre%istrata in trecut si esti(ata in 1iitor
2.Euro ca moneda de facturare
co(panii$e din zona euro 1or i(pune patreneri$or externi -acturarea in
euro, data -iind puterea superioara de ne%ociere
raportarea $a euro a cursu$ui (onede$or nationa$e a$e tari$or ce au
$e%aturi co(ercia$e stranse cu zona euro 1a conduce $a pre-erinta
co(ercianti$or pentru -acturarea in aceasta (oneda
sporirea increderii in sta*i$itatea euro 1a duce $a extinderea -acturarii in
noua (oneda
,.Euro ca moneda de rezerva
!,6F din rezer1e$e o-icia$e pe p$an (ondia$ sunt in euro
in tari$e din Europa 8entra$a si de Est, euro detine o pondere ridicata in
cadru$ acti1itati$or de rezer1a
Efectele directe si propagate
Efectele $ansarii euro 1izeaza nu doar ce$e ! tari participante $a Uniunea
Monetara, ci si tari$e din a-ara zonei euro
E-ectu$ de creare de co(ert intensi-ica re$atii$e co(ercia$e in zona euro
Reducerea costuri$or de tranzactie -aci$iteaza turis(u$ in zona euro
8resterea co(petiti1itatii si co(pati*i$itatea directa in zona euro
sti(u$eaza concurenta si pe piete$e extraco(unitare
Adoptarea unei po$itici (onetare unitare are ca e-ect (a<orarea
in-$uxuri$or -inanciare
ianuarie !..! o etapa i(portanta a unui proces inde$un%at
I(p$icatii$e (ai puternice pe (asura ce"
+i(portanta euro pe p$an internationa$ se 1a conso$ida
!+procesu$ de inte%rare europeana a Ro(aniei 1a a1ansa
Aprecierea %radua$a a structurii datoriei externe de structura co(ertu$ui
exterior si adaptarea (ana%e(entu$ui rezer1e$or internationa$e $a e1o$utii$e
acestora
Modi-icarea re%i(u$ui de curs de sc2i(* in con-or(itate cu structura
co(ertu$ui exterior si a -$uxuri$or -inanciare
Tendinta de (a<orare a 1o$u(u$ui credite$or in euro acordate de catre
siste(u$ *ancar ro(anesc
Intensi-icarea sc2i(*uri$or co(ercia$e in euro ca ur(are a inte%rarii in UE
a unora dintre tari$e 8E&TA cu pondere i(portanta in co(ertu$ exterior a$
Ro(aniei
Reducerea e-ecte$or ne%ati1e a$e in-$atiei i(portate ca ur(are a sta*i$itatii
preturi$or in zona euro
8ursu$ de sc2i(* euro3$eu 1a a1ea in-$uente asupra costuri$orApreturi$or,
prin inter(ediu$ co(ertu$ui exterior si a$ accize$or
Euro si firmele
Expri(area contracte$or, -acturi$or si a instru(ente$or de p$ata in euro
Adaptarea siste(e$or in-or(atice
Dupa con1ersia conturi$or in euro se (ai pot -ace p$ati in 1a$ute$e initia$e
pana $a !, dece(*rie !.., dar cu data 1a$utei ce$ (u$t E dece(*rie !..
Euro si a!cile
A$i(entare cu euro
8on1ersia conturi$or con-or( paritati$or -ixe si ire1oca*i$e sta*i$ite de #8E+
;ana $a data de E dece(*rie !..3 $a so$icitarea titu$ari$or de cont sau $a
o data sta*i$ita de *anca si noti-icata acestora
;re%atirea c$ienti$or pentru 9ziua E: (ediatizarea (odu$ui in care se
rea$izeaza con1ersia conturi$or si sc2i(*u$ 1a$utar
Ce treuie sa facem acum"
0etinerea datelor de referinta$
ianuarie !..!
!, -e*ruarie !..!
&a(i$iarizarea cu aspectu$ *ancnote$or si cu paritati$e $a care se rea$izeaza
con1ersia (onede$or in euro
Ur(arirea ca(paniei de in-or(are a #NR si a Asociatiei Ro(ane a
#anci$or
Moneda euro
In pri(u$ rand, introducerea euro a a1ut un ro$ deose*it de i(portant in asi%urarea sta*i$itatii
(acroecono(ice
Totodata, introducerea (onedei unice a -a1orizat scaderea costuri$or de -inantare atat
pentru actorii econo(ici pri1ati, cat si pentru cei %u1erna(enta$i din state$e care au adoptat3o+
Nu in u$ti(u$ rand, euro a i(*unatatit rezistenta Zonei Euro $a tur*u$ente$e -inanciare
internationa$e, asa cu( s3a 1azut, spre exe(p$u, in cazu$ crizei Idot3co(:, pro*$e(e$or care au
ur(at atacuri$or teroriste de $a septe(*rie !.. si, (ai recent, in contextu$ actua$ei crizei
-inanciare internationa$e+
reactii ne%ati1e"
;e de a$ta parte, a1anta<e -isca$e si socia$e creeaza ri%iditati pe piete$e (uncii, cu
consecinte ne%ati1e asupra %radu$ui de ocupare, dar si asupra producti1itatii+ 8u toate ca de $a
introducerea (onedei unice, in Zona Euro s3au creat aproape 4 (i$ioane de noi $ocuri de
(unca, aceasta per-or(anta a contri*uit, intr3o oarecare (asura, $a incetinirea cresterii
producti1itatii (uncii, -actor esentia$ pentru o crestere econo(ica sanatoasa+
De ase(enea, po$itici$e structura$e tre*uie sa isi i(*unatateasca ro$u$ <ucat in inte%rarea
piete$or, care ar con-eri -$exi*i$itatea necesara pentru a i(*unatati rezistenta $a socuri+
Toate aceste pro1ocari sunt cu atat (ai (ari cu cat Uniunea Europeana tre*uie sa -aca -ata
e-ecte$or %$o*a$izarii, care pune presiuni din partea tari$or e(er%ente asupra in$ocuirii unor
sectoare econo(ice in care state$e (e(*re nu (ai sunt co(petiti1e, cresterii exp$ozi1e a
preturi$or $a ener%ie si a$i(ente, precu( si tendinte$or de i(*atranire a popu$atiei+

EURO este nu(e$e (onedei unice europene ce a apJrut $a ianuarie 000+ AceastJ
(onedJ a Kn$ocuit (onede$e naLiona$e a tuturor LJri$or care participJ $a zona euro, zonJ ce
cuprinde toate state$e (e(*re a$e Uniunii Europene cu excepLia Marii #ritanii, Dane(arcei Mi
Suediei+
NncepOnd cu ianuarie !.. euro a apJrut pe piaLJ (ai KntOi su* -or(a *ani$or de cont
iar LJri$e care -Jceau parte din zona euro au Knceput sJ a-iMeze preLuri$e $a produse Mi ser1icii Kn
(oneda naLiona$J dar Mi Kn euro+ Dar $a ianuarie !..! euro a $uat Mi -or(a -izicJ circu$Ond Kn
para$e$ cu (oneda naLiona$J a state$or participante $a zona euro+ De $a aceastJ datJ toate
preLuri$e, -acturi$e, cecuri$e, conta*i$itatea, p$JLi$e Mi sa$arii$e a%enLi$or econo(ici Mi popu$aLiei au
-ost deno(inate Mi a Knceput decontarea Kn euro+ Aceasta a durat ti(p de Mase $uni dupJ care
euro a a<uns sin%uru$ (i<$oc de p$atJ Kn LJri$e care $3au adoptat+
Introducerea (onedei EURO de $a ianuarie 000 a -ost precedatJ de adoptarea
Re%u$a(entu$ui .EA0/, prin care s3au pre1Jzut dispoziLii$e re-eritoare $a Kn$ocuirea 1ec2ii
(onede co((une E8U cu EURO+
3 de $a ianuarie 000, toate re-eriri$e $a E8U, uti$izate Kn contracte Mi a$te instru(ente
<uridice, au -ost Kn$ocuite cu EURO, uti$izOndu3se pentru con1ersie raportu$ A > E8U P
EURO?G
3 au -ost sta*i$ite rapoarte$e -ixe de sc2i(*, 1a$a*i$e de $a ianuarie 000G
Nn -e*ruarie 00/, 8o(itetu$ Monetar a Knaintat o propunere -ina$J cu pri1ire $a
deno(inarea Mi speci-icaLii$e te2nice a$e (onede$or euro >dia(etru, %reutate, cu$oare ,
co(poziLie etc+? Nn (JsurJ (are s3a Linut cont de cerinLe$e Mi necesitJLi$e societJLi$or Mi
instituLii$or care 1or accepta (onede$e euro pentru p$JLi+ ;entru recunoaMterea (onede$or euro
a -ost necesarJ inc$uderea unor caracteristici unice+
;entru e1itarea -raude$or, s3a a1ut Kn 1edere $uarea tuturor (Jsuri$or de si%uranLJ $a
con-ecLionarea Mi structurarea (onede$or euro+
Or%anizaLia InternaLiona$J de Standardizare a sta*i$it a*re1ierea o-icia$J pentru euro ca
-iind EUR Mi care 1a -i -o$ositJ Kn toate scopuri$e" -inanciar, co((ercia$, conta*i$, etc+
Si(*o$u$ %ra-ic pentru euro este inspirat din $itera %receascJ epsi$on a ci1i$izaLiei %receMti
Mi totodatJ din pri(a $iterJ a cu1Ontu$ui Europa+ 8e$e douJ $inii para$e$e orizonta$e care taie $itera
respecti1J se(ni-icJ sta*i$itatea euro+
Monede$e euro sunt Kn nu(Jr de , Mi anu(e" euro, ! euro, 6. cenLi, !. cenLi,. cenLi, 6
cenLi, ! cenLi, cent+ ;e una din -eLe (onede$e au toate un se(n care este co(un iar pe cea
de a doua -aLJ desenu$ di-erJ de $a LarJ $a LarJ dar putOnd -i -o$osite Kn toate ce$e$a$te LJri a$e
spaLiu$ui euro+
#ancnote$e sunt Kn nu(Jr de / Mi anu(e" 6 euro, . euro, !. euro, .. euro, !.. euro Mi
6.. euro+ UMi$e Mi -erestre$e desenate pe -aLa *ancnote$or si(*o$izeazJ 9spiritua$ European a$
desc2iderii Mi cooperJrii: iar pe partea cea$a$ta este desenat cOte un pod care se(ni-icJ 9strOnsa
co$a*orare Mi co(unicare dintre Europa Mi restu$ $u(ii:+

A1anta<e$e Mi deza1anta<e$e introducerii (onedei unice Kn Ro(Onia
;entru a putea participa $a zona Euro >Mi a adopta (oneda unicJ?, (oneda naLiona$J a
unui stat tre*uie sJ se Kncadreze ce$ puLin doi ani Kn Mecanis(u$ Rate$or de Sc2i(* !+ Nn cazu$
Ro(Oniei, aceasta ar presupune ca $eu$ sJ nu -$uctueze decOt cu ce$ (u$t HA3 !,6F -aLJ de Euro,
ceea ce ne indicJ o posi*i$J adoptare a (onedei unice a*ia dupJ !..0+
Din (o(entu$ adoptJrii Euro, $eu$ 1a (ai putea -i -o$osit un ti(p pentru tranzacLii, Kn para$e$ cu
(oneda unicJ, iar #anca NaLiona$J 1a asi%ura o $un%J perioadJ de ti(p con1ertirea $eu$ui Kn
euro+
Adoptarea (onedei unice ar a1ea drept pri(J consecinLJ 1izi*i$J dispariLia riscuri$or
curente de sc2i(* 1a$utar a$e $eu$ui Kn re$aLia cu Euro+
Introducerea Euro sporeMte transparenLa preLuri$or *unuri$or, ser1icii$or Mi (uncii $a ni1e$
continenta$, antrenOnd con1er%enLa acestora+ TransparenLa Mi si%uranLa tranzacLii$or >$ipsite de
co(isioane de risc 1a$utar? 1or duce $a creMterea ni1e$u$ui concurenLei Kntre a%enLii econo(ici,
cu e-ecte *ene-ice pentru consu(atori+ 8etJLenii ro(Oni KMi 1or putea -o$osi econo(ii$e $ic2ide
sau a-$ate Kn conturi din LarJ sau strJinJtate pentru a in1esti pe orice piaLJ europeanJ, -JrJ
riscuri 1a$utare+ ;e de a$tJ parte, (oneda unicJ europeanJ, reprezentOnd un si(*o$ a$ sta*i$itJLii
Mi si%uranLei econo(ice, 1a i(pu$siona in1estiLii$e strJine directe+ E-ectu$ %enera$, de $un%J
duratJ, a$ introducerii (onedei unice, este creMterea interdependenLei Kntre state$e (e(*re UE,
a *unJstJrii Mi e-icienLei econo(ice+
Ro(Onia este azi Kn -aza prea$a*i$a aderJriiG acu( LJri$e candidate tre*uie sJ rea$izeze
re-or(e$e econo(ice cerute pentru a indep$ini criterii$e econo(ice de $a 8open2a%a pri1itoare $a
o econo(ie de piaLJ+ Nntre a$te$e, tre*uie sJ se punJ in -uncLiune Mi pJrLi speci-ice acCuis3u$ui
UEM, cu( ar -i"
Q0R
)i*era$izarea ordonatJ a (iMcJrii de capita$uri
Interdictia -inanLJrii directe a sectoru$ui pu*$ic de cJtre *anca centra$J si a accesu$ui
pri1i$e%iat a$ sectoru$ui pu*$ic $a instituLii$e -inanciare
A$inierea statute$or naLiona$e a$e *Jnci$or centra$e cu tratatu$, cuprinzind si independenLa
autoritJLi$or (onetare+

Dintre toate LJri$e candidate, Ro(ania este Kn prezent 3 Mi de departe 3 Lara ce$ (ai rau p$asatJ
pe p$an econo(ic+ Este de a$t-e$ Lara cu care s3a desc2is ce$ (ai (ic nu(Jr de capito$e de
ne%ocieri >6 din E?+ ;o$itici$e de sta*i$izare a$e %u1erne$or sunt (inate de pierderi$e acu(u$ate
de Kntreprinderi$e pu*$ice, a*senLa pro%resu$ui in (aterie de discip$inJ -inanciarJ Mi nu(eroase$e
pro*$e(e ende(ice duc $a piaLa nea%rJ si $a corupLie+ Nn a1izu$ pe care $3a dat in 000, 8o(isia
esti(eazJ cJ Ro(Onia nu are KncJ o econo(ie de piaLJ" preLuri$e si co(erLu$ sint $i*era$izate,
insJ pieLe$e de capita$ sint KncJ s$a*e sau inexistente+ S$J*iciunea ad(inistraLiei pu*$ice nu
per(ite punerea in ap$icare a $e%is$aLiei existente Mi rit(u$ restructurJrii (ari$or intreprinderi este
prea $ent+ Departe de a se a(e$iora, capacitatea Ro(aniei de a suporta presiunea
concurentia$J a pieLei unice a a1ut tendinLa de deteriorare Ln u$ti(ii ani+ UE da un a<utor
i(portant Ro(aniei, cu o su(J anua$a de 46. (i$ioane euro, insJ este c$ar cJ so$uLia %ra1e$or
pro*$e(e econo(ice tra1ersate de Ro(Onia stJ doar Kn (iini$e autoritJLi$or+ Este -oarte di-ici$ 3
Kn specia$ din punct de 1edere socia$ 3 sJ re-or(ezi Mi sJ restructurezi, insJ experienLa aratJ ca
este Mi (ai costisitor sJ nu o -aci+ Dar aceasta situaLie nu este o -ata$itate+ Istoria da exe(p$e de
LJri care au reusit sJ iMi recupereze Kntirzierea econo(icJ+
Intrarea Ro(Oniei pe ;iaLa UnicJ a Uniunii Europene 1a aduce, Kntre a$te$e, ur(Jtoare$e
a1anta<e"
+ Accesu$ $a o piaLJ care, dupJ extinderea de $a (ai !..5, a a<uns $a peste 56. (i$ioane de
consu(atori, iar prin aderarea Ro(Oniei Mi #u$%ariei 1a atin%e 5,. (i$ioane de consu(atori+ O
;iaLJ UnicJ extinsJ Mi co(petiti1J 1a -i atOt Kn a1anta<u$ co(panii$or, cOt Mi Kn *ene-iciu$
consu(atori$orG
!+ 8reMterea producLiei, o producti1itate (ai (are Mi econo(ii de scarJG
E+ Dep$asarea -orLei de (uncJ din sectoare cu (uncJ intensi1J Kn sectoare cu ca$i-icare
intensi1J, care 1a duce $a creMterea producti1itJLiiG
5+ 8reMterea ni1e$u$ui in1estiLii$orG
6+ N(*unJtJLirea a$ocJrii resurse$or Mi orientarea unei pJrLi i(portante a acestora cJtre sectoru$
de cercetare Mi dez1o$tareG
4+ N(*unJtJLirea (ediu$ui de a-aceri ro(Onesc, un cadru $e%is$ati1 (ai sta*i$ Mi practici de
a-aceri (ai transparenteG
/+ 8reMterea %radu$ui de specia$izare Mi Kncura<area concurenLei+
;entru co(panii Mi popu$aLie Kn %enera$, introducerea Euro Knsea(nJ econo(ie de ti(p Mi *ani
pentru rea$izarea tranzacLii$or 1a$utarea curente+

8onc$uzii
S Uniunea Econo(icJ Mi MonetarJ este ce$ (ai *ine KnLe$easJ ca o co(ponentJ a procesu$ui
(ai $ar% de inte%rare po$iticJ europeanJ care a Knceput $a Knceputu$ deceniu$ui a$ Mase$ea+ ;OnJ
astJzi, (oMtenirea con-$icte$or din Europa <oacJ un ro$ i(portant Kn procesu$ inte%rJrii
europene+
S DeMi euro este Kn pri(u$ rOnd un proiect po$itic puternic ancorat Kn istoria europeanJ,
o*iecti1e$e econo(ice a(*iLioase, cu( ar -i rea$izarea unei creMteri econo(ice Mi creMterea
ni1e$u$ui de trai Kn Europa, au <ucat Kntotdeauna un ro$ i(portant, c2iar dacJ acesta a -ost unu$
secundar+
S 8e$e patru a1anta<e -unda(enta$e a$e euro sunt directe Mi re$ati1 $ipsite de contro1erse+
E$e sunt" >? reducerea costuri$or tranzacLii$or, >!? e$i(inarea riscu$ui $e%at de rata de sc2i(*, >E?
transparenLJ (JritJ a preLuri$or Mi >5? crearea unor pieLe -inanciare pro-unde+
S A$te a1anta<e econo(ice sunt (ai (u$t indirecte Mi pot -i su*iectu$ unei po$e(ici+ E$e
cuprind" >? sta*i$itatea (acroecono(icJ, >!? rate$e (ai (ici a$e do*Onzi$or, >E? re-or(a
structura$J -unda(enta$J, >5? crearea unei noi (onede %$o*a$e Kn care se p$aseazJ rezer1e$e Mi
>6? creMterea econo(icJ sporitJ+
S 8osturi$e directe $e%ate de i(p$e(entarea euro sunt su*stanLia$e+ E$e sunt -or(ate din"
>? c2e$tuie$i$e ocazionate de tranziLie, >!? pierderea su1eranitJLii Mi >E? pierderea ratei de
sc2i(*, >5?inte%rarea $entJ a pieLei (uncii +
S 8osturi$e Mi riscuri$e continue $e%ate de (enLinerea Uniunii Econo(ice Mi Monetare sunt
(ai puLin tan%i*i$e, dar (ai serioase+ E$e i(p$icJ suscepti*i$itatea -aLJ de Mocuri$e econo(ice Mi
discordia po$iticJ+
S Nu se Mtie dacJ a1anta<e$e econo(ice a$e euro depJMesc ca i(portantJ riscuri$e i(p$icate de
Mocuri$e econo(ice Mi insta*i$itatea po$iticJ+ Mare$e pariu pe care Mi $3au asu(at $iderii Uniunii
Europene este ace$a cJ Europa (odernJ intrJ Kntr3o nouJ erJ de adaptare Mi -$exi*i$itate, care
asi%urJ succesu$ uniunii (onetare+

Euro3u$ este o e1o$utie si nu o re1o$utie+ E$ incoroneaza o $un%a pre%atire a
econo(ii$or europene, cu crearea unei piete co(une >in anii 4.?, $i*era$izarea (iscarii de capita$
>00.?, rea$izarea pietei unice in 00E si, dupa se(narea Tratatu$ui de $a Maastric2t,
con1er%enta econo(ii$or inspre ce$e (ai *une per-or(ante in (aterie de in-$atie, rata do*inzii si
a de-icitu$ui+
!+ Istoricu$ Uniunii Monetare
Incercarea Uniunii Europene de a crea o sin%ura (oneda pentru Europa, cu( se spunea si in
Tratatu$ Maastric2t, a -ost contro1ersata de $a inceput+ De exe(p$u une$e tari europene, cu( a
-ost Marea #ritanie, s3au te(ut ca acest $ucru $e 1a a(eninta identitatea nationa$a si autoritatea
%u1ernu$ui+
In ciuda acestor te(eri (u$te state (e(*re au incercat sa indep$ineasca o*iecti1e$e econo(ice
necesare unei (onezi unice"
+ rata de in-$atie a unei tari sa nu -ie cu ,6 (ai (are decat (edia pri(e$or E tari cu in-$atia cea
(ai (ica+
!+ de-icitu$ *u%etu$ui unei tari sa nu depaseasca E $a suta din ;I# si datoria %u1ernu$ui sa nu
depaseasca 4. $a suta+
E+ do*anda pe ter(en $un% a unei tari sa nu -ie cu ! $a suta (ai (are decat (edia pri(e$or trei
tari cu do*anda cea (ai (ica
5+ o tara nu tre*uie sa de1a$orizeze (oneda -ata de (oneda a$tei tari (e(*re UE cu ce$ putin !
ani inainte de UEM+
Ma<oritatea tari$or au %asit a -i -oarte %reu satis-acerea tuturor criteri$or+ Masuri$e de a reduce
in-$atia si do*anzi$e (ari au dus $a cresterea so(a<u$ui, in ti(p ce e-orturi$e de a contro$a
de-icite$e %u1erna(enta$e -oarte des au dus $a cresterea taxe$or+
8u( ter(enu$ $i(ita pentru UEM se apropia neinte$e%eri$e cu pri1ire $a conditi$e $i(ita pentru a
participa cresteau+ 8u toate acestea UE a decis in (ai 00, sa adopte o (oneda unica >euro?
pentru din ce$e 6 tari (e(*re incepand cu ianuarie 000+ Aceasta 2otarare a creat
dease(enea si #anca 8entra$a Europeana care tre*uie sa se ocupe de noua (oneda si de
po$itica (onetara a UE+ Tari$e care au adoptat euro3u$ au -ost" Austria, #e$%ia, &in$anda, &ranta,
'er(ania, Ita$ia, Ir$anda, )uxe(*our%, O$anda, Spania si ;ortu%a$ia+
Marea #ritanie, Suedia si Dane(arca satis-aceau conditi$e pentru a se a$atura
adoptiei (onedei unice dar s3au decis sa nu participe+ 'recia spera sa -aca parte dar nu
indep$inea conditii$e necesare+ )a ianuarie 000 ce$e tari au inceput sa
-o$oseasca euro pentru trans-eruri e$ectronice de *ani si conturi dar in ace$asi ti(p -o$oseau si
(oneda proprie pentru a$te scopuri

!

E

5
6

4

/

,
0

.


/ A .
Avantajele monedei euro
!ctuala moned unic poate fi considerat un pas loic n direc)ia realizrii pie)ei unice.
!&anta#ele monedei unice sunt$
Ra$e %!#&u$e a(e do3-n&(or da$or$# ,radu(u rd!a$ de %$a3($a$e a +re4ur(or
7olitica monetar unic este pus n aplicare cu succes de ctre Eurosistem. Euro este la fel de
stabil precum cele mai performante monede utilizate anterior n )rile din zona euro. !ceasta a
permis crearea unui mediu fa&orabil stabilit)ii pre)urilor n zona euro, e%ercitnd o influen)
moderatoare asupra procesului de stabilire a pre)urilor "i salariilor. *n consecin), anticipa)iile
infla)ioniste "i primele de risc asociate infla)iei au fost men)inute la ni&eluri sczute "i stabile.
?+iar "i n conte%tul mai dificil actual, stabilitatea pre)urilor n zona euro nu a fost pus n
pericol.
Ma "u($# $ran%+aren4# 5n +r*n4a +re4ur(or
7l)ile se efectueaz n aceea"i moned n toate )rile din zona euro, ceea ce faciliteaz cltoriile
dintrEun stat n altul. 1ransparen)a pre)urilor este n a&anta#ul consumatorilor, deoarece u"urin)a
cu care pot fi comparate etic+etele permite consumatorilor s ac+izi)ioneze de la furnizorii cu
cele mai mici pre)uri din zona euro, un e%emplu constituinduEl pre)urile diferite ale
autoturismelor n diferite )ri din zona euro. 7rin urmare, transparen)a pre)urilor rezultat n urma
introducerii monedei unice a#ut Eurosistemul s men)in infla)ia sub control. ?oncuren)a sporit
faciliteaz utilizarea cu eficien) ma%im a resurselor disponibile, stimulnd sc+imburile
comerciale n interiorul zonei euro "i sus)innd astfel cre"terea economic "i ocuparea for)ei de
munc.
E("narea !o%$ur(or de $ran&a!4e
-ansarea monedei euro la data de 1 ianuarie 1999 a eliminat costurile aferente tranzac)iilor
&alutare, fcnd astfel posibil realizarea unor economii considerabile. *n cadrul zonei euro, nu
mai e%ist costuri enerate de$
cu(pJrarea Mi 1Onzarea de 1a$utJ pe pieLe$e 1a$utareG
(Jsuri$e de protecLie K(potri1a 1ariaLii$or ne-a1ora*i$e a$e cursuri$or de sc2i(*G
p$JLi$e trans-ronta$iere Kn 1a$utJ, care presupun co(isioane ridicateG
deLinerea de conturi Kn di1erse 1a$ute, a cJror %estionare este di-ici$J+
A3%en4a unor '(u!$ua4 a(e !ur%ur(or de %!6"3
=dat cu introducerea euro, n cadrul zonei monetare nouEcreate au disprut, de asemenea,
fluctua)iile cursurilor de sc+imb "i, implicit, riscurile &alutare. *n trecut, riscurile "i costurile
asociate cursului de sc+imb au reprezentat un obstacol pentru concuren)a "i sc+imburile
comerciale la ni&el transfrontalier.
EI.((A (1M1'
#anca 8entra$J EuropeanJ

Ultima actualizare: 1 iulie 2013
I61E40!0E EU0=7E!6;



Introducerea bancnotelor i a monedelor euro: efectele asupra preurilor
/up introducerea numerarului n euro n luna ianuarie .((., consumatorii au perceput dintrE
odat un ni&el al infla)iei mai ridicat dect cel indicat de statisticile oficiale.
*ntrEade&r, statisticile arat c, n momentul trecerii la noua moned, pre)ul anumitor produse, n
special al celor cumprate mai frec&ent, a nreistrat ni&eluri de cre"tere peste medie. Unele
ma#orri sEau datorat faptului c unele firme "i unii !o"er!an4 !u a"#nun$u( au +ro'$a$ de
trecerea la euro pentru a mri pre)urile pe seama consumatorilor.
?u toate acestea, alte ma#orri nu au fost direct leate de introducerea bancnotelor "i monedelor
euro. /e e%emplu, cre"terea nreistrat la acea &reme de +re4ur(e +e$ro(u(u pe plan
interna)ional a influen)at pre)urile de &nzare a carburan)ilor la pomp. *n mod asemntor,
!ond4(e !("a$!e nefa&orabile au condus la scumpirea fructelor "i leumelor.
!ceste e&enimente au coincis cu trecerea la euro, fiind adesea, n mod eronat, asociate cu
aceasta. = analiz realizat de Eurostat, oficiul pentru statistic al UE, arat c impactul direct al
trecerii la euro a fost relati& limitat, aceasta contribuind cu cel mult (,' puncte procentuale la rata
total a infla)iei n zona euro, care sEa situat la .,'F n anul .((..
B1C
*n plus, potri&it unui studiu
B.C
, nainte de trecerea la noua moned, consumatorii a&eau
con&inerea c pre)urile &or cre"te sau &or fi rotun#ite n detrimentul lor. 2e pare c aceste
a"teptri au influen)at semnificati& percep)iile ulterioare ale consumatorilor.
6umero"i consumatori continu s "i aminteasc de un n*e( a( +re4ur(or e%primate n
monedele na)ionale, care a rmas 75n,6e4a$ 5n $"+8 "i care de&ine tot mai pu)in realist pe
msura trecerii timpului.
1otu"i, sonda#ele realizate de ?omisia European
B'C
au indicat, de asemenea, familiarizarea
consumatorilor cu moneda euro "i diminuarea treptat a diferen)elor dintre ni&elul perceput al
infla)iei "i cel msurat efecti&.
Integrarea financiar a zonei euro
*nainte de euro, sistemele financiare erau oranizate la ni&el na)ional, n #urul propriei monede.
7ia)a unic "i, n special, introducerea euro au dus, n mod ine&itabil, la interconectarea
sistemelor. *n pofida dificult)ilor recente, pie)ele financiare, de e%emplu pie)ele monetare, sunt
mai interate dect nainte de introducerea euro, la fel ca "i infrastructurile financiare aferente,
precum sistemele de pl)i. Institu)iile financiare au fost, de asemenea, ncura#ate s "i uneasc
for)ele la ni&el transfrontalier, fie prin fuziuni, fie prin nfiin)area de sucursale n strintate.
7rocesul ini)ial de interconectare a fost urmat, n multe cazuri, de o interare real. /e e%emplu,
cele 1H sisteme na)ionale de pl)i de mare &aloare care sEau unit ini)ial, n anul 1999, pentru a
forma 1!04E1 au cedat locul, n .((8, unui sistem mult mai eficient, centralizat din punct de
&edere te+nic, denumit 1!04E1.. *n unele domenii sunt nc necesare eforturi, de e%emplu n
ceea ce pri&e"te armonizarea modalit)ilor de transfer al titlurilor de la &nztor la cumprtor la
ni&el european. !ceasta &a fi misiunea sistemului 1!04E1.E2ecurities.
A*an$a9e(e e!ono"!e ,enera(e a(e n$e,r#r 'nan!are
2istemul financiar tot mai mare "i tot mai interat pe care l formeaz zona euro permite
persoanelor fizice "i ntreprinderilor s e%ploateze mai bine economiile de scar "i de am.
7opula)ia poate beneficia de accesul la o &arietate mai mare de produse financiare , precum
creditele ipotecare destinate ac+izi)iilor de locuin)e , la costuri mai sczute. Interarea financiar
spore"te astfel poten)ialul de cre"tere economic.
I"+or$an4a n$e,r#r 'nan!are +en$ru a$r3u4(e :CE
Siste(u$ -inanciar este i(portant pentru i(p$e(entarea po$iticii (onetare Kn zona euro,
constituind (isiunea principa$J atri*uitJ Eurosiste(u$ui+ Un siste( -inanciar *ine inte%rat
-aci$iteazJ i(p$e(entarea -JrJ sincope a po$iticii (onetare Mi trans(iterea ec2i$i*ratJ a
e-ecte$or sa$e Kn Kntrea%a zonJ euro+
Inte%rarea -inanciarJ contri*uie, de ase(enea, $a sta*i$itatea -inanciarJ prin crearea
unor pieLe concurenLia$e (ai (ari Mi (ai $ic2ide, care sJ o-ere posi*i$itJLi (ai Knse(nate
de di1ersi-icare a riscuri$or+
Inte%rarea -inanciarJ este, de ase(enea, -unda(enta$J pentru (isiunea Eurosiste(u$ui
de pro(o1are a *unei -uncLionJri a siste(e$or de p$JLi, care deLine, $a rOndu$ sJu, un ro$
se(ni-icati1 Kn -uncLionarea si%urJ Mi e-icientJ a siste(e$or de co(pensare Mi decontare
a operaLiuni$or cu tit$uri de 1a$oare+
Ro(u( :CE
#8E contri*uie $a inte%rarea -inanciarJ Kn patru (oduri"
+ o-erJ consu$tanLJ pri1ind cadru$ $e%is$ati1 Mi de re%$e(entare a siste(u$ui -inanciar Mi
participJ Kn (od direct $a procesu$ de re%$e(entareG
!+ acLioneazJ ca un cata$izator pentru inte%rarea -inanciarJ" #8E, K(preunJ cu 8o(isia
EuropeanJ, Kndru(J Mi spri<inJ piaLa cu pri1ire $a zona unicJ de p$JLi Kn euro >Single
Euro Payments Area SE;A? pentru p$JLi de (icJ 1a$oare+ O*iecti1u$ SE;A este
e-ectuarea de p$JLi de (icJ 1a$oare Kn euro -JrJ nu(erar Kn Europa $a -e$ de rapid, ie-tin
Mi si%ur ca Mi Kn interioru$ %raniLe$or ace$eiaMi LJri+ Nn acest scop, o*staco$e$e te2nice,
<uridice Mi $e%ate de piaLJ sunt e$i(inate Mi sunt introduse instru(ente, practici Mi
standarde de p$atJ co(uneG
E+ sti(u$eazJ cunoaMterea Mi conMtientizarea prin (onitorizarea stadiu$ui de inte%rare
-inanciarJ $a ni1e$ european" #8E pu*$icJ un raport anua$ pri1ind inte%rarea -inanciarJ Kn
Europa, pe *aza unui set cuprinzJtor de statisticiG Mi
5+ -urnizeazJ ser1icii speci-ice *Jnci$or centra$e, care sti(u$eazJ, de ase(enea, inte%rarea
-inanciarJ $a ni1e$ european, cu( ar -i TAR'ET! Mi 1iitoru$ TAR'ET!3Securities+
1!04E1. reprezint, de fapt, prima infrastructur de pia) complet interat "i armonizat la
ni&el european, care a eliminat framentarea e%istent anterior. 2istemul proceseaz, n medie,
peste 'H( ((( de pl)i pe zi, cu o &aloare total medie zilnic de . I(( de miliarde EU0.
@aloarea medie a unei sinure pl)i efectuate n sistemul 1!04E1 n anul .(1. a fost de
A,1 milioane EU0.
!pro%imati& 1((( de bnci din .I de )ri europene au statutul de participant direct la sistemul
1!04E1.. !cestea permit, la rndul lor, unui numr mult mai mare de bnci s l acceseze,
rezultatul fiind c apro%imati& G( ((( de bnci din ntreaa lume pot ini)ia "i recep)iona pl)i
prin intermediul 1!04E1..
-a fel cum e%ist sisteme de pl)i destinate circula)iei numerarului, e%ist "i sisteme pentru
circula)ia titlurilor de &aloare.
Un astfel de ser&iciu, a crui lansare este planificat pentru anul .(1H, &a fi 1!04E1.E
2ecurities (1.2).
!cesta &a reprezenta &iitoarea platform informatic (de)inut, realizat "i operat de
Eurosistem) pentru decontarea n banii bncii centrale a aproape tuturor titlurilor tranzac)ionate
n Europa. =biecti&ul fundamental al proiectului 1.2 este de a contribui la sporirea atracti&it)ii
Europei pentru in&estitori. 7roiectul &a intera "i &a armoniza infrastructura european de
decontare a opera)iunilor cu titluri, care este puternic framentat, "i urmre"te reducerea
costurilor decontrii transfrontaliere a titlurilor n Europa, precum "i intensificarea concuren)ei
ntre furnizorii de ser&icii postEtranzac)ionare. /e asemenea, &a enera economii ma#ore la
ni&elul aran)iilor pentru participan)ii pe pia).
1ot n acest domeniu, 3?E a conceput un cadru care poart denumirea de J??35K "i care,
ncepnd din anul 1999, permite tuturor bncilor din zona euro s aranteze cu titluri creditele pe
parcursul zilei n cadrul 1!04E1. sau al opera)iunilor de politic monetar ale Eurosistemului
, indiferent unde n zona euro au fost emise titlurile.
Caracteristici principale ale zonei euro
*nainte de realizarea Uniunii 5onetare, )rile care fac parte, n prezent, din zona euro a&eau
economii relati& mici "i desc+ise. 2pre deosebire de acestea, zona euro formeaz o economie
&ast, cu un rad mult mai ridicat de autonomie, comparabil, ca dimensiuni, cu cea a 2tatelor
Unite.
*n ceea ce pri&e"te popula)ia, zona euro are una dintre cele mai mari economii dez&oltate din
lume, cu ''' de milioane de cet)eni n anul .(1., fa) de 2tatele Unite "i <aponia, care numr
'1I milioane "i, respecti&, 1.8 de milioane de cet)eni.
0eferitor la ponderea n produsul intern brut (7I3) mondial, zona euro a fost cea deEa doua mare
economie cu moned unic n anul .(1., cu un procent de 1',AF, dup 2tatele Unite, care au
a&ut o pondere n 7I3 de 18,9F. 7onderea <aponiei a fost de H,GF.
8aptul c economia zonei euro este mult mai pu)in desc+is dect economiile )rilor participante
tinde s limiteze efectele fluctua)iilor pre)urilor e%terne asupra pre)urilor interne. 1otu"i, zona
euro are o economie mai desc+is fa) de cea a 2tatelor Unite sau a <aponiei. E%porturile de
bunuri "i ser&icii ale zonei euro, calculate ca pondere n 7I3, au fost semnificati& superioare n
anul .(1. (.G,8F), n raport cu cifrele pentru 2tatele Unite (1I,1F) "i <aponia (1H,IF).
2ursa$ pentru zona euro "i UE$ 3?E, Eurostat, date na)ionale, 85I "i calcule 3?EL pentru 2tatele
Unite "i <aponia$ surse na)ionale, 85I.
A*an$a9e(e % de&a*an$a9e(e ado+$ar "onede EURO
7rincipalele a&anta#e ale adoptarii monedei EU0=
;EURO reprezint cel mai bun candidat pentru rolul de moned unic, neputnd fi
nlocuit cu nicio alt moned, oricare ar fi tentatia pe termen scurt; < De(or% =a!>ue%?
E("narea r%!u(u ra$e de %!6"3
In mediul international al afacerilor, deciziile luate astazi sunt adesea afectate neati& de
&iitoarele modificari ale ratelor de sc+imb. !tunci cand compania ermana 35N in&esteste 1((
de milioane de dolari pentru a E si spori ec+ipa de &anzari din 8ranta, estimarea pe care ea o face
in ceea ce pri&este profitabilitatea in&estitiei, se in&arte in #urul ratei estimate de sc+imb intre
marca ermana si francul francez. /aca francul se &a deprecia puternic dupa efectuarea
in&estitiei, atunci &anzarile comaniei 35N in 8ranta (care sunt colectate in franci), se &or
transforma dintrEo data in mai putine marci pentru companiaEmama din 5Onc+en, facand astfel
ca in&estitia sa fie mai putin atracti&a sau c+iar neprofitabila (e%emplu realizat in perioada
e%istentei marcii ermane).
7rin urmare, cu cat sunt mai putin pre&izibile ratele de sc+imb, cu atat sunt mai riscante
in&estitiile straine si cu atat este mai putin probabil ca aceasta companie sa obtina o crestere pe
pietele e%terne. EU0=, datorita faptului ca inlocuieste monedele nationale de enul marcii si
francului, elimina complet riscul leat de rata de sc+imb dintre monedele participante. !ceasta
&a reprezenta un a&anta# pentru in&estitiile internationale in zona EU0=.
E("narea !o%$ur(or a'eren$e $ran&a!$(or
1uristii care isi planificau e%cursii in Europa inainte de introducerea EU0=, se
confruntau cu incon&enientele si costurile mai multor monede, fiecare dintre acestea fiind
recunoscuta de un mic sement eorafic din Uniunea Europeana si fiecare putand fi sc+imbata
numai prin intermediul bancilor, al caselor de sc+imb &alutar, al birourilor de turism si al
companiilor de carti de credit, in sc+imbul unei ta%e. !ceste ta%e se prezinta sub forma unor
comisioane fi%e, precum si sub forma diferentei dintre preturile de cumparare si de &anzare
pentru orice alta moneda data. Un studiu estimeaza ca turistul obisnuit plateste apro%imati& 1'
dolari pentru aceste costuri leate de con&ersii de moneda la fiecare trecere a unei frontiere
europene, un cost care impo&areaza zeci de milioane de astfel de &izite pe an. EU0= elimina
aceste costuri.
A%,urarea $ran%+aren$e +re$ur(or
= moneda unica face mai e&idente diferentele de pret dintre bunurile, ser&iciile si
salariile din tari diferite, imbunatatind astfel competitia dintre piete. In absenta EU0=,
consumatorii din zona monedei unice au descoperit ca este dificil si oarecum obositor sa
compare preturile computerelor , uneltelor, materialelor de constructii, automobilelor, ser&iciilor
de consultanta sau ale furnizorilor enerali de dincolo de frontierele nationale. 4ermanii, de
e%emplu, nu erau obisnuiti sa andeasca inJ mii de lireK, iar italienii au considerat ca escudoEul
portu+ez este o moneda intanibila si distanta. ?a urmare, discriminarile de pret erau
implementate cu usurinta.
/e e%emplu in 199A, un !udi !I costa '8((( de marci in 4ermania, dar numai .A((( de
marci in /anemarca. !stfel, preturile e%primate in EU0= ofera un etalon simplu si consec&ent
pentru efectuarea de comparatii, impulsionand familiile si intreprinderile de pe intre continentul
sa compare preturile cu cele din e%terior. /atorita absentei riscului leat de rata de sc+imb,
antreprenorilor le este mai usor atunci cand inc+eie afaceri care speculeaza micile diferente in
preturile transEfrontaliere.

Pe$e(e 'nan!are +ro'unde
Inainte de introducerea EU0=, eforturile depuse pentru a potri&i ne&oile financiare
imediate ale consumatorilor cu cerintele leate de in&estitii ale posesorilor de economii erau
efectuate de costurile psi+oloice si economice presupuse de cele 11 monede nationale. 8iecare
tip de instrument financiar, de la titlurile u&ernamentale si imprumuturile acordate de bancile
comerciale, pana la actiunile obisnuite si instrumentele deri&ate cu risc ridicat, a fost cotat in
moneda nationala. !cest lucru a separate pietele financiare si a descura#at in&estitiile straine.
EU0= a sc+imbat de o maniera re&olutionara aceasta situatie. /e la data de 1 inauarie
1999, bursele mari din zona EU0= siEau cotat instrumentele financiare , inclusi& cele emise
anterior, in EU0=. 7entru in&estitori, la fel ca si pentru cei care imprumuta, aceste e&olutii au
facut pietele financiare europene mai mari, mai accesibile si mai lic+ide. /eoarece aceasta
situatie promo&eaza comertul international fara nici un fel de restrictii pe sinura piata
importanta a lumii, acest lucru este considerat unul din a&anta#ele economice fundamentale ale
EU0=.
Prn!+a(e(e de&a*an$a9e a(e ado+$ar EURO
De% EURO +ro"$e a*an$a9e e!ono"!e %u3%$an$a(e@ e( adu!e@ de a%e"enea@ "u($e
!o%$ur?
?el mai des in&ocat incon&enient al uniunii monetare este pierderea su&eranit)ii
na)ionale. 1ransferul la ni&el comunitar al unor componente na)ionale de ordin monetar "i fiscal
ar implica faptul c )ri &iuroase "i stabile accept lurile de decizii ale altor )ri, uneori mai
slabe "i mai lipsite de rezisten) pe planul luptei mpotri&a infla)iei.

Co%$ur(e $ran&$e
Intre 1999 si .((., publicul si institutiile pri&ate din intreaa lume &or c+eltui miliarde
de dolari pentru a modifica facturile, listele de preturi, etic+etele de preturi, formularele utilizate
de birouri, statele de plata, conturile bancare, bazele de date, tastaturile, proramele softPare,
casele de marcat, masinile de numarat bani, etc. 7roducerea bancnotelor si monedelor EU0=
costa numai ea miliarde de dolari. 7entru reconfiurarea unui sinur contor computerizat de
parcare este ne&oie de pana la 8(( de dolari.

Redu!er(e (o!ur(or de "un!a
=data cu criteriile de la 5aastric+t, tarile trebuie sa duca politici buetare restricti&e,
ceea ce &a duce la o scadere a cresterii economice si a locurilor de munca. ?omerciantii si
analistii monetari din 8ranQfurt si 7aris se intreaba de unde &or pro&eni &eniturile lor dupa
realizarea totala a Uniunii Economice si 5onetare. 2e estimeaza ca unele banci ar putea pierde
pana la H(F din &eniturile lor realizate din sc+imbul de de&ize si G(F din &eniturile lor realizate
din comertul leat de arbitra#ul obliatiunilor. ?rearea unei monede unice pur si simplu elimina
necesitatea multor tranzactii interEde&ize si instrumente de acoperire.
Co%$ur(e o!a&ona(e
=rice analiza serioasa a arumentelor pro si contra referitoare la EU0=, trebuie sa ia in
considerare efortul enorm consacrat dez&oltarii proiectului de catre u&ernele locale, reionale,
nationale si intrenationale, precum si orele nenumarate de analiza si preatire necesare sectorului
pri&at. ?riticii EU0= arumenteaza ca aceste resurse, in &aloare de miliarde de dolari, ar fi fost
mai bine c+eltuite pentru reformarea problemelor structurale ale Europei, cum ar fi cele enerate
de soma#, lipsa fondurilor destinate proramelor sociale publice, sisteme e%cesi&e de impozitare,
stanarea ino&atiei sau pri&atizarea ineficienta. /esi este imposibil sa se e&alueze costurile
ocazionale totale ale EU0=, toate partile sunt de acord ca in&estitia a fost una enorma.
De+a%e%! a*an$a9e(e EURO de&a*an$a9e(e %a(e@ dn +un!$ de
*edere a( "+or$an$e)
In ciuda unui pesimism eneral referitor la costurile si riscurile EU0=, sEar parea ca
raspunsul la aceasta intrebare este da ferm. /e ceR /eoarece EU0= a fost de#a introdus, la urma
urmelor. El nu mai reprezinta un simbol teoretic al unitatii, un simbol care e%ista numai in
mintile cator&a politicieni ambitiosi. EU0= siEa inceput in mod oficial e%istenta de la data de 1
inauarie 1999, cu spri#inul si conducerea deplina din partea celor 11 sefi de stat, a mii de
politicieni si a sute de economisti proeminenti. 2e pare deci ca, dupa o andire atenta, u&ernele
din zona EU0= au stabilit ca promisiunile economice incredibile ale EU0= depasesc costurile si
riscurile sale.
/in pacate, raspunsul nu este atat de simplu. 6imeni nu stie daca a&anta#ele pe termen
lun ale EU0= &or depasi riscurile implicate de socurile economice si instabilitatea politica.
/upa cum sublinia un economist superior de la 3undesbanQ J EU0= nu se refera la o analiza de
tip costuriEbeneficiiK. =biecti&ul pur politic, al unei Europe unite si interate, a reprezentat forta
conducatoare a crearii EU0= inca de la bun inceput. !rumentele economice pro si contra nu au
fost niciodata unicul punct de interes. 2i in orice caz, e&aluarea efectelor economice nenumarate
ale EU0= pe intre continental reprezinta o problema de estimare bruta. = analiza corecta de tip
costuriEbeneficii a EU0= nu ar fi completa c+iar daca ar fi mobilizate resurse enorme in acest
scop.
5arele pariu pe care lEa pus Uniunea Europeana este acela ca oportunitatile economice
ale EU0= depasesc ca importanta riscurile implicate de socurile economice si discordia politica.
E%act seriozitatea acestui pariu si implicatiile sale fac din Uniunea Europeana unul dintre cele
mai interesante e&enimente economice ale istoriei recente.
Ar +u$ea e%ua $o$a( EURO)
0apoartele publice si pri&ate consacrate EU0= au facut referire la J colapsul complet al
Uniunii Economice si 5onetareK c+iar din momentul aparitiei acestuia. 0eferirile la lucruri
precum Jteama de EU0=K si J+aosul monedeiK continua sa apara in painile re&istelor
financiare.
-a 3anca ?entrala Europena, acolo unde copiile 1ratatului din 199. asupra Uniunii
Europene sunt purtate pe coridoare precum niste biblii personale, un colaps complet al EU0=
reprezinta Jo imposibilitate lealaK. !cest lucru se intampla deoarece nimic din zecile de paini
din aceste tratate nu afirma nimic despre &reo forma de retraere din uniunea monetara. 7ur si
simplu nu e%ista nici un cadru sau &reo recunoastere leala a unui asemenea e&eniment$ nici un
fel de articole speciale, clauze referitoare la eliminare, circumstante atenuante sau cerinte de
retraere. /ar este o nai&itate sa afirmi ca un colaps total al EU0= nu ar fi posibil doar pentru ca
acesta nu este specificat din punct de &edere leal.
E%ista doua riscuri ma#ore care ar putea submina sau c+iar distrue succesul EU0=.
!cestea sunt$
1o!ur(e e!ono"!e
2ocurile economice sunt sc+imbari neasteptate in mediul macroeconomic al unei tari sau
al unei reiuni care distru balanta delicata a productiei, consumului, in&estitiilor, c+eltuielilor
u&ernamentale si comertului. ?el mai amenintator tip de soc economic pentru zona monedei
unice este cunoscut ca un soc asimetric, numit astfel deoarece aceste socuri afecteaza tarile in
mod diferit. Ele pot fi cauzate de scaderi sau cresteri drastice ale cererii pentru bunuri primare si
ser&icii intrEo anumita tara. /e e%emplu, atunci cand cererea de produse forestiere scade, situatia
economica a 8inlandei se deterioreaza mult mai drastic si mai repede decat cea a !ustriei,
8rantei, deoarece produsele forestiere reprezinta un procent enorm din 7I3Eul 8inlandei.
Inainte de introducerea EU0=, tarile din zona EU0= puteau sa mane&reze socurile
asimetrice in trei moduri$ a#ustarea ratelor dobanzii, inter&entia asupra ratei de sc+imb si
a#ustarea fiscala. EU0= face insa ca a#ustarile independente ale ratelor dobanzilor sa fie
imposibile, deoarece bancile nationale centrale din zona EU0= au predat autoritatea in domeniul
politicii monetare 3ancii ?entrale Europene din 8ranQfurt incepand cu data de 1 ianuarie 1999.
!cum e%ista un sinur set de rate pe termen scurt ale dobanzilor pentru toti participantii la
EU0=. 7rin urmare, cu e%ceptia cazurilor in care socurile economice lo&esc toate tarile
participante si cu o intensitate apro%imati& eala, a#ustarile ratelor dobanzilor nu pot fi folosite
pentru rezol&area socurilor economice.
Unii economisti afirma ca in urma unui soc economic puternic, oamenii siEar putea
pierde increderea in EU0=. 4eore 2oros a afirmat de e%emplu ca EU0= &a suporta in cele din
urma cea mai mare parte a frustrarilor europenilor datorate soma#ului, deoarece muncitorii din
economii diferite ar acuza noua moneda pentru necazurile lor.
Uniunea Europeana este mai putin capabila decat 2tatele Unite sa isi re&ina de pe urma
socurilor economice in primul rand din cauza absentei unui sistem de transfer fiscal. 7e scurt,
u&ernul unic central din 2tatele Unite este capabil sa transfere sume enorme intre statele sale. In
sc+imb, in Uniunea Europeana lipseste un sistem international eficient de transfer fiscal. In zona
EU0=, ma#oritatea impozitelor sunt platite u&ernelor nationale si locale. !ceasta lasa ?omisiei
Europene din 3ru%elles un buet anual de numai ..HF din cel controlat de u&ernele nationale
sau 1..AF din 7I3Eul Uniunii Europene. 2i, oricum, apro%imati& #umatate din acest buet este
consacrat e%clusi& politicii din domeniul ariculturii.
D%!orda +o($!a
5ai e%ista un al doilea risc continuu ma#or pentru uniunea monetara, in afara de cel
presupus de socurile economice. !cest al doilea risc pro&ine din faptul ca interarea politica
europeana este inca in faza de inceput. -ipsa unui Ju&ern federal europeanK unificat si puternic
determina a doua amenintare semnificati&a pentru EU0=, in afara problemelor de transfer fiscal
abia mentionate. 7rima este aceea ca u&ernele membre pot de&eni risipitoare din punct de
&edere financiar, punand prin urmare in pericol &iabilitatea unei monede unice. ?+eltuielile
zilnice ale celor 11 participanti la prima runda nu sunt controlate direct de nicio autoritate unica.
7rin urmare, natiunile neserioase pot depasi deficitele buetare anuale precizate in 7actul de
stabilitate si crestere fara a anunta, pot refuza sa isi plateasca amenzile stabilite si pot de&eni
JoutsideriK politici pentru restul Uniunii. In acest mod, tarile stabile din punct de &edere financiar
pot fi afectate de imprumuturile e%cesi&e ale celorlalte tari.
1eoria zonelor monetare optime 8r nici un dubiu, 2istemul 5onetar European a permis
concretizarea obiecti&elor politice ale membrilor fondatori, conferind ?omunit)ii Europene o
pozi)ie mai puternic pe plan interna)ional.
1otu"i, &iitorul obiecti&elor ?omunit)ii Europene depindea "i de realizarea obiecti&elor
economice, n acest caz, situa)ia fiind mai ambiu, pentru c decizia de a a&ea rate de sc+imb
fi%e putea duce, "i a dus, n principiu, la a&anta#e, dar "i la deza&anta#e. 5odificnduE"i rata de
sc+imb o )ar poate s absoarb efectele perturbante ale ocurilor asimetriceL pe de alt parte,
fle%ibilitatea cursurilor de sc+imb poate a&ea efecte nedorite, cum ar fi eliminarea ncetul cu
ncetul, a implicrii u&ernelor n controlul infla)iei. 7entru a msura costurile economice, pe
care o )ar trebuie s le suporte prin trecerea la cursuri de sc+imb fi%e, n raport cu a&anta#ele
acestei decizii, trebuie s e%iste un cadru sistematic de analiz pri&ind radul n care )ara
respecti& "i pierde stabilitatea economic, ct "i c"tiurile n eficien) "i credibilitate pe care le
poate ob)ine.
0obert 5undell, laureat al premiului 6obel n economie, a demonstrat importan)a
reimurilor cursului de sc+imbL n cazul n care cursul de sc+imb este flotant, politica monetar
de&ine puternic, iar politica fiscal slab. In&ersul este &alabil cnd e%ist un curs de sc+imb fi%.
*n cazul unei mobilit)i perfecte a capitalului, ratele e%terne ale dobnzii coincid cu cele interne,
presupunnd un curs de sc+imb fi%. *n aceste condi)ii, banca central trebuie s inter&in pe pia)a
monetar n &ederea satisfacerii cererii de moned e%tern "i, ca urmare, banca central pierde
controlul ofertei de moned, pe care o adapteaz pasi& la cererea de moned.
?osturile "i beneficiile pe care le poate a&ea o )ar care ader la o zon n care cursurile de
sc+imb sunt fi%e, cum a fost 2istemul 5onetar European, depind de msura n care propria
economie se poate intera "i face fa) concuren)ei economiilor poten)ialilor parteneri.
!naliza care a dus la aceast concluzie e cunoscut sub numele de zonele monetare
optime.!ceasta a indicat c un sistem de cursuri de sc+imb fi%e e potri&it pentru acele )ri
interate n comer)ul interna)ional "i n care factorii de produc)ie sunt destul de mobili.
5undell subliniaz importan)a unei mari mobilit)i a for)ei de munc n scopul
contracarrii unor distorsiuni care pot s apar. El presupune c ntrEo zon monetar optim
tendin)a de mirare este destul de mare pentru a asiura ocuparea deplin atunci cnd una dintre
reiuni cunoa"te un "oc asimetric.
Donele monetare optime sunt spa)ii economice unde factorii de produc)ie (capital, munc)
sunt suficient de mobili pentru a realiza o a#ustare n caz de "oc asimetric. /ac o reiune este
atins de un asemenea "oc, iar factorii de produc)ie nu sunt destul de mobili, )ara respecti& &a
trebui s utilizeze o form de a#ustare, cum ar fi rata de sc+imb. *n acest fel, reiunea nu poate fi
o zona monetar optim. 0ezultatul ar fi c un spa)iu n care cursurile de sc+imb sunt fi%e,
ser&e"te mai bine interesele economice ale fiecruia din membrii si dac sc+imburile de bunuri
"i factori sunt intense.
!ceast perspecti& arat de ce 2.U.!, <aponia, Europa permit monedelor lor s fluctueze
ntre ele, "i c+iar dac aceste reiuni ntre)in rela)ii comerciale una cu cealalt, mobilitatea
interreional a for)ei de munc este slab.
*ntrebarea pe care 5undell a e%primatEo, n articolul su referitor la zonele monetare
optime din 19G1, a fost radical$ J?nd este oportun pentru un numr de reiuni s renun)e la
su&eranitatea monedei lor n fa&oarea unei monede comuneRK !rticolul men)ioneaz pe scurt
a&anta#ele "i deza&anta#ele unei monede comune, deza&anta#ul ma#or fiind dificultatea men)inerii
ocuprii cnd cererea intern se sc+imb sau cnd "ocurile asimetrice cer o reducere real a
salariului ntrEo reiune particular.
!naliza lui 5undell este simpl, dar concluziile sunt numeroase "i clare. !utorul introduce
comer)ul e%terior "i mi"crile de capital n modelul I2E-5 al unei economii nc+ise, aceasta
permi)nduEi s arate c efectele politicii de stabilizare depind de radul de mobilitate al
capitalului.
Euro+a !r$er(e une &one "one$are o+$"e?
= )ar are mai multe a&anta#e din aderarea la o zon monetar dac economia sa e bine
interat cu celelalte economii ale )rilor membre. 4radul lobal de interare economic se poate
e&alua dac se ia n calcul interarea pie)elor bunurilor Eadic amploarea sc+imburilor "i
interarea pie)elor factorilor E adic facilitatea cu care se deplaseaz for)a de munc "i capitalul.
Principalele criterii de e&aluare a optimului monetar al zonei euro sunt urmtoare$
Mobilitatea forei de munc. 2tudiile care compar Europa cu zonele monetare
de#a e%istente, cum ar fi 2tatele Unite, arat c mna de lucru este mai mobil ntre statele
americane dect ntre )rile europene, pia)a muncii a#ustnduEse mai rapid cnd este atins de
di&erse "ocuri. 7rincipalele bariere pri&ind mobilitatea for)ei de munc "i implicit a persoanelor,
nu sunt controalele la frontiere, diferen)ele de limb "i cultur descura#nd aceast mobilitate
ntrEo msur mai mare dect n cadrul reiunilor din 2.U.!.
Similaritatea structurilor economice. Un comer) e%tins cu zona UE5 face mai
u"oar adaptarea la "ocurile simetrice sau asimetrice, dar nu spune nimic despre factorii care
produc frec&en)a "i amploarea acestor "ocurilor. Un element c+eie, care minimizeaz aceste
"ocuri e similaritatea structurilor economice, mai ales n ceea ce pri&e"te tipul de bunuri produse.
9rile din UE5 nu sunt total diferite n structura lor manufacturier, rmnnd totu"i diferen)e
importante, )rile Europei de 6ord fiind mai boate n capital "i for) de munc calificat dect
)rile din Europa de 2udL produsele comunitare care ncorporeaz mult munc pu)in calificat
&in din 2pania, 7ortualia, 4recia, sudul Italiei. 6u se poate spune nc clar, dac realizarea
7ie)ei Unice n Europa &a elimina diferen)ele "i redistribuirea capitalurilor "i a for)ei de munc
pe teritoriul Europei, sau &a ntri "i ncura#a specializarea reional, a&nd ca efecte e%ploatarea
economiilor la scar.
Diversificarea bunurilor. 2e "tie c o )ar produce mai multe bunuri, "i c+iar dac
cererea pentru un bun de consum se diminueaz, o )ar care produce di&ersificat &a fi mai pu)in
atins de un "oc asimetric. /eoarece )rile europene au o produc)ie di&ersificat, problema
"ocurilor asimetrice este mai pu)in ra&, "ocurile care au impact asupra unor industrii pot fi
importante, dar riscul ca ele s afecteze ntreaa )ar este mic.
Concentrarea regional a industriilor. *ntreprinderile care doresc sE"i reduc
riscurile datorit &aria)iilor cursului de sc+imb prefer s desc+id reprezentan)e n )rile n care
e%port. =dat ratele de sc+imb fi%ate, ntreprinderile nu se mai confrunt cu acest risc, iar
industriile se pot concentra ntrEo anumit reiune. 2e poate obser&a producerea efectului de
aglomerare n care mai multe ntreprinderi ale unei industrii se rupeaz n aceea"i reiune, ca n
cazul 2tatelor Unite. Industria &a beneficia de economii de scar deoarece tot ceea ce se
rela)ioneaz cu ea se &a instala n reiune. 1otu"i, un "oc care afecteaz aceast industrie poate
paraliza ntreaa reiune, acest lucru nensemnnd afectarea ntreii )ri.
Deschiderea economiei. ?ursul de sc+imb nu este neaprat o arm atunci cnd
economia luat n discu)ie este foarte desc+is. *n acest caz, o depreciere a sc+imbului pentru a
remedia un "oc ntrEun sector dat, afecteaz toate bunurile "i nu numai sectorul atins ini)ial. 7e de
alt parte, salaria)ii &or pretinde modificarea salariilor la ni&elul pre)urilor produselor importate,
acest fapt anulnd c"tiurile de competiti&itate realizate prin e&olu)ia cursului de sc+imb. ?u ct
o economie este mai desc+is, cu att este mai pu)in eficient fle%ibilitatea cursului de sc+imb ca
instrument, pentru c afecteaz pre)urile n eneral. 9rile europene sunt n eneral desc+ise "i,
n aceste condi)ii, pierderea instrumentului ratei de sc+imb este mai pu)in problematic.
Federalismul fiscal. = alt problem trebuie s inter&in n e&aluarea UE5, "i
anume capacitatea U.E. de a transfera resursele )rilor membre boate spre cele mai pu)in
dez&oltate. *n 2U!, de e%emplu, statele mai srace, n raport cu restul na)iunii, primesc automat
un spri#in de la Nas+inton sub form de beneficii sociale "i alte transferuri federale ce pro&in
din ta%ele pe care alte )ri le pltesc. !cest federalism fiscal poate contribui la compensarea
pierderii stabilit)ii economice datorat cursurilor de sc+imb de fi%e. /in pcate, puterea limitat
de impunere a ta%elor pe care o are U.E, nuEi permite s practice federalismul fiscal dect ntrEo
msur foarte mic.
?um sEar putea analiza UE5 prin prisma teoriei ariilor optimaleR
4lobal, sEar prea ca pie)ele de bunuri "i factori sunt suficient de unificate n Europa pentru
a realiza o arie monetar optimal. 1otu"i, c+iar dac sunt pu)ine interferen)e care se opun
deplasrii capitalurilor, mobilitatea for)ei de munc nu atine nici pe departe ni&elul necesar
pentru ca )rile s se adapteze cu suple)e la "ocurile de pe pia)a bunurilor.
?ombina)ia actual din U.E. ntre o puternic mobilitate a capitalului "i o mobilitate redus
a for)ei de munc poate cre"te "i mai mult costul de adaptare la "ocurile asimetrice, fr s se mai
poat apela la modificarea cursului de sc+imb. ?+iar dac for)a de munc rmne relati& imobila
n interiorul Europei, succesul U.E. n ceea ce pri&e"te liberalizarea flu%ului de capital poate a&ea
un efect per&ers, de a cre"te pierderile de stabilitate economic, liberalizarea unei pie)e putnd
reduce eficien)a economic a unei alte )ri.
*ntrebarea care se pune este dac moneda unic &a reu"i s fac fa) di&erselor "ocuri care
&or apare, sus)inut fiind de actualul buet comunitar. *n absen)a fiscalit)ii unice, fiecare stat
stabile"te sinur ni&elul ta%elor care urmeaz s fie aplicate, rezultnd astfel o concuren) ntre
statele &ecine, c"tind, binen)eles, acela care &a a&ea cea mai redus fiscalitate. ?u ct
fiscalitatea este mai redus, cu att statul respecti& este mai atracti& pentru in&estitori, &eniturile
buetare putnd s scad n continuare. *n sc+imb, )rile cu fiscalitate mai mare, "i diminueaz
acti&it)ile, fiind ne&oite s compenseze pierderile prin cre"terea ta%elor "i reducerea c+eltuielilor
publice, concuren)a fiscal pe plan european putnd fa&oriza concentrarea spaial a acti&it)ilor
"i &eniturilor.
5oneda unic nu a reu"it nc s influen)eze o repartizare ec+itabil a resurselor, resursele
buetare "i fiscale nemodificnduE"i esen)ial nici structura "i nici destina)ia dup introducerea
monedei unice.
!cela"i lucru se poate spune "i n pri&in)a resurselor umane, for)a de munc neputnduEse
deplasa n orice loc datorit diferen)elor culturale "i lin&istice. *ntrade&r, moneda euro
faciliteaz deplasarea n interiorul zonei euro, dar datorit puterii de cumprare diferite, un
italian din sud, spre e%emplu, nuE"i poate permite o "edere ndelunat n 4ermania. *n ceea ce
pri&e"te pie)ele de capital, acestea au rmas acelea"i ca "i nainte de introducerea euro.
0eferitor la ntreprinderi "i la delocalizarea acestora, situa)ia nu sEa modificat, firmele
europene prefernd sE"i mute produc)iile poluante n )ri n curs de dez&oltare, cu un cost redus
al for)ei de munc, dect s le deplaseze n zonele mai pu)in fa&orizate din statele partenere, unde
costul for)ei de munc este mult mai ridicat.
*n concluzie, euro a a&ut un impact foarte mare la ni&el european "i mondial, dar n pri&in)a
repartizrii ec+itabile a resurselor, moneda unic trebuie sus)inut printrEo politic buetar "i
fiscal unice, care la rndul lor s fie impus de institu)iile politice unice.
TTT+re-erat+ro
Moneda euro
In pri(u$ rand, introducerea euro a a1ut un ro$ deose*it de i(portant in asi%urarea sta*i$itatii
(acroecono(ice
Totodata, introducerea (onedei unice a -a1orizat scaderea costuri$or de -inantare atat
pentru actorii econo(ici pri1ati, cat si pentru cei %u1erna(enta$i din state$e care au adoptat3o+
Nu in u$ti(u$ rand, euro a i(*unatatit rezistenta Zonei Euro $a tur*u$ente$e -inanciare
internationa$e, asa cu( s3a 1azut, spre exe(p$u, in cazu$ crizei Idot3co(:, pro*$e(e$or care au
ur(at atacuri$or teroriste de $a septe(*rie !.. si, (ai recent, in contextu$ actua$ei crizei
-inanciare internationa$e+
reactii ne%ati1e"
;e de a$ta parte, a1anta<e -isca$e si socia$e creeaza ri%iditati pe piete$e (uncii, cu
consecinte ne%ati1e asupra %radu$ui de ocupare, dar si asupra producti1itatii+ 8u toate ca de $a
introducerea (onedei unice, in Zona Euro s3au creat aproape 4 (i$ioane de noi $ocuri de
(unca, aceasta per-or(anta a contri*uit, intr3o oarecare (asura, $a incetinirea cresterii
producti1itatii (uncii, -actor esentia$ pentru o crestere econo(ica sanatoasa+
De ase(enea, po$itici$e structura$e tre*uie sa isi i(*unatateasca ro$u$ <ucat in inte%rarea
piete$or, care ar con-eri -$exi*i$itatea necesara pentru a i(*unatati rezistenta $a socuri+
Toate aceste pro1ocari sunt cu atat (ai (ari cu cat Uniunea Europeana tre*uie sa -aca -ata
e-ecte$or %$o*a$izarii, care pune presiuni din partea tari$or e(er%ente asupra in$ocuirii unor
sectoare econo(ice in care state$e (e(*re nu (ai sunt co(petiti1e, cresterii exp$ozi1e a
preturi$or $a ener%ie si a$i(ente, precu( si tendinte$or de i(*atranire a popu$atiei+

EURO este nu(e$e (onedei unice europene ce a apJrut $a ianuarie 000+ AceastJ
(onedJ a Kn$ocuit (onede$e naLiona$e a tuturor LJri$or care participJ $a zona euro, zonJ ce
cuprinde toate state$e (e(*re a$e Uniunii Europene cu excepLia Marii #ritanii, Dane(arcei Mi
Suediei+
NncepOnd cu ianuarie !.. euro a apJrut pe piaLJ (ai KntOi su* -or(a *ani$or de cont
iar LJri$e care -Jceau parte din zona euro au Knceput sJ a-iMeze preLuri$e $a produse Mi ser1icii Kn
(oneda naLiona$J dar Mi Kn euro+ Dar $a ianuarie !..! euro a $uat Mi -or(a -izicJ circu$Ond Kn
para$e$ cu (oneda naLiona$J a state$or participante $a zona euro+ De $a aceastJ datJ toate
preLuri$e, -acturi$e, cecuri$e, conta*i$itatea, p$JLi$e Mi sa$arii$e a%enLi$or econo(ici Mi popu$aLiei au
-ost deno(inate Mi a Knceput decontarea Kn euro+ Aceasta a durat ti(p de Mase $uni dupJ care
euro a a<uns sin%uru$ (i<$oc de p$atJ Kn LJri$e care $3au adoptat+
Introducerea (onedei EURO de $a ianuarie 000 a -ost precedatJ de adoptarea
Re%u$a(entu$ui .EA0/, prin care s3au pre1Jzut dispoziLii$e re-eritoare $a Kn$ocuirea 1ec2ii
(onede co((une E8U cu EURO+
3 de $a ianuarie 000, toate re-eriri$e $a E8U, uti$izate Kn contracte Mi a$te instru(ente
<uridice, au -ost Kn$ocuite cu EURO, uti$izOndu3se pentru con1ersie raportu$ A > E8U P
EURO?G
3 au -ost sta*i$ite rapoarte$e -ixe de sc2i(*, 1a$a*i$e de $a ianuarie 000G
3 au -ost de-einite re%u$i$e de rotun<ire+
Nn -e*ruarie 00/, 8o(itetu$ Monetar a Knaintat o propunere -ina$J cu pri1ire $a
deno(inarea Mi speci-icaLii$e te2nice a$e (onede$or euro >dia(etru, %reutate, cu$oare ,
co(poziLie etc+? Nn (JsurJ (are s3a Linut cont de cerinLe$e Mi necesitJLi$e societJLi$or Mi
instituLii$or care 1or accepta (onede$e euro pentru p$JLi+ ;entru recunoaMterea (onede$or euro
a -ost necesarJ inc$uderea unor caracteristici unice+
;entru e1itarea -raude$or, s3a a1ut Kn 1edere $uarea tuturor (Jsuri$or de si%uranLJ $a
con-ecLionarea Mi structurarea (onede$or euro+
Or%anizaLia InternaLiona$J de Standardizare a sta*i$it a*re1ierea o-icia$J pentru euro ca
-iind EUR Mi care 1a -i -o$ositJ Kn toate scopuri$e" -inanciar, co((ercia$, conta*i$, etc+
Si(*o$u$ %ra-ic pentru euro este inspirat din $itera %receascJ epsi$on a ci1i$izaLiei %receMti
Mi totodatJ din pri(a $iterJ a cu1Ontu$ui Europa+ 8e$e douJ $inii para$e$e orizonta$e care taie $itera
respecti1J se(ni-icJ sta*i$itatea euro+
Monede$e euro sunt Kn nu(Jr de , Mi anu(e" euro, ! euro, 6. cenLi, !. cenLi,. cenLi, 6
cenLi, ! cenLi, cent+ ;e una din -eLe (onede$e au toate un se(n care este co(un iar pe cea
de a doua -aLJ desenu$ di-erJ de $a LarJ $a LarJ dar putOnd -i -o$osite Kn toate ce$e$a$te LJri a$e
spaLiu$ui euro+
#ancnote$e sunt Kn nu(Jr de / Mi anu(e" 6 euro, . euro, !. euro, .. euro, !.. euro Mi
6.. euro+ UMi$e Mi -erestre$e desenate pe -aLa *ancnote$or si(*o$izeazJ 9spiritua$ European a$
desc2iderii Mi cooperJrii: iar pe partea cea$a$ta este desenat cOte un pod care se(ni-icJ 9strOnsa
co$a*orare Mi co(unicare dintre Europa Mi restu$ $u(ii:+


A1anta<e$e Mi deza1anta<e$e introducerii (onedei unice Kn Ro(Onia

;entru a putea participa $a zona Euro >Mi a adopta (oneda unicJ?, (oneda naLiona$J a
unui stat tre*uie sJ se Kncadreze ce$ puLin doi ani Kn Mecanis(u$ Rate$or de Sc2i(* !+ Nn cazu$
Ro(Oniei, aceasta ar presupune ca $eu$ sJ nu -$uctueze decOt cu ce$ (u$t HA3 !,6F -aLJ de Euro,
ceea ce ne indicJ o posi*i$J adoptare a (onedei unice a*ia dupJ !..0+
Din (o(entu$ adoptJrii Euro, $eu$ 1a (ai putea -i -o$osit un ti(p pentru tranzacLii, Kn para$e$ cu
(oneda unicJ, iar #anca NaLiona$J 1a asi%ura o $un%J perioadJ de ti(p con1ertirea $eu$ui Kn
euro+
Adoptarea (onedei unice ar a1ea drept pri(J consecinLJ 1izi*i$J dispariLia riscuri$or
curente de sc2i(* 1a$utar a$e $eu$ui Kn re$aLia cu Euro+
Introducerea Euro sporeMte transparenLa preLuri$or *unuri$or, ser1icii$or Mi (uncii $a ni1e$
continenta$, antrenOnd con1er%enLa acestora+ TransparenLa Mi si%uranLa tranzacLii$or >$ipsite de
co(isioane de risc 1a$utar? 1or duce $a creMterea ni1e$u$ui concurenLei Kntre a%enLii econo(ici,
cu e-ecte *ene-ice pentru consu(atori+ 8etJLenii ro(Oni KMi 1or putea -o$osi econo(ii$e $ic2ide
sau a-$ate Kn conturi din LarJ sau strJinJtate pentru a in1esti pe orice piaLJ europeanJ, -JrJ
riscuri 1a$utare+ ;e de a$tJ parte, (oneda unicJ europeanJ, reprezentOnd un si(*o$ a$ sta*i$itJLii
Mi si%uranLei econo(ice, 1a i(pu$siona in1estiLii$e strJine directe+ E-ectu$ %enera$, de $un%J
duratJ, a$ introducerii (onedei unice, este creMterea interdependenLei Kntre state$e (e(*re UE,
a *unJstJrii Mi e-icienLei econo(ice+
Ro(Onia este azi Kn -aza prea$a*i$a aderJriiG acu( LJri$e candidate tre*uie sJ rea$izeze
re-or(e$e econo(ice cerute pentru a indep$ini criterii$e econo(ice de $a 8open2a%a pri1itoare $a
o econo(ie de piaLJ+ Nntre a$te$e, tre*uie sJ se punJ in -uncLiune Mi pJrLi speci-ice acCuis3u$ui
UEM, cu( ar -i"
Q0R
)i*era$izarea ordonatJ a (iMcJrii de capita$uri
Interdictia -inanLJrii directe a sectoru$ui pu*$ic de cJtre *anca centra$J si a accesu$ui
pri1i$e%iat a$ sectoru$ui pu*$ic $a instituLii$e -inanciare
A$inierea statute$or naLiona$e a$e *Jnci$or centra$e cu tratatu$, cuprinzind si independenLa
autoritJLi$or (onetare+

Dintre toate LJri$e candidate, Ro(ania este Kn prezent 3 Mi de departe 3 Lara ce$ (ai rau p$asatJ
pe p$an econo(ic+ Este de a$t-e$ Lara cu care s3a desc2is ce$ (ai (ic nu(Jr de capito$e de
ne%ocieri >6 din E?+ ;o$itici$e de sta*i$izare a$e %u1erne$or sunt (inate de pierderi$e acu(u$ate
de Kntreprinderi$e pu*$ice, a*senLa pro%resu$ui in (aterie de discip$inJ -inanciarJ Mi nu(eroase$e
pro*$e(e ende(ice duc $a piaLa nea%rJ si $a corupLie+ Nn a1izu$ pe care $3a dat in 000, 8o(isia
esti(eazJ cJ Ro(Onia nu are KncJ o econo(ie de piaLJ" preLuri$e si co(erLu$ sint $i*era$izate,
insJ pieLe$e de capita$ sint KncJ s$a*e sau inexistente+ S$J*iciunea ad(inistraLiei pu*$ice nu
per(ite punerea in ap$icare a $e%is$aLiei existente Mi rit(u$ restructurJrii (ari$or intreprinderi este
prea $ent+ Departe de a se a(e$iora, capacitatea Ro(aniei de a suporta presiunea
concurentia$J a pieLei unice a a1ut tendinLa de deteriorare Ln u$ti(ii ani+ UE da un a<utor
i(portant Ro(aniei, cu o su(J anua$a de 46. (i$ioane euro, insJ este c$ar cJ so$uLia %ra1e$or
pro*$e(e econo(ice tra1ersate de Ro(Onia stJ doar Kn (iini$e autoritJLi$or+ Este -oarte di-ici$ 3
Kn specia$ din punct de 1edere socia$ 3 sJ re-or(ezi Mi sJ restructurezi, insJ experienLa aratJ ca
este Mi (ai costisitor sJ nu o -aci+ Dar aceasta situaLie nu este o -ata$itate+ Istoria da exe(p$e de
LJri care au reusit sJ iMi recupereze Kntirzierea econo(icJ+
Intrarea Ro(Oniei pe ;iaLa UnicJ a Uniunii Europene 1a aduce, Kntre a$te$e, ur(Jtoare$e
a1anta<e"
+ Accesu$ $a o piaLJ care, dupJ extinderea de $a (ai !..5, a a<uns $a peste 56. (i$ioane de
consu(atori, iar prin aderarea Ro(Oniei Mi #u$%ariei 1a atin%e 5,. (i$ioane de consu(atori+ O
;iaLJ UnicJ extinsJ Mi co(petiti1J 1a -i atOt Kn a1anta<u$ co(panii$or, cOt Mi Kn *ene-iciu$
consu(atori$orG
!+ 8reMterea producLiei, o producti1itate (ai (are Mi econo(ii de scarJG
E+ Dep$asarea -orLei de (uncJ din sectoare cu (uncJ intensi1J Kn sectoare cu ca$i-icare
intensi1J, care 1a duce $a creMterea producti1itJLiiG
5+ 8reMterea ni1e$u$ui in1estiLii$orG
6+ N(*unJtJLirea a$ocJrii resurse$or Mi orientarea unei pJrLi i(portante a acestora cJtre sectoru$
de cercetare Mi dez1o$tareG
4+ N(*unJtJLirea (ediu$ui de a-aceri ro(Onesc, un cadru $e%is$ati1 (ai sta*i$ Mi practici de
a-aceri (ai transparenteG
/+ 8reMterea %radu$ui de specia$izare Mi Kncura<area concurenLei+
;entru co(panii Mi popu$aLie Kn %enera$, introducerea Euro Knsea(nJ econo(ie de ti(p Mi *ani
pentru rea$izarea tranzacLii$or 1a$utarea curente+

8onc$uzii
S Uniunea Econo(icJ Mi MonetarJ este ce$ (ai *ine KnLe$easJ ca o co(ponentJ a procesu$ui
(ai $ar% de inte%rare po$iticJ europeanJ care a Knceput $a Knceputu$ deceniu$ui a$ Mase$ea+ ;OnJ
astJzi, (oMtenirea con-$icte$or din Europa <oacJ un ro$ i(portant Kn procesu$ inte%rJrii
europene+
S DeMi euro este Kn pri(u$ rOnd un proiect po$itic puternic ancorat Kn istoria europeanJ,
o*iecti1e$e econo(ice a(*iLioase, cu( ar -i rea$izarea unei creMteri econo(ice Mi creMterea
ni1e$u$ui de trai Kn Europa, au <ucat Kntotdeauna un ro$ i(portant, c2iar dacJ acesta a -ost unu$
secundar+
S 8e$e patru a1anta<e -unda(enta$e a$e euro sunt directe Mi re$ati1 $ipsite de contro1erse+
E$e sunt" >? reducerea costuri$or tranzacLii$or, >!? e$i(inarea riscu$ui $e%at de rata de sc2i(*, >E?
transparenLJ (JritJ a preLuri$or Mi >5? crearea unor pieLe -inanciare pro-unde+
S A$te a1anta<e econo(ice sunt (ai (u$t indirecte Mi pot -i su*iectu$ unei po$e(ici+ E$e
cuprind" >? sta*i$itatea (acroecono(icJ, >!? rate$e (ai (ici a$e do*Onzi$or, >E? re-or(a
structura$J -unda(enta$J, >5? crearea unei noi (onede %$o*a$e Kn care se p$aseazJ rezer1e$e Mi
>6? creMterea econo(icJ sporitJ+
S 8osturi$e directe $e%ate de i(p$e(entarea euro sunt su*stanLia$e+ E$e sunt -or(ate din"
>? c2e$tuie$i$e ocazionate de tranziLie, >!? pierderea su1eranitJLii Mi >E? pierderea ratei de
sc2i(*, >5?inte%rarea $entJ a pieLei (uncii +
S 8osturi$e Mi riscuri$e continue $e%ate de (enLinerea Uniunii Econo(ice Mi Monetare sunt
(ai puLin tan%i*i$e, dar (ai serioase+ E$e i(p$icJ suscepti*i$itatea -aLJ de Mocuri$e econo(ice Mi
discordia po$iticJ+
S Nu se Mtie dacJ a1anta<e$e econo(ice a$e euro depJMesc ca i(portantJ riscuri$e i(p$icate de
Mocuri$e econo(ice Mi insta*i$itatea po$iticJ+ Mare$e pariu pe care Mi $3au asu(at $iderii Uniunii
Europene este ace$a cJ Europa (odernJ intrJ Kntr3o nouJ erJ de adaptare Mi -$exi*i$itate, care
asi%urJ succesu$ uniunii (onetare+

Euro3u$ este o e1o$utie si nu o re1o$utie+ E$ incoroneaza o $un%a pre%atire a
econo(ii$or europene, cu crearea unei piete co(une >in anii 4.?, $i*era$izarea (iscarii de capita$
>00.?, rea$izarea pietei unice in 00E si, dupa se(narea Tratatu$ui de $a Maastric2t,
con1er%enta econo(ii$or inspre ce$e (ai *une per-or(ante in (aterie de in-$atie, rata do*inzii si
a de-icitu$ui+
!+ Istoricu$ Uniunii Monetare
Incercarea Uniunii Europene de a crea o sin%ura (oneda pentru Europa, cu( se spunea si in
Tratatu$ Maastric2t, a -ost contro1ersata de $a inceput+ De exe(p$u une$e tari europene, cu( a
-ost Marea #ritanie, s3au te(ut ca acest $ucru $e 1a a(eninta identitatea nationa$a si autoritatea
%u1ernu$ui+
In ciuda acestor te(eri (u$te state (e(*re au incercat sa indep$ineasca o*iecti1e$e econo(ice
necesare unei (onezi unice"
+ rata de in-$atie a unei tari sa nu -ie cu ,6 (ai (are decat (edia pri(e$or E tari cu in-$atia cea
(ai (ica+
!+ de-icitu$ *u%etu$ui unei tari sa nu depaseasca E $a suta din ;I# si datoria %u1ernu$ui sa nu
depaseasca 4. $a suta+
E+ do*anda pe ter(en $un% a unei tari sa nu -ie cu ! $a suta (ai (are decat (edia pri(e$or trei
tari cu do*anda cea (ai (ica
5+ o tara nu tre*uie sa de1a$orizeze (oneda -ata de (oneda a$tei tari (e(*re UE cu ce$ putin !
ani inainte de UEM+
Ma<oritatea tari$or au %asit a -i -oarte %reu satis-acerea tuturor criteri$or+ Masuri$e de a reduce
in-$atia si do*anzi$e (ari au dus $a cresterea so(a<u$ui, in ti(p ce e-orturi$e de a contro$a
de-icite$e %u1erna(enta$e -oarte des au dus $a cresterea taxe$or+
8u( ter(enu$ $i(ita pentru UEM se apropia neinte$e%eri$e cu pri1ire $a conditi$e $i(ita pentru a
participa cresteau+ 8u toate acestea UE a decis in (ai 00, sa adopte o (oneda unica >euro?
pentru din ce$e 6 tari (e(*re incepand cu ianuarie 000+ Aceasta 2otarare a creat
dease(enea si #anca 8entra$a Europeana care tre*uie sa se ocupe de noua (oneda si de
po$itica (onetara a UE+ Tari$e care au adoptat euro3u$ au -ost" Austria, #e$%ia, &in$anda, &ranta,
'er(ania, Ita$ia, Ir$anda, )uxe(*our%, O$anda, Spania si ;ortu%a$ia+
Marea #ritanie, Suedia si Dane(arca satis-aceau conditi$e pentru a se a$atura
adoptiei (onedei unice dar s3au decis sa nu participe+ 'recia spera sa -aca parte dar nu
indep$inea conditii$e necesare+ )a ianuarie 000 ce$e tari au inceput sa
-o$oseasca euro pentru trans-eruri e$ectronice de *ani si conturi dar in ace$asi ti(p -o$oseau si
(oneda proprie pentru a$te scopuri