UNIVERSITATEANICOLAE TITULESCU DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANE BNCI
LUCRARE DE LICEN
Coordonator tiintiIic:
Lect. univ. dr. Sudacevschi Mihaela

Huci Andra Ionela
FB III zi gr. 7
UNIVERSITATEANICOLAE TITULESCU DIN BUCURESTI
1
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANE BNCI
MONEDA UNICA EUROPEANA
realizri i perspective
Coordonator tiintiIic:
Lect. univ. dr. Sudacevschi Mihaela
Huci Andra Ionela
FB III zi gr. 7

CUPRINS
2
Capitole i subcapitole .....................................................................................pag.
INTRODUCERE
CAP.I. Principalele !ente ale "!r#rii Uni$nii ec!n!ice i !netare
CAP. II. Moneda unica europeana EURO -
-bce
-sebc
CAP. III 1. Avantaje privind moneda unica
2. Dezavantaje ale EURO
CAP. I%. 1. Rolul EURO pe plan international
2. InIluentele euro asupra companiilor din Europa Centrala i de Est
3.Principalele eIecte ale euro asupra pietelor de obligatiuni
1.1.1.4.EIectele euro asupra pietelor de valori mobiliare
1.1.1.5.EIectele EURO asupra pietelor de capital.
1.1.1.6. EIectele EURO asupra pietelor de obligatiuni.
1.1.1.7.EIectele pe termen mediu ale monedei euro
1.1.1.8. t Y - $
1.1.1.9.riscurile monedei euro
1.1.1.10.analiza
CAP.%. IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIEI ROMNETI

Capit!l$l %I. Studiu de caz
3
CAP. %II. CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

IN&RODUCERE
Uniunea European reprezint un spatiu economicosocial i politic, n constructie, de o
natur i consistent diIerit Iat de Iormele traditionale de grupare a intereselor de natur
economic i social la scar societal. In prezent, Uniunea European se aIl n Iaza de
constructie a Uniunii economice i monetare. Din Uniunea economic i monetar, ca
Iorm de integrare, Iac parte toate statele membre ale Uniunii Europene, cu deosebirea c
unele dintre ele (Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia,Slovenia si Estonia) au
adoptat moneda Euro, dou state (Marea Britanie i Danemarca) beneIiciaz de clauza
optout, care le permite s aleag dac s Iac sau nu parte din zona euro, iar celelalte state
membre, care au statutul de stat membru cu derogare de la adoptarea euro vor trebui s
adere la euro ntr-o perioad nedeterminat.
4
Moneda unic este unul din cele mai incitante proiecte economice realizate vreodata. De
altIel, implicatiile introducerii unei monede unice pentru o zona att de ntinsa, cu o
populatie de peste un sIert de miliard de persoane, depasesc sIera economicului. n plus,
Europa este una dintre regiunile cele mai ncarcate de istorie din lume.
Aceasta Iace ca problema adoptarii EURO sa Iie att politica, ct si culturala. Este aproape
imposibil de realizat o trecere n revista, chiar si rezumativa, a tuturor aspectelor implicate
de adoptarea monedei unice europene.
Euro (ISO EUR, cu simbolul t) este moneda oIicial a 17 din cele 27 de state membre ale
Uniunii Europene.
Criza economic global care a nceput n anul 2008 a zdruncinat i moneda euro n mod
puternic. S-a dovedit printre altele c i n Europa unele institutii Iinanciare i bnci, n
setea lor de proIit, au activat la marginea legalittii, n timp ce statul respectiv nu i-a dat
seama la timp de situatie i nu le-a pus Irne prin legi corespunztoare. n plus a aprut i
criza Greciei, care pe de o parte IalsiIicase datele sale economice i monetare cu scopul de
a primi aprobrile pentru Zona euro, i pe de alt parte n anul 2010 a ajuns n pragul
Ialimentului statal. Dar i alte state din Zona euro nu-i ndeplinesc obligatiile prescrise de
a-i limita datoriile bugetare anuale noi la maximum 3 din PIB-ul anual i cele totale la
60 din PIB, aa cum ar Ii Spania, Portugalia, Germania.
Drept consecint, n perioada martie-iunie 2010 statele Zonei euro au hotrt o serie de
msuri Iinanciare cu scopul de a sprijini euro, printre care garantii i credite n valoare
total de 750 miliarde euro. Aceasta este o sum exorbitant, iar aceast hotrre ncalc
grav propriile principii ale Bncii Centrale Europene, care pn acum i-a dorit s Iie
independent de orice stat i orice politic.
Am ales tema'MONEDA UNICA EUROPEANA realizri i perspective deoarece mi-
au atras atentia eIectele crizei, eIecte ce s-au resimtit i in tara noastr cu precdere asupra
creterii ratei inIlatiei. Acest Iapt a dus la majorarea tuturor preturilor iar ntreprinderile
pentru a Iace Iat crizei au Iost nevoite s implementeze aa zise msuri anti-criz cum ar Ii
reducerile masive de personal din toate domeniile.
Dat Iiind Iaptul c Romnia indeplinete deja statutul de tar membr a U.E., urmtoarea
etap este trecerea de la moneda national la moneda unic, ins eIectele crizei Iinanciare
au amnat acest proces care trebuia s aib loc n anul 2012, avnd ca nou termen anul
5
2014.
Lucrarea este structurat pe 7 capitole, ncercnd s surprind importanta monedei unice
euro.
n primul capitol am vorbit despre principalele momente ale Iormrii Uniunii economice i
monetare
n capitolul II am scris despre moneda unic Euro si institutiile acesteia
Capitolul III Avantaje si dezavantaje privin moneda euro
In Capitolul al IV.-lea am prezentat in cele 9 subcapitole: rolul, eIectele asupra pietelor si
riscurile monedei unice
Capitolul V. Impactul euro asupra economiei Romanesti
Capitolul VI. Studiu de caz
Capitolul VII. l-am rezervat concluziilor si perspectivelor ce decurg din tema pe care mi-
am ales-o.
Capit!l$l I
Principalele !ente ale "!r#rii Uni$ni ec!n!ice i !netare
Uniunea economic i monetar european este rezultatul unui proces integrativ complex,
att n planul economiei reale ct i n cel al economiei monetare, derulat de-a lungul unei
jumtti de secol n spatiul comunitar, proces care a presupus parcurgerea mai multor
etape.
Dintre acestea, cele mai importante sunt:
- Crearea unui aranjament monetar numit Uniunea European de Plti (1950) Iormat nu
doar din state europene ci, prin intermediul lirei sterline i a zonei Irancului, i din trile
aIricane aIlate n spatiul colonial.
- Crearea Comunittii Economice Europene care a nsemnat liberalizarea Iluxurilor de
bunuri i servicii, i a Pietei Comune pentru liberalizarea micrii Iactorilor de productie.
- Crearea Sistemului Monetar European (1979), nlocuit ulterior de ctre Mecanismul Ratei
6
de Schimb cu cele dou Iorme ale sale.
- Summitul de la Haga din 1969 n care s-a pus problema crerii unei uniuni economice i
monetare;
- Raportul Werner din 1970, care a propus crearea Uniunii Monetare Europene prin Iixarea
irevocabil a parittilor dintre monedele statelor membre i liberalizarea total a Iluxurilor
de capital;
- Crearea, n 1988, a Comitetului pentru Studiul Uniunii economice i monetare, sub
conducerea preedintelui Comisiei Europene din acea perioad, Jaques Delors, care a
propus, prin raportul care i poart numele, o nou baz pentru uniIicarea monetar n
Europa. Raportul Delors a deIinit strategia care a condus la realizarea, n mai multe etape, a
uniunii monetare.
- Tratatul de la Maastricht (1992) privind constituirea Uniunii Europene, care n plan
monetar, a consIintit constituirea unei Bnci Centrale la nivelul Uniunii i a stabilit
criteriile pe care statele membre trebuie s le ndeplineasc pentru a deveni membru al
spatiului monetar european.
Crearea Sistemului European al Bncilor Centrale, a crui Iunctionare se bazeaz pe mai
multe principii generale dintre care amintim independenta institutional i Iinanciar a
Bncii Centrale Europene i a bncilor centrale ale statelor membre, transparenta,
subsidiaritatea i responsabilitatea n atingerea obiectivelor propuse prin Tratatul de la
Maastricht.
Procesul integrrii economice europene de peste 60 ani a parcurs trei Iaze
Iundamentale: Uniunea Vamal, Uniunea Economic i Uniunea Monetar.
1. Uniunea vamal. Constituirea CEE a avut ca obiectiv initial crearea unei uniuni vamale
ntre trile membre. Continutul esential al acestuia a Iost: liberalizarea schimburilor
comerciale prin desIiintarea taxelor vamale ntre trile membre i instituirea unui tariI
vamal comun Iat de trile terte, adic cele care nu erau membre ale comunittii. Aceast
Iaz, cea a uniunii vamale, s-a ncheiat la 1 iulie 1968.
2. Uniunea economic. Este Iaza urmtoare a integrrii, superioar primei, incluznd
realizrile acesteia la care s-a adugat introducerea celor patru libertti: libertatea de
micare a bunurilor; libertatea de micare a capitalurilor; libertatea de micare a serviciilor;
7
libertatea de micare a persoanelor.Prin realizarea celor patru libertti s-a constituit piata
unic european, care a nceput s Iunctioneze la 1 ianuarie 1993.
Prima etap a UEM a permis mersul spre o mai mare convergent a politicilor economice a
statelor membre i o consolidare a coordonrii politicilor monetare nationale. n cursul
primei etape se avea n vedere ca programul pietei unice s Iie terminat i noul tratat al
UEM s Iie subordonat ratiIicrii n toate statele membre, dup procedurile constitutionale
nationale.
Constituirea pietei unice a avut ca urmri:
- desIiintarea controlului mrIurilor la Irontiere; reducerea controlului persoanelor la
Irontierele interioare n cursul anului 1993;
- securitate comun pentru toti cettenii comunittii; eliminarea dublei taxri la cumprarea
de produse pentru uz personal din alte tri membre;
- stabilirea cettenilor Comunittii pentru o durat nedeterminat ntr-un alt stat membru
dect propriul lor stat,
- recunoaterea caliIicrilor proIesionale pentru toate statele membre,
- extinderea oIertei de produse mai ieItine pentru consumatori printr-o concurent sporit;
- concurenta deschide posibilitti suplimentare pentru crearea de noi locuri de munc.
Termenul de constituire a pietei unice europene la 1 ianuarie 1993 nu nseamn c toate
liberttile s-au realizat automat i n ntregime la acea dat. Este vorba de un proces, n care
unele msuri s-au realizat anterior, sau se vor realiza n anii urmtori. De exemplu, nou
state membre (din cele 12 de atunci) au semnat Conventia de la Schengen Iixnd data de 1
Iebruarie 1994 pentru suprimarea controlului la Irontierele interioare, inclusiv pentru
zborurile aeriene ale cror plecri i sosiri se situeaz n interiorul Comunittii.
Formarea Uniunii Economice, a Pietei Unice Europene, este un proces n care drepturile i
liberttile economice sunt indisolubil legate de drepturile sociale. n decembrie 1989, trile
membre au adoptat o cart social european, care include 12 drepturi Iundamentale
sociale:
8
- dreptul de a exercita orice proIesie ntr-una din trile Comunittii, la alegerea sa;
- dreptul de remunerare echitabil;
dreptul la ameliorarea conditiilor de viat i de munc;
dreptul la protectie social asigurat prin sistemul n vigoare n tara primitoare;
- dreptul la libertatea de asociere i la negociere colectiv;
dreptul la Iormarea proIesional;
dreptul la egalitate de tratament ntre brbati i Iemei;
- dreptul la inIormatie, la consultare i participare a salariatilor;
dreptul la protectia snttii i securitatea locului de munc;
dreptul la protectia copiilor i adolescentilor;
garantarea unui venit minim pentru persoanele n vrst,
dreptul la integrare proIesional i social pentru persoanele handicapate.
Piata unic european s-a extins prin crearea spatiului economic european (SEE) printr-un
acord semnat n mai 1992 ntre CEE i Asociatia European a Liberului Schimb (AELS),
care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1994. Statele membre trebuie s evite deIicitele
excesive ale Iinantelor publice, iar Iinantarea monetar a acestora este interzis.
Cnd este vorba n tratatul UEM de a cuprinde deIicitele i datoria Iinantelor publice n
interiorul anumitor ratii, trebuie s se nteleag: prin Iinante publice (Iinantele guvernului
general); prin deIicit (suma total net a mprumuturilor); prin datorie (totalul datoriilor
brute la valoarea lor nominal n curs la sIritul exercitiului, n interiorul sectoarelor de
guvernmnt general).
n ceea ce privete deIicitele publice i n particular cheltuielile publice corespunztoare
deIicitului, putem spune c un deIicit corespunztor cu investitiile, purttoare de bogtie
pentru viitor, poate Ii considerat un bun deIicit.
Modul de Iinantare al deIicitelor se poate Iace: prin ceea ce se numete Iinantare
monetar, prin recurgerea la un mprumut, cu conditia ca statul s nu beneIicieze de acces
9
privilegiat la piata capitalurilor; prin recurgerea la un mprumut pe piata capitalurilor, care
poate s pun problema contractrii de datorii externe a unei tri; statul poate s Iinanteze
un deIicit bugetar, crescnd impozitele.
Comisia este nsrcinat s supravegheze evolutia situatiei bugetare i starea datoriei
publice a Statelor Membre n vederea descoperirii erorilor Icute i elaboreaz un raport
care examineaz n special dac deIicitul public depete cheltuielile publice de investitii
tinnd cont de toti ceilalti Iactori.
3. Uniunea Monetar. Cea de-a treia Iaz a Iormrii Uniunii Europene, conIorm Tratatului
de la Maastricht, este constituirea Uniunii Monetare. Conceptia privind crearea Uniunii
Monetare Europene n trepte urmrete ca pn la Iinele secolului s apar pe piat euro -
bacnotele i euro - monedele, ceea ce s-a i ntmplat.
Procesul Iormrii uniunii monetare nu trebuie nteles ca ncepnd doar dup nIptuirea
celei de-a doua Iaze uniunea economic; acesta a aprut mult mai devreme, de aceea se
vorbete de trei etape ale constituirii uniunii monetare:
1. Introducerea SME care s-a Icut n 1979 prin:
-stabilirea unui mecanism al ratei de schimb a valutelor trilor membre, care nu permitea o
Iluctuatie mai mare de +2,25;
- introducerea unittii monetare europene (ECU European Currency Unit), ca moned de
cont, ECU se Iormeaz ca un co al valutelor trilor membre, cu ponderi diIerite ale
acestora n Iunctie de Iorta economic a statelor membre, pe baza unor criterii convenite
ntre prti.
n anii 1992-1993 au aprut unele tulburente monetare, provocate de diIiculttile unor
monede Irancul Irancez, lira sterlin, peseta, escuador ceea ce a determinat modiIicarea
n vara anului 1993 a marjei Iluctuatiei a monedelor n cadrul SME de la +2,25 la + 15,
cu exceptia mrcii germane i guldenului olandez, pentru care s-au mentinut vechile limite.
O adevrat Iurtun monetar a Iost provocat prin ieirea lirei sterline i lirei italiene din
SME n 1992 i care au Iost lsate s Iluctueze liber. Lira italian a revenit n SME n
decembrie 1996.
10
2. nIiintarea Institutului Monetar European (IME), care a nceput s Iunctioneze de la 1
ianuarie 1994. Dac prima etap a reprezentat nceputurile uniunii monetare europene,
aceast etap nseamn consolidarea ei.
Obiectivele IME sunt:
ntrirea cooperrii ntre bncile centrale europene nationale;
o mai bun coordonare a politicilor monetare ale membrilor UE n vederea stabilittii
preturilor;
supravegherea Iunctionrii SME;
Iacilitarea utilizrii ECU;
pregtirea conditiilor pentru trecerea la Iaza a treia prin crearea instrumentelor
procedurilor necesare aplicrii politicii monetare unice.
3. n etapa Iinal s-a creat Banca Central European (BCE), care a nlocuit IME. Banca
Central Europeana a inceput sa emit o moned unic. S-a convenit ca moneda unic s se
numeasc EURO, Iiind Iolosit de la 1 ianuarie 1999.
Prin nIiintarea BCE se va ajunge la o singur politic monetar, vor Ii blocate ratele de
schimb se va introduce moneda unic cu circulatie mai nti ntre bncile centrale i
comerciale, pentru ca apoi, dup unele aprecieri, s circule pe piat ca bacnote i monede
n 2002.
Dup Iormarea BCE, bncile centrale ale statelor membre au continuat s existe i
mpreun cu BCE s-a constituit Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC). Pentru
judecarea gradului de convergent economic atins de statele membre i retinute pentru a
decide trecerea la cea de-a treia etap trebuie s ndeplineasc cele 5 criterii de convergent
prevzute n Tratatul de la Maastricht (mentionate n capitolul anterior). n plan economic
convergenta politicilor economice nationale spre obiectivele Iixate n comun va Ii mai
puternic dect n cursul celei de-a doua etape i urmrirea multilateral a evolutiilor
economice a statelor membre va putea, dac este cazul, s aplice sanctiuni pentru statele
care, ducnd o proast politic ar risca s pun n pericol stabilitatea monedei unice.
11

CAPI&OLUL II
M!ne'a $nica e$r!peana
N$e
Euro(ISO EUR, cu simbolul t) este moneda oIicial a 17 din cele 27 de state membre ale
Uniunii Europene. Aceste state, cunoscute colectiv ca Zona euro, sunt :Austria,Belg ia
Cipru,Estonia,Finlanda,Fran a ,Germania,Grecia,Irlanda,,Luxemburg,Malta,Olanda,Portuga
lia,Slovaci,SloveniaiSpania.
Numele euro a Iost adoptat oIicial la 16 decembrie 1995, iar moneda nsi a intrat pe
pietele internationale la 1 ianuarie 1999, nlocuind aa-numita unitate monetar european
(ECU), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a Iost introdus n circulatie nlocuind n cele din urm
monedele nationale din Zona euro.
Documentele oIiciale ale UE utilizeaz termenii euro i cent att la singular ct i la plural,
n Iunctie de variatiile ocazionale ale limbiilor statelor mebre ale uniunii: de exemplu
pluralul italian al euro este euri, n timp ce cuvntul grecesc pentru centime este lepto
(cato). Un euro este divizat n 100 centi, sau centime (nu conteaz ce declinare este
Iolosit, centimos spanioli sau centesimi italieni).
State participante
n prezent statele membre participante la euro sunt : Austria, Belgia, Cipru, Estonia,
Finlanda, Fran a , Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia,
Slovaci, Slovenia i Spania. Aceste tri sunt numite Irecvent "Zona euro" sau "Euroland".
Andora, Monaco, San Marino i Vatican Iolosesc de asemenea euro, dei nu sunt n mod
oIicial membri euro, nici mcar membri ai UE. (Au Iolosit nainte monede care au Iost
nlocuite prin euro) .Aceste state i-au creat propriile monede, cu propriile simboluri
12
nationale pe spate. Andora Iolosete monede Iranceze i spaniole, de vreme ce au Iolosit
Irancul Irancez i peseta spaniol ca i monedele sale. Aceste tri Iolosesc euro datorit
unor ntelegeri cu statele membre UE (Italia n cazul principatului San Marino i oraului
Vatican, Franta n cazul principatului Monaco), aprobate de ctre Consiliul Uniunii
Europene.
Muntenegru i Kosovo, care au Iolosit marca german ca i moned a lor, au adoptat de
asemenea euro, dei, spre deosebire de cele trei state de mai sus, nu au intrat n nici o
ntelegere legal n mod explicit cu UE care s le permit acest lucru.
Din 2 Iebruarie 2002 litasul lituanian (LTL) a intrat n ERM II, rata de schimb Iiindu-i
Iixat n raport cu euro n locul dolarului american.
Danemarca i Regatul Unit nu sunt apte n mod legal pentru aderarea la euro, pn cnd
guvernele lor nu decid altIel. Suediei nu i-a Iost aprobat participarea de nici un act legal;
totui, Suedia a decis n 1997 s nu se alture zonei euro, aa c nu a Icut nici un eIort
spre a-i ndeplini criteriul necesar, de a avea o rat stabil de schimb. Suedia a Icut un
reIerendum pe tema monedei unice europene pe 14 septembrie 2003 participantii votnd
mpotriva euro: Da 41.8, Nu 56.1. Aceasta a constituit o decizie pentru minimum cinci
ani.
n Danemarca un reIerendum pe tema aderrii la euro a avut loc pe 28 septembrie, 2000,
rezultnd un procent de 53.2 mpotriva aderrii.
Rata 'e sc(i)
Valoarea euro pentru vechile monede este urmtoarea:
13,7603 schillingi austrieci (ATS - Austria)
40,3399 Iranci belgieni (BEF - Belgia)
1,95583 mrci germane (DEM - Germania)
166,386 pesete spaniole (ESP - Spania, Andora)
5,94573 mrci Iinlandeze Iinlandeze (FIM - Finlanda)
6,55957 Iranci Irancezi (FRF - Franta, Andora, Monaco)
0,787564 lire irlandeze (IEP - Irlanda)
1936,27 lire italiene (ITL - Italia, San-Marino, Vatican)
40,3399 Iranci luxemburghezi (LUF - Luxemburg)
2,20371 guldeni olandezi (NLG - Olanda)
13
200,482 escudo portughezi (PTE - Portugalia)
340,750 drahme greceti (GRD - Grecia)
239,640 tolari sloveni (SIT - Slovenia)
M!ne'e i )ancn!te
Toate monedele au o Iat comun i o Iat speciIic trii de ctre care este emis moneda.
Bancnotele au ieit toate dup o machet comun pentru toat zona euro. Evident, toate
monedele sunt utilizabile n toate trile membre, de exemplu o moned cu portretul lui
Juan Carlos are valoare circulatorie nu doar n Spania ci i n Finlanda, n Irlanda, etc.
M!ne'e e$r!.
Un euro este divizat n 100 centi i exits opt denominatii diIerite
Toate monedele au Iata banului comun artnd valoarea monedei, printr-un desen realizat
de designerul belgian Luc Luyckx. Desenul de monedele de 1, 2 i 5 centi simbolizeaz
locul Europei n lume ca i un tot unitar. Imaginea de pe monedele de 10, 20 i 50 centi
arat statele membre UE mpreun (i statele care n acest moment nu particip nc la
euro, dar sunt membre UE, sunt desenate). n Iinal, monedele de 1 i 2 euro arat Europa
Ir Irontiere.
14
Descrierea !ne'el!r e$r!
Den!ina*ie Diaetr$ +r!sie Mas C!p!zi*ie Mar,ine
- cent . / 0.0- 16.25 mm 1.67 mm 2.30 g Otel cu un nveli de cupru Neted
1 cen*i . / 0.01 18.75 mm 1.67 mm 3.06 g Otel cu un nveli de cupru Neted cu o singur scobitur
2 cen*i . / 0.02 21.25 mm 1.67 mm 3.92 g Otel cu un nveli de cupru Neted
t 0.10 19.75 mm 1.93 mm 4.10 g
Aliaj
de cupru (aurnordic)
n Iorm de val (margine
vrgat)
t 0.20 22.25 mm 2.14 mm 5.74 g Aliaj de curpru (aur nordic) Neted cu apte spatii
t 0.50 24.25 mm 2.38 mm 7.80 g Aliaj de cupru (aur nordic)
n Iorm de val (margine
vrgat)
- e$r! . / -.00 23.25 mm 2.33 mm 7.50 g
Interior: aliaj de cupru-nichel
Exterior: nichel-bronz
ase segmente alternante, trei
netede, trei deja vrgate
1 e$r! . / 1.00 25.75 mm 2.20 mm 8.50 g
Interior: nichel-bronz
Exterior: aliaj de cupru-nichel
Deja vrgat cu margine
Iormat din litere


Banul
t 0.01 t 0.02 t 0.05
t 0.10 t 0.20 t 0.50
t 1.00 t 2.00
Fiecare tar participant la Euro are propriul su desen pe partea national a monedei.
Aceste desene variaz de la simpla pictare a monarhului pe monede (ex. Belgia) pn la un
desen diIerit pentru Iiecare moned (ex. Italia). Totui, toate monedele contin din nou cele
12 stele ntr-un Iel sau altul i pe aceast parte.
Dei nu sunt state membre ale UE, Monaco, San Marino i Vatican de asemenea au
monede euro ce contin o parte national, dar acestea nu se ateapt s termine n circulatie,
ci mai degrab s devin un interes pentru colectionarii de monede. Monedele din Monaco
contin stema i sigiliul Iamiliei regale i portretul conductorului curent, Printul Rainier III;
cele din San Marino contin diverse turnuri i cldiri publice din mica natiune, precum i
steam national iar monedele din Vatican prezint portretul Papei Ioan Paul al II-lea.
Existenta unor monede cu chipul unui lider religios a cauzat unele controverse n anumite
15
tri precum Franta.
3ancn!tele e$r!
Exist cteva denominatii distincte, Iiecare avnd culoare i mrime diIerit. Desenele
pentru Iiecare dintre bancnote au o tem comun a arhitecturii europene din diverse
perioade artistice. Partea Irontal (sau recto) a bancnotei contine Ierestre i porti, n timp ce
pe verso se gsesc poduri. S-a avut grij ca exemplele arhitecturale s nu reprezinte nici un
monument existent la aceast or, pentru a nu aprea controverse n alegerea
monumentelor ce trebuiau reprezentate.
Comun pentru toate bancnotele este Steagul europe an , initialele Bncii Centrale Europene
n cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, EKT, EKP), o hart a Europei pe verso, numele "euro"
i n alIabetul grecesc i n alIabetul latin i semntura curent a preedintelui curent al
BCE. Cele 12 stele ale UE sunt ncorporate n Iiecare bancnot, cu desene realizate de
artistul austriac, Robert Kalina.
Descrierea bancnotelor euro
Denomina
tie
Dimensiuni
Culoarea
dominant
Arhitectur Perioad
Pozitia codului
imprimeriei
t 5
120 x 62
mm
Gri Clasic secolul V
marginea din
stnga a imaginii
t 10
127 x 67
mm
Rou Roman
secolul XI i
secolul XII
stea la ora 8
t 20
133 x 72
mm
Albastru Gotic
secolul XIII i
secolul XIV
stea la ora 9
t 50
140 x 77
mm
Portocaliu Renatere
secolul XV i
secolul XVI
marginea din
dreapta a
imaginii
t 100
147 x 82
mm
Verde
Baroc i
Rococo
secolul XVII i
secolul XVIII
n dreapta stelei
de la ora 9
t 200
153 x 82
mm
Galben-Maro
Fier i
sticl
secolul XIX i
secolul XX
ntre steaua la
ora 7 i cea de la
ora 8
t 500
160 x 82
mm
Mov Modern
secolul XX i
secolul XXI
stea la ora 9
16


Desenele de pe bancnotele euro
Fat (recto) Valoare Spate (verso)
t 5
t 10
t 20
t 50
t 100
t 200
t 500
Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o Iat national, ca s indice de
unde provin. Aceast inIormatie este ns continut ntr-un cod de pe reversul biletului.
Prima liter indic n mod unic tara n care a Iost emis, numerele rmase (adunate apoi i
ciIrele sumei i readunate pn ce rmne o singur ciIr) dnd o ciIr de veriIicare unic
pentru acea tar. Codurile W, K i J au Iost rezervate pentru statele membre UE care
17
deocamdat nu particip la euro.
Codurile de identiIicare nationale
Cod ar Suma
Z Belgia 9
Y Grecia 1
X Germania 2
(W) (Danemarca) (3)
V Spania 4
U Franta 5
T Irlanda 6
S Italia 7
R Luxemburg 8
(Q) Nu este Iolosit (9)
P Olanda 1
(O) Nu este Iolosit (2)
N Austria 3
M Portugalia 4
L Finlanda 5
(K) (Suedia) (6)
(J) (Regatul Unit) (7)
Undeva ascuns pe partea Irontal a biletelor exist o secvent n care prima liter
identiIic chiar imprimeria ce a tiprit biletul. Codul imprimeriei nu trebuie s coincid cu
codul de tar, pentru c se poate ca bancnotele emise ntr-o anumit tar s Ii Iost
imprimate ntr-o alta (de exemplu unele bancnote Iinlandeze au Iost produse de o
imprimerie din Regatul Unit). Codurile A, C i S au Iost rezervate pentru imprimeriile care
n prezent nu imprim bancnote euro.
ncepnd cu 2002, bncile nationale individuale sunt responsabile pentru producerea uneia
sau a dou bancnote anume i de aceea va selecta lucrrile de imprimare. Aceste scheme de
decizii descentralizate nsemn c bncile centrale trebuie s schimbe ntre ele
denominatiile produse n diIerite locatii nainte de ieire.n privinta politicii monetare i de
schimb, aceasta este condus ntr-o manier uniIorm la nivelul Uniunii Monetare de ctre
18
Banca Central European.
Elementele de sigurant ale bacnotelor i monedelor EURO
Cele apte bacnote Euro, ncepnd de la 5t la 500t pot Ii recunoscute uor prin aspectul lor
i prin tactilitatea deosebit. Fiecare bacnot are propia sa culoare i mrime. Cu ct
valoarea nominal este mai mare, cu att este mai mare i bacnota.
Pe Iata bancnotei, desene reprezentndIerestre i porti simbolizeaz un spirit de deschidere,
iar pe revers, imagini reprezentnd poduri semniIic cooperarea, nu numai n interiorul
Europei, ci si cu restul lumii.
Diverse elemente sunt incluse pentru a ajuta persoanele Ir vedere sau cu vedere slab n
identiIicarea diIeritelor valori ale bacnotelor.
Elementele de sigurant a bacnotelor EURO: 5 t, 10 t, 20 t
Diverse elemente de sigurant au Iost ncorporate n bacnotele euro. Ele ne ajut s
recunoatem dintr-o privire o bacnot original.
Bacnotele euro sunt tiprite pe hrtie de bumbac pur, ceea ce le conIer o tactilitate
deosebit. Pentru a putea identiIica bacnotele prin pipit,unele prti de pe Iat sunt tiparite
n relieI.
Filigran: tinut n contralumin, devine vizibil un desen i valoarea nominal a bancnotei.
Fir de sigurant: tinut n contralumin, devine vizibil o linie ntunecat.
Band din Iolie aplicat:tinut n contralumin, pe hologram va deveni vizibil i simbolul
euro i valoarea nominal a bancnotei.
Band iridiscent: la nclinarea sub o lumin puternic, va strluci i i va schimba
Elemente de sigurant: 50 t, 100 t, 200 t, 500 t
Putem vedea alte elemente de securitate tinnd bancnota n contralumin sau nclinnd-o.
Dou din elementele de securitate de pe bancnotele de 50 t, 100 t, 200 t, 500 t sunt
diIerite de cele de pe bancnotele de valori mai mici, contribuind la securitatea lor.
Cerneal variabil optic: la nclinare, ciIrele reprezentnd valoarea nominal i schimb
culoarea de la purpuriu la verde olive sau maro.
Criteriile participrii la moneda unic
19
Pentru a introduce moneda unic euro, Iiecare stat membru trebuie s satisIac cteva
criterii de convergent:
a) un criteriu institutional. Banca central a Iiecrui stat membru trebuie s Iie
independent Iat de orice alt putere din stat i s nu Iie inIluentat n deciziile pe care le
ia.
b) un set de criterii economice. Potrivit Art. 121 al Tratatului instituind Comunitatea
European, rata inIlatiei monedelor nationale nu trebuie s depeasc cu mai mult de 1
puncte procentuale perIormantele celor mai bune trei state membre din anul anterior,
deIicitul public anual nu trebuie s depeasc 3 din PIB (cu anumite exceptii
temporare), iar datoria public brut anual trebuie s se ncadreze n plaIonul de
maximum 60 din PIB (cu anumite exceptii temporare).
De asemenea, este necesar participarea la Sistemul Monetar European Ir o devalorizare
voluntar a monedei nationale timp de cel putin doi ani consecutivi, i o limitare a ratei
nominale pe termen lung a dobnzilor la maximum 2 puncte procentuale mai mult dect
cea practicat n anul anterior de cele mai bune trei state membre.
Comisia va examina periodic dac unele state membre, din interiorul su din aIara UEM,
au atins aceste obiective bugetare, n caz contrar intervenind prin semnalri critice i
recomandri pentru msuri corective. De mentionat este Iaptul c toate celelalte sanctiuni
care pot Ii aplicate membrilor UEM - amenzi, suspendarea mprumuturilor de la Banca
European de Investitii sau publicarea Iortat a unor inIormatii neIavorabile nainte de
lansarea mprumuturilor publice - nu se pot aplica statelor membre neparticipante la UEM.
Cu toate acestea, nu este lipsit de semniIicatie Iaptul c, n cele din urm, ntrebarea cea
mai controversat n momentul de Iat (cum s-i conduc politica cursurilor de schimb
statele membre neparticipante la UEM?) nu a primit nc rspuns la reuniunea oIicial din
septembrie 1996 de la Dublin, EcoFin schitnd doar liniile generale i declarnd c toate
trile din aIara blocului Euro ar trebui s-i raporteze moneda la Euro i s o mentin n
limitele unor marje destul de largi. Se ntelege, astIel, c problemele privind introducerea
monedei unice au complexitatea lor solicitnd noi eIorturi de acomodare.
20
Instit$tiile !ne'ei $nice
Trecerea la moneda unica a impus realizarea unor noi structuri institutionale in UE:
reunirea bancilor centrale nationale intr-un organism comun, Sistemul European al
Bancilor Centrale (SEBC), si crearea unei Banci Centrale Europene (BCE).
Siste$l E$r!pean 'e 3nci Centrale 4SE3C5
Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC) este compus din Banca Central
European (BCE) i toate celelalte bnci centrale nationale ale statelor membre. elul
principal al acestui sistem este mentinerea stabilittii preturilor.
SEBC este guvernat de structurile de decizie ale BCE, i anume:
Comitetul Executiv este compus din Preedintele BCE, Vice-Preedintele ei i alti patru
membri;
Consiliul Director, compus din membrii Comitetului Executiv i din guvernatorii bncilor
centrale nationale din statele zonei Euro;
Consiliul General, compus din Preedintele i Vice-Preedintele BCE, precum i din
guvernatorii bncilor centrale din toate statele membre UE.
Bncile centrale din statele neparticipante la zona Euro au un statut special ce le permite a
avea o politic monetar national, Ir a avea dreptul de a se implica n deciziile de
politic monetar sau n punerea lor n practic pentru zona Euro.
Cele dou hotrri din 3 mai 1998
Hotrrea nr. 974/98 a Consiliului privind introducerea monedei Euro, adoptat la o zi
dup ce s-a Iinalizat lista cu Statele Membre participante, este un supliment la prevederile
Tratatului prin autorizarea Statelor Membre s emit monede euro sau centi i s conIere
un statul legal acestor monede ncepnd cu 1 ianuarie 2002. Aceast hotrre stabilete i
acceptabilitatea monedelor: .nimeni nu va Ii obligat s accepte mai mult de 50 de monede
ntr-o singur plat de la cumprtori.. Articolul 12 al aceleiai hotrri prevede c Statele
Membre vor stabili .sanctiunile adecvate privind contraIacerea i IalsiIicarea monedelor i
bancnotelor euro..
Hotrrea nr. 975/98 a Iost adoptat n aceeai zi. Aceasta stabilete valorile - 8 valori
21
diIerite de la 1 cent pn la 2 euro - i speciIicatiile tehnice ale monedelor euro (diametru,
grosime, greutate, Iorm, culoare, compozitie.). Aceste speciIicatii au Iost usor
mbunttite ca rezultat al dezvoltrilor tehnice impuse prin Hotrrea 423/1999 din 22
Iebruarie 1999, prin care se schimb grosimea i greutatea monedelor de 50 de centi i
marginile monedelor de 10 si 50 de centi.
SEBC (Sistemul European al Bncilor Centrale) Iunctioneaz din prima zi a etapei a III-a
i este compus din bncile centrale ale tuturor statelor membre i din BCE
1
. SEBC e
administrat prin organele de decizie ale Bancii Centrale Europene, respectiv Consiliul
guvernatorilor si Directoratul. Ultimul este constituit din presedinte , vicepresedinte si alti
patru membri recunoscuti prin competentele lor in domeniu monetar si numiti de seIii de
stat sau de guvern ai tarilor participante. Consiliul guvernatorilor cuprinde membrii
Directoratului si guvernatorii bancilor centrale ai tarilor membre.SEBC mai cuprinde si un
al treilea organism, Cnsiliul general, care reuneste guvernatorii bancii centrale, are Iunctii
mai limitate si care va Ii desIiintat in momentul in care toate toate tarile UE vor intra in
UEM. n perioada de tranzitie, timp n care membrii UE nu ader nc la UME, alt
consiliu al BCE era temporar ales, Consiliul General al BCE.
3anca Central E$r!pean
Banca Central European (BCE) a Iost nIiintat n 1998. Sediul bncii este la FrankIurt
(Germania). Misiunea bncii este s administreze moneda euro monedaunic a UE i s
pstreze stabilitatea preturilor pentru cele peste dou treimi din cettenii UE care utilizeaz
moneda euro. BCE este responsabil i pentru crearea i implementarea politicii monetare
n zona euro.
Pentru a-i ndeplini rolul, BCE colaboreaz cu Sistemul European al Bncilor Centrale
(SEBC), din care Iac parte toate cele 27 de state membre ale UE.Cu toate acestea, doar 16
dintre ele au adoptat pn n prezent moneda euro, Iormnd mpreun zona euro. Bncile
centrale nationale ale acestor tri i Banca Central European alctuiesc aa-numitul
Eurosistem.
1
Gnos C., L'Euro monnaie pour l'an 2000, Editions Management Societe , Paris, p.73-79.
22
BCE i desIoar activitatea n conditii de independent total. BCE, bncile centrale
nationale ale SEBC sau alt membru al organismelor lor de decizie nu pot solicita sau primi
instructiuni de la niciun alt organism. Institutiile UE i guvernele statelor membre UE
trebuie s respecte acest principiu i au obligatia de a nu ncerca s inIluenteze BCE sau
bncile centrale europene.
Jean-Claude Trichet a Iost numit preedinte al BCE n noiembrie 2003.
Una dintre atributiile principale ale BCE este de a mentine stabilitatea preturilor n zona
euro, astIel nct puterea de cumprare s nu Iie erodat de inIlatie. BCE are ca obiectiv s
asigure o cretere anual a preturilor de consum mai mic, dar aproape egal cu 2 pe
termen mediu.
Pentru a Iace acest lucru, BCE stabilete praguri pentru ratele dobnzilor n urma analizei
evolutiilor economice i monetare. Banca mrete ratele dobnzilor dac dorete s
controleze inIlatia i le reduce n cazul n care consider c riscul de inIlatie este limitat.
Activitatea bncii este organizat prin:
-Comitetul Executiv
Comitetul este alctuit din preedintele BCE, vicepreedintele i alti patru membri, toti
Iiind numiti de comun acord de ctre preedintii sau prim-minitrii trilor din zona euro.
Membrii Comitetului Executiv sunt numiti pentru un mandat de opt ani care nu poate Ii
rennoit.
Comitetul Executiv al BCE este responsabil pentru aplicarea politicii monetare stabilite de
Consiliul Guvernatorilor (a se vedea n continuare) i pentru transmiterea instructiunilor
ctre bncile centrale nationale. De asemenea, Comitetul pregtete reuniunile Consiliului
Guvernatorilor i este responsabil de administrarea activittilor zilnice ale BCE.
-Consiliul Guvernatorilor
Consiliul Guvernatorilor este organul de decizie la cel mai nalt nivel din cadrul Bncii
Centrale Europene. Acesta este alctuit din cei ase membri ai Comitetului Executiv i
guvernatorii bncilor centrale din zona euro. Consiliul este condus de preedintele BCE.
Misiunea Iundamental a acestui Consiliu este s deIineasc politica monetar a zonei euro
i, n special, s Iixeze ratele dobnzilor pentru bncile comerciale care doresc s
mprumute Ionduri de la BCE.
-Consiliul General
23
Consiliul General este alctuit din preedintele i vicepreedintele BCE i guvernatorii
bncilor centrale nationale din toate cele 27 de state membre UE. Consiliul General
contribuie la activitatea consultativ i de coordonare a BCE i contribuie la pregtirile n
vederea extinderii zonei euro
Pentru a Iace acest lucru, BCE stabilete praguri pentru ratele dobnzilor n urma analizei
evolutiilor economice i monetare. Banca mrete ratele dobnzilor dac dorete s
controleze inIlatia i le reduce n cazul n care consider c riscul de inIlatie este limitat.
O)li,atiile si in'epen'enta 3CE.
Banca Central European este cea mai nou institutie a Uniunii Europene i reprezint
pilonul central al Uniunii Economice i Monetare. A Iost nIiintat oIicial la data de
1.06.1998. mpreun cu bncile centrale ale celor 17 state membre UE, BCE Iace parte din
Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC), al crui tel principal este mentinerea
stabilittii preturilor. Principalele sarcini ale BCE includ deIinirea i punerea n practic a
politicii monetare pentru zona Euro, realizarea de tranzactii internationale n devize,
pstrarea i administrarea rezervelor valutare ale statelor membre. Trebuie s promoveze
utilizarea eIicient a sistemelor de plat i s contribuie la activitatea autorittilor nationale
cu atributii n supervizarea institutiilor de creditare i n asigurarea stabilittii sistemului
Iinanciar. Bncile centrale din statele neparticipante la zona Euro au un statut special ce le
permite a avea o politic monetar national, Ir a avea dreptul de a se implica n deciziile
de politic monetar comunitar sau punerea lor n practic pentru zona Euro.
Banca Central European (BCE) i bncile centrale nationale snt pe deplin
independente Iat de institutiile politice i private ale statelor membre, precum i Iat de
cele comunitare. BCE raporteaz Consiliului European i Parlamentului European despre
activittile sale. Parlamentul poate chiar s invite membri ai Comitetului Executiv s dea
explicatii asupra deciziilor de politic monetar ale BCE.
Principalele sarcini ale BCE includ:
deIinirea i punerea n practic a politicii monetare pentru zona Euro,
realizarea de tranzactii internationale n devize,
pstrarea i administrarea rezervelor valutare ale statelor membre
promovarea utilizrii eIiciente a sistemelor de plat
24
cooperarea cu autorittile nationale cu atributii n supervizarea institutiilor de creditare i n
asigurarea stabilittii sistemului Iinanciar
ConIorm propunerilor raportului Delors, Tratatul de la Maastricht prevedea instaurarea
unui Sistem european al bncilor centrale i a unei Bnci centrale europene. Aceast creare
institutional rspunde imposibilittii evidente de ncredintare a responsabilittilor n
materie monetar institutiilor care au, n principiu, sarcini executive n ordinea juridic
comunitar, adic a Comisiei i a Consiliului i acest lucru datorit autonomiei
recunoaterii entittii responsabile cu politica monetar.
Aceast realitate Iusese deja recunoscut o dat cu crearea Fondului european de cooperare
monetar (FECOM), cu personalitate juridic. n plus, contrar situatiei SUA, cnd n
1913 a Iost hotrt nIiintarea unui Sistem Iederal de rezerve, bncile centrale nationale
existau n SEBC cu traditiile responsabilittile lor. Trebuia s se tin cont de aceast
realitate n organizarea SEBC i n conIerirea acestui sistem a unei naturi Iederale i a unui
regim descentralizat.
De asemenea, era necesar deIinirea raporturilor SEBC i BCE cu institutiile politice ale
Uniunii n scopul asigurrii unei anumite responsabilitti a sistemului, Ir a i se aIecta
independenta.
BCE reprezinta cea mai inalta autoritate monetara din zona euro. La Iel ca Rezerva
Federala in SUA, la Iel ca Banca Japoniei sau Bundesbank in Germania, Banca Centrala
Europeana sete emitentul si paznicul constitutional al euro. Activitatea ei centrala consta in
stabilirea ratelor critice pe termen scurt ale dobanzilor, care stabilesc in mod indirect ritmul
cresterii economice.In calitate de creator al politicii monetare in zona euro, BCE este
unicul si cel mai important determinant al stabilitatii si succesului Iinal al euro.
Inaite de introducerea euro, 11 banci centrale nationale diIerite au Iormulat politica
monetara in zona euro.Fiecare institutie, de la Bundesbank in Germania, pama la Banca
Centrala a Irlandei, stabileau independent ratele nationale ale dobanzilor, desi colaborarea
oIiciala si neoIiciala exista la mai multe niveluri.
Consiliul de Guvernare al BCE are ca principale obligatii:
- s Iormuleze, n timp ce Biroul Executiv implementeaz, politici monetare pentru statele
membre participante viznd obiectivele principale i stabilitatea preturilor. n literatura de
25
specialitate, o distinctie este de obicei Icut ntre obiectivul stabilittii preturilor i cel al
inIlatiei zero. Obiectivul neoIicial al Bundesbank e deIinit ca o rat de reIerint a inIlatiei
mai mic sau egal cu 2. IME deIinete stabilitatea preturilor ca obtinerea unei rate a
inIlatiei care nu inIluienteaz deciziile de economisire sau investitii ale agentilor
economici;
-s publice sau s autorizeze emisiunea de bancnote n cadrul UME de ctre bncile
centrale nationale;
-s promoveze cursivitatea operatiunilor n cadrul sistemului de plti;
-s gestioneze i s detin rezerve n valut oIiciale ale statelor participante, precum i -s
divizeze operatiunile cu valute ale UME.
Politica valutar a UME n ceea ce privete monedele celor ce nu Iac parte din UME, dar
Iac parte din UE, ca i monedele din aIara UE rmne n responsabilitatea Consiliului
ECOFIN a lua decizii precise relativ la politica de supraveghere a institutiilor de credit.
De asemenea Iiecare guvern national detine supervizare preventiv a institutiilor de credit,
BCE poate da consiliului, actionnd n unanimitate pe baza unei propuneri a comisiei i
dup ce a primit ncuviintarea Parlamentului European, sarcini precise privind politica
relativ la supravegherea a institutiilor de credit.
Politici ale cursului de schimb n UME
Noul sistem propus legat de EURO i monedele trilor membre neparticipante va avea
urmtoarele caracteristici:
noul ERM(Mecanismul ratelor de schimb) se va baza pe cursuri oIiciale, cu limite de
Iluctuatie, ale monedelor non-participantilor vis-a-vis de EURO. O band de Iluctuatie
standard va Ii stabilit pentru aceste monede n jurul cursurilor oIiciale;
ERM2 poate include un ERM 'multi-speed pentru monedele ce nu apartin UM.
Monedelor statelor care sunt aproape de a ndeplini cursul n benzi relativ nguste Iat de
EURO;
n general cursurile oIiciale i benzile ERM2 vor Ii stabilite numai Iat de EURO:
aceasta implic Iaptul c banda ratei implicit de schimb deIinit ntre dou monede
externe va Ii de dou ori mai larg dect banda ratei de schimb dintre dou monede deIinite
prin EURO;
26
ERM2 va Ii asimetric, nsemnnd c politica ajustrilor pentru stabilizarea monedelor va
Ii predominat initial de ieiri, astIel nct s nu inIluenteze obiectivele politicii monetare
ale monedei comune;
Consiliul General al BCE va Ii responsabil pentru administrarea noilor Ionduri
multilaterale constituite n vederea interventiilor necesare ERM2;
n ideea de a asigura stabilitatea cursului de schimb dintre EURO i moneda Iiecrui stat
membru ce nu Iace parte din UM, procesul i procedurile de convergent se vor ntlni.
Acest considerent poate Ii ndeplinit obtinnd angajamente politice la un grad mai nalt din
partea statelor membre n ceea ce privete implementarea programelor respective i prin
accentuarea recomandrilor speciIice trilor n contextul politicilor economice clare
adoptate de Consiliu.
Banca European de Investitii (BEI) a Iost nIiintat n 1958 prin Tratatul de la Roma.
Rolul principal al bncii este de a mprumuta Ionduri pentru proiectele de interes european,
precum cile de comunicatie rutier i Ieroviar, aeroporturile sau programele de mediu.
Banca Iinanteaz, de asemenea, investitiile ntreprinderilor mici n UE i dezvoltarea
economic din trile candidate i trile n curs de dezvoltare. Priorittile bncii la nivelul
UE sunt de a sustine
-coeziunea i convergenta;
-ntreprinderile mici i mijlocii;
-durabilitatea mediului;
-inovatia,
-dezvoltarea retelelor de transport transeuropene i
-sursele de energie durabile, competitive i sigure.
Philippe Maystadt a Iost ales preedinte al BEI n ianuarie 2000 BEI este o institutie
nonproIit, care se autoIinanteaz i este independent de bugetul UE. Banca este Iinantat
prin mprumuturi pe pietele de capital. Actionarii bncii statele membre ale Uniunii
Europene subscriu colectiv la capitalul bncii, iar contributia Iiecrei tri reIlect puterea
economic a acesteia n Uniune.
Prin sustinerea statelor membre, BEI beneIiciaz de cel mai bun rating de credit (AAA) de
pe pietele de capital, de unde poate ridica sume Ioarte mari de capital n conditii Ioarte
27
avantajoase. La rndul ei, banca poate s investeasc n proiecte de interes public pentru
care nu s-ar putea gsi Ionduri din alte surse sau pentru care ar trebui eIectuate
mprumuturi costisitoare.
-Proiectele n care banca investete sunt selectate atent.
-n exteriorul UE, BEI sustine politicile UE de dezvoltare i cooperare n trile
candidate i potential candidate, n trile din regiunea Mrii Mediterane i din estul
Europei (inclusiv Rusia) care se ncadreaz n sIera politicii de vecintate a UE, i n trile
din AIrica, Caraibe, PaciIic, Asia i America Latin.
-n Iinal, BEI este actionarul majoritar al Fondului European de I nvestitii , alturi de
care Iormeaz Grupul BEI.
-BEI este o institutie autonom. Banca adopt deciziile de mprumut i de creditare
pe baza punctelor Iorte ale Iiecrui proiect i a oportunittilor oIerite de pietele Iinanciare.
n Iiecare an, banca prezint un raport cu privire la toate activittile sale.
-BEI coopereaz cu institutiile UE. De exemplu, reprezentantii si particip n
comitetele Parlamentului European, iar Preedintele BEI particip la reuniunile Consiliului
atunci cnd se ntlnesc minitrii economiei i Iinantelor din statele membre UE.
-Deciziile bncii sunt adoptate de urmtoarele organisme.
-Consiliul Guvernatorilor este alctuit din minitri (n mod normal, minitrii de
Iinante) din toate statele membre. Acesta deIinete politica general de mprumuturi a
bncii, aprob bilantul contabil i raportul anual, autorizeaz banca s Iinanteze proiecte n
exteriorul UE i ia hotrri cu privire la creterile de capital.
-Consiliul Director aprob operatiunile de creditare i de mprumut i se asigur c
BEI este administrat corespunztor. Consiliul este alctuit din 28 de directori unul
nominalizat de Iiecare stat membru UE i unul nominalizat de Comisia European.
Comitetul Administrativ este organul executiv permanent al bncii. Acesta
administreaz activittile zilnice ale BEI i are nou membri.

28
CAPI&OLUL III
Avanta6e i 'ezavanta6e ale EURO
Euro reprezinta cel mai bun candidat pentru rolul de moneda unica, neputnd Ii inlocuita
cu nici o alta moneda oricare ar Ii tentatia pe termen scurt Jacques Delors
Moneda euro va Ii, mai ales, un concurent credibil pentru dolar pe piata monetara.
-. Avanta6ele E$r!
"Euro reprezint cel mai bun candidat pentru rolul de moned unic, neputnd Ii inlocuit
cu nici o alta moned oricare ar Ii tentatia pe termen scurt" - Jacques Delors
Moneda euro este, mai ales, un concurent credibil pentru dolar pe piata monetar. Crearea
de euro ar putea s accelereze micarea de basculare a dolarului ctre euro, dar pe termen
lung i gradual. Deja de aproape 2 ani dup lansarea sa, euro a devenit a doua moneda cea
mai utilizat dup dolar i naintea yenului. Aceast situatie reIlect motenirea vechilor
monede nationale ale trilor din zona euro, care au Iost nlocuite de euro i rezult i din
ponderea economic a Eurolandului n economia mondial.
Discutiile create o dat cu trecerea la moneda unic au avut n centrul lor problema
lichidittii.S-a discutat mult despre impactul UEM asupra lichidittii. S-au diIerentiat n
acest sens 6 Iactori:
-eIectul eIicientei euro;
-nivelul multiplicatorului banilor;
-rezervele suplimentare;
29
-implicarea "privilegiului exorbitant" al euro de a deveni rezerv monetar;
-cererea extern de euro;
-trecerea de la dolar la euro.
Primele 4 sunt eIecte inIlationiste, iar ultimele dou au caracter deIlationist.
Un eIect eIicient, de tipul "unul pentru toti", va Ii neprevzut, genernd o cretere
asemntoare n oIerta de bani europeni, cu eIecte inIlationiste proportionale. Aceasta
pentru c lichiditatea monedei unice este mai mare dect lichiditatea unora dintre monedele
nationale. Cnd 500 de miliarde de euro n moned national vor Ii nlocuite cu 500 de
miliarde de euro, lichiditatea european va crete ca i cnd acolo s-a produs o cretere
brusc n oIerta european de bani.
Un eIect similar va Ii experimentat pe piata obligatiunilor. Ca toate bunurile, obligatiunile
au o anumit dimensiune a lichidittii. Lichiditatea este msurat cu uurinta cu care un
bun poate Ii transIerat n bani Ir pierderi. Obligatiunile cu o piat de mari dimensiuni
sunt mai lichide dect cele cu o piat mica. Lichiditatea n UE va Ii rezolvat prin
adoptarea unei singure monede.
O problem de coordonare poate aprea datorit diIerentelor proportiei de rezerv legal
sau practica existent n diIerite tri membre. Problema serioas este crearea suplinitorilor
euro. Datorit nlocuirii monedelor nationale prin transIerarea de euro la BCE, Iiecare tar
este stimulat s-i minimizeze nevoia de euro. Acest stimulent exista, cu toate c este
slbit de redistribuirile proIiturilor sale la bncile centrale nationale.
Dac una sau mai multe bnci centrale nationale creeaza Iacilitti de ultim surs de
mprumut, care impiedic bncile s depoziteze euro, un stimulent pentru bncile centrale
nationale de a Iace asta poate Ii eliminat de reglementarea prin care veniturile bneti sunt
destinate costului general i apoi alocate bncilor centrale nationale n proportia participrii
lor la BCE.
Ramn oportunittile pentru sectorul privat sau ca o echip guvernamental s
ndeplineasc Iunctiile pe care le-au avut anterior bncile centrale nationale.
CoeIicientul rezervelor ban pe ban n trile UE, i reciproc multiplicatorul banilor, a sczut
nc de la nceputul anilor 1990.
Acest coeIicient i creterea multiplicatorului banilor se pot accentua o dat cu
introducerea euro. Exist, totui o nesigurant considerabil n legatur cu multiplicatorul
30
banilor, care apare datorit Iaptului c exist diIeriti multiplicatori n Iiecare tar.
UE este n prezent o multime de sisteme monetare nationale care au caractere diIerite. O
msur a diIerentierii structurii nationale este raportul dintre rezervele de bani i surs,
masa monetar n sens larg (M2) Cu exeptia Luxemburgului i Germaniei, rezervele sunt
diIerite radical, de la 3,6 n Marea Britanie la 16,2 Spania. Aceasta nseamn c
valoarea multiplicatorului banilor va tinde s creasc sau s descreasc mpreun cu
surplusurile din balanta de plti datorate rezervelor sczute ori ridicate ale trilor. Scderea
valorii raporturilor dintre rezervele nationale i M2 reprezint un Iactor important: un
multiplicator variabil al banilor va Ii riscant n perioada de tranzitie, cnd sistemul bancar
i raporturile dintre rezerva i masa monetar nu sunt armonizate.
Rezervele rezultate din Iondurile comunittii ndreapt atentia asupra eIectului lichidittii
din centralizarea rezervelor nationale. Rezervele pot Ii imprtite n trei tipuri:
-valuta detinut n monedele UE, ECU, rezervele FMI i DST;
-valuta detinut n monedele non-europeane;
-aur.
Prima categorie de bunuri poate Ii detinut i rezolvat de BCE. Aceasta va obtine o
valoare echivalent de peste 50 miliarde de euro. Contributia Iiecrui stat membru va Ii
Iixat n coeIicientul conIorm prtilor detinute la capitalul BCE.
Nevoia de rezerve n Europa va Ii mai mic din dou motive:
o dat cu Iormarea UME deIicitele inter-unionale i surplusurile vor Ii mai reduse, iar
nevoile de rezerve pentru uniune, n totalitate, vor Ii considerabil mai mici dect suma
nevoilor de rezerve pentru membri individuali. Daca rezervele externe, in principal dolari,
erau la un nivel nepotrivit inainte de uniune, ele vor Ii excesive dupa uniune. La Iel se va
intmpla i cu rezervele de aur, pe care tarile UE se bazeaza pentru aproape o jumatate din
stocurile monetare mondiale, cu toate ca aici rezervele de aur pot combate partial
slabiciunile create de absenta unui centru statal puternic. "Orice actiune de a dispune de
aceste rezerve, considerate excesive, va aIecta stabilitatea cursului de schimb", aduce drept
argument Mundell. pe termen lung, nevoia de rezerve de valute va scadea drastic o data ce
euro va Ii lansat cu succes. Euro va dezvolta atunci o rezev monetar optional pentru mai
multe tri. Rezervele monetare au nevoie mult mai mica de astIel de moned, n special
dac exist ncredere n politica monetar, deoarece moneda lor este lichid din punct de
31
vedere international. Rezervele de valut nu vor Ii excesive. Aceasta, deoarece euro va
deveni moneda international des Iolosit, dnd euro privilegiul de a avea un deIicit Iar
"lacrimi". Rezervele mondiale ale trilor au constrngeri n Iine asupra balantei de plti,
permitnd acumularea de euro mai degrab dect utilizarea aurului i bunurilor straine de
schimb. Importanta acestui Iactor poate Ii uor diminuat prin existenta unor detineri mici
n rezerva central SUA, cea mai mare din lume i cel mai mare exportator. Ct de mare va
Ii cererea international de euro? Raspunsul se bazeaz pe presupunerea c cererea de
rezerve monetare crete ca un tot.
Valoarea mondial a PIB este ntotdeauna subiectul erorii datorit Iactorilor ce rezult din
msurarea imperIect i instabilitatea cursului de schimb. Totui se presupune ca PIB va
crete cu 6 pe an peste urmatorii 10 ani. n acest caz PIB se va dubla n 12 ani, 1998-
2010 proportionat ntre SUA, UE i restul lumii.
O moneda unic european permite n primul rnd s surmonteze Iragmentarea actual a
pietei interne i deci s-i ntreasca pozitia Iat de concurenta intenational. Moneda unic
asigur o mai mare transparent a costurilor i preturilor, care devin comparabile n toat
comunitatea, dnd un nou impuls concurentei.
Pe de alt parte moneda unic are avantaje pentru voiajori, turiti sau oameni de aIaceri
deoarece nu suport costurile de tranzactie pe care le Iac de Iiecare dat, schimbul de
devize. Se tie c un cettean care viziteaz un stat membru UE i schimb moneda de
Iiecare data, pierde circa 45 din valoarea banilor si, din cauza costurilor de tranzactie
sau schimburilor de devize repetate.
n Iine, o moned comun economic pentru ntreprindere presupune cheltuieli de
acoperire a riscului de schimb, cheltuieli care se Iceau n prezent pentru a se proteja de
Iluctuatiile monetare; ntreprinderile ce realizeaz tranzactii comerciale n mai multe state
membre pot nltura astIel costurile administrative legate de schimburile de monede,
inclusiv risipa de timp. S-a mai apreciat c, atunci cnd export, micile ntreprinderi trebuie
s Iac Iat unor cheltuieli de schimb de 10 ori mai mari dect cele multinationale, care pot
opera compensri ntre vnzrile i cumprarile lor in strintate i s obtin astIel taxele
cele mai Iavorabile pentru operatiunile lor de schimb.
Avantajele euro pe scurt:
32
-disparitia riscurilor cu privire la schimburile monedei intereuropean i reducerea n
consecint a cheltuielilor aIerente tranzactiilor
-din ce n ce mai multe politici nationale au Iost nlocuite cu politici monetare BCE dup
modelul Bundesbank. Se va produce, astIel, o sporire a credibilittii, importanta pentru
consecintele sale n mentinerea sistematic a stabilittii preturilor, respectiv a capacittii de
lupt mpotriva inIlatiei.
-ridicarea euro la rangul de moned vehiculat, moned mondial, deviza-cheie care s
concureze puternic dolarul american; aparitia euro ca valut puternic i relativ stabil va
relansa Europa n competitia mondial cu SUA i Japonia prin reaezarea sIerelor de
inIluent valutar pe piata mondial
-inducerea unei mari stabilitti pe pietele Iinanciare, reducerea volatilittii, orientarea
acestor piete ctre un comportament macroeconomic al limitelor strmte ale deIicitului
bugetar
-reunirea n euro a trei dintre cele mai importante valute ca volum al Iluxurilor Iinanciare
creeaz premisele creterii numrului trilor aIlate pe orbita economic european
-intrarea euro n jocul valutar creeaz conditiile atenurii diIerentelor considerabile dintre
imaginea reIlectat de cursurile valutare i datele economice Iundamentale, diIerente care
pot duce la declanarea unor crize Iinanciare i comerciale de amploare
-eliminarea ineIicientei politicilor monetare nationale necoordonate
-expansiunea pietelor Iinanciare - companiile au la ndemn Iacilitti de Iinantare mai
mari, orientndu-i proIiturile spre actionariat, stabilirea monedei unice Iiind de natur s
atrag o serie de Iluxuri investitionale semniIicative
-reducerea costurilor de tranzactie
-Iunctionarea optim a Pietei Comune: este evident c marea piat european ar Ii aIectat
de riscurile valutare implicate de instabilitatea cursurilor de schimb; cea mai bun garantie
mpotriva instabilittii cursurilor de schimb valutar este nsi disparitia monedelor
europene i nlocuirea acestora cu moneda unic
-stabilitatea preturilor, ca urmare a uniIormizrii conditiilor monetare
-stimularea comertului i a productiei, pe de o parte prin eliminarea costurilor legate de
utilizarea unor monede diIerite, iar pe de alt parte, prin eliminarea costurilor implicate de
asigurarea riscurilor valutare
33
-disparitia decalajelor ntre gradul de dezvoltare economic a diverselor tri participante
-eliminarea restrictiilor exercitate de situatia balantei de plti, aa cum se maniIest acestea
n mod clasic: presiune asupra cursurilor de schimb i evaluarea rezervelor valutare; ori
tocmai aceste restrictii sunt cele care mpiedic creterea economic mai rapid a unor
regiuni, cretere necesar pentru alinierea la nivel comunitar a veniturilor Iormate n
regiunile respective.
1. Dezavanta6ele E$r!
Cel mai des invocat inconvenient al Uniunii Monetare este pierderea suveranittii
nationale. TranIerul la nivel comunitar al unor componente nationale de ordin monetar i
Iiscal ar implica Iaptul ca tri viguroase i stabile s accepte lurile de decizii ale altor tri,
uneori mai slabe i mai lipsite de rezistent pe planul luptei mpotriva inIlatiei.
De alt parte, tri cu economii mai putin prospere ar pierde urma recurgerii la devalorizare
i care le permite temporar s-i amelioreze competitivitatea economiei lor. EIicienta
recurgerii la devalorizare este totui Irecvent contestat, cci ea are un impact inIlationist
imediat, datorit scumpirii importurilor i pentru c ea constituie o solutie Iacil eludnd
adevarate probleme. Succesele la export depind astzi din ce n ce mai mult de o serie de
Iactori cum sunt: gradul de tehnologizare, calitatea service-ului, asupra crora o
devalorizare mare nu are dect eIecte reduse, pentru c ele se limiteaz la o simpl ajustare
de preturi.
Odata cu instituirea UEM, riscul de ocuri asimilate poate, n mod paradoxal, s creasc
datorit tendintei de specializare. Cursul de schimb ne mai constituind un mijloc de
adaptare, ajustarea risc s se bazeze pe Ilexibilitatea salariilor. Dac acestea sunt rigide,
somajul nu va putea dect s se agraveze, crete probabilitatea migratiilor. De Iapt, n
privinta pietei muncii, Ilexibilitatea salariului real i mobilitatea geograIic conduc la acest
rezultat. Dac apare somajul local, acesta poate Ii absorbit Iie prin scderea salariului, Iie
prin migratii.
Un dezavantaj al uniunii monetare este deci ca prin pierderea cursurilor de schimb Ilexibile
se elimin i un mecanism de ajustare pentru compensarea modiIicrilor i translatrii
cererilor ntre produsele a dou tri, care pot conduce la probleme n ocuparea Iortei de
munc. Mecanismele de ajustare se reIer la Iaptul c prin ieItinirea monedei trii cu cerere
34
n scdere, produsele acesteia devin mai ieItine i astIel se realizeaz un nou proces de
cretere a cereri i a ocuprii Iortei de munc n tara respectiv. n tara cu cerere n cretere
se va ntmpla procesul contrar.
Se consider c n Europa integrarea pietelor muncii va Ii mult mai lent dect cea a
pietelor de capital, bunuri i servicii. Chiar i n SUA, unitatea monetar nu este suIicient
pentru asigurarea omogenittii ratelor de cretere. Anumite state cunosc perioade lungi de
cretere pronuntat, altele au n mod durabil rate de cretere mult sub media national.
Evolutia locurilor de munc este Ioarte ridicat de la un stat la altul, n special pentru c
integrarea accentueaz diviziunea muncii i astIel Iavorizeaz specializarea ingust a
statelor, pe industrie i pe produs. Acestea sunt aIectate de Iluctuatile speciIice datorate
modiIicrii cererii de bunuri n a cror producere s-au specializat. Flexibilitatea salariilor,
att de laudat n SUA, apare insuIicient pentru restabilirea competitivittii i pstrarea
locurilor de munc. Numai mobilitatea Iortei de munc permite reducerea deIicitelor
regionale ale ratelor omajului. Dar tinnd cont de diversitatea domeniilor, de traditiile
culturale i sociale ce caracterizeaz Europa, mobilitatea ntre trile europene este i va Ii
mult mai sczut dect n SUA i chiar presupunem c mobilitatea interstatal se
accentueaz, cine ar accepta ca integrarea european s se soldeze prin declinul anumitor
tri i creterea n putere a altora.
Un Iactor neIavorabil este puterea dolarului. Uniunea Monetar poate Ii vazut ca o reactie
mpotriva senioriajului ori a taxelor monetare.
Alte dezavantaje pe scurt:
-costuri ridicate ale conversiei - spre exemplu costurile implementate la toate nivelele
sistemelor inIormatice capabile s execute prompt tranzactiile n euro i s realizeze
automat conversia monedelor nationale europene n euro
-centralizarea puterii - euro pare a Ii un nou pretext pentru centralizarea puterii, a
diIerentelor prerogative la nivel comunitar; ceea ce conduce la alterarea suveranittii
nationale a statelor membre cu toate consecintele care decurg de aici
-viata politic exacerbat, care a nsotit procesul de creare a Uniunii Monetare ignornd de
multe ori realittile economice; o astIel de situatie, n conditiile unei recesiuni economice
serioase poate avea repercursiuni serioase asupra UEM
-absenta unor organisme de control n materie de politic monetar i Iiscal. Relevanta n
35
acest sens este absenta unei trezorerii europene care s preia datoriile statelor membre.
Crearea unui astIel de organism ar nsemna o i mai mare diminuare a suveranittii
nationale
-amenintarea deIlationist. Respectarea planului BCE i al Comisiei de realizare n spatiul
euro a unei inIlatii reduse s-ar putea produce dac acest proces este "scpat" de sub control,
un oc deIlationist puternic cu eIecte negative resimtite deplin pe piata muncii
-lipsa de coerent i de instrumente a monedei euro de a Iace Iat unor situatii de criz.
Autorittile comunitare par a Ii luat prea putin n calcul modalittile de gestionare n cadrul
UEM al unor situatii de criz de natur Iinanciar sau ale economiei reale. n cadrul unor
crize severe s-ar putea ca anumite tri s ias din sistem, situatie pentru care, de asemenea
nu sunt prevzute nici un Iel de proceduri.
36
CAPI&OLUL I%.
-.R!l$l EURO pe plan interna*i!nal
Dup cderea sistemului de la Bretton Woods n 1971, dolarul american a Iost contestat n
rolul su de moned international n mai multe rnduri. Aceasta s-a ntmplat, n
particular, n perioadele de extrem slbiciune a monedei americane, aa cum a Iost la
sIritul anilor `70. Cu toate acestea, nici o alt moned national nu a Iost n msur de a
deveni o veritabil concurent pentru dolarul SUA. Punerea n circulatie a EURO este de
natur s modiIice aceast situatie.
Euro este o moned emis de o entitate care, chiar dac perimetrul su a Iost la nceput mai
restrns (11 tri initial), are un PIB superior celui al Japoniei i comparabil cu cel al SUA.
n plus, deja UE este prima putere comercial mondial. Drept urmare, euro a devenit un
adevrat concurent al dolarului n calitate de moned international.
Orice moned ndeplinete, n principal, trei Iunctii:
-de unitate de calcul,
-de unitate de rezerv de valoare
-de mijloc de plat i intermediar al schimburilor.
O veritabil moned international trebuie s ndeplineasc, la Iel de bine, toate aceste
Iunctii, att n sIera speciIic a operatiunilor monetare oIiciale, ct i n sIera activittilor
cu caracter privat.
n cadrul Iunctiilor cu caracter oIicial, avnd calitatea de unitate de calcul, euro servete ca
37
element de raportare n cadrul regimului cu rate de schimb Iixe sau semiIixe. Privit ca
rezerv de valoare, moneda euro este detinut la bncile centrale ale trilor membre UE,
dar i ale trilor care nu au aderat la uniune, reprezentnd totalul sau o parte a rezervei
oIiciale. Ca mijloc de plat, este utilizat n interventiile oIiciale pe pietele schimburilor
valutare.
Cele trei Iunctii cu caracter oIicial pe care trebuie s le ndeplineasc euro au drept
particularitate Iaptul de a Ii destul de interdependente, n sensul c, ndeplinind una dintre
ele, se ndeplinesc i celelalte dou.
Ne putem atepta la Iaptul c euro nu va ctiga dect progresiv un rol semniIicativ pe
scena monetar international. Aceasta va depinde, n primul rnd, de politica pe care o vor
adopta trile partenere ale UEM. Dac acestea precum i candidatele la aderare n UE vor
Iolosi tot mai mult n tranzactiile internationale moneda euro, aceasta va deveni o moned
oIicial tot mai important. Dac unele tri asiatice ale cror monede nu sunt legate de yen
vor preIera s utilizeze euro n pltile internationale, pozitia dominant a dolarului ar putea
Ii pus n cauz, dei este greu de Iormulat un pronostic mai precis n acest domeniu.
n cadrul operatiunilor cu caracter privat, ndeplinind Iunctia de unitate de calcul, moneda
unic european servete la Iacturarea schimburilor comerciale internationale. n calitate de
rezerv de valoare, euro servete drept element de exprimare a activelor bancare i
Iinanciare internationale (precum eurocreditele, euroobligatiunile, euroactiunile etc.).
ndeplinind Iunctia de mijloc de plat, acesta este utilizat n reglementarea tranzactiilor
comerciale internationale. De asemenea, servete i ca instrument de intermediere ntre
monede terte pe pietele interbancare n devize.
Perspectivele ce se deschid pentru euro pot Ii considerate promittoare, dac avem n
vedere Iaptul c ntr-un viitor apropiat, piata activelor exprimate n euro (depozite bancare,
titluri, produse derivate etc.) va Ii una dintre cele mai atractive din lume. Acestea vor
depinde de o serie de calitti ale pietelor respective, dintre care amintim proIunzimea,
lichiditatea i stabilitatea. Se sper c euro va beneIicia rapid de aceste calitti, avnd n
vedere dimensiunea UEM i nivelul de dezvoltare atins de pietel bancare i Iinanciare n
trile membre. Urmrirea de ctre detintori de active Iinanciare a unei anumite
diversiIicri a acestora va Iace ca dolarul i euro s coexiste Ir ca una dintre monede s ia
locul celeilalte.
38
1.In"l$en*ele e$r! as$pra c!paniil!r 'in E$r!pa Centrala i 'e Est
Foarte multe companii mari vest-europene lucreaz cu EURO ca s-i atrag proIitul de pe
urma introducerii EURO ct mai curnd posibil. Acestea i ncurajeaz partenerii de
aIaceri att din zona EURO ct i din aIara ei s Ioloseasc moneda unic. n acest Iel
EURO va juca un rol din ce n ce mai important n relatiile de aIaceri care implic
companii din aIara Uniunii Economice i Monetare.
Prin urmare, EURO va aIecta n mod direct companiile din trile central i est europene, n
momentul n care partenerii lor de aIaceri din zona EURO vor ncepe s Ioloseasc moneda
unic.
Un numr din ce n ce mai mare de astIel de companii cunosc paii pregtitori privind
adoptarea EURO: adaptarea soItware-ului pentru aplicarea corect a regulilor de conversie
i rotunjire, ndeplinirea conditiilor legale. De asemenea bncile se conIrunt din ce n ce
mai mult cu cereri de servicii bancare eIectuate n EURO.
Companiile central i est europene se conIrunt, n legatur cu adoptarea monedei EURO,
cu probleme mai putin complexe dect cele din zona monedei unice.
AstIel acestea vor initia un proces de pregtire Iormat din dou etape dac au relatii de
aIaceri cu zona EURO.
Prima etap va Ii aceea de a raspunde cererii partenerilor de aIaceri din vestul Europei de a
lucra cu EURO ( mai multe pregtiri vor Ii necesare dac trile respective ader la Uniunea
Economic i Monetar)
A doua etap const n Iolosirea eIectiv a monedei EURO. De asemenea, vor putea
beneIicia de experienta companiilor care au trecut cu succes la noua moned.
Companiile situate n trile central i est europene au deja experient n Iolosirea valutei
cerute de partenerii strini. Populatia din aceste tri i pstreaz o mare parte a
economiilor n moned strin ca mijloc de protectie mpotriva inIlatiei. De asemenea,
bncile sunt mai obinuite s Ioloseasc valut decat cele din trile Uniunii Europene.
Toate acestea creaz o baz mai bun pentru intelegerea EURO. Cu toate c legislatia
Iiecreia dintre aceste tri presupune ca plata bunurilor s se Iac n moneda local nu este
neobinuit s se Iac concordanta preturilor locale cu valuta extern. Renta este cotat
adeseori n valut iar plata se Iace n echivalent monetar local. Multe companii i coteaz
39
preturile n valut i adapteaz preturile n moneda locala n Iunctie de rata de schimb.
Totui va aprea o problem pentru companiile din trile central i est europene: deoarece
companiile din Uniunea European vor Ii n pozitia unic de a se obinui cu un nou mediu
concurential. n acelai timp prin activitti cum ar Ii marketing-ul international, strategii de
vanzri, cooperri, uniuni, se implic n crearea acestui nou mediu competitional. Acest
proces de reorientare strategic i de restructurare a pietei va crea o asimetrie ntre
companiile Uniunii Economice i Monetare i cele din aIara ei.
Companiile din trile central i est europene se conIrunt cu EURO n trei situatii posibile:
companii care sunt partial (total) detinute sau n cooperri Ioarte stranse cu parteneri din
Uniunea Economic i Monetar. Acestea vor adopta strategia de schimbare potrivit
planului partenerului i proIitnd de pe urma experientei acestuia.
Companii orientate spre export i care s-au conIruntat cu problemele tehnice ale
introducerii EURO i au Iolosit EURO n serviciile bancare. Acestea vor Iolosi EURO n
momentul n care clientii lor o cer sau cnd concurenta adopt EURO.
Companii care nu au legturi strnse de aIaceri cu companiile din Uniunea Economic i
Monetar. Acestea nu Iolosesc EURO n serviciile bancare ci din cazuri individuale. n
asemenea cazuri acestea trateaz EURO ca pe oricare moned strain.
Att pentru companiile Uniunii Economice i Monetare ct i pentru cele din aIara ei nu
exist o singur i Ioarte bun cale de trecere la EURO, ci eIorturile de pregtire trebuie
adaptate la individualitatea Iiecrei companii n parte. Totui companiile din trile central i
est europene trebuie s Iac o evaluare precis a :
-relatiilor internationale ale companiei
-clientilor i Iurnizorilor
-strategiilor concurentiale accesibilittii serviciilor bancare
-resurselor internationale
Zona EURO este astzi o piat cu aproape 300 de milioane de consumatori ce va ajunge la
370 de milioane dac, i cnd Danemarca, Suedia i Marea Britanie vor adopta EURO.
Lansarea EURO creaz un nou mediu competitional n Uniunea Economic i Monetar i
de aceea companiile cele mai avansate n adoptarea monedei unice, o consider mai ales o
chestiune de aIaceri.
7. Principalele e"ecte ale e$r! as$pra pietel!r 'e !)li,ati$ni .
40
Solicitarile Uniunii Europene solicita acum ca toate obligatiunile guvernamentale noi sa Iie
emise in euro . Guvernele din zona euro si-au recotat pachetele lor imense de obligatiuni
publice nerascumparate in euro , in ciuda Iaptului ca regula Uniunii Europene ' nici o
obligatie , nici o interdictie ' nu le solicita in mod obligatoriu sa procedeze astIel . Peste
noapte , euro a vindecat scindarile induse de devize pe cele 11 piete de datorii publice din
zona euro , creand in mod instantaneu pe glob o piata de active exprimate in euro .
Introducerea euro nu schimba Iaptul ca Europa nu are un emitent central in euro de genul
Trezoreriei americane , care serveste drept centru de gravitatie pentru pietele de
obligatiuni . Europa nu are un guvern central emitent de creante si , prin urmare , nu are un
echivalent al Trezoreriei din Statele Unite ale Americii .
Euro stabileste de asemenea baza pentru modiIicari semniIicative pe termen lung pe pietele
de obligatiuni din zona euro . In primul rand , pietele de obligatiuni , ca si pietele de valori
mobiliare , au tendinta sa devina mai mari si mai lichide ca niciodata pana acum .
In al doilea rand , se estimeaza ca euro va promova inovatia si modiIicarile structurale . Cel
mai important lucru este acela ca se estimeaza ca piata creantelor companiilor europene va
exploda , deoarece baza mai mare de investitori potentiali pentru orice emisiune Iace
posibile noi instrumente . Titlurile de creanta au devenit , de asemenea mai realiste ,
deoarece este acum mai usor de realizat caracteristica lor deIinitorie .
Mai mult , Pactul de stabilitate si crestere , care limiteaza deIicitele bugetare
guvernamentale la 3 procente , determina Iaptul ca multe dintre guvernele din zona euro
vor emite mai putine titluri de imprumut decat au Iacut-o in trecut .
Dac este adevrat c pietele de capital se conIrunt cu mai multe modiIicri dect n orice
alt moment din secolul XXI, atunci n nici o alt parte nu sunt mai pronuntate eIectele
dect pe pietele de obligatiuni din zona euro. Chiar i modiIicrile pe termen scurt sunt
semniIicative. Printre alte lucruri, reglementrile Uniunii Europene solicit acum ca toate
obligatiunile guvernamentale noi s Iie emise n euro. Mai mult, guvernele din zona euro
i-au recotat pachetele lor imense de obligatiuni publice nerescumprate n euro. Peste
noapte, euro a vindecat scindrile induse de devize pe cele 17 piete de datorii publice din
zona euro, crend n mod instantaneu pe glob o piat de active exprimate n euro.
Obligatiile emise de alte prti dect guvernele centrale au Iost convertite treptat n euro,
ntre anii 1999 i 2002. Acest actiune include emisiunile de datorii ale guvernelor statale
41
i locale i cele ale companiilor. Pn n anul 2002, ns, toate pltile dobnzilor i
returnrile mprumuturilor pentru obligatiunile noi i pentru cele existente, exprimate n
una din cele 17 monede nationale trebuie s Iie pltite n euro. Cel mai trziu pn la acea
dat, conversia total a pietelor de titluri de mprumut din zona euro va Ii ncheiat. Este
important s subliniem totui c majoritatea acestor recotatii publice i private se
eIectueaz Ir proceduri oIiciale, Ir ntlniri ale detintorilor de obligatiuni sau
documente de lucru. Legile Uniunii Europene aIirm c toate monedele nationale devin
simple reprezentri ale euro de la 1 ianuarie 1999, la rate de schimb Iixate n mod
irevocabil. Ca rezultat, detintorii de obligatiuni nu sunt n pozitia de a obtine sau pierde
valoare n virtutea Iaptului c se reexprim o datorie n euro i de regul sunt solicitate
proceduri speciale.
Introducerea euro nu schimb Iaptul c Europa nu are un emitent central n euro de genul
Trezoreriei americane, care servete drept centru de gravitate pentru pietele de obligatiuni.
Europa nu are un guvern central emitent de creante i, prin urmare, nu are un echivalent al
Trezoreriei din Statele Unite ale Americii.
AstIel, dei Banca Central European stabilete un set de rate pe termen scurt ale
dobnzilor n ntreaga zon euro, persist decalajele dintre ratele pe termen lung ale
diIeritilor emitenti de datorii. Aceste decalaje sunt ns extrem de mici, ratele pe termen
lung ale dobnzilor n toate trile din Uniunea European au convers de o manier
remarcabil nainte de Uniunea Economic i Monetar. Aceast convergent a ratelor pe
termen lung ale dobnzilor a aprut ca urmare a criteriilor de convergent, care au dus la o
convergent economic puternic a celor 17 participanti la euro.
Din punct de vedere al unui investitor, riscurile de credit ale diverselor guverne
emitente nu mai sunt la Iel de disparate cum obinuiau s Iie. n al doilea rnd, o moned
unic alung riscul ratei de schimb care obinuia s diIerentieze ratele dobnzilor din zona
euro.
8. E"ectele e$r! as$pra pietel!r 'e val!ri !)iliare .
O parte importanta a oricarui mediu de aIaceri o constituie marimea ,scopul si
complexitatea pietelor sale Iinanciare .
Pantru companiile aIlate la inceput de drum , euro creaza a doua piata de actiuni din
lume ca marime . La nivel tehnic , aceasta transIormare a Iost relativ simpla . Actiunile
42
comercializate public la principalele burse din zona euro au Iost convertite in euro in prima
zi de tranzactionare din anul 1999 . recalcularea valorilor actiunilor s-a petrecut automat ,
deoarece pietele libere determina preturile actiunilor , iar participantii de pe piata au Iost
perIecti capabili sa aplice ratele oIiciale de schimb ale euro pentru propriile lor ordine de
cumparare si vanzare . Coversia valorilor nominale ale actiunilor obisnuite din bilanturile
companiilor reprezinta o modiIicare contabila minora care nu a aIectat noile valori de
comercializare .
In prezent , peisajul capitalului din zona euro ramane impartit si disparat , ceea ce
reprezinta o mostenire din vremurile in care existau cele 17 monede nationale si costurile
tranzactiilor aIerente lor . Cele 28 de burse de valori din zona euro reprezinta intr-adevar
un exemplu de ineIicienta si de regionalism .
Se estimeaza insa , pe scara larga , ca euro va duce la o tendinta generala de expansiune ,
consolidare si diversiIicare , care va Iace pietele de capital europene mai competitive in
comparatie cu institutiile similare americane si japoneze. Acest punct de vedere se bazeaza
pe cateva argumente . In primul rand , preturile comune si eliminarea riscului legat de rata
de schimb probabil ca ii vor impulsiona pe investitorii din zona euro sa Iaca investitii de
capital in alte tari din zona euro , intr-o masura nemaiintalnita . In al doilea rand ,
entuziastii aIirma ca avantajele economice Iundamentale ale euro au propulsat zona
monedei unice intr-o era economica de aur , de consolidare a sectorului privat , de
cheltuieli guvernamentale reduse , stabilitate monetara si crestere economica ridicata . Pe
scurt , ei aIirma ca Europa se indreapta catre un avant economic de lunga durata si ca
investitorii vor cumpara actiuni cu un zel regasit , pe masura ce veniturile anuale vor creste
. In al treilea rand , pietele de capital din zona euro au suportat mai multe Ieluri de
constrangeri nenaturale , timp de mai multe decenii , deoarec Iragmentarea pietei de-a
lungul granitelor nationale a dus lipsa bazei de investitori necesara pentru a Iace din
inovatiile Iiananciare inovatii de succes .
Rezultatul tuturor acestor Iapte este patul ca expertii se asteapta ca pietele de capiatal
europene sa inIloreasca in urmatoarea decada .Bursele existente se vor consolida pe masura
ce volumul tranzactiilor va creste si investitorii interni vor incepe sa aiba o perspectiva
pan-europeana . Inovatia Iinanciara si costurile reduse ale tranzactiilor pot determina
Iamiliile europene sa isi invinga aversiunea indelungata Iata de burse . Bursele de valori
43
din zona euro coteaza acum actiunile intr-o moneda comuna .
Alte eIecte majore ale euro asupra pitelor de capital se reIera la regimurile ratei de schimb .
In primul rand , de la New York pana la Beijing , suporta acum un singur tip de risc leIgat
de rata de schimb in majoritatea mediilor investitionale din zona euro cel determinat de
puterea sau de slabiciunea euro .
In al doilea rand , indiIerent de stabilitatea euro , institutiile din lumea intreaga au acum
tendinta de a aborda investitiile in Europa dintr-o perspectiva de sus in jos , si nu una de jos
in sus .
2. E"ectele pe teren e'i$ ale !ne'ei e$r!
Euro este un catalizator de integrare macroeconomic i microeconomic.
1. Pe plan microeconomic, statele nu pot n acelai timp s detin aceeai moned i s aib
politici economice dispersate, care s mearg n toate directiile. Coordonarea politicilor
economice este esential credibilittii monedei, echilibrului i succesului uniunii
economice i monetare. Marile orientri ale politicii economice constituie un test al vointei
statelor membre de a i coordona politicile, servindu-se de instrumente care au acest scop.
Chiar dac este de dorit a ne gndi nc de azi la modalittile de ntrire a acestei
coordonri i de a Iace mai constrngtoare dispozitiile institutionale existente. Printre
altele, crearea euroului duce la armonizarea Iiscal n economiile i impozitele
ntreprinderilor (nu exista un risc al persoanelor particulare, pentru c ele sunt Ioarte putin
mobile: mai putin de 1 dintre europeni lucreaz ntr-un stat membru, altul dect cel de
natere). Subiectul a Iost tabu pentru mult timp, ns azi lucrurile au evoluat: euro aduce o
transparent total a diIerentelor de impozitare, care ar putea crea la unele din statele
membre o tentatie a dumpingului Iiscal. Iar acest lucru i-ar prejudicia pe toti, pentru c s-ar
traduce sau printr-o scdere a ncasrilor - lucru ce ar putea pune n pericol Iinantele
publice - Iie printr-un transIer al principiilor de impozitare nspre Iacturile cele mai putin
mobile, adic nspre salarii. i nimeni nu dorete s creasc costul muncii, din contr.
Unele progrese s-au realizat: astIel, s-a adoptat n decembrie 1997 un cod de conduit n
ceea ce privete Iiscalitatea ntreprinderilor. Au Iost examinate de ctre un grup de lucru
prezidat de ctre dna Primarolo 250 de msuri; 40 au Iost considerate ca derogatorii i ar
trebui suprimate pn n 2002. Este un pas important, ns nc nu este vorba dect de un
44
acord de bun conduit. Este greu s mergi dincolo azi pentru c deciziile n materie Iiscal
continu s se ia n unanimitate. Trecerea la majoritate este n prezent discutat de ctre o
conIerinta interguvernamental care ar trebui s se ncheie n decembrie.
Intrebri privind armonizarea social s-au pus de mai multe ori, ea acoperind n general
dou lucruri diIerite:
- armonizarea salariilor i armonizarea legislatiilor.
- armonizarea salariilor este imposibil pentru ca diIerentele salariale traduc adesea
diIerente de productivitate. A impune aceleai salarii minime peste tot ar nsemna s se
genereze omaj n trile unde productivitatea muncii este mai slab.
- armonizarea legislatiilor este diIicil de realizat pentru c acest lucru se reIer direct la
modelul de societate.
Economiile aIlate n Iaza recuperrii (ex: Portugalia, Grecia...) au progrese de
productivitate mai importante i deci posibilitti de creteri salariale mai importante, ceea
ce ar Iace nedorit o politic uniIorm dictat de Bruxelles.
Singura solutie viabil astzi este de a avea un numr minim de reguli comune, de tipul
"cartei sociale".
2. Pe plan macroeconomic, euro o s accelereze Ienomenul convergentei preturilor.
DiIerente importante exist ntr-adevr n UE. Variatiile de preturi rmn, n medie, mai
mari cu 30 pentru produsele Iarmaceutice i cu 15 pentru industria chimic sau
produsele alimentare. Studiul periodic al Directiei generale a concurentei asupra preturilor
automobilelor arat existenta diIerentelor de pret Ir taxe, diIerente care merg pn la 40
pentru acelai model de automobil.
Transparenta adus de euro, care Iace ca preturile s Iie mult mai simplu de comparat,
ntrete concurenta pe toate pietele de bunuri i servicii pentru ntreprinderi, dar i pentru
bunurile de consum, acolo unde marii distribuitori ncep s traseze sistematic diIerentele
cele mai interesante. Creterea rapid a comertului electronic accentueaz i mai mult acest
Ienomen de convergent a preturilor, permitndu-i cumprtorului s i caute
oportunittile cele mai atractive. ConIorm unui studiu publicat de KPMG, 86 din marile
ntreprinderi europene cred c diIerentele de preturi se vor reduce dup introducerea
monedei euro i 64 se ateapt la o scdere a preturilor.
Pentru a pregti aceast concurent acerb, ntreprinderile tind s se regrupeze. ncep s
45
apar Ienomene de concentrare n diIerite sectoare cum ar Ii cel de distributie sau cel
bancar, unde Iuziunile de achizitii se desIoar intr-un ritm rapid. Volumul Iuziunii de
achizitii (1250 miliarde euro n 1999) n Europa este mai mare dect n Statele Unite. Mai
mult, el continua s se accelereze i atinge chiar i bursele.
De exemplu, bursele din Paris, Bruxelles i Amsterdam vor Iuziona pentru a Iorma
Euronext, un vast spatiu care va grupa 1300 de ntreprinderi cotate la burs i 2380
miliarde de euro de capitalizare. Ele vor Ii de asemenea reunite de ctre bursa din
Luxemburg. Actiunile vor Ii cotate la Paris, produsele derivate la Amsterdam.
9. /: ; < =
Ciclul Iebrei euro a rasarit si a apus o data cu puterea si slabiciunea dolarului, Mundell.
Euro va Ii un sistem Iinanciar international, un concurent serios att pentru dolarul
american ct si pentru yenul japonez. Imbunatatirea conditiilor de productie, comert,
ocupare a Iortei de munca, precum si cresterea investitiilor vor promova in UE
bunastare si stabilitate pe termen mediu si lung. Intrarea euro la inceputul lui 1999
promite marcarea unui punct de cotitura in Sistemul Monetar International. Acest punct
de cotitura reprezinta trecerea de la sistemul cursurilor de schimb Iixe, sprijinit de
conIerinta de la Bretton Woods, la regimul ratelor de schimb Ilotante. SemniIicatia lui
este insa mult mai adnca. Colapsul aranjamentului de la Banca Mondiala nu a alterat
puternica conIiguratie a Sistemului Monetar, inainte si dupa cadere, dolarul Iiind
moneda dominanta. Introducerea euro va provoca dolarul si va Ii poate cea mai
importanta dezvoltare a Sistemului Monetar International de cnd dolarul a inlocuit lira
ca moneda internationala dominanta dupa primul Razboi Mondial. Se pune problema
daca Sistemul Monetar International va Ii destul de stabil si daca euro va provoca
dolarul in sistem. Cea mai directa masura pentru domeniul tranzactiilor este oIerta de
bani insasi, dar si PIB ori magnitudinea pietei de capital sunt deasemenea relevante.
Marimea este relativa. Cum va supravietui euro depinde de competitie. Rivalii sai sunt
dolarul si yenul. Cum va supravietui aceasta lume tri-monetara depinde de marimea
relativa a pietei. Din acest punct de vedere previziunile pentru euro sunt Iavorabile. UE
are o populatie de 375 milioane, mai larga dect SUA, sau Japonia cu 125 milioane.La
cursurile de schimb actuale, PIB UE 15 ajunge la 8400 miliarde de dolari, iar UE 11
46
la 6600 miliarde de dolari. Comparativ cu PIB american ajuns la 3500 miliarde de dolari
si PIB japonez la 4100 miliarde de dolari. Deci, cu sau Iara cele patru tari care nu au
intrat in UE in prima runda, UE devine un jucator de acelasi rang cu SUA si Japonia.
Una dintre problemele asociate cu miscarea catre un sistem monetar international,
dominat de euro si dolarul consta in diIicultatea tranzitiei. Principalul pericol este
aprecierea probabila a dolarului. Presupune ca echilibrul in dezvoltarea statului va
necesita o cerere aproximativ egala de euro si de dolari din partea bancilor centrale pna
in anul 2010, cea mai buna solutie va Ii o crestere a detinerilor de euro, asa cum
rezerva in crestere sustinuta neconditionat Iara o diversiIicare directa Iata de dolari. O
data ce se va Iorma increderea in euro, mai multe tari vor dori sa schimbe euro pe dolar,
mentinnd schimbul major in cursul euro-dolar. Relatiile internationale si cursul de
schimb euro. Dupa ce va Ii lansata, euro va Ii adoptata de cei 4 membri ramasi. Cnd
acest lucru se va intmpla, marimea blocului euro o va depasi si pe cea a dolarului. Ar Ii
o iluzie sa spunem ca extinderea supraIetei euro nu va provoca extiderea supraIetei
dolarului. Extinderea supraIetei dolarului poate deveni posibila in America Latina. Euro
dolar va deveni o chestiune importanta pentru Europa, SUA si restul lumii. Trecerea
de la dolar la euro a creat amenintari unui euro in crestere si un dezastru cu implicatii
considerabile asupra competitivitatii si somajului in Europa. Alternativa unui euro in
cadere va produce izbucnirea inIlatiei. Ar Ii o mare greseala sa credem ca natura
apropiata a celor trei bocuri va Iace cursul de schimb mai putin important, ori ca
raportul dolar euro poate Ii ignorat. Obiectivul cel mai urgent pentru manageri va Ii
cursul euro dolar. Pe parcursul trecerii omenirii de la unilateralism monetar la
bilateralism mondial, coodonarea politicii va deveni tot mai importanta. In conditiile
unilateralitatii, alte tari erau libere sa Iixeze si sa schimbe menedele cu dolari, cu o
neglijare a cursului de schimb din partea SUA. Acest lucru nu va mai Ii posibil cu euro,
deoarece daca este ceruta interventia, aceasta trebuie sa Iie cooperanta.
In vederea unei perioade de tranzitie de la dolar la euro, asezate pe baze legale,
este necunoscuta dezvoltarea unei inIrastructuri capabila sa rezolve problemele.
Managementul international al ratei euro-doalar nu va mai Ii usor. Presupunem
ca dolarul se depreciza in raport cu euro si ca este necesara interventia. Ar trebui va
SUA sa sustina dolarul prin vnzarea rezervelor, sau Europa sa sustina prin cumpararea
47
rezervelor. Actiunea din partea SUA este deIlationista pentru economia lumii, actiunea
din partea Europei Iiind inIlationista. Evident actiunea SUA va Ii de dorit acolo unde
inIlatia este in exces.
Acesta moneda are doua avantaje:
-un domeniu mare al tranzactiilor
- o cultura a stabilitatii promovata pe lnga BCE din FrankIurt. Initial UEM va Ii mai
mica dect supraIata dolarului presupune Mundell, dar cu introducerea altor membre,
pe parcurs ce UE se va extinde si tarile sarace isi revin, supraIata euro va Ii mai mare
dect a dolarului. Euro are si doua slabiciuni:
- nu este sprijinit de un stat central
- nu are o valoare de revenire.
Intr-o lume instabila aceasta slabiciune ar Ii Iatala, dar conjunctura actuala e de
departe instabila. Fiind asigurata de rezervele substantiale ale UE, echipa NATO va
reusi sa inlature slabiciunea guvernului central al UE.
Furniznd o coordonare politica in vederea integrarii si rezolvndu-se conflictele
importante de conceptie si nationalism, euro ar trebui sa inlature dolarul
Eliminarea Iluctuatiei cursului de schimb inter-european trebuie sa reduca
Iluctuatiile de capital Irecvent reversibile, care au Iost o sursa de instabilitate in trecut.
Comparativ cu SUA, zona euro are un PIB inIerior, insa contribuie cu o parte mai
importanta la exporturile mondiale, disponibil totodata la un sistem bancar mai vast; in
privinta pietei de actiuni si titluri de creanta, dimensiunile sale sunt mai moderate. Daca
utilizarea euro, att ca moneda de tranzactie si de rezerva, ct si ca unitate de cont,
ramne mult inIerioara celei a dolarului, locul sau in operatiunile internationale
neincetnd sa cresca. Totusi, dolarul continua sa Iie principala moneda utilizata ca
mijloc de plata in comertul exterior de catre toate celelalte state si singura deviza
utilizata pentru cotarea materiilor prime si a energiei. In ceea ce priveste cursul euro in
raport cu dolarul, de la introducerea sa se constata o evolutie in scadere;
In Iapt, interventia Bancii Centrale Europene poate sa ajusteze cursul de schimb numai pe
termen scurt; este nevoie de masuri concertate pe temen lung la nivelul economiei
nationale pentru a determina o crestere a activitatii euro in raport cu dolarul. Chiar daca
tarile din zona euro au inregistrat perIormante economice notabile, cresterea reala a PIB
48
a Iost inIerioara celei a economiei americane.
>. Risc$rile !ne'ei EURO
n ciuda mrimii lor enorme, costurile legate de implementarea EURO sunt
nesemniIicative n comparatie cu cele dou riscuri continue, ale Uniunii Europene.
Riscurile continue nu sunt costuri suportate o singur dat i care vor disprea n curnd.
Mai de grab ele vor ameninta posibilitatea de sustinere a EURO n deceniile care vor
urma.
ocurile economice. ocurile economice sunt schimbri neateptate n mediul
macroeconomic al unei tri sau al unei regiuni care distrug balanta delicat a productiei,
consumului, investitiilor, cheltuileilor guvernamentale i comertului. Cel mai ameninttor
tip de oc economic pentru zona monedei unice este cel cunoscut ca un oc asimetric,
numit astIel deoarece aceste ocuri aIecteaz trile n mod diIerit. Ele pot Ii cauzate de
scderi sau creteri drastice ale cererii pentru bunuri primare i servicii ntr-o tar anume.
nainte de introducerea EURO, trile din zona euro puteau manevra ocurile asimetrice n
trei moduri principale: ajustarea ratelor dobnzilor, interventia asupra ratei de schimb i
ajustarea Iiscal.
EURO ns Iace ca ajustrile independente ale ratelor dobnzilor s Iie imposibile,
deoarece bncile nationale centrale din zona euro au predat autoritatea n domeniul politicii
monetare Bncii Centrale Europene. Acum exist un singur set de rate pe termen scurt ale
dobnzilor pentru toti participantii la euro. Prin urmare, cu exceptia cazurilor n care
ocurile economice lovesc simultan toate cele 17 tri participante i cu o intensitate
aproximativ egal, ajustrile ratelor dobnzilor nu pot Ii Iolosite pentru rezolvarea ocurilor
economice.
A doua modalitate important prin care economiile i reveneau de pe urma ocurilor
asimetrice era prin intermediul ajustrilor ratei de schimb. Moneda unic, elimin acest
49
instrument de politic monetar aIlat la ndemna Iiecrei tri, deoarece euro constitue
moned comun pentru 17 tri diIerite. Prin urmare, monedele nu mai pot Ii depreciate la
nivel national.
O alt modalitate prin care economiile din zona EURO rezolvau problema ocurilor
asimetrice nainte de introducerea euro era ajustarea politicii Iiscale. Prin moneda unic,
sau introdus reguli severe, participantii trebuie s adere la nou Pact de stabilitate i cretere,
un acord care cere ca toate deIicitele bugetare ale guvernelor din zona euro s Iie mai mici
de 3 din PIB.
Deci se pare c euro are trei impacturi esentiale asupra trilor de a rspunde ocurilor
asimetrice: interzice modiIicrile independente ale ratelor dobnzilor, mpiedic
deprecierea monedelor nationale i restrnge capacitatea guvernelor de a cheltui pentru
stabilizarea unei economii.
Discordia politic. Acest al doilea risc provine din Iaptul c integrarea politic european
este nc n Iaza de nceput. Lipsa unui 'guvern Iederal european, unicat i puternic
determin dou amenintri semniIicative pentru euro. Prima este aceea c guvernele
membre pot deveni risipitoare din punct de vedere Iinanciar, punnd prin urmare n pericol
viabilitatea unei monede unice. Cheltuielile zilnice ale celor 17 participanti la prima rund
nu sunt controlate direct de nicio autoritate unic. Prin urmare, natiunile neserioase pot
depi deIicitele bugetare anuale precizate n Pactul de stabilitate i cretere Ir a anunta.
n acest mod, trile conservatoare i stabile din punct de vedere Iiscal pot Ii aIectate de
mprumuturi excesive ale celorlalte tri, deoarece solicitrile excesive venite pe o piat de
capital din partea unui debitor puternic ridic costul mprumuturilor pentru toti ceilalti care
mprumut n euro, chiar dac exist n continuare rate nationale diIerite ale dobnzilor. De
asemenea, mai introduce riscul ca un guvern membru s devin insolvabil, un risc care ar
descuraja pietele Iinanciare i, prin urmare, ar destabiliza toate economiile din zona euro.
Urmrirea unei uniuni economice Ir o puternic uniune politic este de asemenea
riscant deoarece tensiunile politice grave ar putea submina cooperare economic. Absenta
unei uniuni politice puternice introduce riscul ca problemele controversate, cum ar Ii
extinderea NATO, dezarmarea nuclear, rzboiul din IRAK sau dezacordurile reIeritoare la
Irontiere s scindeze Uniunea European. Tensiunile regionale de acest gen ar putea aIecta
ntlnirile la care se discut politica economic european, ar putea dezbina pietele
50
Iinanciare, relansa nationalismul i ar putea pune sub semnul ntrebrii angajamentul zonei
euro pentru stabilitate i cretere economic, evenimente care ar aIecta credibilitatea pe
termen lung a euro pentru toti participantii.
n ciuda unui pesimism general reIeritor la costurile i riscurile euro, s-ar prea c
avantajele euro depesc dezavantajele sale din punct de vedere al importantei. Deorece
EURO a Iost deja introdus, la urma urmelor. El nu mai reprezint un simbol teoretic al
unittii. Euro i-a nceput n mod oIicial existenta de la data 1 ianuarie 1999, cu sprijinul i
conducerea deplin din partea celor 17 eIi de stat, a mii de politicieni i sute de economiti
proeminenti.
Nimeni nu tie dac avantajele pe termen lung ale euro vor depi riscurile
implicate de ocurile economice i instabilitatea politic. Obiectivul pur politic, al unei
Europe unite i integrate, a reprezentat Iorta conductoare a crerii euro nc de la nceput.
Argumentele economice pro i contra nu au Iost niciodat unicul punct de interes. i, n
orice caz, evaluarea eIectelor economice nenumrate ale euro pe ntreg continentul
reprezint o problem de extimare brut. O analiz corect de tip costuri-beneIicii a euro
nu ar Ii complet chiar dac ar Ii mobilizate resurse enorme n acest scop.
Marele pariu pe care l-a pus Uniunea European este acela c oportunittile
economice ale euro depesc ca impotant riscurile implicate de ocurile economice i
discordia politic. Din pcate, acest este un pariu al crui rezultat nu va Ii stabilit dect la
urmtoarea mare criz economic. Exact seriozitatea acestui pariu i implicatiile sale Iac
din Uniunea Economic i Monetar unul dintre cele mai interesante evenimente
economice ale istoriei.
?. DENOMINAREA LEULUI < UN AL& PAS SPRE ADOP&AREA MONEDEI
UNICE EUROPENE
Denominarea reprezint actiunea de reducere a valorii nominale a nsemnelor monetare.
Motivele pentru care a Iost necesar acest pas sunt:
denominarea marcheaz un ciclu inIlationist i intrarea intr-o perioad de stabilitate. Dac
nu s-ar Ii trecut la denominare, Banca National a Romaniei ar Ii Iost nevoit s Iac multe
emisiuni de bani mari i chiar s emit o noua bancnot, respectiv bancnota de 5.000.000
lei;
o alta motivatie ar Ii aceea a exprimrii preturilor la niveluri normale uzuale n Europa. n
51
Romnia, leul avea o paritate exprimat 'cu cinci ciIre, situatie care nu s-a mai intalnit n
alt stat vest-european. AstIel denominarea se concretizeaz ca Iiind ultimul pas tehnic
pentru introducerea monedei unice euro, prevzut pentru perioada 2012-2014;
un alt motiv il constituie simpliIicarea trecerii ulterioare la moneda unic european.
Asistm n prezent la internatinalizarea relatiilor economice, monetare i Iinanciare, la
globalizarea lor, la extinderea economiei de piat i la utilizarea monedei n plan zonal.
Este mai uor de utilizat un schimb la o paritate de 4:1 decat 40.000:1.
denominarea este util pentru a reduce nivelul indicatorilor valorici la parametri mai uor
inteligibili.
Dimensiunile noilor bancnote au Iost stabilite tinndu-se cont de Iaptul c, dup integrare,
tara noastr va trece la moneda unic european. Aceasta va constitui un avantaj cert,
deoarece costurile adaptrii ulterioare a ATM-urilor vor Ii mai reduse.
Denominarea a Iost necesar, Iiind considerat o etap intermediar a trecerii la moneda
unic european. Pan la trecerea la euro estimat pentru intervalul 2012-2014 este timp
ndelungat, iar lucrul cu cupiuri valorice mari prezint incoveniente. Tierea a patru zerouri
din valoarea nominal a nsemnelor monetare are i un eIect psihologic deosebit, constatat
i n experienta altor state care au eIectuat denominarea.
Inainte ca euro s devin i moneda natinal romaneasc, leul mai are de strbtut anumite
etape care au mai mult important simbolic, dect una economic. Prima etap, respectiv
denominarea leului, este o operatiune cu valoare tehnic, din care 'nimeni nu catig i
nimeni nu pierde substanta economic. Aceast etap a dus la simpliIicarea evidentelor
economice, iar trecerea la euro se va realiza cu mai mult uurint deoarece raportul ntre
leu i euro va Ii de 1:4 n loc de 1:40.000.
Costurile pe care le-au presupus denominarea sunt compensate cu cele privind producerea
cheltuielilor de transport, manipulare i utilizarea bancnotelor i monedelor. Urmtoarea
etap va Ii trecerea la un leu cu adevrat puternic, reIlectarea unei economii n plin
dezvoltare, iar a treia etap va Ii trecerea la moneda unic european, care va consIinti
integrarea deplin a trii noastre n structurile Uniunii Europene.
52
@. Analiza EURO
Baterea monedei proprii nationale reprezinta unul dintre atributele esentiale ale
suveranitatii statelor independente, prevazut in Constitutie, iar renuntarea in conditii de
buna-voie la un asemenea atribut de catre un grup de state att de numeros, unele dintre
ele cu monede Ioarte puternice, reprezinta un eveniment inedit in istorie.
Dincolo de toate acestea exista si o dimensiune simbol Ioarte puternica,
insemnatatea politica a monedei europene. Pentru prima data, unul dintre elementele
constitutive ale identitatii nationale dispare. Un tariI vamal si o politica agricola nu sunt
elemente ale identitatii nationale, insa moneda este unul dintre simbolurile de unitate
nationala, de imagine a colectivitatii. Moneda europeana nu va adauga un simbol de
unitate europeana simbolului national mentinut, ci se va substitui acestuia.
O moneda este internationala atunci cnd este Iolosita in aIara zonei in care este
legala sau cnd Iractiile si multiplii ei sunt limitate in alta parte. Practica derivarii si
imitarii a promovat o continuitate universala asupra zonei monetare si istoriei SMI. Ce Iace
o moneda importanta la nivel international? Evident increderea in stabilitatea ei este cheia
caracteristica. Dar stabilitatea depinde de mai multi Iactori: marimea supraIetei
tranzactiilor, stabilitatea politicii monetare, absenta controlului, puterea si continuitatea
statului si valoarea de revenire. Marimea pietei, in sensul adnc, si latimea ei sunt o
masura a gradului in care o moneda poate Ii exploatata economic prin caracteristicile
intriseci ale banului. Cu ct este mai larga supraIata tranzitiei, cu att moneda este mai
capabila sa actioneze ca o perna impotriva socurilor.Cu ct este mai mare spatiul de
operare a unei singure monede, cu att mai bine poate actiona pentru aplanarea socului.
Marimea producerii stabilitatii si stabilitatea duce la cresterea atractivitatii monedei.
Cu ct este mai mare domeniul de tranzactii, cu att moneda are lichiditate mai mare
deoarece cu att mai putin socurile particulare vor aIecta pretul. O moneda ce reprezinta
banul pentru 100 de milioane de oameni are o lichiditate de 10 ori mai mare dect cea
53
pentru 10 milioane de oameni. Prin lansarea euro, politica monetara va Ii o politica
comunitara, iar emisiunea monetara se va Iace in limitele stabilite de BCE. Bancile
comerciale nu vor Ii supravegheate de BCE, transIormarea BCE in imprumutator de
ultima instanta, de asemenea unul Ioarte plauzibil.Dezideratul de stabilitate al BCE
impune: prevenirea speculatiilor valutare; coordonarea politicii monetare si Iiscale;
gestionarea eIicienta a politicii valutare in scopul mentinerii stabilitatii cursului euro;
administrarea activelor Iinanciare (prin agregatele monetare); prevenirea riscului de
neeIectuare a platilor. In ceea ce priveste speculatiile valutare, legate de stabilirea ratelor
de conversie, s-au stabilit mai multe scenarii de determinare a acestor rate: rata centrala,
de exemplu, ce a dus in 1992 la un val masiv de speculatii care s-a incheiat cu o criza
SME. Alt scenariu a Iost cel al determinarii ratelor bilaterale pe baza Iundamentelor
economice, ceea ce ar incuraja speculatiile intre rata oIiciala si cea de piata. ConIorm
acestui scenariu o moneda ar Ii putut Ii tranzactionata la o valoare mai mare sau mai mica
in comparatie cu banda ei de Iluctuatie, pentru ca rata oIiciala ar Ii putut Ii asupra sau
subevaluata. Prin Iixarea deIinitiva si irevocabila a acestora in 1998, aceste tendinte nu au
disparut, dar s-au concentrat asupra evolutiei euro in raport cu alte monede si asupra
modului cum va Ii receptata moneda unica de catre cetateni (increderea de care se va
bucura euro). Pentru a se calma valurile speculative, BCE va interveni ori de cte ori
ponderea depozitelor intr-o moneda va creste in detrimentul depozitelor in alta moneda.
Iesirea unui stat din zona euro nu este prevazuta in Tratat. Un astIel de demers s-ar putea
dovedi insa riscant si costisitor. Deasemenea, speculatiile pot aparea intre euro si
monedele europene din aIara sistemului. Statele membre care au adoptat euro au renuntat
la utilizarea instrumentelor politicii monetare, in principal a cursului de schimb si a
dobnzii, pentru ajustarea economiei pe termen scurt, atunci cnd, dintr-un motiv sau
altul, aceasta a suIerit un soc. De exemplu, daca un stat membru inregistreaza o
accentuare a deIicitului contului curent al balantei de plati, atunci poate deprecia moneda
nationala si/sau ridica nivelul dobnzilor. Ca urmare, importul si accesul la credite vor
deveni mai scumpe, cererea de valuta va deveni mai mica, iar aIluxul de capitaluri straine
va creste, atrase de o dobnda mai mare. Are loc o redresare a competivitatii pierdute si
corectarea pe termen scurt a dezechilibrului de cont curent, este cauzat de slabiciuni
structurale ale economiei, atunci ajustarea pe termen scurt oIera timpul necesar pentru
54
realizarea reIormelor structurale care sa atace cauzele de Iond ale pierderii de
competitivitate. Totodata a Iost exclus accesul direct, privilegiat al statelor membre la
resursele sistemului de credit pentru Iinantarea deIicitului bugetar. Mai mult, statele
membre sunt obligate sa aplice o disciplina bugetara riguroasa si sa coordoneze politicile
economice nationale.Debutul euro pe piata internationala s-a prevazut sa Iie unul moderat,
necaracterizat de volatilitate ridicata. Totusi, evolutia euro, de la lansarea eIectiva si pna
in prezent, a Iost marcata de evolutii interesante, care au debutat practic cu prabusirea
monedei europene in raport cu dolarul mai multi ani, pentru a ne oIeri in ultima vreme un
eveniment surprinzator, care a condus practic la un echilibru intre cele 2 monede sub
impactul unui panel interesant de Iactori dominanti. Pentru asigurarea atractivitatii euro si
asigurarea cadrului tehnic pentru implementarea sa, IME impreuna cu bancile nationale,
au dezvoltat sistemul de Iacilitare a circulatiei platilor, TARGET (Trans European
Automated Real Time Gross Settlement Expres TransIer System).Acest sistem de mijloace
de plata leaga din 1999 printr-o inIrastructura comuna sistemele nationale de circulatie a
platilor ce apartine bancilor centrale.
Trans European Automated Real Time Gross Settlement Expres TransIer System realizeaza
o retea intre sistemele de circulatie a platilor nationale pentru a sprijini dezvoltarea
aIacerilor in euro la nivel suprastational comunitar. Acest sistem este in concurenta cu alte
sisteme si este de un real Iolos IMM-urilor. Prin euro tarile nu
vor mai avea posibilitatea de a stabili sau a alege rata inIlatiei la nivelul dorit deoarce
aceasta va Ii Iixata de BCE. Asadar rata inIlatiei nu va mai putea Ii Iolosita ca instrument
macroeconomic de inlaturare a unor dezechilibre si socuri economice.In majoritatea tarilor
rata inIlatiei era Iolosita de Guvern pentru Iinantarea bugetului de stat. Guvernele nu-si vor
mai putea Iinanta pe termen scurt bugetele prin emisiune monetara, iar modiIicarea
preturilor prin inIlatie sau deIlatie nu vor mai putea Ii compensate prin cursul de schimb si
se va ajunge la modiIicari ale cererii in comertul international.
DiIeritele economii nationale ale zonei nu pot evolua sincron, desi elanul insuIlat prin
UEM in termeni de politica monetara si de schimburi externe ar trebui sa Iie beneIic pentru
toate tarile; daca privim ratele de crestere anuale se observa ca este destul de prematur sa se
vorbeasca de convergenta ciclurilor conjucturale; in realitate cresterea economica a tarilor
situate la nivelul perIormantelor Uniunii (Italia, Spania, Portugalia) este superioara celei
55
inregistrate in prezent in tari ca Germania sau Franta. La acestea se adauga si problemele
structurale cu care sunt conIruntate anumite tari ale acestei zone. Cu siguranta reducerea
diIerentelor de salarii care rezulta va duce pe termen mediu si scurt la o armonizare a
nivelurilor de viata, insa pe termen scurt, acesta situatie drept consecinta a cresterii
presiunii asupra politicii Iiscale in vederea ajungerii la o stabilitate a conjuncturii.
Stabilitatea preturilor, dezideratul principal al UEM nu este posibila in absenta unei
stabilitati reale a monedei unice europene. Un aspect important in aceasta ecuatie il
reprezinta gradul de lichiditate al activelor Iinanciare europene. Un punct de plecare il
poate constitui agregatul monetar care permite reIlectrea evolutiei sistemului Iinanciar si al
economiei in ansamblul sau. Sistemul monetar euro propune trei agregate monetare.Pentru
agregatul M1 si agregatul M2 relevanta pentru gradul de lichiditate este restrnsa, in timp
ce agregatul M3 oIera o imagine relativ Iidela a gradului de lichiditate si are un rol
semniIicativ in elaborarea politicii monetare. In realizarea atributiilor care ii revin pe linia
coordonarii sistemului Iinanciar si al pietei unice, BCE utilizeaza mai multe canale
monetare. In acest context agregatele monetare, prin intermediul ratei de crestere a
dobnzii, oIera inIormatii deespre evolutia preturilor pe termen mediu si lung; sunt
sensibile la disIunctionalitatile si distorsiunile pietei pe termen scurt incluse de evolutia
preturilor pe termen mediu si lung; agregatele monetare reprezinta pentru Euroland un
punct de sprijin pentru impactul relational dintre bani, preturi, rata dobnzii si economia
reala.Intr-un sistem de tip UEM, bancile centrale isi creeaza o anumita pozitie de monopol
Iiind creatoare de lichiditati. Dublul rol al bazei monetare, de decontare si de plata,
determina, ca urmare a aplicarii ratelor dobnzii pe termen scurt, o volatilitate crescuta a
acestui instrument de analiza monetara. Agregatul monetar M3 in acceptiune euro ia in
calcul banii din circulatie si pasivele institutilor monetare Iinanciare (respectiv ale bancilor
centrale ale statelor membre, institutii depozitare de tipul money market Iund, specializate
in acordarea de credite si investitii in active).
Prin eliminarea riscului valutar apare asa-numitul Ienomen Risko-Pooling (atunci cnd
un producator incheie un contract la un pret Iixat intr-o moneda straina, nu poate Ii sigur,
in cazul cursurilor Ilexibile, care va Ii cstigul sau convertibilitatea in moneda nationala).
Prin eliminarea Iluctuatiilor cursului valutar, care atrage dupa sine riscuri in obtinerea
proIitului in cadrul comertului international, se realizeaza prin Risko-Pooling reducerea
56
riscului determinat de oscilatiile cererii de bani. Prin moneda unica cererea de bani din
economie va Ii stabila, iar tendintele contrare ale cererilor de bani dintre tari se vor
compensa reciproc. Un Iactor Iavorizat de Uniunea Monetara Europeana sustinea
includerea pensiei neIinantate in calculul deIicitului bugetar, acest Iactor este important
mai ales in cazul unor tari din UE, cum ar Ii Germania si Franta. Daca permitem Iinantarea
acestor planuri de viitor in deIicitul de cont curent, deIicitele bugetare ale tuturor tarilor
vor Ii mai mari, dar impactul este Ioarte diIerit. S-a dovedit ca Germania si Franta au
deIicite mai mari dect Marea Britanie si Italia. Marea Britanie satisIace relativ usor
conditiile de la Maastricht, dar problema este ca ea poate sa nu doreasca sa adere, iar
pozitia Italiei nu este deloc inIerioara celei a Germaniei si Frantei. Lund in considerare
valoarea capitalizata a pensiei neIinantate, Marea Britanie este pe o pozitie mai buna dect
Franta si Germania, Italia situndu-se pe aceeasi treapta superioara. Combinatiile
probabile pentru Uniunea Monetara Europeana, ar Ii urmatoarele:
- 80 Germania si Franta vor Iorma o uniune monetara
- 60 o uniune monetara ce include Germania, Franta si Austria, Belgia,
Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Finlanda si Tara Galilor
- 30 in aceste tari insotite de Suedia, Portugalia, Spania si Italia
Concluzia este ca, o data ce tarile vor avea controlul deIicitului begetar, ele vor
avea optiuni pentru Iixarea cursurilor de schimb Iata de euro cu marje Ioarte inguste,
obtinnd multe beneIicii ale UME Iara sacriIiciul suveranitatii. Cu ct adera mai multe tari
cu att va Ii mai mare succesul uniunii.
Europa este la inceputul unui proces de integrare economica a carui dimensiune si
eIecte sint greu de masurat astazi. Uniunea economica si monetara este un eveniment
economic bogat n nvatminte. Succesul lui arat capacitatea europenilor i a institutiilor
de a duce la capat un proiect mare. Pentru prima data de la cadreea Imperiului Roman,
majoritatea europenilor au aceeasi moneda. Putini erau cei care credeau in 1995 in crearea
monedei euro. Pesimismul lor a Iost dezmintit de Iapte. Nasterea monedei euro este un
mesaj de speranta pentru Europa. Ea dovedeste ca optimistii nu sint in mod necesar
visatori.
57
CAPI&OLUL %
R!ania in Uni$nea E$r!peana
%.-. A'erarea R!aniei la U.E.
%.-.-. Incep$t$l pr!ces$l$i 'e a'erare. Avanta6ele si 'ezavanta6ele a'erarii .
Romnia a depus cerere de aderare la U.E. in iunie 1995 si a Iost acceptata ca stat
candidat, la Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997. Deschiderea
negocierilor cu Romnia a avut loc in urma deciziei luata de Consiliul European de la
Helsinki din decembrie 1999. Aici s-a hotart ca singurul criteriu care trebuie indeplinit
inaintea inceperii negocierilor este criteriul politic. Criteriile economice, legislative si
administrative devin necesare abia in momentul aderarii. In esenta, a'erarea la U.E.
c!nsta in a'!ptareaA aplicarea si 'ezv!ltarea acB$is<$l$i c!$nitar care reprezinta
intrea,a le,islatie priara si 'erivata ca si ansa)l$l p!liticil!r si instit$tiil!r create
pentr$ a asi,$ra aplicarea si 'ezv!ltarea c!resp$nzat!are si c!ntin$a a acestei
le,islatii. Acquis-ul comunitar
este grupat in 31 de capitole deschise succesiv negocierii, care cuprind de la libera
circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor, trec prin politica industriala,
cultura si audio-vizual pentru a ajunge la uniunea vamala si controlul Iinanciar. Negocierile
se desIasoara in cadrul unei ConIerinte la care participa negociatorul tarii candidate si
Consiliul Uniunii. Sarcina Comisiei Europene este de a identiIica impreuna cu statul
candidat acele concesii ce ar putea Ii acceptate de catre Consiliul U.E. si care trebuie sa
intruneasca acordul unanim al statelor membre.
In cazul identiIicarii unor diIicultati serioase si demonstrabile intr-un
anumit domeniu privind aplicarea acquis-ului comunitar la data aderarii, se pot Iormula
doua tipuri de cereri: o perioada de tranzitie sau o adaptare speciala a acquis-ului
comunitar, in cazul cnd statul candidat reuseste sa convinga ca acea parte legislativa nu
este suIicient de evoluata. Negocierile au scopul de a stabili conditiile de participare ale
noului stat membru la politicile comune ale U.E. si contributia la bugetul U.E.
In perioada 1991-1999,
Romniei i-au Iost alocati peste un militard de euro prin programul PHARE, Ionduri care
58
dupa 1998 au Iost utilizate in proportie de 70 pentru investitii si inIrastructura si 30
pentru consolidarea institutionala. Prin decizia Consiliului U.E. de la Helsinki din
decembrie 1999, Romnia va primi anual pna in 2005 cte 640 milioane euro, ca ajutor
pentru aderare. La acestea se mai adauga 320 milioane de euro proveniti din partea
Pactului de Stabilitate plus Ionduri deblocate in cadrul programelor bilaterale de cooperare.
Apreciem ca avanta6ele a'erarii R!Cniei la U.E. s$nt:
beneIiciul apartenentei la o mare Iamilie de natiuni si la securitatea pe care
aceasta apartenenta o conIera;
oportunitatea participarii la cea mai mare piata unica din lume, cu toate
posibilitatile legate de cresterea economica si crearea de locuri de munca;
consolidarea ireversibila a reIormelor economice si politice realizate dupa
1989;
Iacilitarea accesului la Fondurile Structurale destinate dezvoltarii regiunilor
mai putin prospere ale Uniunii, Ionduri care s-au dovedit beneIice pentru
tari ca Irlanda sau Portugalia, in primii ani dupa aderare.
Sunt exprimate opinii, conIorm carora ar exista si dezavantaje, constnd in asa-zisa
pierdere de suveranitate, de identitate nationala si vulnerabilitati in Iata concurentei de pe
Piata Unica. De Iapt nu este o pierdere de suveranitate, ci o largire a acesteia prin
cuprinderea sa intr-un "interes" mai larg , cresterea "greutatii" in organismele
internationale. Este adevarat ca o concurenta sporita presupune o restructurare
corespunzatoare, proces care ar putea avea impact negativ pe termen scurt asupra unor
segmente ale societa

%.-.1. Des"as$rarea ne,!cieril!r c$ U.E.
Guvernul Romniei si-a propus ca obiectiv pentru aderarea la U.E., 1 ianuarie
2007.
59
La capitolul negocieri cu U.E., Romnia a raportat inchiderea a sase dosare de negocieri,
si a anuntat pregatirea urmatoarelor trei, care sa Iie deschise si eventual inchise cu aceeasi
viteza. Este vorba de: politica externa si de securitate comuna; relatii externe; educatie,
Iormarea proIesionala si tineret; stiinta si cercetare; intreprinderi mici si mijlocii, statistica.
Termenul inchidere de capitole" este impropriu, Iiind vorba despre o inchidere
provizorie de capitole", ceea ce presupune ca, pna in momentul eIectiv al aderarii, U.E.
isi rezerva dreptul de a redeschide oricnd unul dintre capitole, in masura in care, la nivel
comunitar, este adoptata o noua lege sau o noua directiva care trebuie sa se adauge celor
deja integrate in pachetul existent la nivelul Iiecarui capitol. Practic, nu se pot negocia
dect derogarile partiale si perioadele de tranzitie, care vor ajuta in transpunerea acelor
parti mai complicate ale legislatiei comunitare, intr-un interval de timp care nu va produce
un soc. Se negociaza doar adaptarea la regulile jocului in U.E. si nu regulile in sine.
a) Politica externa si de securitate comuna. Romnia este pregatita sa accepte si sa
aplice acquis-ul in domeniul PESC a U.E. Structurile necesare transpunerii acesteia in
practica au Iost create, iar politica externa si de securitate a Romniei se bazeaza pe
aceleasi principii si are aceeasi orientare cu cea promovata de U.E. Capacitatea de a
participa activ la PESC a Iost demonstrata prin dialogul cu statele membre si cu structurile
U.E., precum si prin alinierea consecventa la declaratiile, demersurile si actiunile U.E. De
asemenea, Romnia este un promotor activ al cooperarii regionale, prin participarea la o
serie de organizatii sau grupari, aceasta se aIla intr-un stadiu avansat al procesului de
rezolvare a tuturor aspectelor legate de relatiile cu vecinii. Ca materializare a eIortului
privind pregatirea pentru intrarea in U.E. retinem: Aderarea la !E! si "A#$ reprezinta
prioritati ale politicii externe si de securitate a Romniei, participarea la o serie de
operatiuni de mentinere sau de sustinere a pacii si exprimarea disponibilitatii si interesului
de a se implica in aranjamente ce vor Ii convenite pentru cooperarea cu state terte.
b) Relatii externe. Legislatia Romniei in domeniul politicii comerciale si al relatiilor
externe este, in mare masura in concordanta cu legislatia comunitara. Romnia va aplica
60
tariIul vamal comun cel mai trziu din ziua aderarii la U.E. In relatiile cu terte tari, aplica
aceleasi principii ca si U.E. De asemenea, in momentul aderarii Romnia va transIera
politica sa comerciala sub responsabilitatea deplina a U.E., va asigura compatibilitatea
deplina intre legislatia sa si acquis-ul comunitar in domeniul bunurilor cu dubla utilizare,
va participa la negocierea Acordului European de Evaluare a ConIormitatii, va deveni
parte la Acordul privind Spatiul Economic European.
c) Educatie, ormare proesionala si tineret. Prin participarea la programele comunitare
(Socrates, Leonardo da Vinci, Tineret pentru Europa) Romnia a dovedit ca dispune de
capacitatea institutionala de a asigura un parteneriat sustinut la initiativele U.E. din acest
domeniu.
d) !tiinta si cercetare. Romnia se angajeaza ca prin politicile elaborate si aplicate recent
in domeniu sa realizeze: mentinerea Iinantarii programelor lansate de sus in jos si
restrngerea numarului de obiective pe baza relevantei Iata de prioritati; implementarea
unui sistem de Iinantare in regim descentralizat, bazat pe concurenta; restructurarea
cadrului institutional; constituirea si dezvoltarea centrelor de excelenta; Iinantarea cu
prioritate a proiectelor de cercetare orientate spre cerintele pietei! Potentialul de cercetare
se va caracteriza prin alocarea a 1 din PIB pentru cercetare, dezvoltare (circa 300.000
euro/cercetator). Se va asigura un numar de 20 de cercetatori la 10.000 de locuitori,
inIrastructura adecvata in nisele domeniilor competitive pe plan european si acces
generalizat la Internet, concomitent cu introducerea unor stimulente pentru intoarcerea
tinerilor Iormati in tarile dezvoltate.
Ne,!cierile 'e a'erare tre)$ie sa c!n'$ca la sta)ilireaD Eetapel!r 'e parc$rs
in pr!ces$l ar!nizarii le,islatieiF pri!ritatil!rA cail!r ipleentarii n!rel!r
c!$nitare pe as$ra inte,rarii R!Cniei in str$ct$rile U.E.G. Armonizarea legislatiei
romnesti cu legislatia comunitara este unul din ele mai complexe actiuni comune. Acest
lucru nu inseamna o preluare mecanica" ci respectarea a '!$a "aze 'istincte:
apropierea" si apoi deplina adaptare si corelare" a legislatiilor.
Este pentru prima data cnd U.E. negociaza
aderarea cu un numar att de mare de state candidate. De aceea, U.E. a adoptat o pozitie
61
extrem de precauta in cadrul procesului de negociere: pna in prezent nu a Iixat nici un
termen precis pentru urmatoarele aderari si nu a negociat nici unul dintre dosarele
considerate diIicile din aquis-ul comunitar cum ar Ii agricultura, mediu, libera circulatie a
persoanelor, libera circulatie a capitalurilor.
Sit$atia capit!lel!r 'e ne,!ciere la cele -1 tari can'i'ate (aprilie 2001)
Deschise Inchise In curs de dezvoltare
Polonia 16 13 1
Ungaria 15 14 1
R. Cehia 16 13 1
Estonia 13 16 1
Slovenia 15 14 1
Cipru 8 17 1
Letonia 7 9 14
Lituania 9 7 14
Slovacia 6 16 14
Malta 6 12 12
Bulgaria 3 8 19
Romnia 3 6 21
%.-.7. Sta'i$l as$arii !)li,atiil!r si strate,ia a'erarii
ConIorm Raportului anual al Comisiei Europene asupra progreselor Iacute de
statele candidate privind conditiile de aderare la U.E., care acopera perioada pna la 30
septembrie 2000, exporturile Romniei catre tarile U.E. s-au situat in ultimul an la 5, 8
militarde EURO, iar importurile au reprezentat 6, 3 miliarde EURO. Raportat la numarul
populatiei, schimburile tarilor U.E. cu Romnia se situeaza la nivelul cel mai scazut dintre
62
toate tarile candidate.
In perioada 2000-2002, asistenta Iinanciara totala catre Romnia va reprezenta cel
putin 242 milioane EURO alocate prin programul PHARE, 150 milioane, prin programul
pentru agricultura si dezvoltare rurala SAPARD si 270 milioane EURO prin programul de
inIrastructura si protectia mediului ISPA. O lista a nerealizarilor Romniei ne arata drumul
deosebit de diIicil si complex ce trebuie parcurs de aceasta in continuare.
a) "riteriul politic. Motive de ingrijorare reprezinta
practica Parlamentului de a adopta masuri legislative in lipsa unei consultari adecvate si de
a modiIica sau respinge ordonantele Iara stabilirea unei limite de timp in privinta
examinarii. De asemenea, insuIicienta coordonare si procedurile de consultare inadecvate
continua sa reduca eIicienta activitatii executivului. Este amintita si larga raspndire a
coruptiei care submineaza nu numai Iunctionarea sistemului legal, ci are eIecte negative
asupra economiei si diminueaza increderea in autoritatile politice. In privinta drepturilor
omului si protectia minoritatilor sunt subliniate: lenta desIasurare a procesului de restituire
a pamnturilor conIiscate de regimul comunist, necesitatea demilitarizarii politiei;
deblocarea legislatiei privind restituirea pamnturilor agricole, padurilor si alte tipuri de
proprietate; activitatea necorespunzatoare pentru protectia copilului si respectarea
adoptarilor. b) "riteriile economice. Intre Romnia si tarile U.E. exista
insemnate decalaje la indicatorii de nivel si indicatorii calitativi ai dezvoltarii economice,
prezente att in ceea ce priveste nivelul mediu al indicatorilor pe locuitor, ct si in raport
cu Iiecare tara membra in parte. La nivelul Romniei, in 1998, PNB a Iost de 36, 9 mii
milioane ECU. Suntem pe locul trei din coada listei (cI. Statistical yearbook an candidate
and South-East European countries") inaintea Albaniei si Bulgariei in ce priveste
PNB/locuitor, cu doar 1600 de euro, spre deosebire de Cipru (12.200 euro), Slovenia
(8.800 euro), Malta (8.300 euro), R. Ceha (4.900 euro) sau Ungaria (4.100 euro). Datoria
externa bruta la nivelul intregii economii romnesti a reprezentat in 1998 o proportie de 17,
9 din PIB si a Iost de 6.054 milioane ECU, balanta de plati Iiind negativa, cu un minus
de 2.647 milioane ECU. Desi detine circa 6 din populatia U.E., Romnia nu produce
dect 0, 4 din PIB comunitar. Factorii care au condus la acumularea si accentuarea
acestor decalaje tin, in esenta, de munca si capital, de volumul si structurile de ramura ale
acestora si de randamentele obtinute. Romnia marcheaza un punct pozitiv la indicatorul
63
datoriei publice; detine numai circa 15-20 din PIB, Iata de peste 70 in tarile U.E. (cI.
studiului realizat de I.E.N. al Academiei Romne).
Ponderea sectorului privat in PIB se prezinta astIel: Ungaria 80, Cehia
80, Estonia 75, Slovacia 75, Lituania 70, Rusia 70, Polonia 65,
Letonia 65, Bulgaria 60, Romnia 60, Slovenia 55.
Acelasi Raport al Comisiei Europene introduce pe
lista nerealizarilor: nereusitele privind stabilitatea macroeconomica; climatul de aIaceri
neatractiv din cauza nesigurantei legislatiei politice si economice; indisciplina Iiscala,
chiar daca in 1999 s-a reusit reducerea deIicitului Iiscal de la 5 la 3, 5 la suta din PIB;
reIorma si transparenta Iinantelor publice; implementarea reIormei in domeniul asigurarilor
sociale si al ocrotirii sanatatii; mentinerea controlului asupra unor preturi; incertitudinile
privind asigurarea dreptului de proprietate si repetatele schimbari in ce priveste legislatia si
accesul la sursele de Iinantare. "onclu#ia generala este ca Rom$nia nu poate i
considerata o economie de piata unctionala si nu este in stare sa aca ata pe termen
mediu presiunilor competitive si ortelor pietei din cadrul %.E.
Nerealizari sunt marcate si in dreptul unor articole precum: libera circulatie a
marIurilor, persoanelor, capitalului si a posibilitatii de a Iurniza servicii, a dreptului de
autor si al marcii, legislatie concurentiala, agricultura, pescuit, transport, politicile de
protectie sociala si somajul, telecomunicatii si tehnologia inIormatiei, mediul
inconjurator, protectia consumatorului, cooperarea in domeniul justitiei si aIacerilor
interne. DiIerentele importante in 'ezv!ltarea
in"rastr$ct$rii r$tiere au un impact major att asupra turismului, ct si asupra dezvoltarii
economice, in general. Densitatea autostrazilor in 1999 (km/1.000 kmp) era urmatoarea:
UE 14, 8, Slovenia 12, 5, Cehia 6, 4, Slovacia 6, 0, Ungaria 4, 8, Estonia 1,
5, Polonia 1, 0, Romnia 0, 7.
In raport cu e'ia 'e $tilizare a s$pra"etel!r a,ric!le in tarile U.E., de 41, 8
gradul de utilizare in Europa Centrala si de Est este, in general, mai ridicat, aici
neexistnd inca restrictionari comunitare ale productiei: Romnia 62, Bulgaria 55,
5, Ungaria 66, 5, Slovacia 49, 9, Slovenia 32, 1, Cehia 54, 3, Polonia
64
59, 1, Lituania 48, 5, Letonia 39, Estonia 32. Analistii occidentali considera
ca ponderea ridicata a agriculturii in PIB indica o economie nerestructurata. Daca in tarile
UE media este de 2, in tarile candidate situatia se prezinta astIel: Romnia 19,
Bulgaria 20, Cehia 1, 8, Ungaria 5, 2, Estonia 4, Letonia 5, Lituania
10, Polonia 4, Slovacia 4, 6, Slovenia 4, 4.
Una din cerintele UE pentru Romnia este includerea ca prioritate strategicaA
'ezv!ltarea te(n!l!,iei in"!ratiei. In conditiile in care, pentru anul 2000, contributia
industriei inIormatiei si a comunicatiilor la produsul mondial brut reprezinta circa 10, nu
e de mirare ca tot mapamondul si-a Iocalizat resursele si actiunile catre dezvoltarea ct mai
rapida a acestui sector economic. Statisticile arata ca la sfrsitul lui %&&&, in 'omnia
e(istau apro(imativ )**!+++ de utilizatori de ,nternet. Aceasta este o ciIra Ioarte mica daca
ne gndim ca in lume exista 375 de milioane de oameni care Iolosesc Internetul, numai in
Anglia Iiind 18 milioane de internauti. Situation acestora, in tarile Europei Centrale si de
Est, raportata la 100 de locuitori (utilizatori casnici / utilizatori proIesionali) se prezinta
astIel: Romnia 0, 3/2, 5, Estonia 8/5, Letonia 0, 4/4, Lituania 2/1, Polonia 1/5,
Cehia 2/2, Ungaria 1/1, Slovenia 6/7, Bulgaria 2/2, 5. In Romnia existau la
sIrsitul anului 1999, 623.600 de P.C.-uri, dintre care 200.000 la domiciliu si 423.000 in
business si administratie, ceea ce ne situeaza pe unul din locurile codase, cu numai 2, 8 la
100 de locuitori, Iata de Slovenia cu 24 si Polonia cu 14.
Numarul de abonati la teleIonia mobila a crescut cu 108, in comparatie
cu Bulgaria, unde cresterea a Iost de 113, Albania 154, Slovenia 237. De
remarcat Iaptul ca rata medie de crestere pentru tarile din Europa Centrala si de Est este de
80. La capitolul linii teleIonice digitale suntem pe locul 9, cu o rata de digitalizare de
55, dupa Polonia 97, Slovenia 93, Bosnia 85, Albania 1980, Bulgaria
78, Ungaria 75, Cehia 72, Macedonia 61. In privinta numarului de
aparate teleIonice ne aIlam pe penultimul loc, avnd 20, 1 aparate teleIonice la 100 de
locuitori. C(elt$ielile al!cate pentr$
sanatate situeaza Romnia in plutonul codas al tarilor analizate, cu doar 2, 3 din totalul
bugetului, in comparatie cu alocarile bugetare de 5, 3 din Ungaria, 4, 2 din Polonia
sau 3, 8 din Lituania. Nu avem dect 184 de medici la 100.000 de locuitori, mai prost
dect noi stnd doar Turcia cu 116 medici la 100.000 de locuitori. La capitolul mortalitate
65
inIantila ne situam pe locul doi cu marele procentaj de 20, 5 decese la mia de nou-nascuti,
dupa Turcia care inregistreaza 37, 9 decese la mie. Recordul pozitiei il detin Cehia si
Slovenia cu o rata de decese de numai 5, 2 la mie.
Procesul integrarii implica astIel asumarea unor angajamente Ierme din
partea Romniei cu anumite termene pentru atingerea standardelor UE, masuri pentru
transpunerea in practica a angajamentelor asumate si reglementari pentru promovarea
masurilor si realizarea politicilor de integrare.
Una din conditiile puse de UE guvernului romn, pentru inceperea
negocierilor a Iost elaborarea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu. Rezultatul s-a
concretizat in "Strategia economica pe termen mediu a Romniei", inclusa in Programul
National pentru aderarea la UE. Scopul acesteia este: "punerea bazelor necesare
reinceperii cresterii sustinute si sanatoase . lucru crucial pentru asigurarea eradicarii
saraciei larg raspndite si cresterea standardelor de viata. Drept urmare, acest lucru va
ajuta tara sa indeplineasca criteriul economic de la Copenhaga pentru aderarea la UE".
Inca din Iaza de
preaderare, Comisia Europeana preciza in documentele COM (94) 320 din 13 iulie 1994 si
COM (94) 361/3 din 26 iulie 1994 ca "obiectivul strategiilor este de a stabili un program
care sa permita Iiecarei tari asociate sa se pregateasca, cu ajutorul uniunii, sa
indeplineasca obligatiile pe care le implica accesul pe piata unica". Din acest motiv,
analistii considera ca integrarea conditioneaza dezvoltarea, de unde si observatia ca,
obiectivul Iinal al strategiei Iiind integrarea, dezvoltarea se transIorma dintr-un scop in
sine intr-o premisa a demersului de integrare. Chiar daca principiile dezvoltarii durabile
ramn valabile, ele nu reprezinta garantia indeplinirii obiectivului de integrare.
66
CAPI&OLUL %I
%I.-. ROMHNIA II CRI&ERIILE DE CON%ER+EN
Romnia a Iost ntotdeauna un stat European, iar romnii nu au ncetat niciodat
s se considere europeni i s aspire la revenirea lor n Iamilia europen.nainte de
1989,Romnia a Iost una dintre putinele tri comuniste care au avut relatii cu Comunitatea
European (a Iost nIintat la Roma sub numele de Comunitatea Economic European
(CEE), data de 25 martie 1957, de ctre ase state membre ale Comunittii Europene a
Crbunelui i Otelului), ns, aceasta nu a contribuit cu nimic la mbunttirea situatiei
societtii romneti. Dup ezitrile din 1990, autorittile romne au depus n luna iunie
1995, o cerere de aderare la Uniunea European.ncepnd cu aceast dat, acest curent
pro-european a nceput s se aIirme mai mult n opinia public respectiv n rndul
politicienilor, devenind cu timpul predominant.Perspectiva aderrii Europene a Iunctionat
remarcabil prin care s-a construit nu doar, democratia i economia de piat, ci s-a
transIormat ntr-o anumit msur ntraga societate. Practic Romnia a intrat n Europa cu
un nivel de dezvoltare economic putin peste o treime din media European i cu ciraca
30 din populatie angajat n agricultura de subzistent.Ateptrile ca intrarea n Europa
va vindeca miraculos toate napoierile istorice i ale ingineriei impuse cu Iorta n
perioada comunist sunt nc nemplinite.Cu toate acestea aderarea la Uniune nu este
sIritul istoriei ci deschiderea unei oportunitti de dezvoltare Ir precedent, a crei
valoriIicare depinde ns n mare msur de autorittile i de societatea romneasc.
Avnd n vedere, aspectele prezentate n punctul 2 al studiului, reIeritoare la converenta
real i nominal, conditii impuse pentru aderarea la Uniunea Economic i
Monetar, analiznd situatia economiei romneti, se observ, din tabele 1 i 2 c
Romnia mai are nc enorm de recuperat n acest domeniu:
67
Tabelul 1. Indicatori ai convergentei reale 2009
RI DIN UE Rata inIlatiei
()
Rata omajului
()
PIB nominal/loc.
($)
ROMNIA 4.7 7.8 7.542
POLONIA 4.0 8.2 11.288
UNGARIA 4.0 10.0 12.927
GRECIA 1.3 9.5 29.882
CEHIA 0.6 6.7 18.557
PORTUGALIA -0.9 9.6 21.408
SPANIA -0.31 18.0 31.946
BULGARIA 2.5 8.7 6.223
LUXEMBURG 0.0 5.6 104.512
Sursa:FMI, EUROSTAT
Tabelul 2 . Salariul minim lunar 2009-2010
(euro)
RI DIN UE SALARIUL MINIM LUNAR (t)
ROMANIA 153
POLONIA 281
UNGARIA 270
GRECIA 681
CEHIA 306
PORTUGALIA 525
SPANIA 728
BULGARIA 123
LUXEMBURG 1.642
Sursa: EUROSTAT
Din tabelele 1 i 2, se observ, c n comparatie cu celelalte state membre, Romnia se
situeaz, analiznd rata omajului, pe o pozitie mai putin neIavorabil, ns aceast
68
conjunctur este depit de nivelurile ratei inIlatiei, a PIB/locuitor, i a salariului minim
lunar, indicatori pentru care Romnia are nevoie de politici de stabilizare.
Ajustrile pe piata muncii au continuat i n luna decembrie 2009, rata omajului
majorndu-se la 7,8 ; cele mai importante reduceri de personal s-au consemnat n
industrie i constructii. n ceea ce privete sectorul bugetar, ajustrile au Iost de natur
salarial ctigul salarial net nominal diminundu-se cu 12, n conditiile eIecturii
concediilor Ir plat impuse n lunile noiembrie i decembrie 2009.
Privitor la rata inIlatiei, la sIritul anului 2009, rata anual a inIlatiei a cobort la
4,74, nivel situat cu 0,24 peste limita superioar a intervalului de variatie din jurul
tintei de 3,5 i cu 0,2 sub nivelul atins n luna septembrie (4,94). EIecte Iavorabile
scderii inIlatiei au Iost exercitate de deIicitul persistent de cerere, precum i de dinamica
cursului de schimb al leului. Acestea au Iost ns n mare msur atenuate de inIluenta
neIavorabil a Iactorilor de natura oIertei, dominant Iiind impactul majorrilor accizelor
pentru produsele din tutun.Ca urmare, s-au intensiIicat semnalele de atenuare a
presiunilor inIlationiste din partea costurilor salariale. Tendinta se maniIest mai puternic
n industrie, unde variatia anual negativ a costurilor unitare cu Iorta de munc
s-a accentuat substantial n aceeai perioad.
Din tabelul 2 se poate observa c, n topul actual al trilor Uuniunii Europene cu salarii
minime pe economie, Romnia se pozitioneaz pe, penultimul loc, cu 153 de euro/lun,
cu doar 30 de euro mai mult dect vecina sa, Bulgaria, alturi de care este codaa Uniunii
Europene n materie de remuneratii salariale.
Se poate vorbi de trei grupe n ceea ce privete nivelul de salarizare:
grupul 1 include statele cu salarii minime pe economie sub 400 euro/lun;
grupul 2 include statele cu salarii minime pe economie ntre 400 i 800 euro/lun;
grupul 3 include statele cu salarii minime pe economie de peste 800 euro/lun.
Criteriile pentru calitatea de membru a Uniunii Europene i adoptarea monedei
euro sunt stabilite de trei documente. Primul este Tratatul de la Maastricht din 1992, care a
intrat n vigoare pe 1 noiembrie 1993. Mai trziu n acelai an, al doilea criteriu a Iost creat
de Consililul European la Copenhaga, prin crearea criteriilor Copenhaga, care au
clariIicat scopurile generale ale Tratatului de la Maastricht. Al treilea este contractul
cadru negociat cu Iiecare tar candidat mai nainte de a adera la UE. Criteriile au Iost
69
deasemenea clariIicate i de legislatia Uniunii Europene i prin decizii ale sistemului
Judiciar European, de-a lungul anilor.Tratatul, semnat la Maastricht n 1992, este cel care a
condus la introducerea politicii monetare comune Iixat pe o moned unic administrat de
ctre o singur Banc Central independent.
Tratatul de la Maastricht conditioneaz participarea n cadrul Uniunii Economice i
Monetare de ndeplinirea unor criterii de convergent, cunoscute sub numele de Criteriile
de la Maastricht. Aceste sunt:
rat sczut a inIlatiei, care s nu depeasc cu maxim 1,5 mai mare dect
media celor mai bune trei economii n domeniul inIlatiei; ale statelor membre
participante n anul dinaintea examinrii;
dobnzi sczute pentru creditele pe termen lung, care s nu depeasc cu mai
mult de 2 dobnzile din cele mai perIormante state membre participante n anul
dinaintea examinrii sau mai mare dect media celor trei state care au realizat cele
mai bune perIormante n domeniul inIlatiei;
deIicitul bugetar de maxim 3 din PIB;
datorie public cumulat care s nu depeasc 60 din PIB;
moneda national s Ii Icut parte din Sistemul Monetar European cel putin doi
ani premergtori examinrii n vederea aderrii Ir tensiuni grave;
legislatie national compatibil cu Iunctionarea SEBC.
O pozitionare curent a economiei romneti n raport cu mplinirea criteriilor de
convergent nominal este prezentat succint n urmatorul tabel:
70
Tabelul nr.3. Indicatori de convergent nominal
()
INDICI DE
CONVERGEN
CRITERIILE DE LA
MAASTRICHT
ROMNIA
2009
ROMNIA
2010
Rata inIlatiei (IAPC)
(medie anual)
1,5 pp.peste media
celor mai
perIormanti 3
membri UE(1,6
nivel de reI.)
5,6 7,9
DeIicitul bugetar din
PIB
sub 3 -7,9 6,5
Datoria public din
PIB
sub 60 21,0 28,77
Cursul de schimb
(RON/EURO)
,aprecierea/deprecier
ea procentual Iat
de media pe 2 ani
/-15 1,6/-18,2 1,71/-14,3
Ratele dobnzilor
pe termen lung
( pe an)
2 pp.peste media
celor
perIormante 3
membri UE din
perspectiva
stabilittii preturilor
(5,3)
9,7 7,6
Sursa- E'$S#A#, .eorgescu Florin,
Din tabelul numrul 3, ce analizeaz indicatorii de convergent nominal,
nregistrati de Romnia n anul 2009, se observ, c reIeritor la rata inIlatiei, aceasta a
nregistrat un procent de 5,6, conIorm raportrilor BNR i Eurostat.Deci aceast
valoare a inIlatiei s-a situat cu 3 peste tinta de 3,5 stabilit de BNR pe anul 2009.
EIecte Iavorabile scderii inIlatiei, Iat de anul 2008 (7,9) au Iost exercitate de deIicitul
71
persistent de cerere, precum i de dinamica cursului de schimb al leului. Acestea au Iost
ns n mare msur atenuate de inIluenta neIavorabil a Iactorilor de natura oIertei,
dominant Iiind impactul majorrilor accizelor pentru produsele din tutun.
n trimestrul IV 2009, dinamica anual a ratei inIlatiei a continuat s Iie inIluentat
Iavorabil de de acelerri ale creterilor preturilor mrIurilor alimentare, precum i de
evolutii relativ moderate ale preturilor administrate. O contributie dezinIlationist
semniIicativ a provenit din partea preturilor volatile ale unor mrIuri alimentare, al cror
ritm anual de cretere a cobort la valori negative n trimestrul IV.
Proiectia din anul 2009, conIorm BNR, ncorporeaz premise Iavorabile
continurii procesului dezinIlationist, plasnd rata anual a inIlatiei IPC la 3,5 la sut la
sIritul anului 2010 i la 2,7 la sIritul anului 2011. Reintrarea ratei inIlatiei n
intervalul din jurul tintelor anuntate (3,5 pentru 2010 i 3,0 pentru 2011) a avut loc
nc de la nceputul anului 2010.
n anul 2009, cele mai ridicate rate medii ale inIlatiei (din cadrul statelor membre
ale Uniunii Europene) au Iost consemnate n Romnia (5,6) i Lituania (4,2), urmate de
Ungaria, Polonia i Letonia, unde inIlatia IAPC medie anual s-a situat ntre 4,0 i 3,3.
ReIeritor la al doilea indicator prevzut n cadrul Criteriilor de la Maastricht,
deIicitul bugetar, acesta s-a situat, n jurul valorii de -7,9 din PIB,n anul 2009, cu 4,9
peste media criteriului de reIerint.Este probabil ca Ir msuri suplimentare acesta ar
putea ajunge i peste 8 din PIB.Deasemenea potrivit Comisiei Europene, msurile
prevzute n bugetul pe anul 2010 nu sunt suIiciente pentru atingerea tintei
convenite.Cauzele probabile ale creterii deIicitului bugetar ar putea Ii:venituri bugetare
sub ateptri din primul trimestru ale anului n curs, contributiilor sociale , a impozitrii
proIitului.
n privinta datoriei publice, nivelul acestea a atins 21,0 din PIB, n anul 2009,
ncadrndu-se relaxat sub nivelul de 60 din PIB, potrivit criteriilor de convergent.ns
aceast valoare este n cretere, la nceputul anului 2010 (luna Iebrarie), Iiind de 28,77
din PIB, conIorm datelor Iurnizate de Ministerul Finantelor Publice. Fat de ianuarie 2010,
datoria public a crescut cu circa 11 miliarde lei, n conditiile n care n Iebruarie Romnia
a primit de la Fondul Monetar International dou trane de mprumut, n valoare de 2,45
miliarde euro, din care o jumtate a intrat n contul Trezoreriei. La 31 decembrie 2009,
72
datoria public a Romniei era de 148,05 miliarde lei i reprezenta 30,14 la sut din PIB.
Privitor la cursul de schimb ron/euro n perioada cuprins ntre 1 ianuarie 2007 (data
aderrii la UE) i 18 aprilie 2008, leul nu a participat la MCS II, dar a Iost tranzactionat
n conditiile unui regim Ilexibil de curs de schimb. n perioada 2006 2008, leul a Iost
supus unor presiuni de depreciere pn la jumtatea lunii iulie 2006.Ulterior, acesta s-a
apreciat semniIicativ Iat de euro.
Previziunile pentru anul 2010, nregistraz o valoare de pn la 4 ron/euro, iar cea mai
pesimist estimare pentru sIritul anului 2010 ar Ii de 4,35 lei/euro. Dinamica pe
parcursul anului 2009, i cea din ultimele luni ale anului curent.
Criteriul de convergent a dobnzilor, se reIer la Iaptul c un stat membru
trebuie s aib o dobnd medie nominal pe termen lung care s nu depeasc cu mai
mult de 2 media ratelor dobnzii pe termen lung la acele state membre (cel mult trei)
care prezint cele mai bune rezultate n materia stabilittii preturilor.Dup cum s-a putut
observa din tabelul 3, ratele dobnzii pe termen lung s-au situat n anul 2009, n jurul
valorii de 9,7 (media Iiind atunci de 5,3), cu aproximativ 2 peste medie.Deci,
pentru ca o tar s ndeplineasc criteriul stabilittii preturilor la un moment dat, este
necesar ca rata medie pe ultimele 12 luni a IAPC s Iie cu cel mult un procent i jumtate
mai mare dect media simpl a celor mai mici trei valori nregistrate pentru indicatorul
respectiv n trile Uniunii Europene.n primele luni ale anului 2010, aceast valoare este n
luna ianuarie de 9,05, Iebruarie- 7,92, martie-7,11( sursa BCE).
Proiecia inIlaiei( ipoteze externe)
- Existena unor presiuni inIlaioniste n cretere din partea preurilor unor
materii prime (n special iei) si marIuri alimentare
-concomitent cu apariia unor presiuni inIlaioniste moderate n zona euro
-anticipeaz normalizarea treptat a politicii monetare a BCE
2011 2011 2012 2012
DiIerene vs.
runda anterioar
DiIerene vs.runda
anterioar
73
Preul petrolului WTI
(dolari/baril)
106,4 113,5
Cretere economic n zona euro
()
1,7 1,7
InIlaia anual din zona euro () 2,3 1,8
Euribor 3M (p.a.) 1,6 2,6
Sursa- ,poteze /"' pe baza datelor !S! Energ0 ,nformation Administration, Euros0stem
Staff 1acroeconomic Pro2ections for euro area, Consensus Forecast!

1. DEPRINDERI DIN EJPERIENA AL&OR RI
La data de 8 iulie 2008, Consiliul ECOFIN a decis aderarea Slovaciei la zona euro
la 1 ianuarie 2009, numrul de tri ale zonei euro crescnd astIel de la 15 la 16.
Rezultatele economice ale Slovaciei din ultimii ani sunt strns corelate cu mbunttirea
capacittii de productie, n special n sectorul industrial.n ceea ce privete mediul extern
Slovacia a nregistrat deIicite de cont curent i de capital semniIicative n decursul primului
deceniu.InIlatia n Slovacia a Iost ridicat, aceasta scznd treptat din anul 2004,Iiind de
1,9 n 2007, i n anul 2008 de 3,9.
n Malta n perioada de reIerint a nregistrat o rat medie anual a inIlatiei de
2,2 cu mult sub valoarea de reIerint de 3.Analiza n retrospectiv pe o perioad mai
ndelungat ilustraz Iaptul c inIlatia a Iost relativ stabil, Iluctund mai ales ntre 2- 3
n perioada 1999-2006.
ncepnd cu data de 2 mai 2005 lira maltez particip la MCS II, Iiind ancorat la euro.n
anul 2006 s-a nregistrat un deIicit Iiscal de 2,6 din PIB, nivel aIlat sub valoarea de
reIerint.Ponderea datoriei publice n PIB s-a redus pn la 66,5 n anul 2006, iar n
2007 de 65,9, mentinndu-se astIel peste valoarea de reIerint de 60.
n cazul Ciprului i Maltei, cettenii acestora au beneIiciat de moneda euro odat
cu intrarea celor dou tri n zona euro.Pentru ca trecerea de la o moned la alta s se Iac
uor, preturile au Iost aIiate att n euro ct i n moneda veche, pn la data de 30
septembrie 2008.AstIel la 1 ianuarie lira cipriot i cea maltez au Iost convertite la o rat
de schimb de 0,585 i respective 0,429 euro.Va exista o perioad de gratie n care bncile
centrale vor eIectua gratui operatiunile de schimb-doi ani pentru monede i zece pentru
bancnote.
74
Din anul 2004, Comisia European eIectueaz songaje Eurobarometru privind
atitudinea i cunotintele opiniei publice din noile state membre cu privire la introducerea
monedei euro.Bulgaria i Romnia au Iost incluse ncepnd cu anul 2007.n total, au Iost
chestinonati peste 9000 de cetteni selectati n mod aleatoriu.Rezultatele indic Iaptul c,
cel putin din punct de vedere psihic, cettenii din noile state membre sunt pregtiti pentru
nlocuirea monedei lor nationale cu moneda euro: 47 s-au artat Ioarte sau destul de
multumiti de ideea unei viitoare nlocuiri, procentaj rmas aproape neschimbat Iat de
sondajele din toamna anului 2007.
n prezent, situatia devine din ce n ce mai diIicil.Prerile celor mai multi,
privitor la aderarea Romniei ntr-un viitor apropiat, nu sunt deloc ncurajatoare, acest
lucru devenind un proiect tot mai departe de realitatea practic, tot mai multi oIiciali
nuantndu-i pozitiile i distantndu-se uor de ceea ce n 2009 tindea s devin "proiect
national".
Ar,$ente pr! i c!ntra "!r#rii Uni$nii ec!n!ice i !netare Kn spa*i$l e$r!pean
Uniunea economic i monetar considerat a Ii , dintr-un anumit punct de vedere, cel mai
ambitios dar i cel mai riscant proiect al constructiei europene, este rezultatul unei decizii
politice Iundamentat pe o puternic component economic.
Dac doar una din cele dou componente (economic sau politic) ar Ii stat la baza crerii
acesteia, Uniunea economic i monetar nu s-ar Ii realizat nici n prezent deoarece doar
din punct de vedere economic sau doar din punct de vedere politic argumentele nu
ar Ii Iost suIiciente. Din punct de vedere politic, Iormarea Uniunii economice i monetare
reprezint cedarea de suveranitate i de control asupra deciziilor privind politica economic
a statelor membre. Mai mult, introducerea i utilizarea monedei unice ar presupune o
singur conducere economic care ar necesita transIerul de responsabilitti i chiar
Iunctionarea unei conduceri politice unice.
Nici strict din punct de vedere economic, Uniunea economic i monetar nu prezint
argumente suIiciente pentru crearea ei, n primul rnd deoarece spatiul comunitar nu
reprezint o zon monetar optim. Statutul de zon monetar optim presupune:
- un grad ridicat de deschidere a economiilor pentru comertul intracomunitar
- un grad ridicat de mobilitate transIrontalier a capitalului i Iortei de munc,
- Ilexibilitate nalt a preturilor i salariilor,
75
- transIeruri Iiscale n conditiile n care veniturile din impozite sunt redistribuite spre zone
aIlate n recesiune.
n esent, statele dintr-un grup sau care ader la un grup pot ctiga reciproc din detinerea
unei monede comune doar atunci cnd Iac parte dintr-o zon monetar optim, adic atunci
cnd structurile lor economice sunt similare i cnd nu exist riscul ca ocurile asimetrice
s aIecteze doar unele din aceste tri. Cum ns ntre economiile statelor membre exist
diIerente notabile ntre nivelurile de dezvoltare, acestea vor reactiona n mod diIerit la
ocurile venite din exterior. AstIel, pentru acele state membre care sunt exportator net
modiIicarea pretului mondial al unui produs va avea eIecte opuse celor nregistrate de
statele care se situeaz pe pozitia de importator net. n mod similar, consumatorii din unele
state membre se mprumut mai mult, altii mai putin i ca atare vor percepe n mod diIerit
Iluctuatiile ratelor dobnzilor de pe piata international.
Particulariznd pentru zona Euro, care nu reprezint nici n acest moment o zon monetar
optim, statele membre ale acesteia nu mai au posibilitatea de a-i stabili propria rat a
dobnzii sau de a utiliza cursul de schimb ca instrument al politicii economice. Mai mult,
nici unul din mecanismele alternative de ajustare, cum ar Ii migratia, nivelul salariilor,
micrile de capital, politica Iiscal, transIerurile Iiscale sau ajutoarele directe nu
Iunctioneaz la parametri optimi n spatiul Euro. n acelai timp, exist bariere culturale i
lingvistice legate de mobilitatea Iortei de munc, ceea ce determin variatii legate de
nivelul salariilor i de rata omajului.
Din aceste considerente, Uniunea European reprezint i n prezent o zon monetar
suboptim, Iapt ce constituie un impediment n aceast etap a integrrii.In ciuda statutului
de zon monetar sub-optim, exist ns o serie de argumente pro (i desigur i contra)
constituirii unei Uniuni economice i monetare n spatiul european.
Argumentele n Iavoarea unei uniuni economice i monetare n spatiul Uniunii Europene
au Iost:
- completarea pietei unice, n sensul c o piat unic are nevoie de o moned unic;
- creterea vitezei de transIer a Iluxurilor monetare i eliminarea costurilor de conversie;
- reducerea riscurilor legate de schimburi comerciale i investitii prin eliminarea
Iluctuatiilor ratei de schimb;
- transparenta preturilor i prin aceasta o mai bun inIormare a participantilor la tranzactii;
76
- disciplina monetar, n sensul c guvernele nu vor mai putea utiliza valutele ca
instrumente de politic economic;
- scderea inIlatiei, datorit disciplinei impuse economiilor care Iormeaz zona Euro;
- Iuziunea pietelor Iinanciare, care poate conduce la economii la scar;
- creterea eIicientei i obtinerea unor ritmuri de cretere economic nalte;
- ntrirea pozitiei Uniunii Europene n cadrul sistemului monetar international;
- Iacilitarea atingerii telului crerii uniunii politice;
Argumentele mpotriva Iormrii unei uniuni monetare n spatiul Uniunii Europene au Iost:
- pierderea controlului i a puterii de decizie cu privire la problemele monetare;
- pierderea de Ilexibilitate, n sensul c guvernele nationale nu vor putea s ia decizii de
politic monetar care s permit protejarea economiilor lor de ocurile externe, n
detrimentul altor tri;
- diIerente relativ mari n ciclurile de aIaceri i standarde de viat ntre statele membre;
- pericolul de a diviza Uniunea European n state din interiorul i din aIara Uniunii
economice i monetare;
- costurile materiale pe care le incumb nlocuirea monedelor nationale cu moneda unic,
crearea institutional i modiIicrile de natur legislativ cerute de acest demers.
CONCLULII II PERSPEC&I%E
C!ncl$zii : E$r! intre '!rinta si realitate
Istoria euro este scurt, chiar Ioarte scurt raportat la standardele istoriei monetare
internationale, dar nimeni nu se poate ndoi de potentialul noii monede. Gradul de
stabilitate al preturilor n euro este Ir precedent; pietele Iinanciare ale Europei sunt
stabile i lichide. O valut international are tendinta de a deveni n mod natural un
monopol. Fr ndoial, euro va avea de parcurs un drum lung, n scopul atingerii statutului
de principal moned international.
34 Europe se fera par la monnaie ou elle ne se fera pas - Jacques RueII
Au existat doua categorii de opinii privitoare la inIaptuirea uniunii economice si monetare.
Una este viziunea monetarista , care considera ca Iolosirea cursului valutar pentru
corectarea decalajului de dezvoltare dintre tari este ineIicient si minimalizeaza rolul
77
cursului valutar in ajustarea socurilor, propunnd integrarea monetara rapida, Iara
discriminare intre participanti. Cealalta este viziunea economista , care vede in rata de
schimb valutar un important instrument in eliminarea dezechilibrelor. Cele doua curente de
opinii, unul care presupune trecerea brusca la uniunea monetara, iar celalalt care doreste o
trecere graduala cu indeplinirea criteriilor de convergenta conditie necesara integrarii
monetare -, au strnit ample controverse. Realizarea imediata a uniunii monetare ca
stimulent al convergentei implica acceptarea politica si economica de catre statele
perIormante a unor rate ridicate de inIlatie si Iinantarea bugetara a statelor mai putin
dezvoltate, considernd ca acestea din urma vor atinge mai rapid standardele prevazute in
interiorul uniunii monetare dect in exteriorul ei. Prin Tratatul de la Maastricht optiunea
integrarii graduale, pe masura indeplinirii conditiilor de convergenta, a cstigat acordul
statelor participante la conIerinta, considerndu-se ca Iiind rezultatul apropierii reale a
perIormantelor economice si a conditiilor care genereaza marimea si variatia cursului
valutar. In plus, conditia de renuntare la autonomia politicii monetare trebuie Iacuta
treptat, sa evolueze de la sine. Aici nu trebuie eludate aspectele psihologice ale traditiei
monedei nationale sau cele tehnice ce vor aparea pe parcursul inIaptuirii depline a uniunii
monetare. Incepnd cu Planul Werner si continund cu Actul Unic European, Raportul
asupra UEM in Comunitatea Europeana prezentat de Raportul Delors si Tratatul de la
Maastricht, calea spre uniIicarea politica a devenit din ce in ce mai neteda.
Evenimente de importanta majora petrecute pe scena politica europeana, ca
uniIicarea Germaniei, caderea comunismului in tarile Europei de est, dezmembrarea
URSS, au condus la un Ilux mai abundent de transIer de putere catre Comunitate, iar
uniIicarea monetara reprezinta un pas real catre uniIicarea politica.Trecator, UE va Ii
scindata in 2 zone si anume statele care introduc euro si renunta la sistemele monetare
proprii, si statele care mentin intr-o prima Iaza moneda nationala. Cursul valutar al acestor
tari din urma va Iluctua vizavi de cursul euro si va trebui utilizat un instrument Iinanciar
menit sa reduca discordantele intre participante si neparticipante la uniunea monetara.
De ce avem nevoie de euro?
n aIar de a Iace mai uoara o cltorie, o moned unic Iace un Ioarte bun simt economic
i politic. Cadru n care euro este gestionat Iace o moned stabil, cu o inIlatie sczut i
78
rate ale dobnzii reduse, i ncurajeaz solid al Iinantelor publice. O moned unic este, de
asemenea, o completare logic a pietei unice, ceea ce o Iace mai eIicienta. Folosind o
singura moned, elimin costurile de schimb valutar, Iaciliteaz comertul international i
oIer UE o voce mai puternic n lume. Dimensiunea i Iorta zonei euro, de asemenea, o
mai bun protectie de la ocurilor economice externe, cum ar Ii scumpiri neanticipate ale
petrolului sau turbulentele de pe pietele valutare. Nu n ultimul rnd, moneda euro oIer
cettenilor UE un simbol tangibil al identittii lor europene, de care acestea, pot Ii din ce n
ce mai mndri ca zona euro se extinde i multiplic aceste beneIicii pentru membrii si.
Perspective act$ale
EIectele crizei economice i Iinanciare globale s-au simtit pregnant n anul 2009,
cnd produsul intern brut s-a redus cu 7,1 n conditiile unei ajustri semniIicative a
deIicitului de cont curent (4,2 din PIB de la 11,6 n 2008) i a unui deIicit bugetar
n cretere.
Pe Iondul mentinerii tendintei de reducere a cererii interne, declinul economic a
continuat i n anul 2010 cnd produsul intern brut s-a diminuat cu 1,3, ceea ce
a reprezentat o evolutie mai bun dect se anticipase prin prognoza de toamn.
Pozitiv a Iost Iaptul c s-a nregistrat concomitent i ajustarea deIicitului bugetar de
la 8,5 din PIB n anul 2009 la 6,4 (conIorm SEC 95) i mentinerea deIicitului de
cont curent n zona de sustenabilitate, respectiv 4,1 din PIB. Anul 2010 poate Ii
considerat ca anul relansrii productiei industriale care s-a majorat cu 5,5,
recupernd n totalitate scderea din anul 2009, dar avnd o structur adaptat mai
bine la cerintele pietei externe i interne, precum i anul cu cele mai mari exporturi
de bunuri, depind chiar nivelul de dinainte de criz.
Componentele cererii interne au nregistrat scderi Iat de anul 2009, n special
Iormarea brut de capital Iix, care a Iost aIectat de lipsa surselor de Iinantare i de
nencrederea sectorului privat n evolutia economic. O mare parte din cerere a Iost
acoperit din importurile de bunuri i servicii, care s-au majorat cu 11,6, n
conditiile majorrii exporturilor de bunuri i servicii cu 13,1.
OIerta intern a Iost sustinut de valoarea adugat brut din industrie, care s-a
majorat cu 5,1. Celelalte sectoare au nregistrat scderi, cea mai ampl Iiind n
sectorul constructiilor, respectiv 10,7. Programul de Convergent 2011-2014.
Urmrind evolutia trimestrial a produsului intern brut n comparatie cu trimestrul
79
anterior, modiIicrile n dinamic au Iost ntre -0,7 i 0,2, ceea ce arat o
oarecare stabilitate a economiei, care n conditii Iavorabile poate relua creterea
continu.
Cadrul macroeconomic pentru anul 2011 a luat n considerare Iaptul c evolutiile
economice i Iinanciare se vor mbuntti i economia i va relua creterea
sustenabil, astIel nct pe ntregul an s Iie posibil o majorare a produsului intern
brut cu 1,5.
Cererea intern va reprezenta motorul creterii economice, n conditiile n care
Iormarea brut de capital Iix va nregistra o dinamic superioar celei a consumului
Iinal. Dup scderile puternice din 2009 i 2010, Iormarea brut de capital Iix se
ateapt s creasc cu 3,4. Cheltuielile bugetare cu investitiile vor ocupa un loc
important n politica bugetar, n conditiile n care eIorturile vor Ii concentrate pe
reducerea deIicitului bugetar.
Dup contractia sever din anii precedenti i n conditiile majorrii veniturilor
disponibile, consumul privat i va relua creterea, respectiv cu 1,9. Cheltuielile cu
consumul guvernamental vor continua s se reduc, prin mentinerea unor
constrngeri bugetare.
Exporturile de bunuri i servicii vor reprezenta n continuare un motor de cretere
economic, Iiind prognozate s nregistreze un spor, n termeni reali, de 8,1.
Importurile de bunuri i servicii vor crete cu 7,1.
Pe partea oIertei interne, pentru anul 2011, se ateapt creteri, n principal, ale
ramurilor industriale cu productie majoritar pentru export. n general, sunt prevzute
sporuri ale valorii adugate brute n toate domeniile de activitate. Industria va
continua creterea nceput n 2010, Iiind principalul sustintor al creterii produsului
intern brut, urmnd s se majoreze cu 2,7. Constructiile vor nregistra un uor
reviriment dup reducerile drastice din 2009 i 2010, respectiv o majorare cu 1,6.
Anul 2010 s-a caracterizat printr-o evolutie Ioarte bun a comertului exterior
romnesc. Realizrile sunt mai mari chiar dect cele nregistrate nainte de criz,
exporturile aducndu-i o contributie important la reducerea declinului economic. n
anul 2010 s-au exportat bunuri n valoare de 37,3 miliarde euro, Iat de 29 miliarde
euro n anul 2009 i 33,7 miliarde euro n anul 2008.
80
SemniIicativ este Iaptul c aceast evolutie a exporturilor din 2010 a Iost nsotit de
o cretere mai redus a importurilor de bunuri, respectiv de 20,1 Iat de 28,2 n
cazul exporturilor. A rezultat un deIicit comercial de doar 9,5 miliarde euro, mai mic
cu 361 milioane euro dect cel din anul 2009 i cu peste 14 miliarde euro sub cel din
anul 2008.
Ritmul sustinut de cretere al exporturilor, pe parcursul ntregului an, a Icut posibil
recuperarea integral a reducerii acestora cu 4,6 mld. euro n anul 2009. Mai mult,
valoarea exporturilor din anul 2010 o depete pe cea din 2008 cu 10,6 respectiv
3,6 mld. euro. n acest context exporturile rmn n continuare un Iactor de sustinere
al economiei romneti. n anul 2010 s-au exportat lunar cu circa 300 milioane euro
mai mult dect n anul 2008, nregistrndu-se o medie lunar de 3,1 miliarde euro
Iat de 2,8 miliarde euro n anul 2008.
Comparativ cu evolutia din celelalte state membre ale UE, datele relev o
mbunttire a pozitiei Romniei, apreciat de organismele internationale. Dac n
anul 2008 Romnia s-a situat pe locul 22 dup mrimea, n termeni absoluti, a
deIicitului comercial, n anul 2010 se aIla pe locul 20. n termeni echivalenti,
respectiv din punct de vedere al deIicitului comercial pe locuitor, Romnia se aIl pe
locul 14 ntre cele 27 de state membre UE.
In cazul preturilor mrIurilor nealimentare, creterea acestora la sIritul anului
(9,76) s-a situat cu 1,8 puncte procentuale peste indicele pretului de consum.
n ceea ce privete tariIele la servicii, creterea acestora (6,43) a Iost cu 1,53
puncte procentuale inIerioar ratei anuale a inIlatiei.
Majorarea ratei inIlatiei n partea a doua a anului s-a datorat, pe lng inIluenta din
creterea cotei TVA i deprecierii monedei europene comparativ cu primele 6 luni
ale anului. Acest Iapt a determinat o majorare de pret mai accentuat la produsele
din import, dar i a produselor sau serviciilor autohtone ale cror preturi sunt
racordate la moneda european, prin suprapunerea celor doi Iactori de inIluent. Cu
toate acestea, reducerea consumului a temperat n trimestrul IV tendintele
inIlationiste maniIestate la jumtatea anului.
Pentru anul 2011, n domeniul inIlatiei, se preconizeaz reluarea procesului
dezinIlationist, rata inIlatiei la sIritul anului Iiind prognozat s se reduc cu peste
81
3 puncte procentuale, ajungnd astIel la 4,8, n timp ce media anual se va situa
uor peste nivelul nregistrat n 2010, respectiv 6,5.
Diminuarea consistent a ratei inIlatiei la sIritul anului se va datora lipsei Iactorilor
de presiune pe partea oIertei care au actionat n anul 2010, cum ar Ii: eliminarea
inIluentei majorrii de TVA din luna iulie 2010, ncheierea programului de majorare a
accizelor la majoritatea produselor accizabile, scderea cursului de schimb lei/euro
luat n calculul accizelor la un nivel cu 0,08 sub cel din anul anterior,
Un impact Iavorabil asupra evolutiei inIlatiei pe parcursul anului 2011 este ateptat i
din partea cererii agregate, dei ca amplitudine este estimat a Ii mai redus
comparativ cu anul anterior.
n ceea ce privete cursul de schimb, se estimeaz pentru anul 2011 o volatilitate
sczut, cu tendinte de apreciere, situndu-se ca medie anual sub nivelul
nregistrat n anul 2010, respectiv un curs de 4,18 lei/euro.
DeIlatorul produsului intern brut n anul 2010 s-a situat sub indicele mediu al
preturilor de consum (4,5 Iat de 6,1), n conditiile n care deIlatorul Iormrii
brute de capital Iix a Iost de doar 2,9, iar cel al cheltuielilor de consum
guvernamental s-a situat n zona negativ (-3,8). Pentru anul 2011, se ateapt ca
decalajul ntre cei doi indici s se mentin, ca urmare a unor indici de pret n cretere
la majoritatea componentelor PIB, dar cu creteri de preturi mai reduse la importuri.
Populatia ocupat, conIorm conturilor nationale, s-a redus n anul 2010 cu 1,8
Iat de anul 2009, n conditiile n care salariatii s-au majorat cu 0,9, iar lucrtorii pe
cont propriu s-au redus cu 8,6. Majorri de salariati s-au nregistrat n constructii i
unele servicii, n timp ce n agricultur i industrie au Iost reduceri de salariati.
Pentru anul 2011 se estimeaz ca reluarea creterii economice s conduc la crearea de
noi locuri de munc. AstIel, se ateapt ca populatia ocupat s se majoreze cu
0,4, iar salariatii cu 0,6.
Rata omajului, conIorm AMIGO, s-a majorat de la 6,9 n anul 2009 la 7,3 n
anul 2010, iar pentru anul 2011, se prevede reducerea ratei omajului pn la 6,4,
ca urmare relansrii activittii economice n majoritatea domeniilor.
82
3I3LIO+RAMIE +ENERALA
CARI
83
Albu C. Euro ntre dorint i realitate, Tribuna Economic, nr. 42, octombrie 2000, p.
68
Benjamin Angel Euro i Romnia
Brociner, A., Europa 1onetara, Ed. Institutul European, Iasi, 1999
Chabot, C., E'$ - 1oneda European5, Ed. Teora, 2000
Dardac, Nicolaie, Barbu, Teodora, 1oned5, b5nci 6i politici monetare, Ed. Didactic i
pedagogic, Bucureti, 2005.
Daianu, D., Vranceanu, R., 'omnia 6i niunea European5, Editura Polirom,2002
Hen, C., Jacques, L.A niunea European5, Ed. Coresi, Bucureti, 1998
Ignat, I.A niunea European5 - de la Pia7a Comun5 la 1oneda nic5, Ed. Economica,
Bucureti, 2002
Ignat, I., niunea Economic5 6i 1onetar5, Ed. Synopsion, Iai, 1994
Isrescu Mugur. (2004). -Dezvoltarea durabil a sectorului Iinanciar-bancar al Romniei
n perioada 2005-2025. Finantarea marilor proiecte,
Lupu, Diana, Viorica; Blnaru, Ct., Adrian, 1oned5 6i credit, Ed. Sedcom Libris, Iai,
2006.
NLupu, Diana, Viorica; Blnaru, Ct., Adrian, Moned i credit, Ed. Sedcom Libris, Iai,
2006.echita, V., ,ntegrarea European5, Ed. Deteptarea, Bacu, 1996
SteIura, G., 'omnia 6i problemele integr5rii europene, Editura Universittii 'Al.I.Cuza,
Iai, 2007
Turliuc, V., Politici 1onetare, Editura Polirom, Iai, 2002
Turliuc, Vasile, Cocri, Vasile, Boariu, Angela, Stoica, Ovidiu, Dornescu, Valeriu,
Chirlean , Dan, 1oned5 6i credit, Ed. Economic, Iai, 2005.
Voinea, G., 1ecanisme 6i te8nici valutare 6i financiare interna7ionale, Editura Sedcom
Libris, Iai, 2002
ADRESE IN&ERNE&
Georgescu Florin (Prim-viceguvernator) 'Politici economice ale Romniei n scopul
adoptrii Euro,(9-10 martie 2010), Piteti, site: http://www.bnro.ro/Prezentari-si-
interviuri1332.aspx;
84
Cursul de schimb, site: http://www.bnro.ro/Cursul-de-schimb-524.aspx;
Impactul monedei EURO asupra economiei Romniei site:
http://www.eco.md/article/ 3887/ ;
Raport annual 2009, BCE, SITE: http://www.ecb.int/pub/annual/html/index.en.html;
Raport asupra inIlatiei ,Iebruarie 2020, nr.16, BNR, site:
http://www.bnro.ro/Publicatiiperiodice-204.aspx,;
www.bnr.ro
www.guv.ro
www.insse.ro
www.mIinante.ro/Programul de convergent 2006-2009
www.wikipedia.ro
www.uniuneaeuropeana.ro
85
UNIVERSITATEANICOLAE TITULESCU DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANE BNCI
LUCRARE DE LICEN
Coordonator tiintiIic:
Lect. univ. dr. Sudacevschi Mihaela

Huci Andra Ionela
FB III zi gr. 7
1
UNIVERSITATEANICOLAE TITULESCU DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANE BNCI
MONEDA UNICA EUROPEANA
realizri i perspective
Coordonator tiintiIic:
Lect. univ. dr. Sudacevschi Mihaela
Huci Andra Ionela
FB III zi gr. 7
2
CUPRINS
Capitole i subcapitole ............................................................................................pag.
IN&RODUCERE.......................................................................................................1
CAP.I.Principalele momente ale Iormrii Uniunii economice i monetare...............3
CAP. II. 1. Moneda unica europeana EURO ...........................................................10
2. Institutiile monedei unice -SEBC .........................................................20
-BCE.............................................................21
-BEI..............................................................26.
CAP. III. 1. Avantaje privind moneda unica.............................................................30
2. Dezavantaje ale EURO............................................................................35
CAP. I%. 1. Rolul EURO pe plan international..........................................................38
2. InIluentele euro asupra companiilor din Europa Centrala i de Est........39
3.Principalele eIecte ale euro asupra pietelor de obligatiuni.......................41
4.EIectele euro asupra pietelor de valori mobiliare...............................43
5.EIectele pe termen mediu ale monedei euro.......................................45
6. t Y - $..............................................................................................47
7.Riscurile monedei euro......................................................................50
8.Denominarea leului............................................................................52
9.Analiza...............................................................................................54
CAP.%. Impactul euro asupra economiei Romanesti.................................................59
CAP.%I. Studiu de caz...............................................................................................63
CAP. %II. CONCLUZII SI PERSPECTIVE.............................................................73
3I3LIO+RAMIE ......................................................................................................79
3
4