Sunteți pe pagina 1din 1

EPOPEEA LUI GHILGAME

Epopeea lui Ghilgame este un poem epic din Mesopotamia antic. Este cea mai veche scriere
literar pstrat a umanitii, datnd de la nceputul mileniului al III-lea .Hr. i aparine culturii
sumero-babiloniene. S-a pstrat, lacunar, pe 12 tblie de lut, n biblioteca regelui asirian
Assurbanipal, de la Ninive i povestete faptele eroice ale legendarului rege al cetii Uruk.
Potrivit mitului, la solicitrile cetenilor oprimai din Uruk, zeii le-au trimis acestora o creatur
uria, un slbatic, pe Enkidu, pentru a-l provoca la lupt corp la corp pe regele Ghilgame, care
i tiraniza i le necinstea fiicele. Dar confruntarea nu s-a terminat cu o victorie clar de nici o
parte, astfel nct Ghilgame i Enkidu au devenit prieteni nedesprii. Cei doi au cltorit, au
fost prtai la nenumrate aventuri, i-au dovedit eroismul i curajul nfruntnd creaturi
fantastice periculoase, fapte care le-au dus faima peste mri i ri.
Prietenia dintre Ghilgame i Enkidu era att de strns nct a deranjat divinitile. Zeia Itar,
protectoarea Uruk-ului, a ncearcat s-i despart, ispitindu-l pe Ghilgame cu declaraii de iubire.
Cnd ns acesta o respinge cu agresivitate i trufie, zeia se rzbun ucigndu-i prietenul iubit.
Regele se confrunt pentru ntia oar cu pierderea ireversibil a celei mai dragi fiine i cu
implacabilul destin al oamenilor, supui inevitabil morii. Neconsolat, puternicul Ghilgame
pleac n cutarea nemuririi, despre care aflase c fusese acordat de zei, n mod excepional,
unui singur om, neleptului Uta-napitim, supravieuitorul Marelui Potop, cu care divinitile
pedepsiser omenirea. Tradiia despre Uta-napitim se va regsi mai trziu n Biblie n relatrile
despre Noe. Uta-napitim i d lui Ghilgame cheia accesului la nemurire, o plant aflat pe
fundul mrii. Dar, n final eroul nu va obine nemurirea, el eund la testul iniiatic la care fusese
supus de zei. Ghilgame se ntoarce n lumea oamenilor, al crei exponent este, resemnndu-se
s construiasc lucruri la fel de efemere ca el nsui.
Ceea ce este fundamental n mitul lui Ghilgame se poate numi drama existenial a omului,
lupta lui cu forele oculte i perspectiva nfrngerii lor, raportul cu femeia i raportul de prietenie
ntre oameni, teama de moarte i setea de nemurire; paralel, mitul rezum alegoric istoria
devenirii i destinul oamenilor ca societate: vntoarea, pstoritul, civilizaia urban, constituirea
statului arhaic, catastrofele cosmice, marile ntrebri ale gndirii.