Despre limbaj si afazie

Limbajul este un fenomen deosebit de complex care a

preocupat de multa vreme pe oamenii de stiinta din cele mai variate domenii.
Fiind prin natura sa un proces prin excelenta psihologic, limbajul este n
primul rnd obiectul de cercetare al psihologiei.
Constituind una din manifestarile esentiale ale viatii psihice ale
omului, limbajul este totodata una din trasaturile sale caracteristice,
distinctive, n raport cu celelalte vietuitoare. Omul este singura fiinta
vorbitoare. Fara limbaj nu poate fi conceputa nici existenta omului ca fiinta
sociala, nici existenta societatii nsasi.
n procesul comunicarii, oamenii folosesc variate mijloace de
comunicare, dintre care sunt neverbale (actiuni concrete cu obiectele,
gesturile si mimica, iar altele verbale (sonore, grafice. !ijloacele verbale
(si n primul rnd cele sonore au dobndit un rol fundamental n
comunicarea interumana. "nsamblul mijloacelor verbale de comunicare
constituie fenomenul limba care este pre#ent numai n societatea umana.
$imbajul este o forma specifica de activitate umana prin care se
reali#ea#a comunicarea dintre oameni. %u orice proces de comunicare
ntre oameni poate fi considerat limbaj n sensul propriu al cuvntului. n
acceptia sa stricta, termenul de limbaj se refera la comunicarea verbala.
n terminologia stiintifica, acest termen desemnea#a capacitatea cu
care este n#estrata orice fiinta umana normala, constituita de a nvata si de a
folosi unul sau mai multe sisteme de semne verbale pentru a comunica cu
semenii sai, de a&si repre#enta lumea. n conceptia lui 'ac(ues )iaget (*+,-
fiinta umana este n#estrata cu puternice capacitati functionale ce fac
posibila emergenta unei functii simbolice generale, din care limbajul nu ar fi
dect un aspect.
$imabajul este o activitate umana de comunicare prin intermediul
limbii. .ar natura limbajului, respectiv a limbii, nu poate fi elucidata fara sa
se preci#e#e care este continutul comunicarii verbale. .esi limbajul se afla
n relatii strnse cu toate procesele si nsusirile psihice ale omului, inclusiv
cu cele mai simple (sen#atiile si perceptiile, totusi cercetarile psihologice au
stabilit de multa vreme ca principalul continut al comunicarii verbale l
formea#a gndirea.
Tulburari ale limbajului (afazia) oral sau scris ca urmare a unor leziuni
a emisferei cerebrale dominante
$aturi#area caracteristica anatomofunctionala re#ultnd din asimetria celor
doua emisfere cerebrale, numita si dominnta cerebrala sau speciali#are
emisferica desi asimetrica a fost gasita n regini ale diencefaluilui si
me#encefalului. )unerea n legatura a unei tulburari a limbajului fara
tulburarea comprehensiunii, cu o le#iune care afectea#a la ba#a celei de&a
treia circumvolutiuni frontale, apoi punerea n legatura a unei tulburari ale
comprehensiunii fara tulburari circulatorii, cu o le#iune catre partea
posterioara a primei circumvolutiuni temporale, urma sa conduca la o
concetie asociationosta a diferitelor forme de afa#ie, dupa un model produs
de $. $ichtein (*//0. "cest model, criticat sau criticabil, propune o reperare
semiologica eficace si o terminologie general acceptata.
"riile lui Broca si Wernicke sunt considerate sediul imaginilor
motrice si auditive ale cuvintelor1 aria lui 2enic3e este legata printr&un
fascicol asociativ de aria lui 4roca, pe care o controlea#a. O le#iune care
afectea#a una sau alta din cele doua arii se afla la originea uneia sau alteia
din cele doua forme cronice de afa#ie.
Afazia lui Broca 5 definita prin tulburari ale producerii limbajului
(perturbari articulatorii, stereotipuri, reduceri si chair suprimari ale
discursului caracteri#ata si printr&o comprehensiune verbala pre#ervata
sau cel putin alterata numit initial afemie si afazie motorie. 1 e legata
de o le#iune a portii postero&inferioare (sau ba#a a celei de&a treia
circumvolutiuni frontale, numita aria lui 4roca. 6ediul acestei le#iuni la
nivelul emistefei stnga l&a condus pe ). 4roca la descoperirea lateri#arii
cerebrale, descoperire atribuita lui M. Dax.
Afazia lui Wernicke. 5 definita printr&o tulburare a comprehensiunii
limbajului, caracteri#ata si de absenta tulburarilor articulatorii si de
pre#enta parafa#iilor, chiar a unui jargozofazii, numita si afa#ie
sen#oriala1 legata de o le#iune a partii posterioare a primei
circumvolutiuni temporale, numita aria lui 2ernic3e. )ornind de la aceste
tulburari afa#ice, 2ernic3e a propus un model al functionarii cerebrale,
pe ba#a anatomica, sursa a tuturor interpretarilor asociationiste n
neuropsihologie.
O le#iune care afectea#a ambele arii se afla la originea unei afa#ii
globale, definta prin tulburari articulatorii, si de comprehensiune majora1 o
le#iune care afectea#a fascicolul de legatura dintre cele doua arii produce o
afa#ie de conditie n care tulburarea de repetitie nu se asocia#a cu tulburarea
de comprehensiune. Fiecare dintre cele doua arii trebuie legate de un centru
al ideilor, ipotetic din punctul de vedere anatomic, dar necesar din punct de
vedere functional pentru elaborarea si comprehensiunea discursului. O
le#iune ntre acest centru si aria lui 4roca produce afa#ia
transcorticalamotorie, marcata printr&o productie verbala redusa, fara
tulburari de repetitii1 o le#iune ntre centru si aria lui 2ernic3e produce
afa#ia transcorticalasenzoriala, marcata printr&un discurs parafra#ic,
tulburari de comprehensiune fara tulburari de repetitii. Fiecare dintre cele
doua arii este legata de un sistem motor&efector pentru aria lui 4roca, de un
sistem auditiv receptor pentru aria lui 2ernic3e1 o le#iune poate afecta
fiecare dintre aceste legaturi responsabile rerespectiv de o anarhie pura sau
de o surditate verbala, fara ca vreuna sa afecte#e limbajul.
$a acesta schema trebuie adaugate ariile considerate ca sediu al
imaginilor vi#uale si grafice ale cuvintelor care permit explicarea agrafiilor.
7n asemenea model nu permite luarea n considerare a afa#iilor re#ultate din
le#iuni ale structurilor anatomice subcorticale (talamus, capsula
interna, striatum si numite afa#ii subcorticale. 8le nu pemit nici explicarea
sau locali#area unei forme frecvente de afa#ie caracteri#ata prin dificultatea
de a denumi (lipsa cuvntului si calificata afa#ie amne#ica. 7n asemenea
tip de afa#ie, precum si conditiile de producere a tulburarilor afa#ice au
justificat alte interpretari5 modelul functional si ierarhic care deosebeste
limbajul automat si limbajul propo#itional sau voluntar1 modelul global, care
ncearca sa i#ole#e o tulburare centrala, comuna tuturor formelor de afa#ie.
9otusi este periculos ca afa#ia sa fie considerata o singura unitate1 singura
acopera de fapt diversele alteratii care pot afecta procesele multiple aflate la
originea producerii si comprehensiunii limbajului oral si scris.