Sunteți pe pagina 1din 7

Notiunea DPR

Cuvintul Drept deriva din latina directus care


inseamna -orizontal , direct.
1.Dreptul roman a fost definit ca sistemul de coeziune sociala in
vigoare intre anii 754 i.H. si 565 d.H.1
2.Intr-o alta opinie, dreptul roman cuprinde totalitatea normelor de
conduita instituite si sanctionate de statul roman, ce constituie un sistem etrem
de vast si comple, format din numeroase ramuri si institutii !uridice, aflate intr-un
proces continuu de transformare si interconditionare2.
".In viziunea noastra, dreptul roman reprezinta ansam#lul normelor
de conduita suscepti#ile de a fi aplicate cu a!utorul fortei de constrangere a
autoritatilor romane. Aceasta definitie tine seama de particularitatea dreptului
roman de a se fi dezvoltat, sub multe aspecte, prin opera jurisprudentilor, chiar
inaintea aparitiei unor reglementari edictate de catre autoritatile statului roman.
. !istemele de drept "
IUS CIVILE: ansam#lul de norme !uridice care reglementeaza, intr-o maniera
formalista$ relatiile dintre persoane care sunt fie cetateni romani, fie peregrini cu %ius
commercii& 'adica cu dreptul de a se folosi de ius civile($)omanii la inceput
intelegeau prin dr.civil - dr. *uiritar.Destinat sa reglementeze raporturile dintre
cetatenii romani . +cesta si-a pastrat infatisarea unui drept incon!urat de forme
solemne complicate. ,ai tirziu romanii utilizeaza acest termen pentru a desemna
dreptul izvorit din interpretarea !urisconsulilor , astfe prin dreptul civil intelegem
norme de drept privat cu ecepia a celor n.! care au fost create de magistratii
!udiciari si care sunt desemnate prin termenul de drept pretorian .
IUS HONORARIUM (FACTUM): -istemul de reguli complementare lui ius
civile, ela#orat de magistratii !udiciari, cu a!utorul !urisprudentilor, pentru
reglementarea unor raporturi sociale noi, pe care ius civile nu le luase in
considerare. -e dezvolta dupa votarea .egii +e#utia '15/ i.H 0 finele sec. al II-
leaI.H(. -ediul !uridic1 edictele magistratilor !udiciari, dar mai ales, edictele
pretorilor7$
IUS GENTIUM +nsam#lul de norme !uridice care reglementeaza
relatiile dintre cetatenii romani si peregrini sau dintre peregrini$ sistem !uridic mult
mai practic si eficient lipsit de forme solemne , raspundea cerintelor economice de
sc2im# alcauit din un numar mai mare de su#iecti de drept ce reglementa raporturile
!uridice in relatiile sociale , in relatiile dintre state fiind un instrment c2emat sa
armonizeze interesele cestora 'dreptul popoarelor(
IUS NATURALE1 un ansam#lu vag si varia#il de principii
presupuse conforme cu %ordinea naturala&, cu natura.3 4ste comun tuturor
fiintelor de pe pamant, din cer sau din mare. Intr-o alta acceptiune, prin drept
natural se intelege ansam#lul de reguli de conduita care sunt respectate de
catre toate popoarele, oriunde si oricand, fiind sta#ilite, pentru orice fiinta
omeneasca, de catre divinitate.5 4emple de institutii ale dreptului natural1
uniunea #ar#atului cu femeia, zamislirea si educarea copiilor etc.
Izvoarele de Drept
4ista doua izvoare de drept 1 izvor de drept in sens material si izvor de drept in
sens formal . prin izvor de drept in sens material , este ansam#lul conditiilor
materiale de eistenta care genereaza reglementarea !uridica aceste izvoare sunt
numite izvoare reale , concepute ca adevarate ,,daturi6 ale dreptului , incluzind
dreptul natural ,ratiunea umana, consiinta !uridica .
2.In societatea romana izvoarele dreptului in sens formal au evolua su# influenta
factorilor , economici , sociali , si politici , in epoca vec2e dupa fondarea statului ,
principalul izvor a fost o#iceiul corespunzator cerintelor economiei naturale ,
incepind cu sec. 7 D,)oman se epima in forma legii 1 in epoca vec2e edictul
pretorului si !urisprudenta sunt recunoscute alaturi de o#icei si lege ca izvoare de
drept , in epoca clasica se adauga altele noi1 senatus-consultele si constitutiile
imperiale . 4poca postclasica 1 odata cu instaurarea monar2iei a#solute , normele de
drept iau forma constitutiunilor imperiale si o#iceiurilor.
Notiunea de izvor de drept are doua sensuri"
. -ensul material" conditiile sociale, economice, politice care au
determinat edictarea unor norme juridice#
. -ensul formal" caile prin care normele juridice sunt aduse la
cunostinta celor guvernati
Izvoarele formale ale dreptului roman sunt"
$.Consuetudinea %obiceiul juridic roman&#
.'egea #
(.)dictele magistratilor judiciari#
*.!enatus consultele#
+.Constitutiile imperiale#
,.-urisprudenta.
Cel mai vechi izvor de drept roman este consuetudinea. Restul izvoarelor sau
adaugat in cursul evolutiei istorice a societatii romane.
$..biceiul este reglementarea despre care se spune ca a fost instituita de moravuri,
de
obiceiul stramosilor
.Notiunea de lege %le& avea, in dreptul roman, trei intelesuri"
'egi votate de adunarile poporului %leges pu#licae populi romani&#
Reglementari cu caracter administrativ %leges datae&#
Clauze introduse in actele juridice % leges privatae&.$/
3.4dictul reprezinta actul prin intermediul caruia magistratul roman 'cu ius
edicendi( aducea la cunostinta pu#licului modul cum intelege sa eercite atri#utiile
functiei pe care o ocupa, pe timpul mandatului sau de un an. .a inceput orale,
edictele
au capatat forma scrisa, fiind afisate pe o ta#la al#a de lemn, numita al#um.
Pentru dezvoltarea dreptului privat roman, un rol foarte important l-au avut
edictele magistratilor investiti cu iurisdictio %cu dreptul de a numi un judecator si de a
organiza procesele intre particulari&.
4dictul reprezinta actul prin intermediul caruia magistratul roman 'cu ius
edicendi( aducea la cunostinta pu#licului modul cum intelege sa eercite atri#utiile
functiei pe care o ocupa, pe timpul mandatului sau de un an. .a inceput orale,
edictele
au capatat forma scrisa, fiind afisate pe o ta#la al#a de lemn, numita al#um.
Pentru dezvoltarea dreptului privat roman, un rol foarte important l-au avut
edictele magistratilor investiti cu iurisdictio %cu dreptul de a numi un judecator si de a
organiza procesele intre particulari&.
*.-enatus consultum reprezinta avizul dat de -enat unui magistrat, care I-a
prezentat o anumita pro#lema. Dupa votare acest aviz trebuia depus in 0emplul lui
!aturn %care avea rolul de arhiva publica& si din vremea lui Cezar, era copiat in
-urnalul .ficial
+.
8onstitutiile imperiale reprezinta acte normative care provin de la imparat
'din cancelaria acestuia( si care, incepand cu secolul al II-lea d.Hr. au putere de lege
in toate domeniile. 1n perioada 1mperiului 0arziu, constitutiile imperiale iau numele de
leges 'legi(. )le vor fi adunate in diverse coduri.
8onstitutiile imperiale sunt de patru feluri1
4dicte 'edicta(, adica actul prin care imparatul anunta cum avea sasi
e2ercite atributiile, pe timpul domniei. )rau valabile pentru intregul 1mperiu si
sunt, de multe ori, preluate de imparatii care urmeaza#
)escriptele sunt raspunsuri date de imparat unei persoane
particulare sau unui magistrat, raspunsuri in legatura cu anumite chestiuni de
drept privat#
,andatele %mandata& sunt instructiuni administrative adresate
guvernatorilor de provincie#
Decretele %decreta& reprezinta hotararile date de imparat in
procese. Aceste hotarari serveau ca precedente judiciare, creand jurisprudenta.
)rau adunate in culegeri de decrete.(3
,.9urisprudenta reprezinta stiinta dreptului creata de !urisprudenti si
!urisconsulti, prin interpretarea normelor !uridice cuprinse in celelalte izvoare ale
dreptului privat roman sau prin completarea lacunelor acestor reglementari.
ACTVITATEA JURISPRUDENTILOR:
+gere % cum sa te comporti in instanta&#
8avere % redactarea actelor juridice&#
)espondere % consultatii juridice&#
-cri#ere %redactarea de tratate de drept, de culegeri de formulare si
de raspunsuri&
*.. notiunea de persoana
Persoanele sunt subiectele raporurilor juridice %subiecte de drept& .amenii apar ca
subiecte de drept a raporturilor juridice in calitate de persoane fizice sau in calitate
de persoane juridice . Potrivit dreptului actual orice fiinta umana e o persoana drept
urmare poate participa la viata juridica , pe cind dreptul roman nu a recunoscut
niciodata calitatea de persoane tuturor membrilor societatii . Potrivit operei legislative
lui -ustinian , oamenii se impart in liberi si sclavi #
+. Capacitatea juridica a persoanelor .
Potrivit dreptului roman , ca fiinta romana sa poata participa la viata juridica , trebuie
sa aiba capacitate , personalitate %caput& . Numai oamenii liberi aveau capacitate
juridica dar aceasta find neunitara . Personalitatea era completa sau limitata , se
bucurau de o personalitate completa numai cei care intruneau elementele " libertatea
%status libertatis& , cetatenia % status civitates& si calitatea de sefi ai unor familii civile
%status familiae& Astfel se bucurau de personalitate completa numai cetatenii
romani , sefi de familie . Celelalte categorii de oameni liberi aveau capacitatea mai
etinsa sau mai rstrinsa , in functie de unii factori . 1nceputul si sfirsitul personalitatii ,
personalitatea incepe chiar inainte de nastere , copilul conceput se considera nascut
aunci cind e vorba de interesele sale . Personalitaea se inceteaza in momentul
decesului cu e2ceptia cazului mostenirii neacceptate cind personalitatea defunctului
se prelungea .
,. !tatulul juridic .
,.$Cetatenii se bucurau de drepturi depline politice si civile , pe cind necetatenii
aveau conditie juridica inferioara . drepul cetatenilor romani erau urmatoarele " ius
commercii %dreptul de a incheia acte juridice &
ius connubii %dreptul de a incheia o casatorie valabila&
ius militae %dreptul de a fi soldat in legiunile romane&
ius suffragii %drepul de a alege&
ius honorum %dreptul de a candida la magistratura &
Dobindirea cetateniei se facea prin nastere , copilul nascut in sinul casatoriei
dobindea conditia juridica a tatului , iar cel nascut in afara casatoriei ,dobindea
conditia juridica a mamei, la momentul nasterii . Cetatenia putea fi dobindita si prin
beneficiul legii .'a fel prin naturalizare%cind se vota o lge speciala pentru persoane
bine individualizte & in fine , sclavul dezrobi de un cetatean dobinda si el cetatenia .
Pierderea cetateniei . Pierderea libertatii ducea la pierderea cetateniei , la fel prin
efetul dublei cetatenii , ceea ce nu se accepta , pierderea cetateniei presupunea
e2ilarea din Roma .Cei care comiteau un delict fata de un anumit stat la fel pierdeau
cetatenia .
6.2.Peregriii in dreptul clasic erau oaneii liberi care nu erau nici ctateni nici
latini,acesea au cunocut o anunita evlutie putau uza de dreptul cetatii in care
locuiau .peregrinii nu aveau acces la actele dreptului civil dar puteau folosi
raporturile cu cetatenii dispozitile dreptului gintilor,peregrinii deditici erau o categore
inferioara ce nu puteau dobindi cetatenia romana si nu aveau drept de a veni la
Roma ,ei erau locuitorii cetatilor care sau opus fata de prtentile de dominatie ale
romanilor .Astfel romanii ca pedeapsa le distrugeau asezarile si acestea nu
apartineau vreo unei cetati.
6.3 S!"#$ii
duceau o viata patriarhala fiind considerati membrii iferiori ai familiei,pentru care
munceau.dupa razboaiele duse de Roma,nr, sclavior creste enorm devenind baza
productiei aestea duc o viata asemanatoare animalelor de povara..rdinea juridica il
declara pe sclav%servus ,homo, mancipiu&lucru %res&
acestea nu aveau patrimoniu,nu putau incheia acte juridice nici sa lese mostenire,tot
ce dobindea era entru stapinul sau iar legatura cu era privita ca o impreunare dintre
animale.stapinul putea sa-l pedepseasca,sa-l instraineze,sa-l ucida.iar daca un tert il
ranea stapinul putea cere despagubiri.!pre sfirsitul republicii ,sclavilor li se
recunostea o capacitate juridica limitata,in cazul cind interesele stapinilor o
cereau.!e obisnuia ca stapinii sa le atribuie sclavilor spre administrare o masa
intreaga de bunuri numita P)C4'145 ce cuprindea vite.%pecus&si chiar uneori sclavi,
dar aceatsa raminea proprietatea stapinului.!clavul putea deveni cineva prin nastere
sau prin fapte posterioare nasterii.!clavii nu au peronalitate ,nu puteau participa la
viata juridica,in nume propriu,nu puteau deveni titulari de depreturi si nu puteau
asuma obligatii.-uridic !clavul era considerat simplu lucru %les&!clavul nu avea
dreptul sa se plinga justitiei daca era lovit din partea unui tert6
6.% L#&iii.Cuvintul latin inseamna atit conditia juridica a persoanei cit si originea sa
etnica,Cei mai vechi latini erau veteres se bucurau de ius comercius,ius
conubiu,sufrage,locuitorii di provincii se numeau latini fictivi,care primeau conditia
juidica a latinilor coloniari%.cei ce locuiau in clonii fondat in italia,dupa anul ,3.&
latinii iuniani erau sclavii dezrobiti fara respectarea formelor solemne ei traiau liberi
dar mureau,in sens ca nu puteau disune de bunurie lor prin testament.de la inceput
condiitia juridica de latini au avuto numai rudele de singe ale romanilor ,iar mai tirziu
se acorda sinaltor grupe etnice in special din ratiuni de ordin politic.
'.N(&i)e# *i !"#*i+i!#re# ,))ri"(r.

0erminologie . bunurile sunt lucrurile susceptibile de apropiere sub forma dreptului
de proprietate , in terminologia juridica ,bunurile sunt desemnate prin cuvinul res ,
orice lucru , in anumite conditii poate deveni un bun . Patrimoniu - se intelege
totalitatea drepturilor ,sarcinilor ,datoriilor de o valoare pecuniara . 'a origine ,
romanii includeau in patrimoniu numai lucurile corporale . Pentru familia sau
pecune .1n epoca clasica acest sens e apropiat de cel modern , desemnat prin
cuvintul substantia, unde erau incluse drepturile reale si personale . 0ermenul de
drepturi reale si personale ,apar abia in evul mdiu , dar se bazeaza pe e2presii
romane " actio inrem%actiunea relativa la un lucru& actio inpersonam %actiunea
relativa la o persoana &.
:unul reprezinta o portiune din materia incon!uratoare, individualizata in raport
cu anumite criterii sociale, admise la un anumit moment dat si luata in considerare
de
normele !uridice, deoarece prezinta utilitate pentru oameni.
)omanii confundau #unul cu dreptul de proprietate asupra lui. +#ia mai tarziu,
!uristii au facut distinctia intre dreptul real si #unul care constituie o#iectul acestui
drept '
in %Institutele lui Iustinian&, la 2,2,2, drepturile reale se numesc %drepturi asupra unui
lucru strain&( .
1n conceptia juristilor romani, bunurile se imparteau in mai multe categorii, pe
care le vom prezenta in cele ce urmeaza"
I. .ucruri care pot fi insusite de catre un particular 'res in patrimonio( si lucruri
care nu pot fi insusite 'res nullius sau res etra patrimonium(.
.ucrurile extra patrimonium se impart la randul lor in1
a( :unuri ale nimanui prevazute de dreptul divin 'res nullius divini iuris(,
adica toate lucrurile care erau1
- res sacrae % consacrate zeilor prin consacratio&#
- res sanctae ' sunt legate de religie&#
- res religiosae ' consacrate zeilor mortii&#
#( :unuri ale nimanui prevazute de dreptul uman 'res nullius humani iuris(,
adica toate lucrurile care erau1
- 8ommunes 'care apartin tuturor&. )2emple" apa, aerul, marea, cerul,
lumina soarelui etc#
- ;u#licae %care apartin statului&. )2" ager publicus %pamantul statului& si
servus publicus %sclavul statului&#
- <niversitatum %care apartin cetatilor&. )2" teatrele, stadioanele, baile
publice etc.
.ucrurile care sunt suscepti#ile de apropriere 'res in patrimonio( se impart la
randul lor in1
- .ucruri suscepti#ile de apropriere dar care in prezent nu se afla in proprietatea
nimanui 'res nullius($
- .ucruri suscepti#ile de apropriere care se afla in proprietatea unei persoane
'res privata(.
2.Res privata se impart in1
a(:unuri care se instraineaza doar prin mancipatie sau prin in iure cessio
'res mancipi(. !unt bunuri mancipi" sclavii, pamantul din Roma sau cel din 1talia,
servitutile prediale rustice asupra acestor terenuri, animalelel de tractiune sau de
calarie. !e pare ca au fost primele bunuri care au intrat in proprietatea privata, adica
in puterea sefului de familie % mancipium&,*. 7unurile mancipi aveau, in vechiul drept
,* 1bidem,
roman dar si in cel clasic, un regim juridic special, conform insemnatatii deosebite a
acestor bunuri,+#
#(:unuri care nu se instraineaza prin mancipatie sau in iure cessio 'res
nec mancipi(. !e instraineaza prin traditie. )2emple de astfel de bunuri"
bijuteriile, turmele de oi etc.
3.Res privata se impart, de asemenea, in1
- 8orporale %au un corp material&#
- =ecorporale %drepturile asupra bunului altuia&.
4.Res privata sunt1
a(lucruri de specie %au o individualitate proprie, asigurata de
anumite trasaturi specifice&. )2" sclavul 08ron#
#( lucruri de gen %se individualizeaza doar prin indicarea genului,
calitatii si cantitatii. Cantitatea se determina prin masurare, cantarire sau
numarare& )2emplu" sapte amfore mari de Corint.
5.Bunurile susceptibile de apropriere, aflate in proprietatea unei
persoane sunt1
a(>ungi#ile % se pot inlocui unele cu altele&. )2." monedele, uleiul,
vinul, maslinele etc. !e observa ca bunurile de gen sunt fungibile#
#(=efungi#ile % nu se pot inlocui unele cu altele&.
6.Res privata se impart, de asemenea, in .
a(8onsumpti#ile %la prima intrebuintare se consuma&. )2." vinul,
graul, etc.#
#( =econsumpti#ile 'se consuma dupa o folosinta indelungata& )2."
sandalele, hainele, etc.
7.8ea mai insemnata diviziune a lucrurilor in dreptul modern, dar
care isi are originea in dreptul roman clasic, este impartirea #unurilor suscepti#ile
de apropriere, aflate in proprietatea unei persoane in1
a(,o#ile % se misca singure sau ajutate&. )2." calul sau carul#
#( Imo#ile %nu se pot misca&. )2." o casa sau un teren. 1mobilele
erau considerate mai importante decat mobilele. Din aceasta cauza, imobilele
aveau un regim juridic special. Astfel, prin .ratio !everi %$/+ d.9r.&, tutorele este
oprit sa instraineze terenurile necladite sau terenurile cu cladiri inconjurate de
gradini, pe care trebuia sa le transfere in proprietatea pupilului, atunci cand
acesta ajungea la pubertate.,, 1n vremea lui Augustus, sotului 1 se interzicea sa
instraineze imobilele dotale din 1talia

- . Dr . De .(*e*i)e / A.#r#re# .(*e*i)ii .
A.#r#re# .(*e*i)ii
0. Dr . 1e Pr(.rie&#&e 2(1)" 1e 1(,i1ire . A.#r#re# .r(.rie&#&ii.
%.3.3.N(&i)e#/ !(&i)&)" *i "i2i&e"e 1re.&)")i 1e .r(.rie&#&e
Pentru romani, proprietatea era un lucru corporal, la fel ca si servitutile prediale
rustice. -i aceasta, intrucat romanii nu distingeau intre dreptul de proprietate sau
dreptul de servitute prediala rustica si o#iectul acelui drept de proprietate sau de
servitute prediala rustica. Pentru a desemna proprietatea, romanii spuneau, asa cum
spun majoritatea romanilor" :lucrul este al meu; sau ;am un lucru;%res mea est,
meum
est e2 iure <uiritium&.=*
Dreptul de proprietate 'proprietatea( reprezinta dreptul su#iectiv al unei
persoane, numita proprietar, asupra unui lucru, drept care ii confera anumite atri#ute
ocrotite de dreptul o#iectiv. +ceste atri#ute, care reprezinta continutul dreptului de
proprietate sunt1
I)* )&e1i % dreptul proprietarului de a folosi lucrul care reprezinta o#iectul
dreptului de proprietate($
I)* +r)e1i ' dreptul proprietarului de a culege fructele si de a do#andi
produsele lucrului($
=$ -
Dr de proprietate
A&ri,)&e"e 1re.&)")i 1e .r(.rie&#&e 4)iri&#r#:
I)* )&e1i5
I)* +r)e1i5
I)* #,)&e1i.