Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Inginerie
Proiect la
Managementul Lantului Logistic
Prof. coord.
Prof.univ.dr.ing. Achim Muntean
Student
iac !iberiu Ale"andru
L.I. # anul I
$%&'
Produsul (ro(us s(re evaluare este birou reglabil (e inaltime.
Se va avea in vedere a se re)olva urmatoarele cerinte *
&. Sa se (revi)ione)e un (lan de (roductie (entru (rima luna a anului $%&' cunoscand van)arile (e
anul $%&$ (entru (rodusul birou.
$. +fectuati un P+,! (entru omologarea (rototi(ului (rodusului de la (unctul &.
'. +fectuati un M,P (entru (lanul estimat la (unctul &.
-. Sa se efetue)e (rogramarea (roductiei.
&. Previ)ionarea
In fiecare )i e"ista manageri care iau deci)ii fara a cunoste ce se va intam(la in viitor. .omanda
de materii (rime si materiale se efectuea)a fara a cunoaste ce van)ari viitoare vor fi (recum si
achi)itiile de echi(amente si masini fara a se cunoaste care va fi comanda (entru (rodusele si serviciile
firmei. La fel este si in ca)ul investitiilor# acestea se fac fara a sti care va fi (rofitul. Astfel managerii au
incercat sa reduca cat mai mult nivelul de incertitudine si sa faca estimari cat mai bune a ceea ce se va
intam(la in viitor. Sco(ul acestor cautari este de fa(t (revi)ionarea.
+"ita multe cai de a estima# (revi)iona sau (rogno)a viitorul. Unele se ba)ea)a (e intuitia si
e"(erienta managerilor iar re)ultatele sunt mai subiective. Insa# e"ista si modele cantitative care (ermit
(revi)ionarea dar in conditii mai (utin subiective.
Indiferent care este metoda aleasa (asii necesari initierii# (roiectarii si im(lementarii unui
sistem de (revi)ionare sunt*
&. eterminarea utili)arii (revi)ionarii / ce obiective dorim sa obtinem0
$. Selectarea elementelor sau cantitatilor ce trebuie (revi)ionate.
'. Stabilirea ori)ontului de tim( al (revi)ionarii / termen scurt 1'% de )ile2# termen mediu 1& luna..& an2
sau termen lung 1(este & an2.
-. Selectarea modelului de (revi)ionare care se (otriveste cel mai bine.
3. .olectarea datelor necesare (revi)ionarii.
4. 5alidarea modelului.
6. +fectuarea (revi)ionarii.
7. Im(lementarea re)ultatelor.
Pentru a reali)a (revi)ionarea se va folosi modulul Forecasting a (rogramului 8in 9SB.
Pentru anul trecut numarul van)arilor de birouri este conform tabelului de mai :os *
Modelul mediei mobile
Modelul mediei mobile stabileste valoarea (revi)ionata ca o medie aritmetica a valorilor
comen)ilor (e un anumit numar de (erioade anterioare.
Formula de calcul este *
Suma
;cererilor ;din;cele;
n; (erioade;anterioare
Media mobila <
n
Media mobila <
7% = 6% = 44
< 6$
'
Astfel conform modelului mediei mobile (e ' luni# (revi)iunea cererii (entru luna ianuarie
este de 6$ de unitati.
Fig.& / Media mobila (e ' luni
Modelul mediei mobile (onderate
.and e"ista tendinte se (ot utili)a (onderi care sa sugere)e o mai mare im (ortanta a datelor
recente in ra(ort cu cele mai vechi.
Fomula de calcul este *
> 11 (onderea ; (erioadei ; n2 1cererea ; (erioadei ; n22
Media mobila (onderata <
Suma ; (onderilor
Ponderile (entru cele ' luni vor fi *
?
?
?
ultima luna < '
acum $ luni < $
acum ' luni < &
7% @& = 6% @ $ = 44 @ '
< 4A.4446
4
Media mobila (onderata <
Astfel conform modelului mediei mobile (onderate (e ' luni# (revi)iunea cererii (entru luna
ianuarie este de 6% de unitati. 14A.44462
Fig. $ / Media mobila (onderata
Bete)irea e"(onentiala
+ste o metoda usoara si eficienta care necesita (utine inregistrari istorice.
Formula de calcul este *
BP < PUP = C 1.UP ? PUP2
Unde *
BP < Boua (revi)iune
PUP < Previ)ionarea ultimei (erioade
.UP < .ererea reala a ultimei (erioade
C < (ondere cu valoare intre % si &. aca C < %.3 atunci nete)irea e"(onentiala se transforma in
medie mobila calculata (e ultimele ' luni. aca C < %.& (onderea este (lasata (e (erioadele anterioare
si mai (utin (e datele recente# necesitand a(ro"imativ &A (erioade anterioare (entru a deveni egala cu
media mobila. aca C D %.3 (onderea este (lasata (e datele mai recente.
C < %.4
BP < 6-.4%-$4 = %.4@144 / 6-.4%-$42
BP < 6-.4%-$4 = %.4 @ 1 ? 7.4%-$42
BP < 4A.--&6
Astfel conform modelului nete)irii e"(onentiale# si cu (onderea de %.4 a re)ultat o (revi)iune
(entru luna ianuarie de 6% de unitati 14A.--&62.
Fig. '/ Bete)irea e"(onentiala cu C < %.4
.u o (ondere de %.A (revi)iunea (entru luna ianuarie a sca)ut la 46 de unitati. 144.3&$&2
Fig. - / Bete)irea e"(onentiala cu C < %.A
Proiectia tendintelor
Acesta tehnica incearca sa stabileasca o linie a tendintei evidentiate de datele istorice si a(oi#
(rin (roiectia acestei dre(te in viitor sa (ermita (revi)ionari (e termen mediu sau lung. e obicei
metoda utili)ata este metoda celor mai mici (atrate.
+cuatia dre(tei care va indica tendinta este data de formula urmatoare *
E < a = b@"
Unde *
E < valoarea calculata a variabilei (revi)ionate
a < intersectia cu a"a E
b < inclinarea dre(tei fata de a"a F
F < variabila inde(endenta 1tim(ul2
5aloarea lui b este data de relatia *
b<
>FE G nFE
> F G n1 F 2
$ $
Unde * F si E re(re)inta mediile valorilor F si E
n < nr (unctelor de observare
5aloarea lui se gaseste cu formula *
a < E GbF
Fig. 3 / ate intrare 1Factor & / FH Factor $ ? E2
Luna
Feb
Mar
A(r
Mai
Iun
Iul
Aug
Se(
Ict
Bov
ec
Suma
b < &-&J&&% < &.$7&7
a < 64'J&& < 4A.'4'4
Perioada 1F25an)arile 1E2F$
?343$3
?-37&4
?'6%A
?$6$-
?&4-&
%-4%
&67&
$A--
'7%A
-6%&4
344$3
%64'&&%
!abel & / 5alorile (entru aflarea ecuatiei dre(tei
FE
?'$3
?$'$
?$&%
?&--
?4-
%
67
&77
$-%
$7%
''%
&-&
E < 4A.'4'4 = &.$7&7 @ F
Fig. 4 / ,e)umatul calcului
Fig. 6 / Krafic cu (roiectia tendintelor avand ecuatia dre(tei * E < 4A.'4'4 = &.$7&7 @ F
Astfel# van)arile (entru luna ianuarie (ot fi (revi)ionate ca fiind *
E1ianuarie2 * 4A.'4'4 = &.$7&7 @ 4 < 66.%3%7 sau 66 de birouri.
Previ)iunea (e luna ianuarie (rin cele - metode de (revi)ionare.
Media sim(la < 4A 147.632
Media mobila (e ' luni < 6$
Media mobila (onderata (e ' luni < 6% 14A.44462
Bete)irea e"(onentiala cu C < %.4 < 6% 14A.--&62
Fig. 7 / .ele - modele de (revi)iune
Fig. &% / Kraficul cu evolutia celor - modele de (revi)ionare
.onform graficului# dintre cele - modele# valoarea cea mai convenabila este cea re)ultata (rin
modelul mediei mobile (e ' luni / 6$ de unitati# dar se mai (une (roblema acuratetii (revi)ionarii.
Acuratetea (revi)ionarii
Unele (robleme ale modelelor (re)entate *
?
?
?
?
?
in ca)ul mediei mobile * este necesar a se stabili un numar de (erioade (entru care sa fie facuta
media
in ca)ul nete)irii e"(onentiale * este necesar stabilirea constantei de nete)ire C
eviatia absoluta medie / care re(re)inta media diferentelor absolute dintre valorile
(revi)ionate si valorile reale observate
+roarea (atratica medie / care re(re)inta media (atratelor diferentelor dintre valorile
(revi)ionate si valorile observate
+roarea (rocentuala medie / care re(re)inta diferentele absolute intre valorile (revi)ionate si
valorile observate 1reale2 e"(rimate ca (rocente din valorile observate.
Acuratete
!ermen scurt
1%...' luni2
!ermen mediu
1' luni....$ ani2
!ermen lung
1(este $ ani2
!abel $ / Acuratetea modelelor
Prin urmare din (unct de vedere al acuratetii si intrucat (revi)ionarea este (e termen scurt
modelul cel mai convenabil ar fi (roiectia tendintelor cu o valoare a cererii de 66 de unitati.
Media mobila
Slaba s(re buna
Slaba
Foarte slaba
Bete)ire
e"(onentiala
,elativ buna s(re
foarte buna
Slaba s(re buna
Foarte slaba
Proiectia
tendintelor
Foarte buna
Buna
Buna
Acuratetea unui model (oate fi stabilita cu a:utorul urmatoarelor tehnici *
$. P+,!
P+,! 1Program +valuation and ,evieL !echniMue / !ehnica de +valuare si Anali)a a
Planului2 si .PM 1.ritical Path Method / Metoda rumului .ritic2 sunt doua foarte (o(ulare tehnci de
anali)a cantitativa care a:uta managerii sa (lanifice# (rograme)e# monitori)e)e si controle)e (roiecte
mari si com(le"e.
Pentru re)olvarea unei (robleme (rin aceste metode# se (ro(un urmatorii (asi *
&. efiniti (roiectul si toate activitatile sau sarcinile semnificative
$. +videntiati relatiile care e"ista intre activitati. Stabiliti care activitate (recede o alta sau altele
sau este (recedata de alta sau altele.
'. !rasati grafic reteaua care conectea)a intre ele toate activitatile
-. Atribuiti fiecarei activitati o durata si un cost estimativ
3. .alculati calea cea mai lunga din retea# tinand evident cont de succesiunea stabilita la (asul $.
Aceasta cale (oarta denumirea de drum critic.
4. Utili)ati reteaua (entru a (lanifica# (rograma# monitori)a si controla (roiectul
Activitatea Activitatea
A
B
.

+
F
K
N
I
O
P
escriere
(recedenta
?+laborarea temei de (roiectare
AStudiul tehnico / economic
B+fectuarea calculelor
.Alegerea materialului
.+laborarea desenelor de e"ecutie
+Pregatirea tehnologica
A(rovi)ionare cu materiale
F#K+"ecutarea
N.ontrolul tehnic de calitate
IIncercarea
I#OImologarea (rototi(ului
!abel '. Activitatile
,e)olvarea acestei cerinte se va reali)a cu a:utorul modului PertJ.(m a (rogramului 8in 9SB.
Fig. && ate de intrare
Activitatea medie de tim( 1ActivitQ mean time2 se calculea)a conform urmatoarei formule *
t<
a = - m =b
4
unde *
a / este cel mai o(timist tim( de inde(linire a activitatii
m / cel mai (robabil
b / cel mai (esimist
+S1A2 < %
+S1B2 < +F1A2 < 4
+S1.2 < +F1B2 < &-.''''
+S12 < +F1.2 < $'.3
+S1+2 < +F1.2 < $'.3
+S1F2 < +F1+2 < $A.4446
+S1K2 < +F12 < $3
+S1N2 < +F1K2 < 3$.''''
+S1I2 < +F1N2 < 37.''''
+S1O2 < +F1I2 < 3A.7'''
+S1P2 < +F1O2 < 4&.63
Unde *
+F1A2 < +S1A2 = AM!1A2 < % = 4 < 4
+F1B2 < +S1B2 = AM!1B2 < 4 = 7.'''' < &-.''''
+F1.2 < +S1.2 = AM!1.2 < &-.'''' = A.&446 < $'.3
+F12 < +S12 = AM!12 < $'.3 = &.3 < $3
+F1+2 < +S1+2 = AM!1+2 < $'.3 = 4.&446 < $A.4446
+F1F2 < +S1F2 =AM!1F2 < $A.4446 = &4 < -3.4446
+F1K2 < +S1K2 = AM!1K2 < $3 = $6.'''' < 3$.''''
+F1N2 < +S1N2 = AM!1N2 < 3$.'''' = 4 < 37.''''
+F1I2 < +S1I2 = AM!1I2 < 37.'''' = &.3 < 3A.7'''
+F1O2 < +S1O2 =AM!1O2 < 37.7''' = &.A&46 < 4&.63
+F1P2 < +S1P2 = AM!1O2 < 4&.63 = 4 < 46.63
+S / tim(ul cel mai devreme de ince(ut 1!I2
+F / tim(ul cel mai devreme de sfarsit 1!S2
AM! / activitatea medie de tim(
Fig. &$ iagrama P+,!
rumul critic este re(re)entat in figura (recedenta ca fiind A?B?.??K?N?I?O?P cu un tim(
total de 46.63 ore.
Fig. &$ / Kraficul Kantt
In acest grafic Kantt drumul critic este re(re)entat (rin culoarea rosie iar (rin culoarea albastru
inchis este re(re)entat tim(ul cel mai devreme de ince(ut iar (rin albastru deschis tim(ul cel mai tar)iu
de ince(ut.
'. M,P
Sa se reali)e)e necesarul de materiale (entru fabricarea a 66 de bucati (e luna a (rodusului
birou cu a:utorul modulului M,P 1 Material ,eMuirements Planning2.
Birou
Blatul
1&2
Sistemul
electric de
ridicare
1&2
.adrul
metallic
1&2
,ola
blocabila
1$2
5entu)a
1$2
.omanda
electrica
1&2
Buton de
actionare
electric
1&2
Incarcator
1&2
Acumulator
1&2
!raversa
de legatura
1&2
.ererea anuala ca urmare a (revi)iunii (e luna ianuarie va fi de A$- de birouri.
Pentru reali)area biroului avem nevoie de && com(onente si (lanificarea reali)andu?se (e o
(erioada de - sa(tamani.
.onform (revi)ionarii de la (unctul & au reiesit un numar de 66 de birouri (e luna sau o medie
de A$- de bucati (e an.
atele de intrare / Item Master
Becesarul de material / Bill of material 1BIM2
Pentru cele 66 de birouri (revi)ionate (entru luna ianuarie am a:uns sa (lanificam cate &A de
unitati (entru ' sa(tamani din ianuarie iar (entru ultima ramanand sa se (roduca $% de bucati.
Planul de (roductie / Master Production Schedule 1MPS2
Lista de materiale indentata ? Indented BIM 1Bill of material2 for Birou
Lista comen)ilor de a(rovi)ionare# res(ective de fabricatie ce trebuiesc date / Action 1Planned
Irder ,elease2 List for Birou
Anali)a costurilor (lanului de (roductie dat / .ost AnalQsis for Birou
,a(ortul e"(lodat al articolelor com(onente ale (rodusului birou / M,P ,e(ort for Birou
Bomenclatorul e"(lodat
-. Oob Scheduling
Planificarea locului de munca se va reali)a cu a:utorul modulului Oob Scheduling din 8in 9SB.
Astfel vom avea un numar de 3 :oburi si tot atatea masini.
u(a introducerea datele initiale trebuie introdusi tim(ii necesari (e masina (entru reali)area
fiecarei o(eratii. e e"em(lu (entru *
Oob& * I(eratia & necesita 3 minute (e masina &
I(eratia $ necesita ' minute (e masina '
I(eratia ' necesita -.3 minute (e masina $
I(eratia - necesita 4 minute (e masina -
I(eratia 3 necesita ' minute (e masina 3.
In continuare este (re)entat ra(ortul (lanificarii in functie de locul (e munca si succesiunea
masinilor la fiecare loc de munca cat si tim(ul reali)are (e fiecare masina.
Astfel (entru Oob & succesiunea masinilor este * &#'#$#-#3.
.ma" / re(re)inta numarul de minute de la toate cele 3 locuri de munca.
8ma" / re(re)inta (au)a cea mai mare dintre doua o(eratii
In imaginea urmatoare este (re)entat ra(ortul (lanificarii in functie de masina.
Astfel (entru Masina & succesiunea locurilor de munca 1Oob?urilor2 este urmatoarea &#3#$#'#-.
In imaginea urmatoare este re(re)entarea graficului Kantt (entru succesiunea o(eratiilor in functie
locurile de munca.
Astfel (entru Oob & are loc o(eratia & (e masina & ce necesita 3 minute urmea)a a(oi o(eratia $
(e masina ' care ince(e du(a & minut de la terminarea (rimei o(eratii si durea)a ' minute. .ea de a
treia o(eratie durea)a -#3 minute si ince(e imediat du(a terminarea o(eratiei (recedente la fel si in
ca)ul celei de a (atra o(eratie. Ultima o(eratie ince(e du(a '#3 minute de la finali)area o(eratiei -.
.ea mai buna succesiune a o(eratiilor este cea din ca)ul locului de munca - intrucat nu e"ista
tim( li(sa intre $ o(eratii succesive.
.ea mai mare (au)a se (oate observa in cadrul locului de munca 3 intre o(eratia $ si o(eratia '
si care durea)a 6.3 minute.
In urmatoare imagine este re(re)entat graficul Kantt (entru succesiunea o(eratiilor in functie de
masinile folosite.
Astfel (entru masina & succesiunea o(eratiilor este urmatoare * o(eratia & de la (rimul loc de
munca# o(eratia $ de la locul de munca 3# a(oi o(eratia de la locul de munca $# urmea)a o(eratia - de
la locul de munca ' si ultima o(eratie de la locul de munca -.