DEZVOLTAREA SI EFICACITATEA CARIEREI

______________________
MASTER - Anul I
Managementul Administratiei Publice
1. CONCEPTUL DE CARIERA
Desi in limbajul curent notiunea de cariera este larg folosita, conceptul de
cariera are numeroase intelesuri Pana in pre!ent nu este o definitie oficiala,
unanim acceptata, care sa intruneasca consensul specialistilor In literatura de
specialitate sunt cunoscute diferite formulari si numeroase opinii
In general, intelesul popular al termenului de cariera este asociat cu ideea
de miscare ascendenta sau de a"ansare a unei persoane intr-un domeniu de
acti"itate dorit, cu scopul de a obtine mai multi bani, mai multa responsabilitate
sau de a dobandi mai mult prestigiu si mai multa putere
Pentru a defini cariera trebuie sa a"em in "edere urmatorii factori#
contributia indi"idului la de!"oltarea propriei cariere$
contributia organi!atiilor in care e"oluea!a$
conte%tele pe care le intersectea!a$
calitatea legislatiei specifice si maniera de aplicare a acesteia
&a si definitii ale carierei enumeram in continuare pe cele care le
consideram mai rele"ante#
1. Cariera este o succesiune de activitati si o!itii ro"esiona#e e
care o ersoana #e atin$e% ca si atitudini#e% cunostinte#e si
co&onente#e asociate% care se de!vo#ta de'a #un$u# ti&u#ui(
). Cariera rere!inta o succesiune de "unctii% in ordinea
crescatoare a resti$iu#ui rin care trece un individ in &od
ordonat% dua o re$u#a revi!i*i#a.
De fapt, cariera consta in acea succesiune de posturi intr-o ierar'ie, acea
succesiune de e%periente, separate, corelate intre ele prin care orice persoana trece
de-a lungul "ietii
De!"oltarea carierei sau cum mai este numita de!"oltarea profesionala
este un proces mai comple% decat pregatirea profesionala, a"and drept obiecti"
insusirea cunostintelor utile, atat in raport cu po!itia actuala, cat si cu cea "iitoare
( cariera poate fi lunga sau scurta, iar un indi"id poate a"ea mai multe cariere,
una dupa alta sau in acelasi timp
&ariera indi"iduala include atat "iata profesionala si familiala cat si
legaturile dintre ele In dorinta de a controla "iata profesionala cat si pe cea
)
familiala, orice persoana isi de!"olta un concept propriu prin care isi
autoe"aluea!a calitatile si "alorile Acest proces este dinamic si are loc pe
parcursul intregii "ieti
&ariera indi"iduala se de!"olta prin interactiunea dintre aptitudinile
e%istente, dorinta de reali!are profesionala a indi"idului si e%perienta in munca pe
care o furni!ea!a organi!atia Indi"idul se "a de!"olta si "a fi multumit de cariera
sa in masura in care organi!atia "a putea furni!a cai pe care indi"idul sa a"anse!e
in diferite po!itii si ni"eluri, in care sa-si puna in "aloare cunostintele si sa-si
de!"olte aptitudinile
Sunt trei elemente importante pentru a intelege ce este aceea o cariera#
A &ariera este un proces dinamic in timp, care are doua dimensiuni#
&ariera e%terna * succesiunea obiecti"a de po!itii pe care indi"idul le
parcurge in timp$
&ariera interna * interpretarea pe care o da indi"idul e%perientelor
obiecti"e prin prisma subiecti"itatii sale
+ &ariera presupune interactiunea intre factorii organi!ationali si cei
indi"iduali Perceptia postului ca si po!itia adoptata de catre indi"id, depind de
compatibilitatea intre ceea ce concepe indi"idul potri"it pentru sine ,aptitudini,
ne"oi, preferinte-, si ceea ce repre!inta postul de fapt ,constrangeri, oportunitati,
obligatii-
& &ariera ofera o identitate ocupationala$ profesia, po!itia ocupata,
organi!atia in care lucrea!a fac parte din identitatea indi"idului (amenii sunt
diferiti intre ei dar, in acelasi timp, putem determina si lucruri pe care le au in
comun .tili!and sisteme de clasificare se pot identifica asemanari si diferentieri
in orientarea carierei (rientarea carierei este deci, acel tipar relati" stabil al
talentelor, "alorilor, atitudinilor si acti"itatilor ocupationale
(rientarea carierei a unui indi"id este importanta atunci cand o raportam
la profesia pe care acesta o are Din compatibilitatea celor doua re!ulta
consecinte importante pentru indi"id, pentru comportamentul si atitudinile sale
la ser"iciu, cat si pentru starea sa de ec'ilibru si satisfactie
Este esential ca indi"idul sa isi aleaga cu atentie profesia$ trebuie sa se
gandeasca pe termen lung ce ar insemna mai concret, care sunt acti"itatile
specifice, tipurile de organi!atii, oportunitatile, posibilitatile de a-si "alorifica
potentialul natural$ este posibil sa e%iste o diferenta intre perceptia despre ce
inseamna profesia respecti"a din afara, si ceea ce presupune de fapt
/ormali!at, acest lucru este cuprins intr-un model care cuprinde#
(rientarea in cariera$
Mediul profesional
0
). CO+PORTA+ENTE SI ATITUDINI
Referitor la tipurile de cariera e%ista doua teorii importante
Prima este teoria #ui ,o##and care identifica sase tipare distincte de
orientare in cariera# conventiona#% artistic% rea#ist% socia#% intrerin!ator si
investi$ativ. .rmea!a sa anali!am detaliat pe fiecare dintre acestea #
A Persoana care apartine tipului con"entional prefera in general acti"itati
ordonate, in care e%ista reguli Este "orba de obicei de acti"itati ce
presupun organi!area informatiei scrise sau numerice, anali!e ce
utili!ea!a algoritmi si in general proceduri standard stabilite dinainte cu
preci!ie Acest tip presupune persoane conformiste, ordonate, eficiente si
practice$ acestea fiind partile po!iti"e &ealalta fata a acestui tip de
persoana, si care completea!a prima parte, presupune# lipsa de imaginatie,
in'ibitia, infle%ibilitatea &a si domeniu, este "orba probabil despre
contabilitate si finante
+ Persoana ce apartine tipului artistic este total opusa ca si personalitate
tipului con"entional Astfel, acesti oameni prefera acti"itatile ambigue si
nesistematice ce implica forme e%presi"e de scriere si e%primare "erbala
sau "i!uala De cele mai multe ori sunt oameni imaginati"i, intuiti"i,
independenti $ in acelasi timp sunt de!ordonati, emoti"i, nepractici &ele
mai probabile sunt grafica si reclama
& Tipul de persoana realist presupune implicarea in acti"itati de
manipularea fi!ica a obiectelor &alitatile po!iti"e caracteristice sunt#
spontaneitate, stabilitate, simt practic Partile mai putin bune sunt#
timiditate, conformism, lipsa de intuitie Domeniile compatibile cu acest
tip de persoana sunt cele in care se cer putine prestatii sociale, negocieri,
persuasiuni
D Tipul opus celui realist, este tipul social Persoanele apartinand acestui
gen se implica in acti"itati ce presupun informare, ajutorare, de!"oltarea
altora Sunt persoane sociabile, prietenoase, amabile, diplomatice de aceea
este putin probabil sa se simta bine in medii profesionale ordonate,
sistemati!ate, cu reguli rigide si acti"itati structurate, pre"i!ibile
Domeniile cele mai potri"ite pentru astfel de persoane sunt# mar1etingul,
"an!arile, instruirea
E Persoanele ce apartin tipului intreprin!ator sunt oameni ce prefera
lucrul cu alti oameni, dar au tendinta de a-i controla si conduce * fara sa
ajute si sa inteleaga * focali!ati fiind pe obiecti"ele organi!ationale si
economice Pri"ind aspectele po!iti"e, gasim# incredere in sine, ambitie,
energie, e%tro"ersie Partea mai putin placuta inseamna dominare, sete de
putere si impulsi"itate
2
/ Tipul opus, este cel in"estigati" Persoanele de acest gen sunt orientate
spre acti"itati de obser"are si anali!a .rmaresc in general sa-si de!"olte
propria cunoastere si intelegere &ele doua fete ale acestui tip de persoana
sunt# originalitatea si independenta pe de o parte, de!ordinea, lipsa
simtului practic, impulsi"itatea pe de alta parte Astfel este total nepotri"it
ca acest tip de persoana sa se oriente!e spre acti"itati repetiti"e sau de
tipul "an!arilor Potri"ite sunt po!itiile de cercetare, de!"oltare,
consultanta
&ele sase tipare sunt tipuri ideale, toate insusirile potri"indu-se intre ele
eliminand astfel tensiunile, dualitatile de orice fel, orientarea indi"idului fiind
foarte clara
( a doua teorie folosita este teoria ancore#or carierei a #ui Sc-ein$ sunt
identificate cinci tipare distincte de talente, scopuri, ne"oi si "alori in perceptia
proprie, care apar in urma primelor e%periente profesionale# co&etenta
te-nica."unctiona#a% co&etenta &ana$eria#a% si$uranta% autono&ia si
creativitatea. Termenul 3ancora4 este folosit pentru a desemna nuclee
consistente specifice indi"idului ce fac parte din identitatea ocupationala a
indi"idului si cu timpul se manifesta ca niste ancore .rmea!a sa "edem ce
presupune fiecare dintre aceste 3ancore4
A &ei ce au de!"oltat o competenta te'nica5functionala sunt orientati
spre cariera, in continuare, in functie de continutul efecti" al muncii si nu
se pot transfera intr-un domeniu care se indepartea!a de domeniul de
ba!a
+ Persoana care a de!"oltat o competenta manageriala este orientata sa
ajunga in po!itii care ii ofera responsabilitati pe masura Importanta este
perspecti"a pe care o ofera po!itia ocupata, nu continutul acti"itatii
&ontea!a oportunitatea de a de!"olta abilitati analitice, competente
interpersonale, si alte e%periente utile unui "iitor manager
& Siguranta este o ancora care actionea!a prin orientarea spre o po!itie
stabila, sigura din toate punctele de "edere E"olutia "iitoare este clar
stabilita profesional cat si salarial
D &ei ce au de!"oltat autonomia ca si ancora nu "or ramane mult timp
intr-un domeniu speciali!at, nu "or tine sa ramana nici intr-un loc in care
lucrurile sunt clare si planificate pe termen lung, in care sc'ema de
a"ansare este stabilita si infle%ibila Acest gen de persoana are ne"oie de
libertate si de un mediu fara constrangeri Independenta si libertatea sunt
mai importante c'iar decat a"ansarea
E Recrutarea se manifesta ca si ancora prin aceea ca indi"i!ii de acest
tip sunt focali!ati pe a crea ce"a care sa repre!inte reali!area lor
6
e%clusi"a$ sentimentul de satisfactie "ine numai din posibilitatea de a
construi, a in"enta ce"a nou, inedit
Aceste ancore, pe masura ce se formea!a determina influente puternice in
orientarea carierei
Diferentele ce re!ulta din aceste teorii care identifica tipare sunt de natura
sa e"identie!e faptul ca oamenii nu sunt la fel si atunci sloganul 3toti trebuie
tratati la fel4 trebuie regandit .n comportament egal poate sa impiedice
"alorificarea resurselor atat de diferite la fiecare &eea ce pentru un indi"id
inseamna o sansa ,sarcina de a concepe si a implementa un sistem, de e%emplu-
poate insemna o oca!ie de frustrare si de sen!atie de neputinta ,un indi"id
creati" "ersus unul cu competente te'nice- 7a fel, nu toti oamenii au capacitatea
si dorinta de a conduce pe alti$ pusi intr-o astfel de situatie cei ce nu au astfel de
abilitati, "or fi frustrati si incapabili sa indeplineasca rolul asteptat de ceilalti de
la el Se impune astfel tratarea diferita a oamenilor in organi!atie, si anume#
intelegerea si identificarea diferentelor indi"iduale$
identificarea posturilor c'eie si factorilor situationali congruenti$
de!"oltarea cailor de acomodare a oamenilor la factorii mediului
profesional congruent
Din acest punct de "edere este important ca in fiecare organi!atie,
managerii daca doresc sa pastre!e oamenii "alorosi, sa foloseasca ce au ei mai
bun in folosul organi!atiei, dandu-le si lor posibilitatea sa se de!"olte si sa fie
satisfacuti profesional trebuie sa anali!e!e atent atat ne"oile organi!atiei cat si
pe cele ale fiecarui indi"id in parte Mentionam ca managementul carierei
presupune implicarea indi"idului, a organi!atiei si a contactelor
Atat oamenii cat si carierele lor sunt in permanenta sc'imbare Indi"idul
trece printr-o succesiune de stadii ale "ietii biosociale$ e%ista comportamente,
asteptari, ne"oi specifice fiecarui stadiu, acest fapt influentand si raportarea la
cariera a indi"idului Stadiile sunt momente stabile$ acestea sunt insa
reconsiderate, urmand o tran!itie si trecerea la stadiul urmator
8
2 STADIILE CARIEREI
Putem defini stadiile carierei ca tipare generale ale progreselor,
obligatiilor esentiale si sc'imbarilor din acti"itatile rolului profesional
Aceste stadii succesi"e sunt #
e%plorarea,
stabili!area,
a"ansarea,
mentinerea,
finalul carierei
E%plorarea repre!inta confruntari intre "i!iunile nerealiste formate in
adolescenta si lumea reala Indi"idul cunoaste si alege din rolurile e%plorate In
acest timp isi descopera si de!"olta talente, abilitati, interese, "alori Este un
moment important in formarea identitatii profesionale si alegerii unui domeniu
&ate"a din elementele importante in aceasta perioada sunt# reteaua socia#a%
&entoru#% discio#u#.
Reteaua sociala este grupul de colegi care ofera feed-bac1 si informatii
generale despre organi!atie si acti"itati Mentorul este o persoana mai in "arsta
din organi!atie si care joaca un rol important pentru cel af)at la inceputurile
carierei Mentorul este persoana competenta nu numai in ceea ce pri"este
continutul acti"itatii, dar intelegand mai mult, a"and o "i!iune de ansamblu, si
a"and calitatile personale necesare, poate transfera stiinta de a face lucrurile
catre cine"a mai tanar 9u este "orba numai de a-i re!ol"a sarcinile si de a-l
ajuta, ci de a-) in"ata sa faca acest lucru singur in cele din urma Mentorul
constituie un model pentru discipol Pentru a fi mentor sunt necesare calitati
personale rare, acest proces de in"atare, de transfer de :1no;-'o;4 are loc intr-
un mod natural Este ne"oie de intelepciune, de fle%ibilitate si, in plus, de
compatibilitate intre mentor si discipol &ate"a din functiile comun acceptate ale
mentorului sunt# modelarea rolului, acceptare si confirmare, consilier
Stabili!area consta in dobandirea unui grad de cunostinte, de e%perti!a intr-un
domeniu
A"ansarea si mentinerea urmea!a dupa stabili!area in di"erse roluri
ocupationale si presupune focali!area pe obiecti"ele c'eie, realiste ale carierei
/inalul carierei poate sa insemne o perioada de cresteri continue in statut
si influenta in organi!atie, sau o perioada petrecuta in cel mai inalt ni"el de
responsabilitate si statut
.n concept tot mai folosit este cel de 3cariera elastica4$ se refera la
permanenta preocupare a indi"idului pentru cariera sa, fie mereu acti", sa
cunoasca care sunt competentele sale ca si oportunitatile pentru cine"a cu
pregatirea si e%perienta sa asa incat sa se afle mereu in !ona in care este
indreptatit sa se af)e In acelasi timp trebuie sa e"olue!e si sa creasca continuu
<
din punct de "edere profesional Se "orbeste c'iar despre managementul carierei
ca despre administrarea unei afaceri proprii
/. STRATE0IILE SI EFICIENTA CARIEREI
Strategiile de cariera isi propun anticiparea problemelor si planificarea pe
termen lung &ate"a din aceste strategii sunt#
A Cunoaste'te e tine insuti * care propune o anali!a atenta a orientarii
carierei, a punctelor slabe5tari, a locului in companie
+ Cunoaste'ti &ediu# ro"esiona# * cunoscand mediul, problemele
economice, companiile competitoare, se pot anticipa atat e"enimentele
neplacute cat si oca!iile .rmarind semnalele din domeniul de acti"itate si
culegand un permanent feed-bac1 nu poti fi luat prin surprindere
& In$ri1este'ti reutatia ro"esiona#a * inseamna sa iti e"identie!i
abilitatile si reali!arile, tot ceea ce te indi"iduali!ea!a, ce demonstrea!a
calitati speciale, posibilitatea de a in"esti si capacitatea de a finali!a
proiecte
D Ra&ai &o*i#% vanda*i#% &ereu in evo#utie * inseamna sa urmaresti
corespondenta intre competentele personale si cele cautate pe piata fortei
de munca, a celor usor transferabile
E Fii atat secia#ist cat si $enera#ist * trebuie de!"oltat un domeniu
de e%perti!a, de specialitate dar trebuie pastrata o anume fle%ibilitate si nu
trebuie sa te plafone!i Stapanirea unui domeniu foarte restrans te face
infle%ibil si "ulnerabil
/ Docu&entea!a reusite#e rorii * inseamna sa poti oferi do"ada a
ceea ce ai reali!at, re!ultatele si reali!arile identificabile sunt mai
"aloroase in piata fortei de munca
= Pre$ateste intotdeauna un #an de re!erva si fii gata sa actione!i *
care se leaga foarte bine cu celelalte indicatii de a fi mereu acti"
> +entine'te in "or&a "inanciara si si-ica * inseamna sa ai mereu
asigurata o ba!a, un confort si un ec'ilibru in plan psi'ic si material
Aceste strategii pri"esc pe indi"id, de cealalta parte se af)a organi!atia
care trebuie sa se preocupe atat de ne"oile sale interne cat si de cariera
angajatilor &onsilierea pentru cariera inseamna apelul la o sursa e%terna pentru
ai ajuta pe angajati sa e%plore!e alternati"e si sa ia deci!ii Sistemele de
informatii despre cariera, cuprind programe care cauta in computer informatii,
referinte despre tendintele pe piata muncii #
?
o @alonarea si e"aluarea abilitatilor inseamna ca fiecare angajat sa isi
cunoasca competentele si gradul de adec"are la e%igentele postului$
o Informatii despre directia strategica si re!ultatele economice ale
firmei * inseamna ca angajatii cunosc starea firmei, unde se
plasea!a in domeniu, care este situatia comparati" cu firmele
competitoare$
o Sprijin e%tins pentru educatie si instruire, cuprind bursele si
instruirea e%tinsa in cadrul companiei$
o /le%ibilitatea locului de munca * acolo unde organi!atia cere
f)e%ibilitate, trebuie sa si ofere mai multa putere si mai mult spatiu
de mane"ra in rolurile din cariera
Indi"idul isi propune ca obiecti" o cariera, organi!atia isi propune sa
pastre!e oamenii "alorosi Pentru ca lucrurile sa se intample asa trebuie a"ute in
"edere diferentele indi"iduale in aprecierea angajatilor si distribuirea rolurilor$
trebuie sa nu uitam ca oamenii si carierele lor sunt dinamice Pe de o parte
succesul carierei cere oamenilor sa fie elastici$ organi!atiile pot facilita succesul
carierelor si pot contribui la de!"oltarea angajatilor pastrandu-i astfel acolo unde
este ne"oie de ei
Munca are cinci roluri importante in "iata omului#
o "enitul pentru obtinerea unui ni"el si standard de "iata ridicat $
o petrecerea timpului si c'eltuirea energiei $
o obtinerea identitatii si a unui statut * sursa respectului de sine si un
mod de a obtine recunoasterea altora $
o ne"oia de asociere, un mod de a-si face prieteni, a face parte dintr-
un grup $
o sursa unui scop in "iata * un mod de a da un scop si un inteles "ietii
prin ser"icii facute altora, acte de creatie, e%primarea eului,
e%perimentarea unor noi lucruri
Di"ersitatea actiunilor umane face necesara anali!a moti"elor care-l
indeamna pe un indi"id sa aleaga un tip de munca si nu altul Studiul moti"atiei
este o componenta de interes comun atat pentru organi!atie cat si pentru
cercetatori, antrenori (rgani!atiile contemporane acorda o atentie deosebita
moti"atiei deoarece asta!i mai mult ca oricand trebuie sa fie producti"a,
competiti"a la ni"el global Teoriile muncii enuntate de cercetatori pe ba!a unor
studii sunt teorii ba!ate pe ne"oi si teorii procesuale Maslo; considera ca
fiintele umane au cinci seturi de ne"oi care sunt aranjate intr-o ierar'ie #
A- 9e"oi fi!iologice $
+- 9e"oi de siguranta $
&- 9e"oi de aparenta $
A
D- 9e"oi de stima $
E- 9e"oi de implinire
&and ne"oile de la un anumit ni"el din ierar'ie sunt satisfacute, indi"idul
isi indreapta atentia spre ni"elul superior urmator Se obser"a astfel ca implicit
aceasta inseamna ca o ne"oie satisfacuta nu mai este un moti"ator eficace
Indata ce cine"a are resurse fi!iologice suficiente si se simte in siguranta, acela
nu "a mai cauta factorii care satisfac aceste ne"oi, ci se "a orienta spre alte surse
de multumire Dupa Maslo;, singura e%ceptie de la aceasta regula sunt ne"oile
de auto-implinire El credea ca acestea sunt ne"oile de 3de!"oltare4 si de"in din
ce in ce mai puternice pe masura ce sunt satisfacute
Alderfer a de!"oltat o alta teorie ba!ata pe ne"oi, numita teoria ER= Ea
pro"ine din clasificarea ne"oilor facuta de Maslo; si face cate"a ipote!e diferite
despre relatia dintre ne"oi si moti"atie 9umele ER= pro"ine de la comprimarea
sistemului format din cinci categorii al lui Maslo; intr-unul cu trei categorii *
ne"oi legate de e%istenta, relatii si de!"oltare
&ontributia lui Alderfer la intelegerea moti"atiei este repre!entata de
diferentele intre teoria ER= si ierar'ia ne"oilor Mai intai teoria ER= nu
presupune ca o necesitate de rang inferior trebuie satisfacuta inainte ca o
necesitate mai putin concreta sa de"ina operationala Astfel, teoria ER= nu
propune o ierar'ie rigida a necesitatilor si anumiti indi"i!i, ca urmare a pregatirii
si e%perientei lor, pot cauta relatii sau de!"oltare c'iar daca ne"oile lor
e%istentiale nu sunt satisfacute Din acest moti", teoria ERD se pare ca raspunde
la o mai mare "arietate de diferentieri indi"iduale in ceea ce pri"este structura
moti"ationala In al doilea rand, aceasta teorie afirma ca, daca ne"oile de ni"el
superior nu sunt satisfacute, "a creste dorinta indi"i!ilor de a-si satisface ne"oile
de ni"el inferior Se obser"a ca aceasta este o diferentiere majora fata de
Maslo;
9e"oile de reali!are, afiliere, putere sunt studiate de Mc&lelland cu o
rele"anta speciala pentru comportamentul organi!ational Aceste teorii denumite
si Bprocesuale ale moti"atiei muncii4, se concentrea!a asupra modului cum
apare moti"atia Sunt elaborate astfel doua teorii importante ale moti"atiei
ba!ate pe proces # teoria asteptarilor si teoria ec'itatii
Ideea de ba!a care strabate teoria asteptarilor este con"ingerea ca
moti"atia este determinata de re!ultatele pe care oamenii le asteapta ca urmare a
actiunilor lor la locul de munca &omponentele de ba!a sunt# re!ultatele,
instrumentalitatea, "alenta, asteptarea, forta
Teoria ec'itatii este o teorie procesuala care afirma ca moti"atia isi are
sursa in compararea eforturilor pe care cine"a le face intr-un anumit post si a
recompenselor pe care le obtine, cu eforturile si recompensele altei persoane sau
grup Dincolo de aceste ne"oi ce trebuie satisfacute si care se ierar'i!ea!a in
mod diferit de la o persoana la alta un rol important in cariera unei persoane il
are si mediul profesional, sc'imbarile care sur"in in campul muncii datorate mai
multor elemente# reducerea resurselor, cunoasterea, sc'imbari in credintele
C
sociale, politice si economice, obiceiuri, educatia
&ariera influentea!a mai multe aspecte ale "ietii unei persoane #
cati bani "a castiga $
ce 'aine "a purta $
ce beneficii "a a"ea in urma slujbei $
pentru ce organi!atie 5 companie "a lucra$
oamenii cu care "a intra in legatura $
ce munca "a presta$
unde "a lucra $
cat timp "a lucra $
ce responsabilitati "a a"ea $
ce lucruri "a in"ata $
ce abilitati ii trebuie $
ce interese personale isi "or gasi e%presia in munca
(rientarea carierei cu toate implicatiile a repre!entat punctul de interes al
cercetatorilor care au elaborat teorii legate de identitatea ocupationala a
indi"idului Teoria ancorelor carierei stipulea!a ca pe masura ce persoana se
cunoaste mai bine si capata o identitate ocupationala mai clara se formea!a
perceptia unui tipar distinct al talentelor, scopurilor, ne"oilor si "alorilor proprii
Indi"idul este centrat pe munci de tipuri de acti"itate cum ar fi # competenta
te'nica 5 functionala, competenta manageriala, siguranta, autonomia si
creati"itatea
Teoria moti"ationala are in "edere ne"oile si scopurile indi"idului din
punct de "edere cogniti" Adaptarea "ocationala este e%presie a procesului de
moti"are si adaptare a persoanei care cauta roluri sa fie compatibile cu ele si sa
se reoriente!e dupa unele sc'imbari sau pierderea unei po!itii anume Aceste
roluri "ocationale pot fi e%ecutate in diferite arii ale societatii ,munca, familie,
comunitate, "acanta- Rolurile prin munca sunt importante deoarece celelalte pot
fi reali!ate daca o persoana isi castiga e%istenta prin munca
Rolul omului in societate este sa munceasca sa-si aduca contributia la
e"olutia societatii Pentru a patrunde intr-un anumit grup sau organi!atie, pentru
a a"ea un anumit rol, statut, educatia este esentiala in acest sens
Metodele de alegere a carierei sunt astfel dependente de ceea ce a in"atat
indi"idul sa faca si cum sa faca si de cat de mult o cariera de succes este
importanta pentru el E%ista doua metode de alegere, una traditionala si una
moderna in care componentele care sunt luate in considerare sunt aceleasi dar
intr-o ordine putin in"ersata
SLU23A CARIERA VIATA
VIATA CARIERA SLU23A
Din perspecti"a sistemului de "alori oamenii se orientea!a diferit in
cariera Tipurile de personalitate luate in considerare sunt# conventional,
)D
artistic, realist, social, intreprinzator, investigativ. 9ici o persoana nu
repre!inta doar un tip de personalitate ci o combinatie de doua poate trei tipuri
de personalitate
Satisfactia in munca este astfel dependenta de o multime de caracteristici
personale cu implicatii deosebite /actorii care contribuie la satisfactie sunt
di"ersi, dar in acelasi timp si cu consecinte enorme in ca! de insatisfactie
profesionala Satisfactia este un aspect important al "ietii deoarece contribuie la
perceperea reusitei sau nereusitei in cariera5"iata
( cariera de succes este conditionata si de implicarea conducerii
organi!atiei prin departamentul de resurse umane in planificarea carierei,
consilierea indi"idului Este de dorit ca initierea proaspetilor angajati sa fie
facuta de un mentor din cadrul organi!atiei, o persoana care este responsabila si
care cunoaste mersul lucrurilor in corporatie ii "a ajuta sa se integre!e si sa faca
fata e"entualelor probleme In orice organi!atie managerii se confrunta cu o
serie de probleme pri"ind de!"oltarea carierelor angajatilor#
managementul angajatilor la mijlocul carierei $
managementul muncitorilor mai in "arsta $
managementul problemelor munca 5 familie
Planificarea fiecarei cariere este o alta responsabilitate a managementului
si inseamna a de!"olta si implementa programe care trebuie sa fie compatibile
cu specificul afacerii, cu structura organi!atiei si cu aspiratiile angajatilor
4. CARIERA FUNCTIONARILOR PU3LICI
.n lucru foarte important care trebuie mentionat este aparitia in tara
noastra a legislatiei in domeniul de!"oltarii carierei functionarilor publici
Astfel in 0DD2 =u"ernului Romaniei a emis >otararea nr. 1)56 din 1/
octo&*rie )557 rivind or$ani!area si de!vo#tarea carierei "unctionari#or
u*#ici. Respecti"ul act normati"
reglementea!a organi!area si de!"oltarea carierei functionarilor publici
In conformitate cu
acest act normati" cariera in functia publica este definita astfel# 8Cariera
in "unctia u*#ica curinde ansa&*#u# situatii#or 1uridice si e"ecte#e
roduse% care intervin de #a data nasterii raortu#ui de serviciu ana
in &o&entu# incetarii acestui raort% in conditii#e #e$ii9 Tot aici sunt
pre"a!ute si modalitatile de de!"oltare a carierei# Bmodalitatile de
de!"oltare a carierei in functia publica sunt promo"area intr-o functie
publica superioara si a"ansarea in gradele de salari!are4
7egea mai enumara si
principiile care stau la ba!a organi!arii si de!"oltarii carierei in functia
publica#
))
' competenta, principiu potri"it caruia persoanele care doresc sa acceada
sau sa promo"e!e intr-o functie publica trebuie sa detina si sa confirme
cunostintele si aptitudinile necesare e%ercitarii functiei publice respecti"e$
' competitia, principiu potri"it caruia confirmarea cunostintelor si
aptitudinilor necesare e%ercitarii unei functii publice se face prin concurs
sau e%amen$
' egalitatea de sanse, prin recunoasterea "ocatiei la cariera in functia
publica a oricarei persoane care indeplineste conditiile stabilite potri"it
legii$
' profesionalismul, principiu potri"it caruia e%ercitarea functiei publice se
face cu respectarea principiilor pre"a!ute de lege$
- moti"area, principiu potri"it caruia, in "ederea de!"oltarii carierei,
autoritatile si institutiile publice au obligatia sa identifice si sa aplice, in
conditiile legii, instrumente de moti"are morala si materiala a
functionarilor publici, precum si sa sprijine initiati"ele pri"ind de!"oltarea
profesionala indi"iduala a acestora
' transparenta, principiu potri"it caruia autoritatile si institutiile publice au
obligatia de a pune la dispo!itie tuturor celor interesati informatiile de
interes public referitoare la cariera in functia publica
In conformitate cu aceasta lege managementul carierei in functia publica
se asigura de catre#
' Agentia 9ationala a /unctionarilor Publici, prin elaborarea cadrului
legal si a instrumentelor necesare organi!arii si de!"oltarii carierei in
functia publica$
' autoritatile si institutiile publice, prin aplicarea principiului egalitatii de
sanse si a moti"arii$
' functionarul public, prin aplicarea consec"enta a principiilor
competentei si al profesionalismului, in "ederea de!"oltarii profesionale
indi"iduale
.n alt lucru pre"a!ut de catre aceasta norma legislati"a este si
promo"area functionarilor publici care este definita astfel# BPro&ovarea este
&oda#itatea de de!vo#tare a carierei rin ocuarea unei "unctii u*#ice
suerioare vacante9 Promo"area poate fi#
a:definiti"a, atunci cand functia publica superioara se ocupa prin concurs
sau e%amen, in conditiile pre"a!ute de pre!enta 'otarare$
*:temporara, atunci cand functia publica de conducere sau, dupa ca!,
functia publica corespun!atoare categoriei inaltilor functionari publici se
ocupa pe perioada determinata, in conditiile legii
Practica manageriala in domeniul resurselor umane do"edeste ca pe
parcursul indeplinirii programelor de de!"oltare a carierei pot aparea unele
probleme destul de dificile, ca, de e%emplu, aceea a integrarii de!"oltarii carierei
)0
si planificarii resurselor umane Aceasta cu atat mai mult cu cat, prin programele
de de!"oltare a carierei, se urmareste armoni!area permanenta a ne"oilor
indi"iduale si a oportunitatilor organi!ationale in continua sc'imbare
7egaturile intre de!"oltarea carierei si planificarea resurselor umane sunt
e"idente, deoarece de!"oltarea carierei asigura o oferta a capacitatilor si abilitatilor
oamenilor, iar planificarea resurselor umane pre"i!ionea!a cererea de capacitati
si abilitati
In general, organi!atiile care au preocupari in domeniul planificarii
resurselor umane initia!a si programe de de!"oltare a carierei, deoarece se
aprecia!a ca nu are sens sa pre"i!ionam ne"oile de resurse umane fara a a"ea un
program de de!"oltare a carierei care sa sustina cererea respecti"a De asemenea,
initierea unor programe de de!"oltare a resurselor umane trebuie sa aiba in "edere
oportunitatile organi!atiei de a asigura posturile adec"ate
( prima cau!a a dificultatilor de integrare a eforturilor din domeniile
mentionate o constituie faptul ca acti"itatile respecti"e sunt reali!ate, in multe
situatii, de specialisti diferiti ,economisti, ingineri, analisti de sistem, psi'ologi
etc- a caror pregatire de ba!a sau cunostinte de specialitate creea!a posibile
bariere in reali!area unei comunicari eficiente
( a doua cau!a a insuccesului de integrare a eforturilor pri"ind de!"oltarea
carierei si planificarea resurselor umane este legata de structura organi!atorica,
deoarece, in unele situatii, acti"itatile mentionate sunt reali!ate in unitati distincte
E"entualele insuccese in atingerea scopurilor carierei pot duce la unele
ree"aluari pri"ind scopurile, posturile sau programele de pregatire, ceea ce "a
influenta po!iti" performanta si continuarea carierei
)2
3i*#io$ra"ie;
) 3Managementul resurselor umane4- Dan Ang'el &onstantinescu, Marinica
Dobrin, Stanel 9ita, Anca 9ita$ editura Te'nica, +ucuresti )CCC$
0 3 Managementul resurselor umane4- Eictor 7efter, Aurel Manolescu$ editura
Didactica si Pedagogica RA, +ucuresti )CC8$
)6
CUPRINS
) &onceptul de cariera FFFFFFFFFFFFFFFFFFF )
0 &omportamente si atitudini FFFFFFFFFFFFFFFFF 2
2 Stadiile carierei FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF <
6 Strategiile si eficienta carierei FFFFFFFFFFFFFFFF ?
8 &ariera functionarilor publici FFFFFFFFFFFFFFFF ))
+ibliografie FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF )6
&uprins FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF )8
)8