UE-RM: Digest presei / EU-RM: Press Digest

http://www.timpul.md
Sarbu A. Planul de actiuni Moldoa-UE si perspectiele presei: !omunicat
pre"entate la simpo"ion
Published : 30.09.2005
La inceputul acestei saptamani, la Chisinau si-a tinut lucrarile Simpozionul international
Conectarea mediului politic si a mass media tarilor din !uropa de Sud-!st la realitatile
"niunii !uropene#. $orul %ace parte dintr-o serie de mani%estari or&anizate, de peste
patru ani, de 'nstitutul (oethe )ucuresti, cu sustinerea %inanciara a Pactului de
Stabilitate pentru !uropa de Sud-!st si a *inisterului &erman de !+terne.
Scopul pro&ramului e sa contribuie la dez,oltarea democratica a tarilor a%late in tranzitie
si sa le spri-ine in procesul de inte&rare europeana. La reuniunea de la Chisinau,
participanti din .omania, Cehia, *acedonia, Croatia, )ul&aria, Serbia-*untene&ru si-au
propus sa discute despre modul in care mass media abordeaza teme ce tin de
inte&rarea europeana.
"na dintre acestea este Sperantele reale de aderare a *oldo,ei...#.
Comunicat prezentat la simpozion de catre /n&ela Sarbu, directoarea Centrului
'ndependent de 0urnalism din *oldo,a.
Sarbu A. Planul de actiuni Moldoa-UE si perspectiele presei
*-am intrebat cu ce se poate ale&e presa de pe urma bunelor intentii ale autoritatilor
moldo,enesti de a adera la "! sau cum si in ce masura poate schimba situatia presei
Planul de actiuni *oldo,a-"! - principalul document care include an&a-amentele
*oldo,ei %ata de "niunea !uropeana1 Lecturand documentul, m-am con,ins ca pe
hartie lucrurile arata %oarte bine. /st%el, respectarea libertatii presei si de e+primare
%i&ureaza printre prioritatile carora, con%orm planului semnat acum sase luni, trebuie sa
li se acorde o atentie speciala#.
Potri,it planului, respectarea libertatii de e+presie se ,a realiza prin:
- asi&urarea relatiei transparente intre autoritati si institutiile media in con%ormitate cu
recomandarile Consiliului !uropei2 a-utor %inanciar din partea statului pentru mass
media, acordat in baza criteriilor stricte si obiecti,e aplicate in mod e&al pentru toate
institutiile media, - elaborarea si implementarea unui cadru le&al adec,at ce &aranteaza
libertatea e+presiei si a mass media, in con%ormitate cu standardele europene.
"3 4P5'*'S* P!S'*'S5. *oldo,a a reusit sa prezinte, la 67 septembrie curent, primul
raport de acti,itate pentru sase luni, re%eritor la indeplinirea planului mentionat.
/utoritatile sunt multumite de rezultatele obtinute si de modul in care a %ost apreciat
raportul de catre demnitarii europeni. 5otusi, daca s-ar %ace un raport pri,ind situatia
presei din aceeasi perioada, cred ca moti,e pentru optimism ar e+ista mai putine.
Spunand aceasta, nu ma re%er la partea %ormala a lucrurilor. Probleme importante, cum
ar %i deetatizarea presei, per%ectionarea cadrului le&islati,, in special al audio,izualului,
sau trans%ormarea audio,izualului public au %ost incluse pe a&enda noului parlament
ales in martie 2005. *a re%er, inainte de toate, la esenta si e%ectele acestor re%orme.
8!!5/5'9/.!/. Procesul de deetatizare a presei de stat a inceput in mai-iunie a.c.,
cand &u,ernul a decis sa se retra&a din calitatea de %ondator al celor doua publicatii
nationale, 3eza,isimaia *oldo,a# si *oldo,a Su,erana#. Laudabila intentie, numai ca,
in realitate, ambele publicatii continua sa %ie editate, pastrandu-si sediile, %ara a se
opera ,reo modi%icare in politica editoriala. /mintesc aici ca comportamentul, in
campania electorala, a presei %inantate din banii pubici, care a sustinut masi, partidul de
&u,ernamant, abatandu-se de la principiile de %unctionare a unei prese publice, a %ost
criticat dur de institutiile internationale. 'ar mecanismul prin care cele doua ziare
&u,ernamentale ,or %i lichidate sau trans%ormate nu a %ost %acut public.
!ste interesant ca modul in care are loc deetatizarea di%era de la caz la caz. 'n
comparatie cu situatia celor doua ziare mentionate mai sus, -urnalistii /&entiei
municipale de stiri 'n%o-Prim# au %ost pur si simplu aruncati in strada, dupa ce Consiliul
municipal Chisinau a luat decizia de a lichida aceasta structura de presa.
8eetatizarea nu a atins deocamdata cele cca 30 de ziare care sunt %inantate de
autoritatile locale din bani publici. 3u este clar cum se ,a proceda cu acest tip de
publicatii, care bene%iciaza de a-utor %inanciar din partea statului si sunt un concurent
neloial pentru presa pri,ata din pro,incie.
L!('SL/5'/ S' /CC!S"L L/ '3$4.*/5'!. 3ici la capitolul le&islatie lucrurile nu stau
cu mult mai bine. Cate,a dintre problemele mai ,echi s-au re&asit in proiectul rezolutiei
pri,ind %unctionarea institutiilor democratice in .. *oldo,a, propus pentru sesiunea din
3-: octombrie a /PC!, si anume re,izuirea le&islatiei re%eritoare la audio,izualul public
- national si local - si la audio,izual in &eneral2 trans%ormarea companiei 5.* in una cu
ade,arat publica2 re,izuirea le&ilor re%eritoare la de%aimare si asi&urarea ca amenzile
aplicate au un cuantum rezonabil.
Contrar declaratiilor de a colabora cu societatea ci,ila la elaborarea le&ilor, unele
proiecte de le&i importante se elaboreaza in taina. 8oua e+emple in acest sens sunt
proiectul de Le&e cu pri,ire la secertul de stat si secretul de ser,iciu, elaborat de
Ser,iciul de 'n%ormatii si Securitate, propus spre e+aminare parlamentului anul trecut, si
proiectul de Le&e cu pri,ire la in%ormatie, elaborat de *inisterul 8ez,oltarii
'n%ormationale in prima -umatate a anului curent. Procesul de adoptare a celor doua
proiecte de le&i a %ost oprit in urma criticilor or&anizatiilor specializate locale si ale
e+pertilor internationali. 3u cunoastem insa daca s-a renuntat de%initi, la ideea
modi%icarii le&islatiei ce tine de accesul la in%ormatie.
/mintim ca .. *oldo,a are, de cinci ani, o Le&e a accesului la in%ormatie - le&e
considerata una buna de catre Consiliul !uropei, dar care nu %unctioneaza, cazurile de
re%uzuri de a o%eri in%ormatii %iind %rec,ente. 8rept con%irmare ser,este si %aptul ca
numarul proceselor intentate pe baza acestei le&i este in continua crestere si a a-uns,
potri,it datelor /cces-'n%o#, la cca 30 de cazuri.
C438'5''L! !C434*'C!. Criza economica, potentialul redus al pietei de publicitate,
lipsa in,estitiilor straine conditioneaza dependenta ma-oritatii institutiilor de presa
pri,ate de surse %inanciare suplimentare. 'n consecinta, a,em o presa e+pusa
imi+tiunilor editoriale din partea partidelor politice si, nu in ultimul rand, a &u,ernantilor.
Controlul statului asupra presei creste prin asimilarea de catre Putere, prin persoane
interpuse, a unor structuri de presa independente. 'ar a-utorul %inanciar din partea
statului pentru mass media, acordat in baza criteriilor stricte si obiecti,e aplicate e&al
pentru toate institutiile de presa#, despre care se ,orbeste in Planul de actiuni,
deocamdata intarzie. 5imp de cati,a ani, incepand cu 6999, parlamentul a pre,azut in
Le&ea cu pri,ire la )u&etul de stat scutirea de plata ta+ei pe ,aloarea adau&ata a
ser,iciilor de tipo&ra%ie, masura care nu se mai aplica. 'n prezent, or&anizatiile de presa
nu bene%iciaza de nici un %el de inlesniri economice. "n impediment serios in
dez,oltarea presei pri,ate este monopolul statului pe plan national in sectorul de
distributie a presei, distribuitorii de stat percepand pana la 30; din pretul ziarului pentru
di%uzare.
La numeroasele probleme enumerate mai sus, se adau&a asa-zisele presiuni discrete#:
controalele %iscale, in%luenta asupra businessului cu scopul de a determina a&entii
economici sa colaboreze# cu anumite ziare, indicatiile pentru institutiile de stat de a
abona anumite publicatii - practici despre care stiu toti, dar care nu pot %i probate usor.
8upa aceasta insiruire, raspunsul la intrebarea pe care mi-o puneam la inceput ar %i
acesta: pana una-alta, bene%iciile presei de pe urma realizarii Planului de actiuni
*oldo,a - "! intarzie, iar calitatea re%ormelor lasa de dorit.
http:<<europa.timpul.md</rticle.asp1id'ssue=650>id.ubric=6972>id/rticle=5600 P?