Dreptul administrativ al bunurilor

MULTIPLE CHOICE
1. Crei ramuri de drept aparTine dreptul administrativ?
a. Dreptul administrativ este o ramur a dreptului public romn.
b. Dreptul administrativ este o ramur a dreptului privat romn.
c. Dreptul administrativ este o ramur a dreptului internaTional.
ANS: A
2. Ce reglementeaz normele juridie are !ormeaz ramura dreptului administrativ al
bunurilor?
a. Aceste norme juridice reglementeaz numai situaTia bunurilor administraTiei
publice.
b. Aceste norme juridice reglementeaz numai regimul juridic domenial aplicabil
bunurilor administraTiei publice.
c. Aceste norme juridice reglementeaz numai situaTia bunurilor administraTiei
publice si regimul juridic domenial aplicabil acestora.
ANS:
!. Dreptul administrativ a ramur a dreptului publi reglementeaz"
a. "elaTiile sociale care se nasc# modi$ic sau sting %n s$era dreptului $inanciar.
b. "elaTiile sociale care se nasc# modi$ic sau sting %n s$era puterii
politico&e'ecutive.
c. "elaTiile sociale care se nasc# modi$ic sau sting %n s$era administraTiei publice.
ANS:
(. Dreptului administrativ al bunurilor este subramur a "
a. Dreptului comercial.
b. Dreptului administrativ.
c. Dreptului valorilor imobiliare.
ANS: )
*. Pe baza riteriului #dup modul de $norporare $n domeniul publi% dotrina
!ranez lasi!ia domeniul publi ast!el"
a. Domeniul public al statului si al judetului.
b. Domeniul public natural si arti$icial.
c. Domeniul public aerian si terestru.
ANS : )
+. Pe baza riteriului #dup persoana administrativ reia $i aparTinea% dotrina
!raneza lasi!ia domeniul publi ast!el"
a. Domeniul public al statului#al judeTului si al comunei.
b. Domeniul public aerian# maritim si terestru.
c. Domeniul public natural si arti$icial.
ANS: A
,. Care au !ost& $n Tara noastr& primele ate u arater onstituTional are uprindeau
reglementri re!eritoare la #bunurile publie%?
a. -rimele acte au $ost "egulamentele .rganice.
b. -rimul act a $ost /etopiseTul 0oldovei.
c. -rimul act a $ost onstituTia din 11++.
ANS: A
1. Ce semni!iaTie avea noTiunea de #domeniul statului% uzitat de Codul ivil rom'n
din ()*+?
a. Aceasta se re$erea la domeniul public al statului.
b. Aceasta se re$erea la bunurile ce nu aparTin statului.
c. Aceasta se re$erea la domeniul bunurilor care pot $i proprietate privat.
ANS: A
2. Care ConstituTii ale ,om'niei au $nlouit noTiunile de #domeniu publi%&
#proprietate publi% si #proprietate privat%& u noTiunile de #proprietate soialist
de stat%& #proprietate soialist ooperatist% si& respetiv& #proprietate personal%?
a. onstituTiile comuniste din 12(1# 12*2 si 12+*.
b. onstituTiile din 11++ si 122!.
c. onstituTiile din 122! si 12!1.
ANS: A
13. Care ConstituTie a ,om'niei ons!inTeste ele - !orme ale proprietTii . proprietatea
publi si proprietatea privat?
a. onstituTia din 12*2.
b. onstituTia din 12+*.
c. onstituTia din 1221.
ANS:
11. Ce au !ut ConstituTiile din (/+)& (/0- si (/*0?
a. Aceste constituTii au utilizat noTiunile de domeniu public# proprietate public si
proprietate privat# dar numai pentru a desemna proprietatea socialist.
b. Aceste constituTii au eliminat din sistemul proprietTii# noTiunile de domeniu
public# proprietate public si proprietate privat.
c. Aceste constituTii nu au $olosit noTiunile de proprietate socialist de stat#
proprietate socialist cooperatist si proprietate personal.
ANS: )
12. Potrivit de!iniTiei legale& preizaTi din e este altuit domeniul publi1
a. Domeniul public este alctuit din bunurile prevzute la art.1!+ alin.( din
onstituTia "omniei# republicat.
b. Domeniul public este alctuit din bunurile prevzute %n ane'a la /egea nr.!!4122(
privind e'proprierea pentru cauz de utilitate public.
c. Domeniul public este alctuit din bunurile care sunt de uz sau de interes public si
sunt dobndite de stat sau de unitTile administrativ teritoriale prin naTionalizare.
ANS: A
1!. Prin e lege este reglementat proprietatea publi& dar si regimul juridi al aesteia?
a. -rin /egea nr.!!4122(.
b. -rin /egea nr.21!41221.
c. -rin ..5.6. nr.*(4233+.
ANS: )
1(. 2unurile are aparTin domeniului publi& prin destinaTia e3pres a legii sau prin
natura lor sunt"
a. De uz sau de interes public.
b. 7olosite de ctre toat lumea.
c. Supuse unui anume regim juridic administrativ.
ANS: A
1*. Care este sopul patrimoniului& $n azul persoanelor !izie& asa um rezulta el din
de!iniTia dat de dotrina ivil rom'neas?
a. Satis$acerea nevoilor persoanelor $izice titulare8
b. "ealizarea sarcinilor pentru care au $ost %n$iinTate8
c. Satis$acerea parTial a nevoilor acestora.
ANS: A
1+. Care este sopul patrimoniului& in azul persoanelor juridie& asa um rezult el din
de!iniTia dat de dotrina ivil rom'neas ?
a. Satis$acerea nevoilor persoanelor juridice8
b. Dobndirea personalitTii juridice8
c. "ealizarea sarcinilor pentru care au $ost %n$iinTate.
ANS:
1,. PreizaTi $n proprietatea ui pot !i bunurile aparTin'nd domeniului publi"
a. 9n proprietatea persoanelor juridice de drept public# %n proprietatea comunei si a
municipiului.
b. Aceste bunuri pot sa $ie numai %n proprietatea comunei.
c. Aceste bunuri pot sa $ie numai %n proprietatea municipiului.
ANS: A
11. PreizaTi e !el de persoan este Comuna"
a. omuna este persoana juridic de drept public care are capacitate juridic deplin.
b. omuna este persoan juridica de drept privat care nu are capacitate juridic
deplin# ci numai un patrimoniu propriu.
c. omuna este persoana juridic de drept public care are capacitate juridic deplin
si patrimoniu propriu.
ANS:
12. Ce !el de patrimoniu au statul si unitTile administrativ teritoriale?
a. Statul si unitTile administrativ teritoriale au un patrimoniu compus dintr&o mas
de bunuri ce $ormeaz domeniul public si dintr&o mas de bunuri ce $ormeaz
domeniul privat# $iecare avnd regimuri juridice distincte# un regim juridic de
drept administrativ in cazul bunurilor aparTinnd domeniului public si un regim
juridic de drept civil %n cazul bunurilor care $ormeaz domeniul privat.
b. Statul si unitTile administrativ teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele
juridice de drept privat.
c. Statul si unitTile administrativ teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele
juridice de drept public.
ANS: A
23. Din e este !ormat patrimoniul unei persoane?
a. -atrimoniul unei persoane este $ormat numai din bunurile ce aparTin persoanei
respective.
b. -atrimoniul unei persoane este $ormat din totalitatea drepturilor si obligaTiilor cu
valoare economica si a bunurilor la care se re$er aceste drepturi.
c. -atrimoniul unei persoane este $ormat e'clusiv din drepturile si obligaTiile cu
valoare economic.
ANS: )
21. Ce !el de drepturi sunt drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale sunt drepturile care au un conTinut economic.
b. Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale nepatrimoniale.
c. Drepturile patrimoniale sunt drepturile care nu au un conTinut economic# adic
sunt neevaluabile in bani.
ANS: A
22. Cum se lasi!ia drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale se clasi$ic %n drepturi patrimoniale si drepturi
nepatrimoniale.
b. Drepturile patrimoniale se clasi$ic %n drepturi cu caracter personal si drepturi cu
caracter impersonal.
c. Drepturile patrimoniale se clasi$ic %n drepturi reale si drepturi de creanT.
ANS:
2!. PreizaTi e este dreptul real1
a. Dreptul real este dreptul personal nepatrimonial %n virtutea cruia titularul su
poate s e'ercite atributele asupra unui lucru determinat sau nedeterminat# %n mod
direct# $r a mai $i necesar intervenTia unei alte persoane8
b. Dreptul real este dreptul subiectiv %n virtutea cruia titularul su poate s&si
e'ercite atributele asupra unui lucru determinat# %n mod direct si nemijlocit# $r a
mai $i necesar intervenTia unei alte persoane8
c. Dreptul real este dreptul de creanT %n virtutea cruia titularul su poate s e'ercite
posesia# $olosinTa si dispoziTia asupra bunurilor pe care le deTine %n proprietate.
ANS: )
2(. Ce se $ntelege prin regim domenial?
a. Se %nTelege totalitatea bunurilor aparTinnd persoanelor juridice de drept public.
b. Se %nTelege totalitatea normelor juridice speciale aplicabile bunurilor aparTinnd
persoanelor juridice de drept public si relaTiilor sociale nscute %n legtura cu
utilizarea acestor bunuri care $ormeaz domeniul statului# judeTului# municipiului#
orasului sau comunei.
c. Se %nTelege totalitatea bunurilor aparTinnd statului# judeTului# municipiului#
orasului si comunei si totalitatea normelor juridice speciale aplicabile relaTiilor
sociale nscute %n legtur cu utilizarea acestor bunuri.
ANS: )
2*. Ce !el de drepturi sunt drepturile domeniale:
a. Acestea sunt drepturi personale nepatrimoniale.
b. Acestea sunt drepturi reglementate de normele de drept privat.
c. Acestea sunt drepturi supuse unui regim mi't# dominat de normele de drept
public.
ANS:
2+. Cine sunt titularii domeniului publi?
a. Titularii domeniului public sunt numai statul si unitTile administrativ teritoriale.
b. Titularii domeniului public sunt statul# unitTile administrativ teritoriale# orasul#
judeTul# comuna.
c. Titularii domeniului public sunt numai orasul si judeTul.
ANS: )
2,. PreizaTi e onTine dreptul de proprietate publi1
a. Dreptul de proprietate publica conTine aceleasi atribute ca si dreptul de proprietate
privat# cu e'cepTia dreptului de dispoziTie# %ntruct bunurile proprietate public
sunt inalienabile.
b. uprinde trei prerogative: posesia# $olosinTa si dispoziTia.
c. uprinde trei atribute: jus possidendi# jus utendi si jus fruendi.
ANS: )
21. Preizati are sunt trsturile omune ale dreptului de proprietate publi $n raport
de ele ale dreptului de proprietate privat?
a. Acesta este un drept personal nepatrimonial.
b. Acesta este un drept real absolut# e'clusiv si perpetuu.
c. Acesta este un drept de creant asupra bunului a$lat in proprietatea titularului sau.
ANS: )
22. Ce !el de santiune se apli atelor juridie de drept privat prin are sunt
$nstrinate bunuri apartin'nd domeniului publi?
a. Se aplic sanctiunea nulittii absolute.
b. Se aplic sanctiunea nulittii relative.
c. Nu se aplic nici un $el de sanctiune# ele sunt valabile cu conditia con$irmrii
operatiunii prin act al autorittii competente.
ANS: A
!3. Prin e !el de at se poate !ae treerea unui bun din domeniul publi al statului in
domeniul publi al unei unitti administrativ4teritoriale?
a. Acest lucru se poate $ace numai prin ;otrre a consiliului local.
b. Acest lucru se poate $ace prin ;otrre a 6uvernului.
c. Acest lucru se poate $ace prin ;otrre a onsiliului <udetean# respectiv a
onsiliului 6eneral al 0unicipiului )ucuresti sau a consiliului local.
ANS: )
!1. Prin e modalitate poate !i dob'ndit dreptul de proprietate publi?
a. -rin naTionalizare.
b. -e cale naturala.
c. -rin concesiune publica# potrivit legii.
ANS: )
!2. Cum poate !i dob'ndit dreptul de proprietate publi?
a. -rin naTionalizare# adic prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului
sau al unitTilor administrativ&teritoriale in domeniul public al acestora# pentru
cauza de utilitate public.
b. Dreptul de proprietate public poate $i dobndit prin acte de donaTie sau legate
acceptate de -arlament.
c. Dreptul de proprietate public poate $i dobndit prin e'propriere pentru cauza de
utilitate public.
ANS:
!!. Care este atul normativ adru de reglementare a instituTiei e3proprierii pentru
auza de utilitate publia?
a. /egea nr.1141221.
b. /egea nr.21!41221.
c. /egea nr.!!4122(.
ANS:
!(. Ce reprezint e3proprierea pentru auza de utilitate publi?
a. ='proprierea pentru cauza de utilitate publica reprezint o operaTiune juridic de
naTionalizare avnd ca obiect trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului
in domeniul public al acestuia.
b. ='proprierea pentru cauza de utilitate public reprezint o operaTiune juridic de
drept public avnd ca principal e$ect constituirea domeniului public prin
dobndirea dreptului de proprietate public asupra unor bunuri proprietate privat#
pe baza unei juste si prealabile despgubiri# %n scopul satis$acerii interesului
general prin e'ecutarea unor lucrri de utilitate public.
c. ='proprierea pentru cauza de utilitate publica reprezint o operaTiune juridic de
drept privat prin care titularii dreptului de proprietate privata doneaz bunurile ce
le aparTin %n vederea satis$acerii interesului general.
ANS: )
!*. Ce !el de bunuri pot !ae obiet al e3proprierii pentru auza de utilitate publi?
a. )unurile imobile.
b. )unurile mobile.
c. )unurile imobile si bunurile mobile.
ANS: A
!+. Care este ondiTia prinipal a delansrii proedurii e3proprierii pentru auza de
utilitate publia?
a. ondiTia principal este justa despgubire.
b. ondiTia principala este acordul persoanei vizate de aceast msur.
c. ondiTia principal este declararea utilitTii publice.
ANS:
!,. Cum se poate realiza e3proprierea pentru auz de utilitate publi?
a. ='proprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza %n lipsa declarrii
utilitTii publice# daca ordinea publica si siguranTa naTional o cer.
b. ='proprierea pentru cauza de utilitate public se poate realiza numai dup o
dreapt si prealabil despgubire.
c. ='proprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza numai %n privinTa
bunurilor mobile.
ANS: )
!1. C'te etape uprinde !aza administrativ a proedurii e3proprierii?
a. Doua etape: etapa declarrii utilitTii publice si etapa msurilor premergtoare
e'proprierii.
b. Trei etape: etapa declarrii utilitTii publice# etapa msurilor premergtoare
e'proprierii si etapa judiciar.
c. -atru etape: etapa declarrii utilitTii publice# etapa msurilor premergtoare
e'proprierii# etapa judiciar si etapa plTii e$ective a despgubirii si prelurii
imobilului e'propriat.
ANS: A
!2. De tre ine se iniTiaz proedura de delarare a utilitTii $n vederea e3proprierii
pentru auza de utilitate publi?
a. Aceasta procedura se iniTiaz de ctre e'propriator.
b. Aceasta procedura se iniTiaz de ctre e'propriat.
c. Aceasta procedura se iniTiaz prin acordul de voinTa al e'propriatorului si
e'propriatului.
ANS: A
(3. De tre ine se !ae& potrivit legii& re5iziTionarea bunurilor?
a. "ec;iziTionarea bunurilor se $ace de ctre 6uvern# %n toate situaTiile.
b. "ec;iziTionarea bunurilor se $ace de ctre centrele militare# %n caz de mobilizare
sau de rzboi.
c. "ec;iziTionarea bunurilor se $ace de ctre 0inistrul >nternelor %mpreun cu
pre$ecTii# pentru prevenirea# localizarea si %nlturarea urmrilor unor dezastre.
ANS: )
(1. Cu respetarea rui prinipiu se !ae atribuirea ontratelor de a5iziTie publi?
a. Se $ace cu respectarea principiului nediscriminrii.
b. Se $ace cu respectarea principiului disponibilitTii.
c. Se $ace cu respectarea principiului preTului corect.
ANS: A
(2. Ce impune prinipiul transparenTei& $n materia a5iziTiilor publie?
a. >n materia ac;iziTiilor publice principiul transparenTei impune ca orice participant
la procedura de atribuire a contractului de ac;iziTie public s participe la
procedura de declarare a cstigtorului licitaTiei pentru a se convinge ca a $ost
respectat principiul tratamentului egal.
b. 9n materia ac;iziTiilor publice principiul transparenTei impune publicarea tuturor
in$ormaTiilor relevante care sa poat permite oricrui potenTial participant la
procedura de atribuire a contractului de ac;iziTie public sa $ie in$ormat pe deplin
atunci cnd decide %n legtura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura
respectiva.
c. 9n materia ac;iziTiilor publice principiul transparente impune att in$ormaTiile
relevante cat si o$ertele depuse de participanTi s $ie publicate pe pagina de
internet a autoritTii contractante.
ANS: )
(!. Ce !el de ontrat este ontratul de a5iziTie publi?
a. ontractul de ac;iziTie publica este un contract sinalagmatic.
b. ontractul de ac;iziTie publica este un contract unilateral.
c. ontractul de ac;iziTie publica este un contract cu titlu gratuit.
ANS: A
((. Ce !el de ontrat este ontratul de a5iziTie publi?
a. ontractul de ac;iziTie public este un contract de drept privat.
b. ontractul de ac;iziTie public este un contract administrativ.
c. ontractul de ac;iziTie public este un contract cu titlu gratuit.
ANS: )
(*. Care este proedura de atribuire a ontratului de a5iziTie publi?
a. procedura de atribuire a contractului de ac;iziTie public este licitaTia inc;is.
b. procedura de atribuire a contractului de ac;iziTie public este licitaTia desc;is.
c. procedura de atribuire a contractului de ac;iziTie public este negocierea cu o
singur sursa.
ANS: )
(+. Ce este negoierea& a proedur de atribuire a ontratului de a5iziTie publi?
a. Negocierea este procedura in cadrul creia autoritatea contractanta negociaz
clauzele contractuale cu candidaTii selectaTi in urma licitaTiei %nc;ise.
b. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractant deruleaz consultri
cu candidaTii selectaTi si negociaz clauzele contractuale# inclusiv preTul# cu unul
sau mai mulTi dintre acestia.
c. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta negociaz cu oricare
dintre operatorii economici interesaTi.
ANS: )
(,. In adrul proedurii de atribuire a ontratului de a5izitie publi e reprezint
o!erta?
a. .$erta reprezint anunTul privind intenTia autoritaTii contractante de a %nc;eia un
contract de ac;iziTie public.
b. .$erta reprezint actul juridic prin care operatorul economic %si mani$est voinTa
de a se angaja din punct de vedere juridic intr&un contract de ac;iziTie public#
incluznd propunerea $inanciara si propunerea te;nica.
c. .$erta reprezint anunTul prin care operatorul economic %si mani$est intenTia de a
o$eri autoritTii publice anumite produse si servicii.
ANS: )
(1. Ce !el de drept este dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publi?
a. =ste un drept real.
b. =ste un drept de creanta.
c. =ste un drept real care nu are o durata ma'ima de e'istenta.
ANS:
(2. Constituie obiet al ontratului de onesiune& in reglementarea O1U161 nr10+7-88*?
a. )unurile proprietate public.
b. /ucrrile publice.
c. Serviciile publice.
ANS: A
*3. Care este prinipiul de baza al atribuirii ontratului de onesiune?
a. -rincipiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul
disponibilitTii.
b. -rincipiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul
inalienabilitTii bunurilor proprietate public.
c. -rincipiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul
transparentei.
ANS:
*1. Ce !el de persoana este statul& potrivit art1-0 din Deretul nr19(7(/0+?
a. Statul este persoana juridic.
b. Statul este persoana juridic special.
c. Statul este persoana juridic drept privat.
ANS: A
*2. Ce !el de persoane sunt unitTile administrativ teritoriale& potrivit art1(/ din Legea
nr1-(07-88( a administraTiei publie loale?
a. 5nitTile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public# cu
capacitate juridic deplin si patrimoniu propriu.
b. 5nitTile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept privat.
c. 5nitTile administrativ teritoriale sunt persoane $izice de drept public si privat.
ANS: A
*!. PreizaTi um sunt drepturile si obligaTiile are altuies patrimoniul aparTin'nd
unei persoane !izie1
a. Sunt independente unele $aT de altele.
b. Nu au conTinut economic.
c. Sunt legate %ntre ele# $ormnd un tot unitar.
ANS:
*(. PreizaTi 'te patrimonii poate s aib o persoan !izi sau juridi1
a. .rice persoana $izica sau juridica are doua sau mai multe patrimonii.
b. .rice persoana $izica sau juridica are un singur patrimoniu.
c. .rice persoana $izica sau juridica are o universalitate de patrimonii.
ANS: )
**. Este divizibil patrimoniul unei persoane !izie sau juridie?
a. -atrimoniul $iecrei persoane este divizibil in mai multe mase de bunuri.
b. -atrimoniul $iecrei persoane nu este divizibil in mai multe mase de bunuri.
c. -atrimoniul $iecrei persoane este divizibil %n mai multe mase de bunuri# dar
numai cu respectarea anumitor condiTii prevzute de lege.
ANS: A
*+. Ce !el de drepturi sunt drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conTinut
economic# $iind evaluabile in bani.
b. Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale.
c. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conTinut ce nu
poate $i evaluat in bani.
ANS: A
*,. Din 'te omponente este !ormat patrimoniul publi?
a. -atrimoniul public este $ormat din doua componente: una activ si una pasiv.
b. -atrimoniul public este $ormat din trei componente: una activ si dou pasive.
c. -atrimoniul public este $ormat din patru componente: dou active si dou pasive.
ANS: A
*1. Care dintre omponentele patrimoniului publi are legtur u noTiunea de
domeniu?
a. NoTiunea de domeniu are legtur cu pasivul patrimonial.
b. NoTiunea de domeniu are legtur cu activul patrimonial.
c. NoTiunea de domeniu are legtur att cu activul# cat si cu pasivul patrimonial.
ANS: )
*2. Ce !el de drepturi sunt permisiunile domeniale?
a. -ermisiunile domeniale sunt drepturi de creanTa.
b. -ermisiunile domeniale sunt drepturi reale.
c. -ermisiunile domeniale sunt drepturi reale principale.
ANS: A
+3. Ce !el de drepturi sunt loaTiunile domeniale?
a. /ocaTiunile domeniale sunt drepturi reale principale.
b. /ocaTiunile domeniale sunt drepturi de creanT.
c. /ocaTiunile domeniale sunt drepturi reale constituite pe baza dreptului de
proprietate publica.
ANS: )
+1. onTin dispoziTii re!eritoare la bunurile are aparTin domeniului publi"
a. odul ivil si /egea nr.1141221# republicata# legea $ondului $unciar.
b. odul de -rocedura ivila si /egea nr.21!41221.
c. ..5.6. nr.*(4233+ si ?.6. nr.1+14233,.
ANS: A
+2. Ce se $ntelege prin lasare domenial?
a. lasarea domeniala este o operaTiune legal sau administrativ.
b. lasarea domeniala este o modalitate juridica $olosita %n dreptul administrativ.
c. lasarea domeniala este o situaTie juridica sau un $apt administrativ.
ANS: A
+!. Ce se $ntampla $n situatia $n are are lo delararea unui bun a aparTin'nd
domeniului publi?
a. Declararea unui bun ca aparTinnd domeniului public nu scuteste pe titularul
domeniului respectiv sa $ac dovada ca bunul a intrat in proprietatea sa in mod
legal.
b. Declararea unui bun ca apartinnd domeniului public scuteste pe titularul
domeniului respectiv sa $ac dovada c bunul a intrat %n proprietatea sa in mod
legal.
c. Declararea unui bun ca aparTinnd domeniului public nu condiTioneaz sa se $ac
dovada ca bunul a intrat in proprietatea titularului domeniului in mod legal.
ANS: )
+(. Ce uprinde domeniul publi maritim?
a. uprinde soselele si cile $erate.
b. uprinde uliTele# drumurile# soselele si pdurile.
c. uprinde marea teritoriala# Tarmurile mrii si porturile maritime.
ANS:
+*. Ce uprinde domeniul publi aerian?
a. uprinde spaTiul atmos$eric mrginit %ntre graniTele statului.
b. uprinde uliTe# drumuri# sosele# pduri.
c. uprinde Trmurile mrii si porturile maritime.
++. Ce uprinde domeniul publi terestru?
a. uprinde litoralul mrii si lacurile srate care au $cut parte din mare.
b. uprinde spaTiul atmos$eric mrginit intre graniTele statului.
c. uprinde sosele# drumuri# uliTe.
ANS:
+,. Ce uprinde domeniul saru?
a. uprinde obiectele a$ectate cultului.
b. uprinde cursurile de apa navigabile si $lotabile.
c. uprinde spaTiul de aer de deasupra teritoriului statului.
ANS: A
+1. Din e ategorie a bunurilor domeniului publi !a parte strazile?
a. A bunurilor destinate uzului direct.
b. A bunurilor destinate uzului direct si colectiv.
c. A bunurilor domeniului public nominalizate de legi.
ANS: )
+2. PreizaTi e !el de drept este dreptul de proprietate1
a. Dreptul de proprietate este un drept real.
b. Dreptul de proprietate este un drept de creanT.
c. Dreptul de proprietate este un drept personal.
ANS: A
,3. PreizaTi e !el de drept este dreptul de proprietate privat1
a. Dreptul de proprietate privata este un drept real principal.
b. Dreptul de proprietate privata este un drept personal.
c. Dreptul de proprietate privata este un drept de creanta.
ANS: A
,1. Dreptul de proprietate privat reprezint"
a. Dreptul de proprietate privata este o $orma a dreptului de creanta.
b. Dreptul de proprietate privata este o $orma a dreptului de proprietate.
c. Dreptul de proprietate privata este o $orma a dreptului personal nepatrimonial.
ANS: )
,2. PreizaTi $n !unTie de e riterii a de!init Codul ivil& dreptul de proprietate
a. >n $uncTie de atributele juridice care $ormeaz conTinutul acestui drept.
b. >n $uncTie de anumite modalitTi juridice prin care se dobndeste acest drept.
c. >n $uncTie de caracteristicile esenTiale ale acestui drept.
ANS: A
,!. :rtaTi da dreptul de proprietate publia reprezint o limitare a dreptului de
proprietate privat1
a. Dreptul de proprietate publica reprezint o limitare a dreptului de proprietate
privat.
b. Dreptul de proprietate public nu reprezint o limitare a dreptului de proprietate
public.
c. Dreptul de proprietate publica reprezint o limitare a dreptului de proprietate %n
general.
ANS: A
,(. Care sunt atributele dreptului de proprietate?
a. Atributele dreptului de proprietate sunt:posesia si $olosinTa.
b. Atributele dreptului de proprietate sunt: $olosinTa si dispoziTia.
c. Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia# $olosinTa si dispoziTia.
ANS:
,*. Ce se intelege prin araterul absolut al dreptului de proprietate?
a. 9nsusirea de a $i opozabil tuturor.
b. 9nsusirea de a $i deplin# in sensul ca titularul sau are toate cele ! atribute: posesia#
$olosinTa si dispoziTia.
c. 9nsusirea de a dura in mod nelimitat.
ANS: A
,+. Ce se $ntelege prin araterul e3lusiv al dreptului de proprietate?
a. 9nsusirea de a dura in mod nelimitat.
b. 9nsusirea de a $i opozabil tuturor.
c. 9nsusirea de a $i deplin# %n sensul ca titularul sau are toate cele ! atribute: posesia#
$olosinTa si dispoziTia.
ANS:
,,. Ce se intelege prin araterul perpetuu al dreptului de proprietate?
a. 9nsusirea de a dura in mod nelimitat.
b. 9nsusirea de a $i opozabil tuturor.
c. 9nsusirea de a $i deplin# in sensul ca titularul sau are toate cele ! atribute: posesia#
$olosinTa si dispoziTia.
ANS: A
,1. PreizaTi um este !ormat domeniul publi natural1
a. Domeniul public natural este domeniul public $ormat printr&un $apt natural#
constatat ca atare de organele e'ecutiv&administrative.
b. Domeniul public natural este domeniul public $ormat din bunurile care au $ost
realizate in urma unor activitTi omenesti.
c. Domeniul public natural este domeniul public $ormat %n urma ac;iziTionrii unor
bunuri.
ANS: A
,2. PreizaTi um este !ormat domeniul publi arti!iial1
a. Domeniul public arti$icial este domeniul public $ormat din bunurile care au $ost
realizate %n urma unor activitTi omenesti.
b. Domeniul public arti$icial este domeniul public $ormat printr&un $apt natural#
constatat ca atare de organele e'ecutiv&administrative.
c. Domeniul public arti$icial este domeniul public $ormat %n urma ac;iziTionrii unor
bunuri.
ANS: A
13. Ce se $nt'mpl u dreptul de proprietate publi $n situaTia $n are bunul a pierit?
a. Dreptul de proprietate %nceteaz.
b. Dreptul de proprietate se suspenda de drept.
c. Dreptul de proprietate suporta unele modi$icri importante.
ANS: A
11. are este instanTa ompetent unde poate !i ataat 5otr'rea adoptat pentru
treerea unui bun din domeniul publi al statului sau unittilor
administrativ4teritoiriale $n domeniul privat?
a. /a instanTa de drept comun din raza teritoriala unde se a$la bunul.
b. /a instanTa de drept civil si administrativ din raza teritoriala unde se a$la bunul
respectiv.
c. /a instanTa de contencios administrativ si $iscal %n a crui raza teritorial se a$l
bunul.
ANS:
12. Care este natura juridi a e3proprierii?
a. ='proprierea reprezint o operaTiune juridic de drept public.
b. ='proprierea reprezint un instrument juridic prin care se reconstituie dreptul de
proprietate public.
c. ='proprierea reprezint o modalitate de reconstituire a dreptului de proprietate
publica.
ANS: A
1!. Care este e!etul prinipal al e3proprierii?
a. =$ectul principal al e'proprierii %l reprezint constituirea domeniului public prin
dobndirea dreptului de proprietate public asupra unor bunuri proprietate privat.
b. ='proprierea nu produce nici un $el de e$ect.
c. =$ectul e'proprierii poate $i di$erit# %n $uncTie de natura bunului care poate $ace
obiectul ei.
ANS: A
1(. Ce !el de bunuri pot !ae obietul e3proprierii?
a. -ot $ace obiectul e'proprierii numai bunurile mobile.
b. -ot $ace obiectul e'proprierii numai bunurile imobile.
c. -ot $ace obiectul e'proprierii att bunurile mobile# cat si cele imobile.
ANS: )
1*. Ce !el de regim juridi se aplia e3proprierii?
a. 5n regim juridic mi't# predominant de drept public.
b. 5n regim juridic numai de drept public.
c. 5n regim juridic numai de drept privat.
ANS: A
1+. Ce obligaTie impune e3propriatorului& prinipiul on!orm ruia e3proprierea se
poate realiza numai dup o dreapt si prealabil despgubire?
a. .bligaTia de a&l compensa pe proprietarul imobilului# ct si pe ceilalTi titulari de
drepturi reale asupra bunului e'propriat.
b. .bligaTia de a&l compensa numai pe proprietarul imobilului# $r a $i obligat sa&i
compenseze si pe ceilalTi titulari de drepturi reale asupra bunului e'propriat.
c. .bligaTia de a&i compensa numai pe titularii de drepturi reale# nu si pe proprietarul
imobilului# prin plata unei despgubiri drepte.
ANS: A
1,. Cum se poate delara utilitatea publia& $n situaTii e3epTionale?
a. -rin lege.
b. -rin ;otrre a consiliului judeTean.
c. -rin ;otrre a consiliului local.
ANS: A
11. PreizaTi are sunt !azele proedurii e3proprierii1
a. 7aza administrativa si $aza judiciara.
b. 7aza comuna si $aza administrativa.
c. 7aza judiciara si $aza comuna.
ANS: A
12. Din e etapa a proedurii e3proprierii !ae parte initierea delararii utilitatii publie?
a. Aceasta $ace parte din etapa msurilor premergtoare e'proprierii.
b. Aceasta $ace parte din etapa declarrii propriu&zise a utilitTii publice.
c. Aceasta $ace parte din etapa declarrii utilitTii publice.
ANS:
23. omisiile are e!etueaz eretarea prealabil a delarrii utilitTii publie sunt
numite"
a. omisiile sunt numite de -arlamentul Trii.
b. omisiile sunt numite de 6uvern.
c. omisiile sunt numite -resedintele Trii.
ANS: )
21. De tre ine se delar utilitatea publi pentru lurrile de interes naTional"
a. De ctre 6uvern.
b. De ctre -resedintele Trii.
c. De ctre -arlamentul Trii.
ANS: A
22. ;n e !az a proedurii e3proprierii se $nadreaz etapa masurilor premergtoare
aesteia?
a. 9n $aza administrativa a procedurii e'proprierii.
b. 9n $aza judiciar a procedurii e'proprierii.
c. 9n $aza administrativ si judiciar a procedurii e'proprierii.
ANS: A
2!. Care este termenul prevzut de lege $n are proprietarii si titularii altor drepturi
reale asupra imobilelor e3propriate pot !ae $nt'mpinare u privire la propunerile de
e3propriere?
a. Termenul este de !3 zile de la primirea noti$icrii.
b. Termenul este de (* zile de la primirea noti$icrii.
c. Termenul este de 2* zile de la primirea noti$icrii.
ANS: )
2(. PreizaTi din e se ompune despgubirea& $n azul e3proprierii1
a. Despgubirea se compune numai din valoarea reala a imobilului.
b. Despgubirea se compune numai din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor
persoane %ndreptaTite.
c. Despgubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat
proprietarului sau altor persoane %ndreptTite.
ANS:
2*. In ondiTiile rei legi& atul administrativ de retroedare va putea !i ontestat de
tre ei interesaTi?
a. >n condiTiile legii nr.!!4122(.
b. >n condiTiile legii nr.**(4233(.
c. >n condiTiile legii nr.1141221# republicata.
ANS: )
2+. Care este natura juridi a re5iziTiei?
a. 5n instrument juridic cu caracter e'cepTional.
b. . msur cu caracter e'cepTional.
c. . metoda juridic cu caracter e'cepTional.
ANS: )
2,. Care este natura juridi a raportului de re5iziTie?
a. =ste un raport juridic de drept civil.
b. =ste un raport juridic de drept administrativ.
c. =ste un raport juridic de drept $iscal.
ANS: )
21. Cine sunt subietele ative ale raportului juridi de re5izitie?
a. Subiectele active ale acestui raport sunt $ortele destinate aprrii nationale sau
autorittile publice.
b. Subiectele active ale acestui raport sunt agenTii economici.
c. Subiectele active ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele $izice
care sunt proprietarii sau deTintorii legali ai bunurilor ce $ac obiectul rec;iziTiei.
ANS: A
22. Cine sunt subietele pasive ale raportului juridi de re5iziTie?
a. Subiectele pasive ale acestui raport sunt $orTele destinate aprrii naTionale sau
autoritTile publice.
b. Subiectele pasive ale acestui raport sunt instituTiile publice.
c. Subiectele pasive ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele $izice
care nu sunt proprietarii sau deTintorii legali ai bunurilor ce $ac obiectul
rec;iziTiei.
ANS: )
133. Care sunt bunurile e pot !i re5iziTionate& Legii nr1(9-7(//<?
a. -ot $i rec;iziTionate obiectele de uz personal si de gospodrie casnic.
b. -ot $i rec;iziTionate prtile din imobilele strict necesare ocupanTilor.
c. -ot $i rec;iziTionate mijloacele de transport cu tracTiune animal# auto# $eroviare#
aeriene si navale.
ANS:
131. Care bunuri nu pot !i re5izitionate& potrivit dispozitiilor din Legea nr1(9-7(//<?
a. Nu pot $i rec;iziTionate bunurile din patrimoniul cultural&naTional sau
internaTional.
b. Nu pot $i rec;iziTionate alimentele si materialele pentru preparat# servit# distribuit
si transportat ;rana.
c. Nu pot $i rec;iziTionate sursele de alimentare energetice.
ANS: A
132. Care este atul e se $n5eie la predarea bunurilor re5iziTionate?
a. Acest act se numeste ;otrre.
b. Acest act se numeste proces&verbal.
c. Acest act se numeste dispoziTie.
ANS: )
13!. In subordinea ui se a!la Comisia Central de ,e5iziTii& a organ de pregtire si
e3eutare a re5iziTiilor?
a. =ste comisie a$lat in subordinea 6uvernului.
b. =ste comisie a$lata in subordinea onsiliului Suprem de Aprare a Tarii.
c. =ste comisie a$lat in subordinea -resedintelui "omniei# %n calitatea sa de
-resedinte al onsiliului Suprem de Aparare a @rii.
ANS: A
13(. =unt ate prin are se dispune re5iziTionarea?
a. Decretele emise de -resedintele Trii.
b. .rdinele ministrilor.
c. Decizii ale primarilor.
ANS: A
13*. In e situaTii se dispune re5iziTionarea de bunuri?
a. "ec;iziTionarea de bunuri se dispune numai la instituirea strii de asediu sau de
urgenT.
b. "ec;iziTionarea de bunuri se dispune numai la declararea mobilizrii parTiale sau
totale# precum si a strii de rzboi.
c. "ec;iziTionarea de bunuri se dispune att la instituirea strii de asediu sau de
urgenta# ct si la declararea mobilizrii parTiale sau totale# precum si a strii de
rzboi.
ANS:
13+. PreizaTi da ve5iulele u traTiune animal sau meani aparTin'nd invalizilor&
vduvelor de rzboi si or!anilor minori pot !i supuse re5iziTionrii1
a. Aceste bunuri pot s $ie supuse rec;iziTionrii numai %n anumite condiTii# e'pres
prevzute de lege.
b. Aceste bunuri nu pot sa $ie supuse rec;iziTionrii.
c. Aceste bunuri pot sa $ie supuse rec;iziTionrii.
ANS: )
13,. PreizaTi da bunurile are aparTin biseriilor pot !i supuse re5iziTionrii1
a. Aceste bunuri pot sa $ie supuse rec;iziTionrii.
b. Aceste bunuri nu pot sa $ie supuse rec;iziTionrii.
c. Aceste bunuri pot sa $ie supuse rec;iziTionrii numai %n anumite condiTii# e'pres
prevzute de lege.
ANS: )
131. PreizaTi modalitTile prin are autoritTile si instituTiile publie dob'ndes bunuri
a!late $n iruitul ivil1
a. -rin ac;iziTii publice.
b. -rin contract de vnzare&cumprare autenti$icat %n $aTa unui notar.
c. -rin orice %nscris care s re$lecte consimTmntul prTilor a$late %n respectivul
raport juridic.
ANS: A
132. Ce a urmrit legiuitorul prin reglementarea O1U161 nr19+7-88*& av'nd in vedere
e3igentele organismelor europene si minusurile onstatate pe plan intern in domeniul
a5iziTiilor publie?
a. /egiuitorul a urmrit s %ncurajeze concurenTa %ntre operatorii economici.
b. /egiuitorul a urmrit tratarea %n mod di$erenTiat# %n $uncTie de particularitTile
obiectului contractului.
c. /egiuitorul a urmrit delegarea atribuTiilor privitoare la %nc;eierea contractelor#
respectiv rspunderea pentru deciziile luate.
ANS: A
113. PreizaTi instrumentele juridie !olosite pentru onstituirea si sporirea domeniului
publi prin a5iziTionarea de bunuri1
a. ontractele de concesiune de servicii.
b. ontractele de concesiune de lucrri publice.
c. ontractele de $urnizare de bunuri.
ANS:
111. :rtaTi are din urmtoarele ategorii de ontrate sunt ontrate de a5iziTie
publi potrivit reglementarilor O1U161 nr19+7-88*1
a. ontracte de lucrri# contracte de $urnizare# contracte de servicii.
b. ontracte de vnzare&cumprare de bunuri imobile# respectnd condiTiile de
validitate.
c. ontractele de leasing sau de %nc;iriere cu sau $r opTiune de cumprare.
ANS: A
112. PreizaTi um sunt proedurile de atribuire a ontratului de a5iziTie publi& av'nd
$n vedere dispoziTiile art1() O1U161 nr19+7-88*& $nTeleg'nd prin aestea etapele e
trebuie parurse de tre autoritatea ontratant si de tre o!ertanTi1
a. -rocedurile sunt relative# in sensul ca pot $i aduse modi$icari de catre partile
contractului# in $uncTie de obiectul acestuia.
b. -rocedurile sunt limitative si imperative# %nclcarea lor putnd atrage vicierea
%ntregii proceduri cu consecinTa angajrii rspunderii autoritTii contractante.
c. -rocedurile nu trebuie parcurse %n aceeasi msur de ctre ambele parTi
contractante# deoarece acestea au calitTi contractuale di$erite# respectiv de
autoritate contractanta si de operator economic.
ANS: )
11!. PreizaTi pragurile valorie estimate pentru are :utoritatea >ational pentru
,eglementarea si Monitorizarea :5iziTiilor Publie veri!i !ieare anunT transmis
de tre autoritatea ontratant pentru publiare si =E:P ?=istem eletroni pentru
:5izitii Publie@& $n msura in are anunTul respetiv este in legtur u apliarea
proedurii de atribuire a unui ontrat.
a. Aaloare cel puTin egal cu valoarea de 133.333 euro.
b. Aaloare mai mare dect pragurile valorice de ,*.333 euro.
c. Aaloare mai mare dect pragurile valorice de 133.333 euro.
ANS: )
11(. :rtaTi termenul indiat de la data primirii anunTului in =E:P ?=istem eletroni
pentru a5iziTii publie@& $n are :>,M:P ?:utoritatea >ationala pentru
,eglementarea si Monitorizarea :5izitiilor Publie@ are obligaTia sa emit tre
=E:P aeptul sau re!uzul de publiitate pentru anunTul respetiv& aeste deizii
!iind luate dup o prealabil veri!iare1
a. >n , zile de la data %nregistrrii solicitrii de publicitate.
b. >n 2 zile lucrtoare de la data primirii anunTului in S.=.A.-.BSistemul electronic de
ac;iziTii publiceC.
c. >mediat# dup o analiza minuTioas a modului de %ndeplinire a condiTiilor.
ANS: )
11*. PreizaTi ondiTiile pe are trebuie s le $ndeplineas persoanele !izie sau juridie
are partiipa diret in proesul de veri!iare7evaluare a andidaturilor7o!ertelor1
a. -ersoanele $izice4juridice care participa direct in procesul de veri$icare4evaluare a
candidaturilor4o$ertelor nu au dreptul de a $i candidat# o$ertant# o$ertant asociat sau
subcontractant.
b. -ersoanele $izice4juridice care participa direct in procesul de veri$icare4evaluare a
candidaturilor4o$ertelor pot avea calitatea de asociat in cadrul persoanei juridice
participanta la ea.
c. Au dreptul sa participe persoane despre care se constata ca pot avea un interes de
natura sa le a$ecteze impartialitatea pe parcursul procesului de veri$icare4evaluare
a candidaturilor4o$ertelor.
ANS: A
11+. Preizati are sunt proedurile de atribuire ale ontratului de a5izitie publia1
a. =ste numai procedura licitaTiei desc;ise.
b. =ste numai procedura licitaTiei restranse.
c. Aceste proceduri sunt: licitaTia desc;isa# licitaTia restrns# dialogul competitiv si
negocierea.
ANS:
11,. :ratati modalitatea prin are se initiaza liitatia des5isa.
a. /icitaTia desc;is se iniTiaz prin transmiterea spre publicare a unui anunT de
participare prin care autoritatea contractanta solicita operatorilor interesaTi s
depun o$erte %n termenele prevzute de lege.
b. /icitaTia desc;is se iniTiaz prin transmiterea unei invitaTii scrise transmise
potentialilor operator.
c. /icitaTia desc;is se iniTiaza prin transmiterea unei documentaTii care sa $ie
completata de ctre eventualii operatori.
ANS: A
111. Preizati in e onsta liitatia restrans
a. /icitaTia restrns constituie procedura la care orice operator economic are dreptul
sa&si depun candidatura# urmnd ca o$ertele sa $ie depuse numai de ctre
candidatii selectati.
b. /icitaTia restrns consta in $aptul ca operatorii economici %si depun candidaturile
la data indicat %n anunT.
c. /icitaTia restrns consta in $aptul ca operatorii economici isi depun candidaturile#
indi$erent de criteriile de atribuire.
ANS: A
112. IndiaTi termenul pe are orie andidat seletat are dreptul de a soliita lari!iri
privind doumentaTia de atribuire& iar autoritatea ontratanta are obligaTia de a
rspunde& in mod lar& omplet si !ra ambiguitTi1
a. Termenul este de o sptmn cu rspunsurile corespunzatoare pentru $iecare
solicitare in parte.
b. Termenul este cel ce nu trebuie sa depseasc de regula# ! zile lucrtoare de la
primirea solicitrii.
c. =ste termenul ce nu trebuie sa depseasc data limita stabilit pentru desc;iderea
o$ertelor.
ANS: )
123. :rtaTi e ondiTii trebuie $ndeplinite de proedura de atribuire a dialogului
ompetitiv are poate !i apliat de autoritatea ontratanta1
a. =ste o singura condiTie si anume: contractul nu este considerat ca $iind de o
comple'itate deosebit.
b. =ste o singura condiTie si anume: aplicarea procedurii de licitaTie desc;is sau
restrans ar permite atribuirea contractului de ac;iziTie public %n cauz.
c. Sunt dou condiTii si anume: contractul in cauza este considerat a $i de
comple'itate deosebita si aplicarea procedurii de licitaTie desc;isa sau restrns nu
ar permite atribuirea contractului de ac;iziTie public %n cauza.
ANS:
121. Preizati modalitatile negoierii in azul ontratului de a5iziTie de !urnizare de
produse ?de bunuri@1
a. 0odalitatile sunt: cererea de o$erte# negociere cu publicarea prealabila a unui
anunT
de participare# negociere $ara publicarea prealabila a unui anunt de participare.
b. Aceasta negociere se poate $ace numai printr&o modalitate si anume: prin cererea
de o$erte.
c. Aceasta negociere se poate $ace numai printr&o modalitate si anume: prin
publicarea prealabila a unui anunt de participare.
ANS: A
122. :rataTi e semni!iaTie are o!erta de!inita de art19 lit1a@ din O1U161 nr19+7-88* si are
reprezinta atul juridi prin are operatorul eonomi isi mani!est dorinta1
a. Acest lucru %nseamn ca operatorul economic sa speci$ice condiTiile te;nice pe
care le poate %ndeplini in $uncTie de obiectul contractului.
b. Acest lucru %nseamn ca operatorul economic sa&si mani$este voinTa de a se angaja
din punct de vedere juridic intr&un contract de ac;iziTie publica# incluznd
propunerea $inanciara si propunerea te;nica.
c. Acest lucru %nseamn ca operatorul economic sa aib posibilitTi $inanciare pentru
a putea sa aib loc %nc;eierea contractului.
ANS: )
12!. PreizaTi are este riteriul de atribuire utilizat in azul ontratului de a5izitii
publie e se realizeaza prin apliarea proedurii de dialog ompetitiv1
a. -reTul sczut al unor bunuri ce $ac obiectul contractului.
b. -otenTialul te;nic si $inanciar al o$ertanTilor.
c. .$erta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
ANS:
12(. IndiaTi e ondiTii trebuie s $ndeplineas on!orm noilor reglementari Apersoana
are se onsidera vtmat $ntr4un interes legitim%& preizate de O1U161 nr19+7-88*1
a. Are un interes legitim %n legtur cu un anumit contract de ac;iziTie public si a
su$erit un prejudiciu ca urmare a unui act al autoritTii contractante.
b. Are un interes rezultat din nevoia %nc;eierii contractului de ac;iziTie.
c. "isca sa su$ere un prejudiciu# ca o consecinTa a %nc;eierii unui contract de
ac;izitie.
ANS: A
12*. EnumeraTi posibilele soluTii pe are le poate adopta Consiliul >aTional de =oluTionare
a ContestaTiilor in azul admiterii ontestatiei1
a. Aa anula in parte sau in tot actul atacat# va dispune masuri necesare remedierii
actelor.
b. onsiliul nu are posibilitatea de a dispune masuri necesare pentru remedierea
actelor.
c. onsiliul nu are atribuTii in vederea rezolvarii contestatiilor.
ANS: A
12+. PreizaTi termenul in are& potrivit art1--* alin10 din O1U161 nr19+7-88* deiziile
Consiliului privind soluTionarea ontestaTiei pot !i ataate u pl'ngere.
a. >n termen de !3 zile de la comunicare.
b. >n termen de , zile lucrtoare de la comunicare.
c. >n termen de 13 zile de la comunicare.
ANS:
12,. Preizati are dintre prinipiile urmtoare stau la baza atribuirii ontratului de
a5iziTie publia1
a. -rincipiul discriminrii.
b. -rincipiul nerecunoasterii reciproce.
c. -rincipiul e$icientei utilizrii $ondurilor publice.
ANS:
121. ArtaTi din e ategorie !a parte ontratele de lurri& potrivit reglementarilor in
vigoare 1
a. =le $ac parte din categoria contractelor de ac;iziTie publica.
b. =le $ac parte din categoria contractelor de concesiune de lucrri.
c. =le $ac parte din categoria contractelor de prestri de servicii.
ANS: A
122. Preizati modalitatile prin are& in general se dobandes bunurile a!late in iruitul
ivil& in azul autoritatilor si institutiilor publie1
a. -rin ac;izitii publice.
b. -rin inc;irieri.
c. -rin vanzari.
ANS: A
1!3. :rataTi in e onsta prinipiul transparentei& a prinipiu !undamental e sta la baza
atribuirii ontratului de a5iziTie publia1
a. -rincipiul transparenTei impune publicarea tuturor in$ormaTiilor relevante de
natura sa poat permite oricrui potenTial participant la procedura de atribuire a
contractului de ac;iziTie publica sa $ie pe deplin atunci cnd decide in legtura cu
participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
b. -rincipiul transparentei impune realizarea unui raport optim intre bunurile si
serviciile ac;iziTionate# pe de o parte si# pe de alta parte# $ondurile publice
c;eltuite.
c. -rincipiul transparentei impune ca $iecare potenTial participant la procedura de
atribuire a contractului de ac;iziTie publica sa cunoasc in prealabil regulile si
condiTiile crora va trebui sa se con$ormeze si sa aib garanTia ca orice alt
participant concureaz %n aceleasi condiTii si dup aceleasi reguli.
ANS: A
1!1. IndiaTi in e onsta obietul ontratului de a5iziTie publi de !urnizare de bunuri1
a. .biectul acestui contract consta in $urnizarea unuia sau a mai multor servicii.
b. .biectul acestui contract consta in $urnizarea unuia sau a mai multor produse.
c. .biectul acestui contract consta in $urnizarea unuia sau mai multor lucrari.
ANS: )
1!2. :rtaTi are este reglementarea atual privind atribuirea ontratelor de a5iziTie
publi& a ontratelor de onesiune de lurri publie si a ontratelor de
onesiune de serviii1
a. ..6. nr.124122!.
b. ..5.6. nr.!(4233+.
c. ..6. nr.+342331.
ANS: )
1!!. PreizaTi are sunt parTile ontratului de a5iziTie publi& potrivit reglementarii
atuale1
a. -rTile %n acest tip de contract sunt pe de o parte# autoritatea
contractanta4autoritTile contractante# iar pe de alta parte# operatorul
economic4operatorii economici.
b. -artile in acest tip de contract sunt numai autoritTile contractante.
c. -artile in acest tip de contract sunt numai operatorii economici.
ANS: A
1!(. :ratati ine poate sa aiba alitatea de operator eonomi1
a. Aceasta calitate o poate avea oricare $urnizor de produse# prestator de servicii ori
e'ecutant de lucrari.
b. Aceasta calitate n&o poate avea orice prestator de servicii.
c. Aceasta calitate n&o poate avea orice e'ecutant de lucrri.
ANS: A
1!*. Preizati e se intelege prin proedura de atribuire a ontratului de a5izitie
publia1
a. -rin aceasta procedura se %nTeleg etapele ce trebuie parcurse de autoritatea
contractanta si de ctre candidati4o$ertanTi pentru ca acordul prTilor privind
angajarea in contractul de ac;izitie public sa $ie considerat valabil.
b. -rin aceasta procedura se %nteleg modalitTile ce trebuie parcurse de autoritatea
contractanta si de ctre candidaTi4o$ertanTi pentru ca acordul prTilor privind
angajarea in contractul de ac;iziTie public sa $ie considerat valabil.
c. -rin aceasta procedura se %nteleg regulile de publicitate ce trebuie parcurse in
procedura de atribuire a contractului de ac;izitie publica.
ANS: A
1!+. PreizaTi e reprezint anunTul de intenTie& anunTul de partiipare si anunTul de
atribuire1
a. Toate acestea reprezint reguli de publicitate in procedura de atribuire a
contractului de ac;iziTie.
b. Toate acestea reprezint reguli de elaborare a documentaTiei de atribuire a
contractului de ac;iziTie.
c. Toate acestea reprezint reguli de participare la procedura de atribuire a
contractului de ac;iziTie.
ANS: A
1!,. :rtaTi $n e onsta prinipiul aplirii tratamentului egal& a prinipiu !undamental
e sta la baza atribuirii ontratului de a5iziTie publia1
a. -rincipiul aplicrii tratamentului egal impune publicarea tuturor in$ormaTiilor
relevante de natura s poat permite oricrui potenTial participant la procedura de
atribuire a contractului de ac;iziTie public sa $ie pe deplin atunci cnd decide in
legatura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
b. -rincipiul aplicrii tratamentului egal impune realizarea unui raport optim intre
bunurile si serviciile ac;iziTionate# pe de o parte si# pe de alta parte# $ondurile
publice c;eltuite.
c. -rincipiul aplicrii tratamentului egal impune ca $iecare potenTial participant la
procedura de atribuire a contractului de ac;iziTie publica sa cunoasc in prealabil
regulile si condiTiile crora va trebui sa se con$ormeze si sa aib garanTia ca orice
alt participant concureaz %n aceleasi conditii si dup aceleasi reguli.
ANS:
1!1. PreizaTi e se $ntelege prin at al autoritTii ontratante& $n sensul OU6 nr19+7-88*1
a. -rin act al autoritatii contractante se intelege orice act juridic civil ce produce
e$ecte juridice.
b. -rin act al autoritatii contractante se intelege orice act administrativ.
c. -rin act al autoritatii contractante se intelege orice act civil si administrativ care
pot produce e$ecte juridice.
ANS: )
1!2. Preizati um se !ormuleaza ontestatia impotriva atelor emise in materia
a5izitiilor publie1
a. ontestatia se $ormuleaza in scris si trebuie sa contina unele elemente obligatorii.
b. ontestatia poate $i $ormulata numai oral# in $aaa unei comisii $ormat din !
consilieri.
c. ontestatia poate $i $ormulata atat in scris# cat si oral.
ANS: A
1(3. :ratati din ati membri este !ormat ompletul e solutioneaz ontestatia impotriva
atelor emise in materia a5izitiilor publie1
a. ompletul este $ormat din ! consilieri# dintre care unul are calitatea de presedinte.
b. ompletul este $ormat din * consilieri# dintre care unul are calitatea de presedinte.
c. ompletul este $ormat din , consilieri# dintre care unul are calitatea de presedinte.
ANS: A
1(1. Preizati momentul and poate !i depusa ontestatia impotriva atelor emise in
materia a5izitiilor publie1
a. ontestatia poate $i depusa in toate $azele procedurii de atribuirea contractului de
ac;izitie publica.
b. ontestatia poate $i depusa numai in prima $aza a procedurii de atribuire a
contractului de ac;izitie publica.
c. ontestatia poate $i depusa numai in ultima $aza a procedurii de atribuire a
contractului de ac;izitie publica.
ANS: A
1(2. Preizati um se des!asoara proedura de solutionare a ontestatiilor impotriva
atelor emise in materia a5izitiilor publie1
a. -rocedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia
ac;izitiilor publice se des$asoara numai pe baza respectarii principiului legalitatii.
b. -rocedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia
ac;izitiilor publice se des$asoara con$orm legii.
c. -rocedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia
ac;izitiilor publice se des$asoara pe baza si cu respectarea principiilor legalitatii#
celeritatii# contracdictorialitatii si a respectarii dreptului la aparare.
ANS:
1(!. :ratati in e onsta e!etul el mai important al sesizarii Consiliului >ational de
=olutionare a Contestatiilor1
a. =$ectul cel mai important al sesizarii onsiliului consta in $aptul ca depunerea
contestatiei suspenda de drept procedura de atribuire pana la data solutionarii
contestatiei.
b. =$ectul cel mai important al sesizarii onsiliului consta in $aptul ca depunerea
contestatiei intrerupe de$initiv procedura de atribuire pana la data solutionarii
contestatiei.
c. =$ectul cel mai important al sesizarii onsiliului consta in $aptul ca depunerea
contestatiei suspenda in mod de$initiv procedura de atribuire pana la data
solutionarii contestatiei.
ANS: A
1((. Care sunt modalitatile de utilizare a bunurilor domeniului publi& dupa riteriul
#modul de impliare a titularului domeniului publi%?
a. 5tilizarea directa a bunurilor si e'ercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de
proprietate publica.
b. 5tilizarile domeniale permise oricarei persoane juridica sau $izice.
c. 5tilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita cali$icare juridica.
ANS: A
1(*. Care sun modalitatiule de utilizare a bunurilor domeniului publi& dupa riteriul #
persoanei utilizatorului%?
a. 5tilizarea indirecta a bunurilor si e'ercitarea prin intermediar a dreptului de
proprietate publica.
b. 5tilizarea directa a bunurilor si e'ercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de
proprietate publica.
c. 5tilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita cali$icare juridica.
ANS:
1(+. De atre ine este realizata administrarea generala a bunurilor domeniului publi?
a. Aceasta este realizata de catre stat# prin intermediul 6uvernului.
b. Aceasta este realizata de catre stat# prin intermediul -arlamentului.
c. Aceasta este realizata de catre stat# prin intermediul -resedintelui "omaniei.
ANS: A
1(,. :ratati de atre ine mai poate !i realizata administrarea generala a bunurilor
domeniului publi1
a. Aceasta mai poate $i realizata de catre unitatile administrativ&teritoriale# prin
intermediul primariilor si pre$ecturilor.
b. Aceasta mai poate $i realizata de catre unitatile administrativ&teritoriale# prin
intermediul consiliilor judetene sau a consiliilor locale.
c. Aceasta mai poate $i realizata de catre unitatile administrativ&teritoriale# prin
intermediul statului.
ANS: )
1(1. Ce urmares organele administratiei publie prin administrarea generala a bunurilor
domeniale?
a. Acestea vor urmari numai ocrotirea dreptului de proprietate publica asupra
bunurilor domeniului public.
b. Acestea vor urmari numai consevarea dreptului de proprietate publica asupra
bunurilor domeniului public.
c. Acestea vor urmari atat ocrotirea si conservarea dreptului de proprietate publica
asupra bunurilor domeniului public# cat si punerea %n valoare a acestora# prin
e'ploatarea# utilizarea si valori$icarea lor.
ANS:
1(2. Cui revine& potrivit legii& alitatea de administrator general al domeniului
administrativ al statului?
a. Aceasta calitate ii revine 6uvernului "omaniei.
b. Aceasta calitate ii revine -arlamentului tarii.
c. Aceasta calitate ii revine consiliilor locale si judetene.
ANS: A
1*3. Cui pot !i date bunurile proprietate publia in administrare& potrivit dispozitiilor
art1(9* alin1+ din Constitutia ,omaniei& republiata?
a. =le pot $i date %n administrare numai regiilor autonome si societatilor comerciale.
b. =le pot $i date numai institutiilor publice.
c. =le pot $i date regiilor autonome sau institutiilor publice.
ANS:
1*1. -ot !i titulari ai dreptului de administrare"
a. -re$ecturile si autoritatile administratiei publice centrale si locale.
b. Numai autoritatile administratiei publice centrale si locale.
c. Numai pre$ecturile.
ANS: A
1*2. Prin e !el de at se pot in!iinta regiile autonome?
a. -rin ;otarare a 6uvernului si ;otarare a organelor judetene si municipale.
b. -rin ordin al ministrului.
c. -rin decret presedential.
ANS: A
1*!. In e at se va stabili obietul de ativitate a regiei autonome?
a. >n actul de in$iintare.
b. >n regulamentul de $unctionare a regiei autonome.
c. >n statutul intocmit.
ANS: A
1*(. >nstitutiile publie sunt"
a. =le sunt subiecte de drept public in$iintate prin onstitutie si prin legi sau prin
acte administrative ale statului sau ale colectivitatilor locale.
b. =le sunt subiecte de drept privat in$iintate prin onstitutie si prin legi sau prin
acte administrative ale statului sau ale colectivitatilor locale.
c. =le sunt persoane $izice de drept privat.
ANS: A
1**. Care este natura juridi a atelorprin are se onstituie dreptul de administrare?
a. onstituirea dreptului de administrare se realizeaza printr&un act juridic de drept
public# adoptat de catre titularul domeniului public# in regim de drept
administrativ.
b. onstituirea dreptului de administrare se realizeaza printr&un act juridic de drept
privat# adoptat de catre titularul domeniului public# in regim de drept
administrativ.
c. onstituirea dreptului de administrare se realizeaza printr&un act juridic de drept
public si privat adoptat de catre titularul domeniului public# in regim de drept
administrativ.
ANS: A
1*+. Prin e !el de at se onstituie dreptul de administrare?
a. Numai prin ;otarare a 6uvernului.
b. Numai prin ;otarare a consiliului judetean# ori a consiliului local.
c. Atat prin ;otarare a 6uvernului# cat si prin ;otarare a consiliului judetean# ori a
consiliului local.
ANS:
1*,. Sunt aratere ale bunurilor proprietate publia pe are regia le are in administrare?
a. )unurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt inalienabile.
b. )unurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt sesizabile.
c. )unurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt prescriptibile.
ANS: A
1*1. Sunt aratere ale dreptului de administrare?
a. Dreptul de administrare este sesizabil.
b. Dreptul de administrare este inalienabil# insesizabil si imprescriptibil.
c. Dreptul de administrare este prescriptibil.
ANS: )
1*2. Care sunt atributele e !ormeaza ontinutul juridi al dreptului de administrare?
a. Acestea sunt: $olosinta si dispozitia.
b. Acestea sunt: posesia si dispozitia.
c. Acestea sunt la $el ca la dreptul de proprietate: posesia# $olosinta si diapozitia.
ANS:
1+3. Ce reprezinta posesia& in azul dreptului de administrare?
a. "eprezinta e'presia insusirii bunului.
b. "eprezinta e'presiei aproprierii bunului.
c. "eprezinta e'presia stapanirii bunului.
ANS:
1+1. Ce reprezinta !olosinta& in azul dreptului de administrare?
a. "eprezinta insusirea in baza caruia titularul va putea utiliza bunurile care i&au $ost
atribuite in administrare.
b. "eprezinta acelasi atribut# ca si in cazul dreptului de proprietate# cu unele
deosebiri.
c. "eprezinta e'presia de insusire a bunului respectiv.
ANS: A
1+2. Despre e !el de dispozitie se poate vorbi $n azul dreptului de administrare?
a. Despre dispozitia materiala asupra bunurilor ce constituie obiect al dreptului de
administrare.
b. Despre o dispozitie care nu poate $i considerata juridica# din punctul de vedere al
bunurilor a$late in administrare.
c. Nu se poate vorbi despre o dispozitie# in cazul dreptului de administrare.
ANS: A
1+!. Care este natura juridi a dreptului de administrare?
a. =l este considerat un drept de creanta ce are la baza dreptul de proprietate publica.
b. =l este considerat un drept real ce are la baza dreptul de proprietate publica.
c. =l este considerat un drept personal al regiilor autonome si institutiilor publice.
ANS: )
1+(. Ce !el de durata are dreptul de administrare?
a. =l are o durata minima# in $unctie de e'istenta dreptului de proprietate publica.
b. =l are o durata ma'ima# in $unctie de e'istenta dreptului de proprietate publica.
c. =l are o durata nedeterminata in timp.
ANS: )
1+*. Care sunt partile ontratului de onesiune?
a. edentul si cesionarul.
b. oncedentul si concesionarul.
c. )ene$iciarul si cedentul.
ANS: )
1++. Pot !i obiet al ontratului de onesiune"
a. )unuri proprietate publica.
b. )unuri proprietate privata.
c. )unuri proprietate publica si privata.
ANS: A
1+,. Ce !el de ontrat este ontratul de onesiune?
a. =ste un contract cu titlu gratuit.
b. =ste un contract cu titlu oneros.
c. =ste un contract nenumit.
ANS: )
1+1. Pe e perioada se in5eie ontratul de onesiune?
a. -e o perioada determinata ce nu va putea depasi (2 de ani.
b. -e o perioada nedeterminata %n timp.
c. -e o perioada determinata ce nu va putea depasi !2 de ani.
ANS: A
1+2. Cum se va in5eia ontratul de onesiune?
a. >ntotdeauna in $orma scrisa# aceasta este ceruta ad validitatem.
b. Doar uneori# se cere %n $orma scrisa inc;eiea acestui tip de contract.
c. >ntotdeauna in $orma scrisa# aceasta este ceruta ad probationem.
ANS: A
1,3. Care sunt proedurile legale de atribuire ale ontratului de onesiune?
a. /icitatia si negocierea indirecta.
b. /icitatia si negocierea directa.
c. Dialogul competitiv si negocierea indirecta.
ANS: )
1,1. Ce reprezinta liitatia& a proedura de atribuire a ontratului de onesiune?
a. "eprezinta procedura la care persoana $izica sau juridica interesata are dreptul de
a depune o$erta.
b. "eprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale#
inclusiv redeventa.
c. "eprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane
$izica sau juridice# un contract de concesiune.
ANS: A
1,2. Ce reprezinta negoierea direta& a proedura de atribuire a ontratului de
onesiune?
a. "eprezinta procedura la care persoana $izica sau juridica interesata are dreptul de
a depune o$erta.
b. "eprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale#
inclusiv redeventa.
c. "eprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane
$izica sau juridice# un contract de concesiune.
ANS: )
1,!. Cine are alitatea de onedent& in azul ontratului de onesiune?
a. 0inisterele# consiliile judetene# consiliile locale.
b. .rice persoana $izica# romana sau straina.
c. .rice persoana juridica# romana sau straina.
ANS: A
1,(. Cine are alitatea de onesionar& in azul ontratului de onesiune?
a. Aceasta calitate o poate avea numai consiliile judetene si consiliile locale.
b. .rice persoana $izica sau juridica# romana sau straina.
c. Aceasta calitate o pot avea numai ministerele si institutiile publice.
ANS: )
1,*. Cine are dreptul de a e3ploata in mod diret bunurile obiet al ontratului de
onesiune?
a. oncedentul# ca parte a contractului de concesiune.
b. oncesionarul# ca parte a contractului de concesiune.
c. )ene$iciarul# ca parte a contractului de concesiune.
ANS: )
1,+. Cine are dreptul de a !olosi si de a ulege !rutele bunurilor are !a obietul
onesiunii& potrivit naturii bunului si obietivelor stabilite de parti& prin ontratul
de onesiune?
a. )ene$iciarul# ca parte a contractului de concesiune.
b. oncesionarul# ca parte a contractului de concesiune.
c. oncedentul# ca parte a contractului de concesiune.
ANS: )
1,,. Cine are dreptul sa inspeteze bunurile onesionate& veri!iand respetarea
obligatiilor asumate in ontrat?
a. oncesionarul# ca parte a contractului de concesiune.
b. )ene$iciarul# ca parte a contractului de concesiune.
c. oncedentul# ca parte a contractului de concesiune.
ANS:
1,1. In e situatie ineteaza ontratul de onesiune?
a. /a e'pirarea duratei stabilite in contractul de concesiune.
b. >n cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar.
c. >n cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concedent.
ANS: A
1,2. Care sunt partile in ontratul de in5iriere a bunurilor proprietate publia?
a. /ocatorul si locatarul.
b. )ene$iciarul si cesionarul.
c. oncedentul si concesionarul.
ANS: A
113. Care este natura juridi a ontraprestatiei datorate de loatar& in ontratul de
in5iriere a bunurilor proprietate publia?
a. ;irie.
b. >ndemnizaTie.
c. "edeventa.
ANS: A
111. In e situatie ineteaza ontratul de in5iriere a bunurilor proprietate publia?
a. >n situaTia %n care locatarul si&a respectat obligaTiile stabilite prin contract.
b. >n situaTia %n care locatorul si&a respectat obligaTiile stabilite prin contract.
c. /a e'pirarea termenului pentru care s&a %nc;eiat# daca locatorul si locatarul nu au
decis prelungirea acestuia.
ANS:
112. Domeniul publi inlude"
a. Numai bunuri proprietate public8
b. Numai bunuri proprietate privat8
c. )unuri proprietate public# dar si bunuri proprietate privat cu o semni$icatie
special.
ANS: A
11!. 2unurile proprietate publi nu pot !i"
a. Date %n administrare8
b. 9nc;iriate8
c. Andute.
ANS:
11(. ;n sistemul onstitutional atual regula o reprezint"
a. -roprietatea public8
b. -roprietatea privat8
c. -roprietatea cooperatist.
ANS: )
11*. 2unurile proprietate publi pot !i guvernate"
a. Numai de un regim de putere public8
b. De un regim de drept public si de unul de drept privat# %n care regimul de drept
privat are rol conductor8
c. De un regim de drept public si de unul de drept privat# %n care regimul de drept
public are rol conductor8
ANS: A
11+. =!era bunurilor proprietate publi este ompus din "
a. )unurile enumerate e'pres si limitativ de art. 1!+ alin. ! din onstituTie8
b. )unurile enumerate de articolul 1!+ alin. ! din onstitutie si de legea organic la
care aceasta trimite8
c. )unurile enumerate de articolul 1!+ alin. ! din onstitutie si prin ;otrri ale
6uvernului8
ANS: )
11,. Contratul de onesiune poate avea a obiet"
a. Numai un bun din domeniul privat al statului sau al unittii administrativ D
teritoriale8
b. Numai un bun proprietate public a statului sau a unittii administrativ D
teritoriale8
c. Att un bun proprietate public a statului sau a unittii administrativ D teritoriale#
ct si un bun proprietate privat a statului sau a unittii administrativ D teritoriale8
ANS: )
111. Contratul de onesiune se $n5eie
a. 9ntre dou persoane juridice de drept public8
b. 9ntre dou persoane juridice de drept privat8
c. 9ntre o persoan juridic de drept public si o persoan $izic sau persoan juridic
de drept privat.
ANS:
112. ;n proedura $n5eierii ontratului de onesiune& anuntul de liitatie se publi"
a. Numai %n Sistemul =lectronic de Ac;izitii -ublice8
b. Numai %n 0onitorul .$icial al "omniei partea a A>&a8
c. 9n 0onitorul .$icial al "omniei partea a A>&a# %ntr&un cotidian de circulaTie
national si %ntr&unul de circulatie local.
ANS:
123. 2unurile proprietate publi pot !i date $n !olosint gratuit"
a. .ricrui subiect de drept# persoan $izic sau juridic8
b. >nstitutiilor de utilitate public8
c. "egiilor autonome si societtilor comerciale.
ANS: )
121. 2unurile proprietate publi pot !i date $n administrarea"
a. 5nei regii autonome sau institutii publice8
b. 5nei societti comerciale8
c. .ricrui subiect de drept# persoan $izic sau juridic.
ANS: A
122. ;n proedura a5izitiilor publie anuntul de partiipare se publi"
a. Numai %n Sistemul =lectronic de Ac;izitii -ublice BS=A-C8
b. Numai %n 0onitorul .$icial al "omniei# partea a A>&a# Ac;izitii publice8
c. 9n S=A-# %n 0onitorul .$icial al "omniei# partea a A>&a# Ac;izitii publice si# %n
cazurile anume prevzute de lege# %n <urnalul .$icial al 5niunii =uropene.
ANS:
12!. ;n5irierea unui bun proprietate publi se poate !ae "
a. -rin Decizia -rimului&0inistru pentru bunurile proprietate public a statului8
b. -rin ;otrre a onsiliului judetean# a onsiliului 6eneral al 0unicipiului
)ucuresti sau a onsiliului local pentru bunurile proprietate public a unittilor
administrativ D teritoriale8
c. Numai prin ;otrre de 6uvern# indi$erent de natura bunului.
ANS: )
12(. Poate avea alitatea de subiet are transmite $n $n5iriere un bun proprietate
publi"
a. Numai titularul dreptului de proprietate8
b. Numai titularul dreptului de administrare8
c. Att titularul dreptului de proprietate# ct si titularul dreptului de administrare.
ANS:
12*. Proedura liitatiei des5ise se des!soar"
a. De regul %ntr&o singur etap# dar autoritatea contractant poate decide dac
organizeaz o etap suplimentar de licitatie electronic# caz %n care va anunta
acest lucru %n anuntul de participare si %n documentatia de atribuire8
b. 9ntotdeauna %n dou etape8
c. De regul# %ntr&o singur etap.
ANS: A
12+. Consiliul >ational de =olutionare a Contestatiilor este"
a. . autoritatea public din s$era puterii judectoresti8
b. .rganism cu activitate administrativ&jurisdictional# care $unctioneaz pe lng
Autoritatea National pentru "eglementarea si 0onitorizarea Ac;izitiilor -ublice8
c. . autoritate public a$lat sub control parlamentar.
ANS: )
12,. =olutiile pe are le poate adopta Consiliul >ational de =olutionare a Contestatiilor
sunt"
a. .bligarea autorittii contractante la plata unor despgubiri %n $avoarea
contestatorului8
b. Amendarea conductorului autorittii contractante dac se constat nelegalitatea
procedurilor des$surate8
c. Anularea %n tot sau %n parte a actului contestat.
ANS:
121. Potrivit dispozitiilor O1U161 nr1 9+7-88*& modi!iat& litigiile privind aordarea de
despgubiri sunt de ompetenta"
a. ='clusiv a instantei de contencios administrativ8
b. Numai a onsiliului National de Solutionare a ontestatiilor8
c. Att a onsiliului# %n procedura administrativ jurisdictional# ct si a instantei de
contencios administrativ# dup solutionarea contestatiei sau plngerii de ctre
onsiliu.
ANS: A
122. Imposibilitatea grevrii de sarini si servituti este un prinipiu are guverneaz"
a. Numai bunurile proprietate public8
b. Numai bunurile proprietate privat apartinnd domeniului public8
c. Att bunurile proprietate public# ct si bunurile proprietate privat asupra crora
statul are un drept de paz si protectie.
ANS:
233. Proprietatea publi este impresriptibil"
a. Numai din punct de vedere e'tinctiv8
b. Numai din punct de vedere ac;izitiv8
c. Att din punct de vedere e'tinctiv# ct si ac;izitiv.
ANS: