Articulatia temporo-mandibulara sau prescurtatATM este singura articulatie mobila a

craniului. Ea reprezint conexiunea, jonciunea dintre mandibul i osul temporal al

craniului (de unde si denumirea, !iind situat "n !aa urec#ii, de !iecare parte a capului.
Extremitatea superioar rotund a mandibulei ptrunde "ntr-o ca$itate din osul temporal,
ambele elemente !iind acoperite cu un esut cartilaginos i "ntre ele se interpune un disc
!ibros, ce are rol de a amortiza ocul i de a !acilita micrile articulare.
Articulaia este una dintre cele mai complexe din organism, "nglob%nd oase, ligamente,
tendoane, muc#i, $ase, ner$i i, de asemenea, este probabil una dintre cele mai
,,neobosite&, realiz%nd desc#iderea i "nc#iderea gurii pentru a muca, a mesteca, a $orbi,
a csca etc. 'entru aceasta, ea realizeaz micri di$erse( "nainte-"napoi, sus-jos i lateral,
'utem simi articulaia temporo-mandibular !ie dac punem degetul pe poriunea
triung#iular din !aa urec#ii, !ie pun%nd un deget "n canalul auricular, "n partea lui
intern. )ac desc#idem gura, $om simi la deget micrile acesteia i uneori "n maladii
ale articulaiei, micrile $or !i "nsoite de durere.
Articulatia temporo mandibulara este o articulatie dubla, de tip condilian, cu un
compartiment superior ( supradiscala, disco-temporal si unul in!erior (in!radiscal,
condilo-discal. Articulatia temporo mandibulare este alcatuita din( elemente craniene
(!osa mandibulara cu tuberculul articular* elemente mandibulare (condilul mandibular*
elemente comune (discul articular, capsula articulara si ligamentele.
Componenta craniana
Aceasta componenta a articulatiei temporo mandibulara este reprezentata de ca$itatea
glenoida numita si !osa mandibulara si tuberculul articular. +a$itatea glenoida apartine
osului temporal al craniului. Are !orma semio$oidala cu adancimea medie de ,-- mm,
!iind conca$a atat in sens latero-medial cat si antero-posterior. .a adult adancimea !osei
mandibulare $ariaza in !unctie de tipul de ocluzie si de stereotipul de masticatie. +u cat
$ersantele cuspidiene ale dintilor sunt mai inclinate, cu atat !osa mandibulara este mai
adanca.
'ortiunea anterioara(
- este intracapsulata*
- este situata pe !ata in!erioara a osului timpanal*
- acoperisul !osei este subtire, uneori transparent, de /-0 mm.
'ortiunea posterioara(
- este extracapsulata*
- este !ormata de !ata anterioara a osului timpanal*
- !ormeaza peretele anterior al conductului auditi$ extern.
Tuberculul articular mai este numit si eminenta glenoida si este situat anterior de !osa
mandibulara. 1e prezinta sub !orma unei creste osoase alungite in sens trans$ersal,
con$exa in sens antero-posterior. 'rezinta o panta posterioara, lunga de aproximati$ 2
mm si o muc#ie anterioara, care reprezinta linia deplasarii anterioare a condilului
mandibular. )epasirea acestei muc#ii se produce doar in situatii patologice, cum ar !i
luxatia anterioara a mandibulei. Tuberculul articular este acoperit de !ibrocartilaj, iar
restul ca$itatii glenoide de periost.
Componenta mandibulara
+omponenta mandibulara a articulatiei temporo-mandibulareeste reprezentata de !ata
anterioara a condilului mandibular care este unit cu ramul ascendent al mandibulei printr-
o portiune mai ingusta denumita colul mandibulei. +ondilul mandibular reprezinta
extremitatea superioara a procesului posterior al ramurii mandibulei. Are !orma unui
trunc#i de con, elipsoidala cu baza mare orientata superior si actioneaza ca un pi$ot al
miscarilor mandibulare. Este con$ex in plan !rontal si sagital. )iametrul trans$ersal( 34-
35 mm iar diametrul sagital( /4 mm. Axul lung condilian este orientat medio-lateral, !iind
aproximati$ perpendicular pe planul ramurii. 6ata superioara a condilului este di$izata de
o creasta osoasa trans$ersala in doua $ersante( postero-superior si antero-superior.
7ersantul posterior este extracapsular in timp ce $ersantul anterior este intracapsular,
!iind rotunjit con$ex, pri$este spre superior si anterior.
Meniscul articular
1patiul dintre supra!etele articulare oasoase ale articulatiei temporo mandibulare este
ocupat de discul articular, o !ormatiune !ibro cartilaginoasa cu !orma de lentila
biconca$a, care se adapteaza incongruentei intre supra!etele articulare( craniana si
condiliana. +ea mai inportanta cerinta !unctionala a discului articular este aceea de a-si
modi!ica pozitia si !orma in asa !el incat sa se adapteze $olumului dintre supra!etele
articulare in orice !aza a miscarilor mandibulare.
Meniscul articular imparte articulatia in doua compartimente(
/. superior,menisco-temporal in care se realizeaza miscari de translatie*
3. in!erior, menisco-condilian in care se realizeaza miscari de rotatie.
6unctiile meniscului(
/. rol mecanic - se adapteaza !ormelor supra!etelor articulare, asigurand protectia si
amortizarea !ortelor*
3. rol propriocepti$ - prin mecanoreceptorii de la acest ni$el declanseaza di!erite re!lexe
neuro-musculare*
0. rol mor!ogenetic - in modelarea condilului mandibular.
Elemente de unire ale capetelor artilculatiei
1unt reprezentate de( capsula articulara si de ligamentele articulatiei. +apsula articulara
este o membrana de natura conjuncti$a, are !orma conica, cu baza mare spre baza
craniului si $ar!ul la ni$elul colului condilian. Este alcatuita din colagen alb si este
subtire. 8n interior capsula articulara prezinta o membrana sino$iala si adera de discul
articular, contribuind ast!el la delimitarea celor doua compartimente articulare,
supradiscal si in!radiscal.
6unctiile capsulei articulare(
- leaga componentele osoase ale articulatie*
- delimiteaza compartimentele articulare*
- sustine membrana sino$iala*
- este sediul unor terminatii ner$oase*
- asigura continuitatea insertiilor musculare la ni$elul discului*
- nu inter!ereaza cu miscarile mandibulare.
Membrana sino$iala prezinta urmatoarele caracteristici(
- captuseste !ata interna a capsulei*
- nu acopera supra!etele osoase articulare si nici meniscul*
- prezinta prelungiri si $ilozitati ca niste !alduri,care se inmultesc ca numar odata cu
inaintarea in $arsta.
Ligamentele articulare
Aceste structuri au rolul !ie de a arma capsula ATM, !ie de a lega unele componente are
articulatiei si de a le limita miscarile. 8n conditii patologice, capsula articulara si
ligamentelele de$in laxe,!a$orizand aparitia subluxatiilor si luxatiilor temporo-
mandibulare. 8n cursul luxatiilor se pierd raporturile normale dintre supra!etele articulare,
cu iesirea condilului din !osa mandibulara in sens anterior, posterior sau lateral.
Vascularizatia si inervatia ATM
7ascularizatia ATM este reprezentata la supra!ata de $asele temporale super!iciale, artera
trans$ersa a !etei si plexurile periarticulare. 8n pro!unzime $ascularizatia este reprezentata
de artera maxilara interna, artera a carei traumatism poate pro$oca #emoragii se$ere.
8ner$atia este asigurata in intregime de ramura temporo-!aciala a ner$ului !acial, ramura
terminala, se indreapta catre grosimea glandei parotide. 8ner$atia capsulei articulare este
asigurata de ramurile terminale ale ner$ului temporo-maseterin si ale ner$ului auriculo-
temporal.
Examinarea ATM
Articulatia temporo-mandibulara poate !i in$estigata prin palpare, prin plasarea unui
deget in conductul auditi$ extern, cand se obser$a simetria miscarilor condililor,
amplitudinea miscarilor si prezenta sau nu a cracmentelor. Alt mijloc de in$estigare il
reprezinta radiogra!iile dentare ( poate !i obser$ata destul de bine pe 9': sau computer
tomogra!ia.
O definitie a biomecanicii care integreaza aceste strinse corelatii este data de A.
Gowaert: 'Biomecanica este stiinta care se ocupa cu studiul repercusiunilor fortelor
mecanice asupra structurii functionale a omului in ceea ce priveste arhitectura oaselor, a
articulatiilor si a muschilor, ca factori determinanti ai miscarii'. Cum studiul biomecanicii
nu este posibil fara cunoasterea caracterelor morfofunctionale ale organismului, rezulta
cu prrsosinta interdependenta dintre anatomie si biomecanica. Biomecanica se ocupa
deci nu numai de analiza mecanica a miscarilor, ci si de efectele lor asupra structurarii
organelor ce realizeaza miscarea. Studiul biomecanicii este astfel strans legat de studiul
anatomiei functionale.
MICRILE ARTICULAIEI TEMPOROMANDIBULARE.
;n cursul e$oluiei, micrile mandibulei s-au modi!icat i s-au per!ecionat prin adaptri
!uncionale la !elul alimentaiei i la condiiile mediului extern. )rept rezultat au aprut
modi!icri corespunztoare,
at%t "n structura articulaiei c%t i "n mecanismul ei !uncional. "n articulaia
temporomandibular se pot executa la om trei !eluri de micri( micri de cobor%re i de
ridicare a mandibulei, micri de proiecie "nainte i "napoi, micri de lateralitate sau
diducie. 1tarea de repaus trebuie considerat ca o uoar inocluzie a mandibulei, care
const "ntr-o "ndeprtare minim a arcadelor dentare. "n aceast situaie, arcada dentar
in!erior se a!l la o distan de 3-0 mm de cea superioar* muc#ii masticatori nu sunt
complet relaxai, ci au o oarecare stare de tonicitate.
Micrile de cobor%re i ridicare. Aceste micri au ca rezultat desc#iderea i "nc#iderea gurii. Ele se
petrec "n jurul unui ax trans$eral care trece prin cele dou ramuri ale mandibulei. .ocul de trecere se
a!l aproape de marginea posterioar ramurii, deasupra mijlocului "nlimii sale. 1unt micri $erticale
i sagitale complexe ce rezult din asocierea a dou micri elementare di!erite, dar care se petrec
simultan(
a 9 micare de translaie (alunecare a capului mandibulei "mpreun cu discul articular, alunecare ce
se !ace dinapoi "nainte pe supra!aa articular temporal (!osa mandibular "n micarea de cobor%re a
mandibulei* sau dinainte "napoi "n micarea de ridicare a acesteia. Aceast micare se petrece "n
articulaia discotemporal. "n micarea de cobor%re, capul mandibular se mic "mpreun cu discul,
prsete !osa mandibular i se aaz sub tuberculul articular al temporalului* "n micarea in$ers,
capul mandibulei re$ine "mpreun cu discul la poziia lui normal "n !osa mandibular. Micarea de
deplasare "nainte a capului mandibulei este limitat prin tensiunea !r%ului posterior al discului. "n
micarea de re$enire, !r%ul posterior al discului, care este elastic, contribuie "mpreun cu muc#ii la
readucerea capului mandibulei i a discului "napoi,
b 9 micare de rotaie a capetelor mandibulei pe !aa in!erioar a discului articular. <otaia se
petrece "n articulaia discomandibular, !iind "nsoit i de o deplasare "nainte a capului mandibulei.
)eplasarea se !ace pe partea in!erioar a discului, deci "n etajul subdiscal, iar discul rm%ne pe loc
(sub tuberculul temporalului. +apetele mandibulei se rotesc "n jurul unui ax care trece prin axul lor de
curbur. Micarea este limitat prin tensiunea ligamentului lateral. "n raport cu amplitudinea
micrilor de ridicare i cobor%re, predomin una sau alta din aceste micri elementare (rotaie sau
alunecare( la o cobor%re redus predomin alunecarea, iar la o cobor%re mai accentuat se asociaz
am%ndou mecanismele.
Micrile de proiecie !ai!"e i proiecie !apoi #prop$l%ia i re"rop$l%ia&. Acestea sunt micri
sagitale care se petrec "n etajul discotemporal al articulaiei. +apetele mandibulei "mpreun cu discul
articular execut o micare de alunecare care, la proiecia "nainte, duce capul mandibulei "mpreun cu
discul sub tuberculul articular. .a micarea de proiecie "napoi capul mandibulei este readus "n !osa
mandibular. Este aceeai micare de alunecare menionat mai sus care, dac se asociaz cu rotaia
capetelor mandibulei, produce cobor%rea sau ridicarea acesteia. "n micarea de proiecie "nainte,
arcadele dentare in!erioare alunec dinapoi "nainte pe arcadele dentare superioare i ajung s le
depeasc cu =-5 mm sau c#iar mai mult. "n micarea in$ers, arcadele dentare in!erioare alunec
dinainte "napoi pe arcadele dentare superioare, p%n ajung la poziia iniial. 'roiecia "nainte este
limitat de "ntinderea !r%ului posterior al discului* proiecia "napoi este ajutat de elasticitatea !r%ului
posterior al discului, pus "n tensiune. "n micrile descrise p%n acum, cele dou capete ale mandibulei
se comport identic.
Micrile de la"erali"a"e sau de did$cie. 1unt micri prin care mandibula este dus c%nd "nspre
dreapta, c%nd "nspre st%nga. Ele corespund !azei de mcinare a alimentelor. Micrile de lateralitate
sunt micri complexe, care rezult din alternarea unor micri di!erite ale unui cap mandibular !a de
cellalt( unul din capetele mandibulei (numit cap de balans se deplaseaz "mpreun cu discul "nainte,
"n jos i puin medial, aez%ndu-se sub tuberculul articular (micarea se petrece "n etajul discotemporal
al articulaiei "n timp ce capul din partea opus (capul de masticaie se rotete pe loc "n jurul unui ax
$ertical, pe !aa in!erioar a discului articular respecti$ (micarea are loc "n etajul discomandibular al
articulaiei. Apoi primul cap al mandibulei se "ntoarce, rm%n%nd s se roteasc pe loc, "n timp ce
capul opus de$ine mobil. Micarea are ca rezultat ducerea mandibulei de partea opus capului ce se
deplaseaz, "n aa !el c latura de balans a mandibulei se "ndreapt "nainte, "n jos i medial, iar latura
acti$ lateral. Mcinarea alimentelor se petrece pe latura acti$. "n concluzie, "n micrile de diducie
ale mandibulei se deplaseaz ambele capete ale acesteia* !iecare cap mandibular joac alternati$, unul
!a de altul, c%nd rolul de pies mobil, c%nd rolul de pi$ot.
'rezentarea muc#ilor care acioneaz asupra mandibulei
este !cut la pag. /,>.
Ei sunt muc#i motori ai acestui singur os mobil al craniului (muc#i cranio-mandibulari. 'rin
micrile mandibulei, arcada dentar in!erioar este deplasat pe cea superioar, realiz%ndu-se
masticaia prin care alimentele sunt prinse, tiate, s!%iate i s!r%mate. Masticaia este una din
!unciunile principale ale "ntregului aparat dentomaxilar. "n masticaie particip, pe l%ng cei trei
muc#i masticatori propriu-zii (temporalul. maseterul i cei pterigoidieni care au aproape exclusi$i
numai acest rol mobilizator al mandibulei, i ali muc#i cu rol ajuttor "n masticaie( muc#ii pieloi
oro-!aciali, muc#ii limbii, muc#ii supra#ioidieni i muc#ii craniomotori (muc#ii ce!ei etc.
+ele ase micri elementare ale mandibulei se !ac cu participarea inegal a muc#ilor masticatori,
!ora lor principal !iind necesar ridicrii mandibulei, iar pterigoidianul lateral are rol special "n
propulsie i "n mi crile de lateralitate. 'e l%ng muc#ii masticatori propriu- zii mai inter$in i alte
grupe musculare "n micrile mandibulei (muc#ii supra#ioidieni i muc#ii ce!ei.
/. Coborrea mandibulei realizeaz desc#iderea gurii. Este iniiat prin contracia bilateral a
pterigoidienilor laterali, prin care capul mandibulei "mpreun cu discul articular sunt scoase din !osa
mandibular i aezate sub tuberculul articular. Micarea este continuat apoi prin inter$enia
supra#ioidienilor (mai ales milo#ioidianul i digastricul i a greutii mandibulei. 1upra#ioidienii
acioneaz de pe osul #ioid !ixat. +ontracia muc#ilor ce!ei !ixeaz craniul i ast!el traciunea
supra#ioidienilor acioneaz numai asupra mandibulei i nu asupra "ntregului craniu. )esc#iderea
gurii se poate !ace i in$ers, cu mandibula !ixat i rsturnarea "napoi a craniului prin contracia
muc#ilor ce!ei. )up moarte, gura se desc#ide datont greutii mandibulei i a relaxrii ridictorilor.
3. Ridicarea mandibulei "n timpul masticaiei e produs de complexul trimuscular (temporal, maseter,
pterigoidian medial. 'entru ridicarea mandibulei "n a!ara mas +ele ase micri elementare ale
mandibulei se !ac cu participarea inegal a muc#ilor masticatori, !ora lor principal !iind necesar
ridicrii mandibulei, iar pterigoidianul lateral are rol special "n propulsie i "n micrile de lateralitate.
'e l%ng muc#ii masticatori propriu- 8 zii mai inter$in i alte grupe musculare "n micrile 8
mandibulei (muc#ii supra#ioidieni i muc#ii ce!ei.
/. Coborrea mandibulei realizeaz desc#iderea gurii. Este iniiat prin contracia bilateral a
pterigoidienilor laterali, prin care capul mandibulei "mpreun cu discul articular sunt scoase din !osa
mandibular i aezate sub tuberculul articular. Micarea este continuat apoi prin inter$enia
supra#ioidienilor (mai ales milo#ioidianul i digastricul i a greutii mandibulei. 1upra#ioidienii
acioneaz de pe osul #ioid !ixat. +ontracia muc#ilor ce!ei ? !ixeaz craniul i ast!el traciunea
supra#ioidienilor acioneaz numai asupra mandibulei i nu asupra "ntregului craniu. )esc#iderea
gurii se poate !ace i in$ers, cu mandibula !ixat i rsturnarea "napoi a craniului prin contracia
muc#ilor ce!ei. )up moarte, gura se desc#ide datont greutii mandibulei i a relaxrii ridictorilor.
3. Ridicarea mandibulei "n timpul masticaiei e produs de complexul trimuscular (temporal, maseter,
pterigoidian medial. 'entru ridicarea mandibulei "n a!ara masticaiei ("nc#iderea gurii "n timpul
$orbirii, care cere micri de precizie este su!icient aciunea temporalului singur. 6ora ridictorilor
se mani!est "ntre cele dou arcade dentare ca presiune masticatoare i nu se irosete ca presiune "n
articulaie. 'resiunea masticatoare e cu mult mai mic dec%t !ora masticatoare potenial, stabilit
teoretic. Ea se distribuie asupra supra!eelor triturante ale dinilor (la ni$elul molarilor "n mod normal
este de aproximati$ -4 @g, la ni$elul incisi$ilor, de 34 @g.
0. Propulsia (proiecia "nainte se !ace prin contracia simultan a pterigoidienilor laterali.
=. Retropulsia (proiecia "napoi se !ace prin !asciculul posterior al temporalului.
5. Micrile de lateralitate se !ac asimetric. Ele se succed alternati$ la dreapta i la st%nga i realizeaz
mcinarea alimentelor. +apul mandibulei i semiarcada acti$ se rotesc pe loc* cea de balans se
deplaseaz prin contracia pterigoidianului lateral #omolateral.
Pri!cipalele a'ec"i$!i ale ATM
'ot !i impartite in trei categorii(
/. Tulburari ale musculaturii ATM
- este caracterizata de aparitia durerii la ni$elul musc#ilor ce controleaza miscarile
mandibulei.
3. Traumatisme ale ATM
- sunt reprezentate in principal de traumatismul discului intraarticular sau producerea
unei luxatii, dislocari a articulatiei sau c#iar a unei !racturi la ni$elul condilului
mandibular.
0. A!ectiuni in!lamatorii sau degenerati$e ale ATM cum ar !i artritele (in!ectioase,
reumatoide, degenerati$e.
'rintre cauzele ce duc la aparitia acestor a!ectiuni putem enumera(
a bruxismul - persoanele ce AscrasnescB dintii in timpul noptii sunt !oarte predispuse la
ast!el de a!ectiuni. 'entru pre$enirea aparitiei unei dis!unctii a ATM este recomandat ca
aceste persoane sa poarte pe timpul noptii niste gutiere de protectie con!ectionate in
laboratorul de te#nica dentara.
b di$erse traumatisme- de exemplu o lo$itura puternica aplicata la ni$elul barbiei $a
transmite la ni$elul discului intraarticular o presiune !oarte mare ce poate produce leziuni
serioase la acest ni$el sau c#iar mai gra$ !ractura condilului mandibular.
c ocluzie dezec#ilibrata ( ocluzia sau AmuscaturaB poate !i dezec#ilibrata din mai multe
moti$e(
- persoana respecti$a a pierdut in timp unul sau mai multi dinti iar dintii restanti au
migrat ducand la aparitia unui dezec#ilibru ocluzal. )e aceea este bine ca toate edentatiile
sa !ie protejate la timp.
- pacientii ce necesita tratament ortodontic* toti acesti pacienti au prin de!initie ocluzia
dezec#ilibrata.
- dezec#ilibrarea ocluziei poate !i indusa si de medicul stomatolog prin realizarea unor
lucrari protetice sau a unor obturatii neec#ilibrate (AinalteB. 8n aceste situatii ele trebuie
obligatoriu re!acute.
)i*p"o*o"olo+ia
1imptomul predominant este durerea. Aceasta este insotita uneori de limitari sau blocari
ale miscarilor in articulatie, pocnituri ale articulatiei, oboseala musc#ilor articulatiei,
perceperea de catre pacient a unei modi!icari majore in timpul muscaturii.
1ecundar pot aparea dureri de cap, de urec#i, ameteala.