Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA EUROPEI DE SUD-EST LUMINA

Aspecte intoductive privind obiectul eticii si specificul acesteia pentru domeniul


afacerilor Etica in afaceri, definitie, istorie si rolul ei in administrarea
afacerilor

Gabriela CHELU - ADA anul III

2












Cuprins:

I. Etica notiuni generale.....................................................................................pagina 3
II. Etica in afaceri................................................................................................pagina 4
II.1. Ce este etica in afaceri ?....................................................................................pagina 4
II.2. Nivelele eticii in afaceri.....................................................................................pagina 5
II.3. Importanta adoptarii principiului de etica in afaceri..........................................pagina 6
II.4. Rolul eticii in afaceri...........................................................................................pagina 7
III. Bibliografie.....................................................................................................pagina 10




















3

I.Etica notiuni generale

TIC s. f.
1
1. Studiul teoretic al principiilor i conceptiilor de baza din orice domeniu al
gandirii i activitatii practice. 2. Ansamblu de norme n raport cu care un grup uman isi regleaza
comportamentul pentru a deosebi ce este legitim si acceptabil n realizarea scopurilor; morala.
Din fr. thique, lat. ethicus.
Ca denumire a unei discipline filosofice conceptul de "etica" a fost prima data folosit de
Aristotel. Prin acesta Aristotel intentiona sa denumeasca ansamblul de obiceiuri si traditii
omenesti. Important de retinut este ca etica fusese deja mutata n centrul discutiilor filosofice o
data cu aparitia lui Socrate.
Aristotel (n. 384 i.Hr. - d. 7 martie 322 i.Hr.) a fost unul din cei mai importanti filosofi ai Greciei
Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al scolii peripatetice. Desi
bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din
filosofia acestuia si a dezvoltat-o, putindu-se cu sigurant afirma c Aristotel este intemeietorul
stiintei politice ca stiint de sine statatoare. A ntemeiat si sistematizat domenii filosofice ca
Metafizica, Logica formala, Retorica, Etica.
Aristotel incepe investigatia sa cu privire la ce este binele printr-o observatie care tine n primul
rand de o posibila irarhie a scopurilor urmarite. Pe aceasta cale el ajunge la concluzia ca in
fiecare domeniu al activitatii umane exista un scop ultim in raport cu care, celelalte scopuri pe
care dorim sa le atingem sunt mijloace. Astfel, in domeniul medicinei, efectuarea unei operatii,
prescrierea unui tratament, sunt toate mijloace pentru atingerea unui scop ultim care este salvarea
vietii. La fel stau lucrurile cu strategia militara pe care Aristotel o da exemplu. Scopul este acela
de a castiga batalii. n vederea indeplinirii acestui scop urmarim niste scopuri intermediare, sau
relative, cum au mai fost ele numite.
Ceea ce este propriu fiecarui lucru, este din fire cel mai bun si mai placut acestuia pentru
fiintele umane, de aceea, viata conforma cu ratiunea este cea mai buna si mai placuta, de vreme
ce ratiunea mai mult decat orice altceva este omeneasca. Astfel de viata, prin urmare, este
totodata si cea mai fericita.
2

S-a desprins ideea c orice activitate trebuie sa aib un tel, un scop de exemplu, scopul
investigatiilor medicale ar fi sanatatea, n cazul armatei victoria, al economiei bunastarea. Si
atunci, daca exista o sumedenie de doctrine, stiinte cu o multitudine de scopuri de atins, unele
mai mici si mai putin importante decat spatiul lor de desfacere, atunci toate vor ajunge sa
convearga spre un ultim scop acela fiind binele. De aceea merita s fie gandit si sa fie pus n
centrul oricarei analize de tip epistemic, si nu numai
3
. Dar chiar daca anumite activitati sunt
precise, cu scopuri bine definite, natura binelui nu se lasa asa de usor de cuprins, ceea ce

1
http://dexonline.ro
2
Aristotel in Etica nicomahic
3
So if what is done has some end that we want for its own sake, and everything else we want is for the sake of this
end; and if we do not choose everything for the sake of something else (because this would lead to an infinite
progression, making our desire fruitless and vain), then clearly this will be the good, indeed the chief good.
ARISTOTLE, Nicomachean Ethics, translated and edited by ROGER CRISP, St Annes College, Oxford,
Cambridge University press 2004, p. 4
4

intareste si mai mult ideea ca binele se mentine nu numai prin natura, dar mai mult chiar si decat
atat, prin conventii, prin directii ce nu pot fi calculate si analizate metodic.
4
Dac privim atent, si
ne uitam asupra tuturor lucrurilor, atunci vom observa ca, in linii generale, fericirea este scopul
suprem, ultimul temei. La nivelul maselor, fericirea este mundana, este strans legata de viata
cotidiana, de anumite beneficii in raport cu anumite costuri, lucruri strict punctuale. Pentru cei
sofisticati, fericirea ar fi activitatea intelectuala, telul sau modul prin care poate fi conceputa si
gandita lumea in care traiesc. Unii ar putea spune ca este binele suprem, conditia prin care
celelalte lucruri bune devin posibile. La acest nivel, in general toti suntem deacord ca
echivalentul fericirii ar fi actiunea de a face bine si de a te purta cu bine.

II. Etica in afaceri

Etica in afaceri depaseste dimensiunea filozofica a temei si se refera la modul in care codurile,
regulile si principiile odata incalcate pot atrage consecinte neplacute: de la pierderea credibilitatii
in fata celorlalti la consecinte grave excluderea din grupul profesional si chiar incarcenarea. In
consecinta, etica in afaceri nu este doar pastratoarea unor coduri deontologice profesionale cu rol
filozofic si moral, ci are si rol punitiv. De aceea anumiti cercetatori considera ca etica nu se
preocupa numai de etica, ci are si o agenda personala Etica in afaceri promite etica, dar, in fapt,
vorbeste despre justitie
5


1.Ce este etica in afaceri?

Etica in afaceri (Etica economica) ansamblul de reguli si norme morale care vizeaza conduita
agentilor in activitatea economica;
P.V. Lewis
6
(1985) defineste drept: acel set de principii sau argumente care ar trebui sa
guverneze conduita de afaceri, la nivel individual sau colectiv;
R. Crisp
7
(1998) defineste drept: straduintele filozofice ale fiintelor umane de a sesiza
principiile care constituie etica in afaceri etica in afaceri urmareste sa evalueze si sa sustina cu
argumente rationale valorile si normele care ar trebui sa guverneze jocul economic, cu speranta
ca explicatiile sale pot contribui la ameliorarea practicii morale in mediul de afaceri.
L. Nash (2000)
8
defineste drept: studiul modului in care normele morale personale se aplica in
activitatile si obiectivele firmei;
A. Cane, D. Matten (2007)
9
definesc drept: studiul situatiilor, activitatilor si deciziilor de afaceri
care ridica problem in legatura cu binele si raul;

4
The spheres of what is noble and what is just, which political science examines, admit of a good deal of diversity
and variation, so that they seem to exist only by convention and not by nature. (idem p. 5)
5
M. Ristea, C.G. Dumitru, C. Ionas, A. Irimescu Contabilitatea societatilor comeciale, Editura Universitara, 2009
6
P.V. Lewis - Journal of Business Ethics, October 1985, Volume 4
7
R. Crisp - editor sef la sectiunea de etica a Oxford University Press
8
Laura Nash Business Ethics Quarterly ,Volume 10, Globalization and the Ethics of Bussniess
9
A. Cane, D. Matten Business Ethics: Managing Corporate Citizenship and Susteinability in the Age of
Globalization , Oxford University Press, 2007
5

La modul general, etica in afaceri reprezinta acele norme si concepte care urmaresc sa clarifice
problemele de natura morala care se ivesc in mod curent in activitatea agentilor economici.
Abordand aceasta definitie a etici intr-un mod stintific si raportandu-ne la definitia data de P.V.
Lewis, etica implica un compus de trei principii: utilitarist, kantiand si al virtutii.
Principiul utilitarist presupune ca putem masura si aditiona cantitatile de beneficii propuse catre
o actiune si scaderea din suma lor cantitatile de suferinta generate de actiunea respective.
Determinand astfel care actiune produce cea mai mare suma totala de beneficii sau implica cele
mai scazute costuri totale.
Spre deosebire de principiul utilitarist, etica kantiana are in vedere motivatia interioara a
agentului si nu consecintele externe ale actiunilor sale. Binele si raul moral nu se disting prin
ceea ce o persoana face, ci prin motivatiile sale. Teoria kantiana se bazeaza pe principiul moral
numit de acesta imperativul categoric caruia ii ofera doua formulari:
Actioneaza numai conform acelui principiu care doresti sa devina o lege universala!
Actioneaza astfel incat sa tratezi tot timpul umaniatatea, nu ca pe un simplu mijloc, ci intodeauna
cu un scop!
Principiul virtutii (sau etica aristotelica) vede fericirea drept binele supreme, scopul natural al
vieti omenesti. Conform acestui principiu adevarata fericire reprezinta toate bunurile vietii
(putere, faima, bogatie) private ca mijloace reunite in echilibru si armonie, fericirea neputand fi
atinsa beneficiind numai de unul din aceste bunuri. In acelasi timp fericirea denota si
implicarea maxima a potentialului cuiva. Conform aceluias principiu tot ce ne inconjoara
reprezinta dezvoltare sau evolutie, de la un stadiu incipient la maturitate, proces ce reprezinta
realizarea completa a esentei specifice fiecarei entitati.

2. Nivelele eticii in afaceri

Nivelul etic individual
Ghidul etic la nivel individual face referire la etica personala in cadrul unei organizatii. Acest
ghid fiind rezultatul unui set de influente si presiuni ca individ. Fiecare dintre noi suporta multe
infulente sau presiuni, incluzand parintii (reprezinta cea mai mare influenta asupra etici
personale), grupul social, religia (are o mare influenta in anumite culturi, cum este cazul
socitetatilor islamice care au anumite solicitari sau crezuri impuse, care se rasfrang si asupra etici
in afaceri).

Nivelul etic organizational
Ghidul etic al acestui nivel face referire la etica specifica unei organizatii. Acest nivel este direct
influentat de stilul managerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la
normele morale.



6

Nivelul etic national
Ghidul etic al acestui nivel face referire la etica nationala (la nivel de tara/stat). Referitor la acest
aspect Romania este inca la inceput de drum. In acest sens se infinteaza: Consiliul National de
Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, un consiliu consultativ de nivel
national, fara personalitate juridica, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile
Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legii
206/2004 privind buna conduita n cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologic si inovare, cu
modificarile si completarile ulterioare.
10


Nivelul etic cultural
Organizatiile au culturi tot asa cum oamenii au personalitate. Cultura este miezul intregii retele
organizationale. Ea influenteaza si este influentata de strategie, structura, sistem, personal si
deprinderi. Este elementul de identificare a unei organizatii.Toate organizatiile au propria lor
cultura individualizata. Cultura unei companii cuprinde colectia ei de convingeri si reactii
organice aproape instinctive, de eroi si personaje negative, de realizari, de interdictii si porunci.
Unele dintre acestea, ca si nevrozele oamenilor, sunt atat de profund inradacinate, incat originea
lor se pierde in negura evenimentelor trecute, in timp ce altele au cauze vii, vizibile.

Nivelul etic international
Compexitatea mediului de afaceri, liberalizarea economica tot mai accentuata, intensificarea
concurentei, transformarile rapide in domeniul tehnologic si informatici, schimbarile de ordin
demografic, problemele de ordin ecologic cauzate de poluare si epuizarea resurselor si nu in
ultimul rand criza economica si financiara, reprezinta cateva elemente care impun intr-o anumita
masura, un alt mod de conducere si guvernanta a companiilor. Pe masura ce structurile
institutionale ale sistemelor economice au devenit tot mai complexe, nevoia de trecere de la o
reglementare spontana si informala a comportamentului companiilor, la una formala si oficiala
este din ce in ce mai importanta.
In asemenea context, adaptarea si implementarea unor norme etice la nivel international, nu pot
fi considerate drept o optiune, ci o obligativitate.


3. Importanta adoptarii principiului de etica in afaceri

Etica afacerilor este esentiala pentru succesul pe termen lung al activitatii. Acest adevar este
probat din perspective macroeconomica, cat si din cea microeconomica. La nivel
macroeconomic, etica influenteaza intregul sistem economic; comportamentul imoral poate
distorsiona piata, ducand la o alocare ineficienta a resurselor. Din perspective microeconomica,
etica este adesea asociata cu increderea. Etica este necesara, dar nu suficienta, pentru a castiga

10
http://www.research.edu.ro/ro/categorie/966/despre-ancs-organizare-organe-consultative-3-consiliul-national-de-
etica
7

increderea furnizorilor, clinetilor, comunitatii, angajatilor. Intreaga literatura economica
apreciaza faptul ca increderea este deosebit de importanta in relatiile de afaceri.
Increderea inseamna de fapt micsorarea riscului asumat. Increderea, bazata pe experienta bunelor
relatii cu oamneni, firme, grupuri, etc., va asigura protejarea drepturilor si intereselor, deci riscul
va fi mai mic.
Increderea si bunele relatii se refera la:
- Increderea in relatiile cu furnizorii furnizorii sunt parteneri de afaceri foarte importanti,
direct afectati de deciziile organizatiei, de comportamentul acesteia. Ea se castiga prin
respectarea obligatiilor de fiecare parte si prin minimizarea surprizelor de orice fel. Increderea
determina o mai mare eficienta, in timp, a schimbului. Relatiile de schimb bazate pe incredere se
dezvolta si ele atunci cand fiecare partener il trateaza pe celalalt asa cum ar vrea el sa fie tratat.
-Increderea in relatiile cu consumatorii un vanzator castiga increderea clientului sau atunci
cand este onest, competent, orientat catre nevoile clientului si placut. Clientii asteapta de la
vanzator produse/servicii de calitatea promise, precum si informatii reale, pertinente.
-Increderea in relatiile cu angajatii trebuie acordata atat sefilor, cat si subordonatilor. Un climat
de incredere duce la o mai buna comunicare, la o fidelitate mai mare a angajatilor, la confidenta,
la reducerea conflictelor de munca sau a conflictelor dintre grupurile de munca.
Studierea etici in afaceri este importanta pentru gasirea acelui echilibru intre performantele
economice si cele sociale ale firmei. Pentru intelegerea clara a rolului etici in afaceri este
deosebit de importanta atitudinea conducerii superioare a firmei din care sa reiasa respectarea
etici atat prin actiunile proprii ale managerilor cat si prin politicile abordate in firma, din decizii
luate, din sarcini transmise, din politici salariale adoptate, din modul de aplicare al sanctiunilor
disciplinare, etc..

4. Rolul eticii in afaceri

Fie ca o reactive fata de cultura yuppie
11
din anii 80, fie ca un reflex al miscarii caring,
sharing
12
din anii 90, etica in afaceri a devenit o moda spune Elaine Stemberg
13
.
Trebuie sa mentionam faptul ca puterea si influenta firmelor private asupra intregii societati este
mai mare decat a fost vreodata pana acum, iar politicile imorale, frecvent intalnite in mediul de
afaceri, pot provoca imense daune si prejudicii indivizilor, comunitatii si mediului. Politicile
guvernamentale din anii 80, de exemplu, au scos in relief anumite probleme de etica in afaceri,
care pun acum o mare acuitate si in traditia societatii romanesti spre o economie de piata
functionala. Atat in tarile occidentale, cat si in tara noastra programele de privatizare au facut

11
Yuppie este denumirea unei ideologii a lupilor tineri de pe Wall Streat, a caror ideologie cultiva agresivitatea,
succesul cat mai rapid prin speculatii riscante la bursa si afisarea lor cat mai ostentativa a opulentei financiare, prin
cheltuieli nebunesti pentru masini, vile si iahturi luxoase, etc.
12
Caring. Sharing (literal a-ti pastra, a imparti) este un contracurent din anii 90, nascutnu in comunatatea
oamenilor de afaceri, ci in cercurile militare ale societatii civile din SUA, care cultiva resposabilitatea tuturor
partenerilor sociali fata de cei defavorizati, fata de mediu etc.
13
Elaine Stemberg Just Business: Business Ethics in Action, Oct 19, 2000
8

numeroase intreprinderi aflate o vreme in proprietatea statului sa se adapteze cerintelor de
eficienta si rentabilitate a unor afaceri comerciale. Drept urmare, noi lor manageri au dispus
masive concedieri de personal, acordandu-si lor insa remuneratii substantial marite. Moralitatea
acestor masuri a fost pusa vehement sub semnul intrebarii de catre opinia publica, starnind
dezbateri aprinse in legatura cu obiectivele esentiale pe care trebuia sa le urmareasca
intreprinderile comerciale: trebuie acestea sa puna in primul rand in serviciul bunastarii generale
a societatii ori sa serveasca mai presus de orice interesele actionarilor?
Odata cu retragerea toatala sau partial a administratiei de stat din anumite secoare de activitate pe
care le-a controlat timp de multe decenii, s-au pus tot mai multe intrebari in legatura cu masura
in care firmele private ar trebui sa preia responsabilitatile pe care statul si le-a declinat.
Sperantele ca oameni de afaceri ar putea sa sustina finaciar dezvolatea artelor, a stiintei si
educatiei nu sunt catusi de putin ceva de data recenta. Nu este suficient ca investitorii sa ofere pe
piata produsede tot mai buna calitate, mai sigure si mai accesibile pentru consumatori sau ca
acestia sa asigure conditii de lucru tot mai bune pentru salariati, ci si a salveze speciile biologice
in pericol de disparitie, sa protejeze monumentele istorice, sa sustina sistemul de sanatate ori sa
se implice in eradicarea saraciei pe intraga planeta.
Odata cu cresterea influentei sectorului privat asupra intregii vieti economice si sociale, interesul
canalelor mediatice fata de lumea afacerilor a sporit constant. Ajunse din ce in ce mai frecvent pe
prima pagina, delapidarile oamenilor de afaceri au starnit reactii, critici si comentarii aprinse din
parea opiniei publice, sporind interesul general fata de moralitatea agentilor economici si a
functionarilor publici cu atributii si competente dubios exercitate in gestionarea banilor publici.
Sub presiunea efectelor direct percepribile in viata lor a politicilor interesate si egoiste a
marilor corporatii si a strategiilor guvernamentale orientate spre descatusarea mecanismelor
concurentiale ale pietei libere. Pe larg dezbatute in mass-media, militianismul diferitelor grupuri
si categorii de stakeholders
14
s-a intensificat progresiv, sporind interesul opiniei publice fata de
etica afacerilor si a administratiei publice. Printre cele mai importante categorii de stakeholders
se numara salariatii, consumatroii si comunitatile locale. De exemplu, cei mai buni salariati din
tarile occidentale incep sa fie atrasi nu numai de marimea salariului si a bonificatiilor, ci tot mai
mult de satisfactia intrinseca a munci lor, de posibilitatile de perfectionare profesionala si, nu in
ultimul rand, de calitatea morala a celor care ii anagajeaza. Pe masura ce se profileaza o
descrestere numerica a candidatilor din randurile unor grupuri traditionale favorizate, profilul
etic al firmei devine un criteriu cheie in lupta pentru atragerea si pastrarea angajatilor
performanti. Pe de alta parte, daca primele miscari ale consumatorilor au urmarit cu precadere
calitaea si pretul produselor, serviciilor, acum se afirma tot mai active asa-numitul vigilante

14
Termenul stakeholders nu are o traducere exacta in limba romana; in lucarile de specialitate, el este tradus prin
investitori, interesati, implicate, participant la intreprindere sau grupuri constituent. In Norman E. Bowie
F. Duska (pag. 40), se precizeaza ca, in categoria stakeholder-ilor intra toate grupurile de interesati (managerii,
consumatorii, angajatii, creditorii, furnizorii, comunitatea in ansamblul sau etc.) care, desi nu sunt proprietarii
afacerii, sunt afectati, intr-o oarecare masura, de respective afacere; drept urmare, ei ar trebui sa aiba un cuvant de
spus cu privire la aspectele care vizeaza afacerea si modul in care compania isi conduce activitatie economice si
cultural.
9

consumerism
15
o miscare de boicot a produselor scoase pe piata de firmele se starnesc
dezaprobarea publicului intrucat folosesc tehnologii poluante, exploateaza forta de munca
extreme de ieftina din Lumea a Treia
16
, sprijina regimuri politice opresive, etc. In consecinta,
firmele care vor sa atraga acesti consumatori din ce in ce mai critici si mai exigent trebuie sa fie
foarte atente cum abordeaza problemele de etica in afaceri.
Miscarea ethical investment, promovand investitiile morale, sanctioneaza companiile a caror
conduita in afaceri ridica semene de intrebare, prin refuzul sustinatorilor ei de a investi in
actiunile acestora, oricat de tentante ar fi dividentele pe care s-ar putea sconta. Atat in Statele
Unite, cat si in Marea Britanie, investitorii institutionali au inceput, la randul lor, sa nu mai
sustina firmele cu proasta reputatie. Micii actionari nu se mai multumesc sa protesteze prin
vanzarea actiunilor pe care le detin la companiile dubioase, ci vot sa se implice tot mai activ in
deciziile manageriale, prin dreptul lor de veto
17
fata de acele decizii care nu le se par etic corecte
sau chiar prin dreptul lor de concediere a echipelor managerial a caror conduita in afaceri este
criticabila.
Odata cu expansiunea capitalului lor in afara Statelor Unite, marile corporatii americane exporta
si grija lor mereu sporita fata de etica in afaceri, astfel incat firmele de pretutindeni sunt din ce in
ce mai mult evaluate dupa criteriul calitatii morale a strategiilor comeciale si a stilului
managerial.
Cresterea interesului fata de etica in afaceri este determinate si de schimbarea naturii insasi a
afacerilor in contextual ultimelor decenii, in care a luat amploare evident procesul de globalizare.
Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fost
vreodata pana acum. In consecinta, apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale
mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si
multicultural, in care criteriile corectitudini morale difera si se modifica rapid. Drept urmare,
chiar si problemele mai vechi devin tot mai greu de solutionat, iar afacerile trebuie sa repuna in
discutie anumite principia si valori considerate pana de curand a fi de la sine intelese.
Cresterea importantei acordate eticii in afaceri se explica si prin modificarile suferite de
strategiile si structurile corporatiilor. Curente recente in teoria si practica manageriala, precum si
total quality management
18
, ca si procesele de restructurare si redimensionare a firmelor de top
au condus la abandonarea multor practice traditionaliste de conducere a proceselor economice.
Ierarhiile manageriale stufoase si rigide s-au aplatizat considerabil. In consecinta, autoritatea si
raspunderea decizionala s-au dispersat din ce in ce mai mult in cadrul firme: decizii importante
sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase si de catre tot mai multi angajati. Din aceasta cauza

15
Termenul Vigilante Consumer a fost intodus de Faith Popcorn in cartea sa The Popcorn Reports
16
Lumea a treia termen politic care desemneaza cu aproximatie si cu aproximatie tarile in curs de dezvoltare, spre
deosebire de tarile lumii occidentale (sau lumea intai, formata din tarile democratice si capitaliste) si de lumea a
doua (tarile socialiste si comuniste care graviteaza in jurul (fostei) Uniuni Sovietice)
17
Drept al unei personae, al unui stat, etc. de a se opune adoptarii unei propuneri sau a unei hotarari discutate in
organizatia din care face parte; formula prin care se exercita acest drept
18
TQM (managementul calitatii totale) poate fi definit drept o strategie de management care are ca scop
inglobarea calitatii in toate procesele organizatiei, si vizeaza un success pe termen lung prin satisfacerea clientului,
precum si avantaje pentru toti membri organizatiei si pentru societate.
10

se impune ca fiecare salariat, nu numai top managerul sa inteleaga cat mai repede complexiatatea
problemelor de natura etica; toti membrii unei firme trebuie sa cunoasca valorile si telurile in
mediul economic. Dar pentru ca etica de afaceri sa fie aplicata in totalitatea angajatilor ea trebuie
sa fie inteleasa de acestia. Intelegerea criteriilor morale de conduita in afaceri este deosebit de
importanta, deorece noile structuri organizationale dau nastere unor noi complicatii, legate de
circulatia si administrarea informatiilor in cadrul diferitelor colective de lucru, pentru care nu
exista precedente traditionale. Pentru ca imputernicirea angajatilor sa fie un succes, o
intelegere temeinica a etici in afaceri este absolut necesara.
Fireste ca lista acestor schimbari majore, de natura sa sporeasca importanta eticii in afaceri este
incompleta; multe alte aspect pot intra in discutie. In ultima perioada si in contextul european se
configureaza un consens tot mai deplin asupra importantei eticii in afaceri, fie ca este vorba de
student, profesori, functionari guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele
comerciale. In majoritatea universitatilor din Europa s-au introdus in ultimi ani cursuri de etica in
afaceri; numarul articolelor publicate in presa pe teme de business ethics
19
a crescut enorm. In
ziua de astazi putem chiar vorbi de o noua industrie in domeniu: in corporatiile moderne exista
deja directori pe probleme de etica (corporate ethics officers); a crescut numarul consultantilor
independenti in materie de etica afacerilor; sunt tot mai viguroase si prezente pe pietele de
capital trusturile de ethical investment; de mare influenta se bucura si firmele de audit,
moitorizare si evaluare etica, de curand initiate si dezvoltate de firme prestigioase.
O dovada a vitalitatii eticii in afaceri este si faptul, ca, in pofida scurtei sale istorii de pana acum,
acest domeniu a cunoscut in numai ultimele doua decenii evolutii tematice si conceptual
sesizabile, mai ales sub influenta procesului de globalizare si a noului concept de sustenabilitate.
Dupa cate se pare, deschiderea partidei a fost castigata, iar eticii in afaceri i se poate prevedea
un viitor notabil atat in mediul academic, cat mai ales in evolutia previzibila a firmelor si
corporatiilor implicate in tumultul economiei de piata.



To be ethical is profitable; but to be ethical because is profitable is not ethical
(Peter Koestenbaum
20
)








19
Business Ethics o forma de etica aplicata sau etica profesionala care examineaza principiile si problemele etice
si / sau morale care apar intr-un mediu de afaceri. Aceasta se aplica la toate aspectele legate de conduita in afaceri .
20
Peter Koestenbaum este creatorul metodologiei de Leadership Diamond si fondator al sistemelor de tehnologie
Filozofie-in-Business.
11

III. Bibliografie:
- Antonio Sandu: Erica si deontologie profesionala, Editura Lumen, 2013
- Daniela Tatiana Agheorhisei: Etica in Adminstratie Publica, Editura Accent, 2012
- M. Ristea, C.G. Dumitru, C. Ionas, A. Irimescu: Contabilitatea societatilor comeciale, Editura
Universitara, 2009
- Aristotel: Etica Nicomahic; introd., trad., comentarii i index de Stella Petecel, Editura
Iri, 1998
- Elaine Stemberg: Just Business: Business Ethics in Action, Editura Paperback, 2000
- A. Cane, D. Matten: Business Ethics: Managing Corporate Citizenship and Susteinability
in the Age of Globalization, Oxford University Press, 2007
- Betsy Stevens: Corporate Ethical Codes: Effective Instuments For Influencing
Behaviour, Journal of Business Ethics, vol. 78, 2008

- http://www.economiaonline.ro
- http://www.ai.rei.ase.ro
- http://www.unibuc.ro
- http://www.research.edu.ro/ro/categorie/966/despre-ancs-organizare-organe-consultative-3-
consiliul-national-de-etica

S-ar putea să vă placă și