Turismul International ASE Radu

Ne-a dat 25 de intrebari/grile ( 0.4 pct.
/gril): , pe doua nr
dar erau aceleasi intrebari, puse altfel, asa am
vorbit cu colegii,
Nu stiu de unde le-a scos, eu am reunit tot materialul lor de pe
economiamaterialului.ase, atat de la IDD/zi seria B,C,D, cat si de la seria
, !le ai mai "os) si #oarte putine intre$ari au raspunsul in aceste
materiale.
1) Din intrebarile de mai jos- (date cu un an inaintea mea, la zi, si
preluate de mine de la cei de la zi), ce este cu rosu ni le-a dat si
noua
2) Din ultimul capitol cu transportul auto nu am avut intrebari
%) m a&ut ' intre$ari din partea cu otelurile, (a$ar nu am a&ut caci
nu am gasit in cursurile alea nimic, )ra &or$a de operatiunea de
segregare, te intre$a care din lantrile (oteliere nu au acceptat aceasta
metoda, iti dadea mai multe #irme *ilton, scor, parca, a doua era si mai
tare, cu lanturi (oteliere din nglia, parca din +aponia, care sunt mai
puternice, sau asa ce&a.
Din ce imi mai aduc aminte
,) - intre$are legata de o apreciere a monedei unei tari #ata de alte
tari, ce e#ect are
') - alta legata de turismul religios de ce este moti&at el
%) - intre$are legata de companiile angrosiste de turism , ce #ac ele,
una legata de touroperator si alta de agentiile de turism
4) .oti&atii pt parcurile tematice
/) !egaturi intre categoriile comportamentale 0i stadiile din ciclul
de via"# al unei localizri turistice
$) %na legata de legatura intre cerere si oferta
1) 2na legata de caracteristicile I3, sau turismului international
.ulte erau, poate pe $aza de rationament, nu neaparat din materiale.
-ricum, doamna a #ost super de trea$a, si-a &azut de ale ei, dar nu
prea a&eai de unde sa copiezi, cel putin eu, ca nu am a&ut in materiale
asa ce&a. Cand am &enit acasa m-am uitat si prin carte, dar nu am gasit
nici acolo mai nimic.
3ine cont de prezenta de la seminar/cursuri4
De la Dan & subiecte 'urism, anul 2(()*
+,!-' D- -./0-N
. .arcati in grila raspunsul corect. 5unt posi$ile mai multe raspunsuri
corecte. .alai6a, un stat e7otic, situat intr-o regiune peri#erica a glo$ului
are o supra#ata de ,'0 mii 6m patrati, populatia de ,8 mln. locuitori,
predominant de religie $ud(ista, cu un 9IB/loc de ':'0 dolari. portul in
9IB al celor % sectoare este de : %0 ; agricultura, '/; industria si 4/;
ser&iciile. <ata soma"ului este de ,/;
,.=ipsa de poluare a tarii, mediul cultural speci#ic si mai putin cunoscut,
relie#ul montan deose$it
de atracti& precum si declararea recenta a tarii ca stat independent, au atras atentia
a) 3uristilor indi&iduali de masa
$)3uristilor alocentrici
c) 3uristilor organizati de masa
d)3uristilor psi(ocentrici
'.<eactia populatiei locale #ata de &izitatori a #ost, con#orm clasi#icarii lui
Do7e>, de :
a) ostilitate
$)suspiciune
c) apatie
d)eu#orie
%.-$iecti&ele turistice care au atras turistii prin unicitate au #ost de natura
culturala, respecti& un
templu datand dinsecolul ?I, &estigiile unei cetati datand din sec. ?II, / pesteri. 5pecialistii au
apreciat atracti&itatea turistica totala a tarii, prin prisma unicitatii resurselor, ca #iind :
a) importanta
$) egala cu 1,0
c) egala cu ','
d) imposi$il de masurat
4.3eritoriul &izitat de catre turisti a inceput sa #ie &alori#icat de catre
intreprinzatorii locali ast#el
incat in stadiul e7plorarii comerciale :
a) au inceput sa #ie construite mari capacitati (oteliere
$) turoperatorii au inclus destinatia in o#erta destinata turismului de masa
c) a crescut pretul terenurilor
d) s-a creat cadrul institutional de dez&oltare a turismului
/.In anul '008 densitatea turistica a #ost 80;, c(eltuiala unitara ',0
dolari, incasarea unitara
%00 dolari, intensitatea turistica 40;. @olumul &aloric al in$oundului a #ost
a) '.::0 mln. Dolari
$) '.0,8 mln Dolari
c) './00 mln Dolari
d) Nu se poate calcula decat out$oundul
8.Daca in acelasi an. $alanta de plati a tarii a iregistrat un de#icit de './48
mln dolari, in care din
cele / situatii ale e#ectelor nete generate de turism asupra $alantei de plati se inscrie rezultatul
acti&itatii de turism international A
a) %
$) '
c) ' sau %
d) /
1. Bu&ernul a decis sa inscrie in strategia de dez&oltare dura$ila a
turismului adaptarea industriei
3C3 la modi#icarile din mediul turistic mondial optand pentru
a) protectia si ameliorarea patrimoniului, disciplina operationala, controlul
comunitatii
$) noile produse, realism #inanciar, control centralizat
c) cresterea numarului de &izitatori, utilizarea lo$$>-ului ca instrument
promotional, pu$licitate tiparita
d) sta$ilitatea preturilor, adoptarea produselor standardizate, a$andonarea
lucrarilor nerenta$ile
:.Ca urmare a cresterii in&estitiilor si a numarului de &izitatori, #unctia
turistica a tarii s-a marit
reusind sa depaseasca, ast#el, capacitatea optima de primire a teritoriului, ceeace semni#ica
a) succesul strategiei adoptate
$) insuccesul strategiei adoptate
c) o situatie re&ersi$ila
d) o situatie imposi$ila
D.9ierderile !lea6ages) din &eniturile realizate din turism au #ost de %/;
si s-au datorat:
a) #inantarii e7terne, importurilor, e&aziunii #iscale
$) deteriorarea resurselor naturale, e7porturilor de $unuri
c) reducerii numarului de turisti, migrarea #ortei de m unea
d) in#latiei, cresterii #iscalitatii, cresterii calatoriilor de a#aceri
,0. Necesitatea de a #ace #ata c(eltuielilor de modernizare a $azei
materiale (oteliere a determinat
solicitarea unei #inantari e7terne. 5tudiul de #eza$ilitate al proiectului de #ianantare cuprinde:
a) $alanta capitalurilor, e#ectul social, e#ectul economic, e#ectul de mediu
$) $alanta comerciala, e#ectul social, e#ectul de mediu, e#ectul social
c) $alanta turistica, e#ectele economice, e#ectele sociale, e#ectele de
mediu
d) $alanta cost $ene#iciu, e#ectele politice, e#ectele economice, e#ectele
sociale
B.
,,. Nu sunt inclusi in statistica turismului in calitate de turisti straini
urmatorii:
a) studentii straini, ec(ipa"ele a&ioanelor straine, &izitatorii straini in
tranzit
$) personalul diplomatic strain, lucratorii detasati de companiile straine,
oamenii de a#aceri straini care nu stau mai mult de % zile
c) pelerinii, participantii straini la mani#estari e7pozitionale, cetatenii
straini care isi &iziteaza #amilia
d) pasagerii in tranzit, personalul na&elor straine care stationeaza mai
mult de % zile in porturi, delegatiile o#iciale straine
,'. 9ilonul !suportul) strategiei cluster este:
a) reducerea scurgerilor si crestera &alorii nou create.
$) stimularea e7porturilor turistice, prote"area resurselor de mediu
c) dez&oltarea sociala a comunitatii, di&ersi#icarea economiei
d) ec(ili$rarea dez&oltarii regionale, multiplicarea &erigilor din
porto#oliul industrial
,%. Cu care dintre a#irmatii nu sunteti de acord:
a) turismul ca produs- mar#a nu se poate dispensa de suportul #unctional
material.
$) intre componentele produsului turistic se sta$ileste o legatura de
complementaritate si/sau de su$stitutie.
c) costurile de productie apartin sectorului de ser&icii
d) produsul turistic se prezinta ca o com$inatie de elemente materiale si
imateriale
,4. Cu care dintre a#irmatii nu sunteti de acord:
a) Elu7urile turistice se caracterizeaza prin concentrarea in tarile
dez&oltate
$) Elu7urile turistice se masoara e7clusi& in unitati monetare, de timp si
spatiu
c) 3arile dez&oltate sunt, in general, net e7portatoare de turism
d) 3arile sla$ dez&oltate sunt, in general, net
e7portatoare de turism F!aG$), BF!$Gc)
CF!cGd)DF!aGd)
,/. tunci cand moneda tarii primitoare de turisti se depreciaza :
a) cresc e7porturile de turism
$)cresc importurile de turism
c) scad e7porturile de turism
d)nu are nici un e#ect asupra turismului
,8.Cum apreciati sezonalitatea unei o#erte turistice al carui coe#icient anual de sezonalitate este
,,'A
a) accentuata
$) sla$a
c) medie
d) neconcludenta
,1. - tara care are soldul $alantei de plati negati& si soldul $alantei
turistice negati& este, in
general, o tara:
a) sla$ dez&oltata
$) dez&oltata
c) in curs de dez&oltare
d) in situatie de criza economica
,:. Cererea turistica este
a) elastica la cresterea &eniturilor
$) elastica la cresterea preturilor
c) elastica la scaderea &eniturilor
d) inelastica la scaderea
preturilor Cam asa ce&a
,D. In cadrul #unctiei de
stimulare a turismului de catre
stat acesta:
a) reglementeaza preturile si tari#ele
$)construieste (oteluri si $aze de tratament
c) ela$oreaza proecte de planuri regionale
d)in&esteste in in#rastructura turistica
'0. Circulatia internationala a turistilor #ace parte din:
a) #lu7ul international de persoane
$) o#erta turistica internationala
c) circulatia internationala a #ortei de munca
d) comertul international
in&izi$il
',. 3uroperatorii sunt agentii economici care au, in principal, ca o$iect
de acti&itate:
a) sa opereaze tururi
$) sa H#a$riceH produse turistice
c) sa #aca pu$licitate in turism
d) sa &anda $ilete de a&ion
''. Caracteristicile preturilor turistice sunt:
a) gama larga, e#ect limitat asupra consumului, determinate de c(eltuielile
medii de productie
$) in#luentate de sezonalitate, mani#estare in#lationista, e#ect important
asupra pro#itului
c) determinate de c(eltuielile medii de productie, sezoniere, in continua
crestere
d) e&olutie independenta de raportul cerere-o#erta, e#ect nesemni#icati&
asupra consumului.
'%. Care dintre modalitatile de internationalizare a companiilor
(oteliere se caracterizeaza prin
ni&el mediu de control operational, implicare #inanciara si risc potential:
a) societatea mi7ta
$) #ranciza
c) alianta strategica
d) in&estitile green #ield
'4. <elatia inter#actori ai dez&oltarii turismului cuprinde
a) producti&itatea muncii, consumul de timp li$er, in&estitiile, &olumul de
muncaI
$)moti&atia, &eniturile, preturileI
c) producti&itatea muncii, cursul de sc(im$ &alutar, &olumul importurilorI
d)&eniturile, in&estitiile de capital, tendinta marginala de consum
.ateriale sintetizate de mine 444
1/2 , '%3,40%! ,N 1,31%,'%! -15N50,1 05ND,/! &
D-6,N,',,
1) '%3,40
a) 'urismul poate #i de#init ca ansam$lul de procese si acti&itati ce rezulta din interactiunile
intre turisti, ofertantii de turism, gu&erne, comunitati locale si mediul inconjurator, antrenat
in atragerea si gazduirea &izitatorilor.
$) 3 urism 7 o activitate din timpul li$er care consta in a voiaja sau locui departe de locul
de resedinta, pentru distractie, odina,imbogatirea e8perientei si e7tinderea $aga"ului
cultural prin cunoasterea mai multor aspecte ale acti&itatii umane si a unor noi piete.
! .edecine)
2ersoanele angajate in desfasurarea de activitati turistice &vizitatori
')F 9izitatorul 7 9izitatorul international
- orice persoana ce se deplaseaza/ care calatoreste/care &iziteaza
-
intr-o alta tara decat cea in care acesta isi are resedinta sa o$isnuita
- pt o perioada care sa nu depaseasca ,' luni consecutiv
-
J in alt scop decat e7ercitarea unei acti&itati remunerate in tara &izitata
(K3-), !-N2 ,D8%)
Jpentru di&ertisment, a#aceri sau alte scopuri ! cu scop de loisir pt a#aceri sau alte moti&e)
J@izitatorii internationali pot fi e8cursionisti si turisti, in #unctie de durata &izitei
!2NK3-, ,D:%).
CLASIFICARE CALATORILOR INTERNATIONALI C ONFORM WTO
(ORGA NIZAIA MONDIAL A A TURISMULUI )
- Turist international vizitator temporar care locuieste cel putin 24 de ore
intr-o tara, alta decat cea de resedinta si nu mai mult de 12 luni consecutive, si al
carui motiv de calatorie poate fi: petrecerea timpului liber, sau participarea la
misiuni, intruniri de afaceri
- Turist - persoana care sta peste noapte sau nu
- Excursionist international (vizitatorul de o zi) vizitatorul care nu isi
petrece mai mult de
24 de ore pe teritoriul unei tari.
:) 1/!/'53
Calatorul F orice persoana ce se deplaseaza intre doua sau mai multe destinatii
;) 1/!/'53 ,N'-3N/',5N/!
calatorul international = orice persoana aflata in calatorie intre doua sau mai
multe tari.
CRITERII DISTINCTIE INTRE VIZITATORI SI CEILALTI CALATORI
INTL

a))Criteriul resedintei (al rezidentei) (tara de resedinta) indica faptul ca se
refera la toate persoanele care nu isi au locul lor de resedinta in tara vizitata,
inclusiv cetatenii unei tari care locuiesc in mod permanent (isi au domiciliul
permanent) in strainatate.
b))Criteriul motivatiei calatoriei (scopu l)stabileste o distinctie clara intre
vizitatori si persoanele care se deplaseaza intr-o tara pentru a munci acolo si
pentru a fi retribuit pentru munca sa. (ex capsunari)
c))Criteriul timpului (durata calatoriei): perioada de sedere in tara vizitata,
sa nu depaseasca 12 luni consecutive, depasirea acestei perioade transformandu-l
pe vizitator (din punct de vedere statistic) in rezident al acelei tari.
CALATORIi CARE NU FAC PARTE DIN TURISTI/ DIN VIZITATORII
INTERNATIONALI (EUROSTAD)
a) Persoanele care intra sau ies dintr-o tara ca imigranti, inclusiv persoane care
ii insotesc sau li se alatura;
b)
LLucratori la granitaM, care locuiesc in apropierea granitei si lucreaza in tara
invecinata;
c)
Diplomatii, personalul consular si membrii fortelor armate care calatoresc,
din tara lor de origine, catre tara in care au fost repartizati, inclusiv personalul
casnic care li se alatura sau ii insotesc;
d)
Persoanele care calatoresc ca refugiati sau nomazi;
e)
Persoanele aflate in tranzit
f) Cei care calatoresc in acelasi mediu
g) Cei care isi schimba resedinta
h) cei care vor sa obtina bani
i) ambasadele prelungiri ale tarii de resedinta
6530- 4, 1/'-<53,, D- '%3,40
,) -8ista : 6orme principale de turism *
a) ,ntern
b) ,nbound sau 'urism receptor (in granita tarii, deci strain in <omania)
c) 5utbound sau 'urism emitent !noi in strainatate)
' ) -8ista : 1ategorii principale de turism * ( roman in <omania )
a) ,nterior (intern = inbound)
b) National (intern = outbound)
c) ,nternational (inbound = outbound)
,nbound (receptori) F e7port de turism
5utbound (emitenti) F import de turism , importam niste ser&icii
Domestic F intern
/ctivitatea turistica la nivel macro (sursa si directia flu8urilor)
1.Turismul intern al unei tari - se re#era la rezidentii tarii ce calatoresc in calitate de &izitatori
in interiorul tarii lor de resedinta.
2.Turismul inbound al unei tari - se re#era la vizitatorii nerezidenti care calatoresc in
interiorul respecti&ei tari J se mai numeste turismul receptor sau exportul de turism (X).
3.Turismul outbound al unei tari - se re#era la calatoriile e#ectuate de rezidentii respecti&ei
tari, in afara granitelor tarii de resedinta J se mai numeste turismul emitent sau importul
de turism (M)>
4.Turismul interior al unei tari cuprinde turism intern si turism inbound !,G')
5.Turismul national cuprinde turismul intern si cel outbound !consumul turistic total ce
pro&ine din interiorul teritoriului national - ,G4)
6.Turismul international consta din turism inbound !?) si turism outbound !.) !'G4) si
ec(i&aleaza, pe planul comertului cu $unuri, cu comertul e7terior
/!'- 1/'-<53,, D- '%3,40 sau /!'- 1!/4,6,1/3, /!- '%3,40%!%,
,n functie de*
1) 0otivatia dominanta: odi(na, a#aceri, tratament, educatie, sport, religie, intruniri, etc
2) 0odalitatea de transport: aerian, rutier, #ero&iar, na&al
:) <rad de mobilitate: de se"ur, itinerant, rezidential
;) 0odalitatea de comercializare: organizat, semiorganizat, neorganizat, de masa,
indi&idual
5) <rad de standardizare: de masa, indi&idual
$) <rupa de varsta* de tineret, de seniori, scolar, prescolar
?) 4ursa de finantare: social, stimulati&, corporatist
D,6-3,'-!- 1/'-<53,, 4%N' D,N/0,1-, 6!%1'%/N'-, 0%'/N'- 4%+
,02/1'%! 6/1'53,!53 -15N50,1, 4, N--15N50,1, F 2/'1@ 0/3A-'
/+53D/3, /!- '%3,40%!%, 1/ ',2*
,) /bordari ale turismului - ca tip de consum &
- 3urismul este componenta a consumului discretionar, #oloseste &enituri discretionale
- cti&itate de timp li$er !leisure) - acopera necesitati, in general, satis#acute in timpul li$er
- 3impul li$er se de#ineste in raport cu timpul de munca.
- Consumul de turism acopera simultan intreaga gama de necesitati descrise in piramida lui
.asloN: ,eraria necesitatilor cuprinde*
1) supravietuire
2) protectie si siguranta
:) apartenenta si afectiune
;) auto-respect, respect si recunoastere sociala
5) informare si educatie
,,) /bordari ale turismului - ca produs marfa
- produsul turistic se prezinta ca o com$inatie de elemente materiale si imateriale
- produsul turistic este un artefact eterogen ca structura !elemente de natura materiala si
imateriala)I !/rtefact J un concept ce di#era de la element la element, 2rodus J este la #el
de #iecare data)
- pre&aleaza elementele imateriale !de tip spatial: clima, relie#, etc sau temporal: cultura,
istorie)
- nu se poate dispensa de suportul functional material
- intre componentele produsului turistic este o legatura de complementaritate si/sau de
su$stitutie
- este inclus in sectorul de ser&icii, #iind: intangibil, relational, perisabil (nestocabil),
variabil si inapropriabil
- productia turistica antreneaza ca #actori de productie* resursele naturale, capitalul,
munca, informatia si creativitatea>
,,,) /bordari ale turismului - ca ramura industriala
- 5ector cu identitate proprie, denumirea o#iciala propusa de -rganizatia .ondiala a
3urismului !2NK3-) si de Consiliul .ondial al 3urismului !K33C) este Industria
Turismului si a Calatoriilor ('ourism B 'ravel ,ndustrC)>
- Costurile de productie apartin, in cea mai mare parte, altor ramuri, ce #urnizeaza input-
urile materiale ale I3C, turismul le preia din celelalte ramuri
- Industria turistica este o ramura intensiva in munca forta de munca proprie are cali#icare
medie, in cea mai mare parte, #iind preponderenta in structura costurilor.
- Di&ersitatea componentelor cuprinse in produsul turistic este transpusa pe planul #ortei de
munca prin o gama larga de profesii specifice.
- Capacitatile de productie sunt eterogene, amplasate la locul resurselor naturale,
dimensionate in raport cu acestea si nu au &ariante de utilizare.
- Modelul de amplasare si functionare a capacitatilor de productie este cel al retelelor
interdependente>
- !rocesul de productie se des#asoara simultan cu consumul, a&and caracter sezonier.
-
Industria 3C3 este situata in a&al #ata de toate celelalte ramuri - este o ramura de
consecinta" care face parte din sistemul economiei nationale in calitate de #$%#I#T&M.
,9) /bordari ale turismului - ca flu8 in economia mondiala -
- Eace parte din comertul in&izi$il
- Ca acti&itate de e7port - e7port intern
- 9rin analogie cu circulatia internationala de mar#uri, putem defini flu8urile turistice
internationale ca Dtotalitatea tranzactiilor comerciale (cu servicii si bunuri) care premerg,
insotesc si decurg din calatoriile turistice internationaleE>
- 6lu8urile turistice se caracterizeaza prin*
- concentrare in tarile dezvoltate !doua treimi din #lu7urile turistice mondiale)
- determinantii sunt de natura economica si e7traeconomica !politici, psi(ologici,
naturali)
- se masoara in unitati si indicatori #izici speci#ici !de o$icei in mod indirect, recurgandu-
se la unitati de timp si spatiu),
- au caracter bidirectional !#iecare tara este in acelasi timp importatoare si e7portatoare)
- pt #iecare tara, semnul soldului $alantei de plati este relati& sta$il pe inter&ale mari de
timp.
6/1'53, 1/3- ,N6!%-N'-/F/ '%3,40%! ,N'-3N/',5N/!
Eactor ii ce in#luenteaza turismul international
a) 5unt % factori pozitivi ce au condus la situatia actuala a industriei turismului si a
calatoriilor !I3C)*
- .odi#icarile demogra#ice
-
- )7tinderea timpului li$er si a &acantelor platite
-
- Eragmentarea &acantelor si segmentarea pietei
$) 5unt : factori negativi ce au a#ectat I3C in ultimii ani*
-tacurile teroriste
- Dezastrele naturale J 3sunamiI epidemii J gripa a&iaraI incalzirea glo$ala
-9ro$lemele de ordin politic si economicJ cursul de sc(im$, pretul petrolului
IMPORTANTA STUDIERII TURISMULUI INTERNATIONAL
3urismul acopera simultan intreaga gama de necesitati descrise in piramida lui .asloN:
1) supravietuire, 2) protectie si siguranta, :) apartenenta si afectiune,
;) auto-respect, respect si 5) recunoastere sociala informare si educatie
,ndustria turismului si a calatoriilor in 2(( )
- 2:) mil> - locuri de munca ()>;G din total)H
- 5,)I( %4J mld> & activitate economica generata (cerere) - I>IG din total 2,+H
- 11G - e8porturile mondiale (2,1(: %4J mld>)H
- I>;G - investitiile de capital (1, :5; %4J mld>)H
- :>)G - celtuielile guvernamentale (:)1 %4J mld>)
- 4e estimeaza ca industria calatoriilor si a turismului ca creste in medie cu ;G pe an in
termeni reali intre 2(() si 2(1)>
1/2 ,, 1/'-<53,, D- ,02/1' /! '%3,40%!%, ,N'-3N/ ',5N/!
4au Dimensiunea turismului si a impactului sau
Curs 2.1 'biecti(e
J Determinarea impactului economic al turismului
J Ilustrarea e#ectelor poziti&e si negati&e ale dez&oltarii turismului
J Intelegerea rolului Contului #atelit al turismului
J Identi#icarea unor strategii de ma7imizare a impactului poziti& al turismului
J .etode de determinare a e#ectelor de mediu si socio-culturale ale turismului
-.,4'/ : 0/3, 1/'-<53,, D- ,02/1' /-6-1'-
,) ,02/1'%! -15N50,1
/) -fecte pozitive
,) 3urismul mijloc de diversificare a structurii economiei nationale
2)
sigura introducerea in circuitul economic unor categorii de resurse !peisa"e, pesteri)
:)
Benereaza incasari valutare !atragerea de &aluta)

J'urismul este una dintre principalele / activitati de e8port pentru :%; dintre tarile lumii si
o principala sursa de incasari &alutare pentru cel putin %:; dintre tari

J Natura concurentiala a industriei !a&anta" competiti&/comparati&)
- atragerea clientelei
-
- prestarea de ser&icii de calitate ridicata
- 3
urismul ar putea a&ea e#ecte $ene#ice mai importante pt tarile dez& decat pentru cele in curs
de dez&oltare
;) Dezvoltarea infrastructurii
- turismul J rol determinant in impulsionarea dez&oltarii in#rastructurii
5) 3urismul international are o contri$utie importanta la cresterea si di&ersi#icarea
volumului e8porturilor
$) ,ncasari bugetare (ta8e) & impozite directe/indirecte
sau contributii directe/indirecte
?) <enerarea de locuri de munca

- creeaza locuri de munca
- genereaza oportunitati de a#aceri
+) -fecte negative
1) 1ostul dezv infrastructurii
<esurse pu$lice alocate pentru su$&entionarea dez&oltarii in#rastructurii sau pentru
scutirea de ta7e J reducerea in&estitiilor gu&ernamentale in alte domenii critice J educatie,
sanatate
2) 1resterea preturilor
Jcresterea preturilor terenurilor, insotita de cresterea ta7elor a#erente detinerii acestora
Jturismul poate genera locuri de munca, dar poate crea si e#ecte in#lationiste J #orta de munca
disponi$ila
Jpreturi mai mari pentru $unurile de consum
:) Dependenta comunitatilor locale de dezvoltarea turismului
- @ulnera$ilitate la modi#icarea si #luctuatiile cererii internationale
;) 1aracterul sezonier al locurilor de munca
5) 'urismul de enclava
-!-0-N'- D- 0/4%3/3- ,02/1' -15N50,1
sau
M$)TI!)IC*T'+I #I #C$+,&+I -*)$T*+&
1) , mpact direct /efect direct 7 impactul direct
- e&identiaza e#ectele primei runde de circuit monetar pro&enit de la turist;
& este determinat de c(eltuiala turistica pentru $unuri si ser&icii la destinatie, su$ #orma
incasarilor sectoarelor ce $ene#iciaza direct de aceasta.
') ,mpact indirect & impactul indirect
- masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea unitatii monetare
initiale a turistului !c(eltuieli in a&al sau amonte)
& generat de tranzactiile intre di&ersele #irme locale, determinate de c(eltuiala turistica
directa.
:) ,mpactul indus (stimulat ):
- comensureaza efectele derivate cauzate de angajatii unei firme turistice care
cheltuiesc o parte din salariile lor in alte sectoare de afaceri
- in plus, c(eltuiala turistica la destinatie poate genera si un impact indus J sporul de &enituri
indi&iduale !determinat de modi#icarea c(eltuielilor turistice) c(eltuite pe plan local.
,mpactul indirect si cel indus mai poarta denumirea de impact secundar sau efect
multiplicator
1oncluzii*
a) 0ultiplicatorii masoara , in general, efectul total al incasarilor !&eniturilor) asupra unei
economii .
b) 4curgerile valutare pot interveni in urmatoarele situatii*
J plata $unurilor importate sau a ser&iciilor !e7 pu$licitate) prestate de companii
localizate in a#ara destinatiei
J repatrierea pro#iturilor si salariile managerilor e7patriati
J economisirile !#ara a #i rein&estite).
Din ,00 O c(eltuiti de un turist strain dintr-o tara dez&oltata, doar apro7. /O raman in
economia tarii in curs de dez&oltare &izitate.
c) 0ultiplicatorul 7 1/(1 - 1 = 0)
J C F inclinatia marginala spre consum !partea din cresterea de &enit c(eltuita pentru
ac(izitionarea de $unuri si ser&icii)
J . F inclinatia marginala spre import !partea din cresterea de &enit c(eltuita pentru
ac(izitionarea de $unuri si ser&icii din import).
d
) 1ategorii uzuale de multiplicatori *
J multiplicatorul veniturilor (incasarilor) - masoara incasarile totale generate de o unitate
suplimentara de c(eltuiala turistica.
- multiplicatorul locurilor de munca - masoara cresterea nr de locuri de munca generata de
o unitate suplimentara de c(eltuiala turistica
Jmultiplicatorul vanzarilor - masoara cresterea ci#rei de a#aceri determinata de o unitate
suplimentara de c(eltuiala turistica.
-
J multiplicatorul productiei J masoara cresterea productiei ca urmare dez&
acti&itatii comerciale
e)
0ultiplicatorii pot fi calculati pentru o tara , o regiune, o comunitate
#) Cu cat economia locala &a produce mai multe bunuri destinate consumului turistic, cu
atat &a #i mai mare efectul multiplicator. Cu cat &or #i mai mari importurile, cu atat &a #i mai
sla$ e#ectul multiplicator.
0-'5D- D- -4',0/3- / ,02/1'%!%, -15N50,1
9rincipalele metode pentru estimarea impactului economic al turismului:
/) /naliza ,nput-5utput !$alanta legaturilor intre ramuri)
Po metoda de analizare a legaturilor inter-industriale prin ilustrarea #lu7urilor comerciale intre
ramurile industriale, su$ #orma unei matrice.
+) /naliza cost-beneficiu
K9resupune integrarea in#ormatiilor de ordin economic cu alte categorii de in#ormatii !de
mediu, sociale, culturale) pentru a o#eri un indiciu cu pri&ire la oportunitatea utilizarii
turismului ca strategie de dez&oltare.
1) Contul #atelit al turismului (14')
14'
- termen propus de -N2
- instrument de cuanti#icare a e#ectelor economice ale turismului
- construit ca o $alanta J cererea pentru bunuri si ser&icii generata de &izitatori / !supra)
oferta totala de bunuri si servicii.
LLL ,deea analizarea tuturor aspectelor legate de cererea de $unuri si ser&icii asociate
acti&itatii turistice intr-o economie si masurarea legaturii cu o#erta de $unuri si ser&icii in
interiorul aceleiasi economii
QQQ5fera posibilitatea de a determina.
Jcontri$utia turismului la 9IB
Jpozitionarea turismului in raport cu alte acti&itati economice
Jnumarul de locuri de munca generate intr-o economie
Jin&estitiile turistice
Jincasarile gu&ernamentale generate de turism
Jconsumul turistic
Jimpactul turismului asupra $alantei de plati
Jcaracteristicile resurselor umane din industria turismului si a calatoriilor
14' & pozitii
2rincipalele pozitii din 1ontul 4atelit sunt
1) 1eltuielile ptr 'B'* c(eltuielile personale e#ectuate de rezidenti pt ac(izitionarea de
$unuri si ser&icii inainte, pe parcursul si dupa des#asurarea unei calatorii si in legatura cu
aceasta.
2) 1eltuielile 'B' afaceri* c(eltuielile care acopera consumul personal pt calatoriile de
a#aceri, #iind e#ectuate de #irmele pri&ate si organisme pu$lice
:) 1eltuielile publice 'B'* c(eltuieli #acute de agentii, institutii, departamente de stat
!muzee, alte institutii culturale, etc) pt promo&are, administratie, sanatate, protectie, pt uzul
&izitatorilor si #irmelor de turism.
;) ,nvestitii publice si private in 'B'* in&estitii de capital care sunt c(eltuieli pu$lice si
pri&ate pt #acilitati, constructii, $unuri de ec(ipament, in#rastructura turistica
/) @eniturile din e7port catre &izitatori: contra&aloarea consumului de turism e#ectuat de catre
&izitatorii rezidenti straini
$) /lte venituri din e8port 'B'* alte e7porturi, sunt #ormate din $unuri care sunt
ac(izitionate de &izitatorii straini sau sunt e7portate pt a #i utilizatein industria turistica din
alte tari.
?) 1ererea 'B' cuanti#ica productia ramurilor antrenate in #ormarea o#ertei din industria
3C3. Inputul industriei 3C3 &a #i egal cu outputul unor ramuri antrenate direct si indirect in
productia turistica. ceasta adauga o &aloare noua, produselor si ser&iciilor primite.
5olicitarile de produse si ser&icii ale 3C3 de la celelalte sectoare economice.
)) 2,+ din industria 'B'* &aloarea productiei o#erita de industria 3C3 adica a acelor
acti&itati care o#era $unuri si ser&icii direct pt consumul turistilor
I) 2,+ din 'B' si ramurile dependente: &aloarea productiei in acti&itatile care produc $unuri
si ser&icii destinate 3C3 si o#erite atat direct cat si indirect, consumului turistic.
1()
!ocuri de munca in industria 'B' J numarul de persoane anga"ate direct in industria
turistica
,,) !ocuri de munca in activitatile economice care produc pentru 'B' J numarul de
persoane anga"ate in ramurile care #urnizeaza $unuri si ser&icii sectorului turistic
,,) ,02/1'%! D- 0-D,%
3urismulul Rindustrie #ara #umMA
9roduse de tip 6itsc(A
1) 1auze majore ale impactului de mediu -M trei categorii de transformari ale societatii
ce au afectat integritatea si calitatea mediului*
a) cresterea rapida a populatiei -S e7ploatarea din ce in ce mai intensi&a a resurselor
regenera$ile si neregenera$ile
b) dezvoltarea industriala accelerata -S poluarea
c)
c) lipsa de informare a populatiei cu privire la valoarea resurselor naturale
Distrugerea mediului natural J numai dupa ce capacitatea optima de primire a #ost
semni#icati& depasita
1apacitatea optima de primire a teritoriului 7 suprafataL A (suprafata ori A,)
(suprafata necesara pentru consumul turistic)
Rnumarul ma7im de persoane ce pot &izita un teritoriu #ara a pre"udicia mediul am$iant sau
organizarea &ietii pe teritoriul respecti&M
2) 6actor i ce determina impactul de mediu *
a) intensitatea utilizarii si a dez&oltarii destinatiilor turistice J numarul de turisti, durata de
sedere, tipul de turism practicat, ni&elul de dez&oltare a acti&itatii turistice
$) gradul de rezistenta a ecosistemului
c) perspecti&a temporala a in&estitorilor J dez&oltare sustena$ila F pro#ituri pe termen lung,
prin prote"area resurselor ce au atras &izitatorii catre respecti&a destinatie
d) caracteristicile dez&oltarii turistice
-
poluare ar(itecturala

- Rri$$on and spraNlM
-supraincarcarea in#rastructurii
-
congestionarea tra#icului
:) Domenii presiune turism asupra mediului
a) Consumul de spatiu si de resurse J determinat de e7tinderea amena"arilor in #unctie de
cerintele consumatorului turisticI
$)
9resiunea asupra mediului incon"urator J supraaglomerareI
c)
9oluare - degradare mediu incon"uratorI
d)
ctiuni de &andalism si inscriptionare re$elaI
e)
Distrugere iremedia$ila resurse G mediu incon"urator;
4) Risc cauze aparitie fenomene de risc
a) /aturale parte a matricei e&oluti&e a componentelor peisa"ului J modi#icari
b)
*ntropice mani#estare a$uzi&a asupra elementelor naturale
c)
&dno0ene & rezultanta erodarii sistemului turistic, dezec(ili$re cerere-oferta
-',1@-'/ -15!5<,1/
Decizia Comisiei nr. ':1/'00%/C) pri&ind sta$ilirea criteriilor de acordare a etic(etei
ecologice europene pentru ser&icii de cazare pentru turisti
4ervicii vizate*
- ser&icii de cazare pentru turisti, calatori, c(iriasi si cuprind prestarea, contra cost, a unor
ser&icii de cazare peste noapte in camere ec(ipate corespunzator. 5unt incluse: ser&icii de
ser&ire a mesei, accesin zone &erzi, acti&itati sporti&e
1iclul de viata & servicii pentru cazarea turistica
a) 2regatire* alegerea locului, constructie, mo$ila, ec(ipamente interioare
b) 6aza operationala: ser&icii de cazare turistica apa, energie, resurse naturale
c) ,mpact asupa biodiversitatii, deseuri, poluarea aerului, poluarea apei
,,,) ,02/1'%! 451,5- 1%!'%3/!/ ,02/1' 451,5-
1%!'%3/!
1efinire
/ ),mpactul social se mani#esta prin in#luenta turism asupra:
- Mod de (iata traditional locuitori
- )ar0ire ori2ont spiritual G pro#esional
+)
,mpactul cultural Jdominat de relatie turisti si populatie locala
Cultura:
- se in&ataI
- este colecti&a.
- include urmatoarele elemente:
Ja. )imba
Jb. Traditiile
Jc. *rti2anatul
Jd. ,astronomia
Je. *rta
Jf. Istoria
J0. Te3nolo0ia si mestesu0urile
J3. +eli0ia
Ji. *r3itectura
J4. !ortul (imbracamintea) J5. #istemul educational Jl. 1i(ertismentul
*) IM!*CT #'CI*)
6 *#!&CT& !'7ITI-& sau &8&CT& !'7ITI-&
Creare locuri de munca- crestere sansei sociala si pro#esionalaI
- )liminarea discriminarii anga"atorilor !#emei si tineri)I
- 9rogres social !igiena si curatenie)I
- 5cadere di#erente &enituri dintre di#erite categorii socio- pro#esionaleI
- Depasire $ariere ling&istice, religiose etc.
- 5e sta$ileste o atitudine poziti&a
- 5e sta$ilesc relatii de prietenie
- Creste respectul de sine al gazdelor/&izitatorilor
- 5e atenueaza perceptia negati&a si pre"udecatile
- .odi#icari poziti&e ale modului de &iata
6 *#!&CT& /&,*TI-& sau &8&CT& /&,*TI-&
- 9ertur$are si distrugere treptata a modului de &iata si a structurilor traditionaleI
-
cceptare populatiei locale - in#luente negati&e in plan social.
- =ipsa de comunicare intre comunitati
- 5e instaleaza sentimentul de in#erioritate al gazdelor si de superioritate al &izitatorilor
- di#icultate in sta$ilirea relatiilor de prietenie
- etnocentrism
- modi#icarea negati&a a modului de &iata
- suprapopulare
- cresterea criminalitatii
- segregatie, tensiune, ostilitate, &iolenta
%) IM!*CT C$)T$+*)
J *#!&CT& !'7ITI-& sau &8&CT& !'7ITI-&
Dez&oltarea si re&igoare traditii culturale si religioaseI
- Di&ersi#icarea #ormelor de artizanat
- Cresterea interesului local pt pastrare si conser&are o$iecti&elor de interes turistic
- ctiuni de pelerina" religios
- se sc(im$a in#ormatii culturale
- se dez& sentimentul de mandrie pt propria cultura dar si toleranta si respectul pt cultura
altora
- prote"area patrimoniului cultural
6 *#!&CT& /&,*TI-& sau &8&CT& /&,*TI-&
- 5c(im$area mentaliatii locuitorilor
- daptarea si copierea de comportamente noi atri$uite turistilor
- 3urismul -#enomen de masa- disparitie mandrie culturala
- Crestere cost &iata
- Distrugerea treptata a spontaneitatii sociale
- soc cultural
- limitarea culturii &izitatorilor
- comercializarea culturii
- atitudine lipsita de respect si politete, pertur$area linistii din partea &izitatorilor
05D-!%! ,02/1'%!%, 451,5-1%!'%3/! - Do8eC (1I?$)
1) -uforie -
@izitatorii sunt $ine&enitiI sunt considerati a reprezenta o sansa pentru populatia localaI cresc
&eniturileI dez&oltarea se petrece in mod spontan, neorganizat
2) /patie -
@izitatorii sunt tolerati, in &irtutea $ene#iciilor materiale pe care le o#eraI sunt pri&iti ca o
sursa de pro#it, iar resatia cu ei se sta$ileste pe $aze o#iciale
:) ,ritare
5e atinge pragul de saturatie, ca urmare a unei aglomerari de &izitatori peste posi$ilitatea
teritoriului de a-si pastra caracterul atracti&, mai ales in sezonul de &ar#. =ocuitorii zonei
incep sa ai$a indoieli cu pri&ire la a&anta"ele o#erite de turisti. utoritatile locale inter&in prin
actiuni de dez&oltare a in#rastructurii, dar nu se implica si in limitarea accesului
;) 5stilitate -
5e mani#esta, in mod e7plicit, o reactie de neplacere si c(iar de respingere #ata de &izitatori.
.ediul de a#aceri reactioneaza prin actiuni promotionale, pentru a resta$ili reputatia
destinatiei. 3uristii se simt #rustrati si c(iar pagu$iti, iar locuitorii ii considera ca o cauza a
cresterii impozitelor, preturilor, criminalitatii etc>
5) /cceptare -
<egiunea continua sa se dez&olte, dar si sa inregistreze e#ectele negati&e ale supraaglomerarii.
5c(im$arile sunt acceptate de locuitori, care s-au adaptat si care au dat uitarii caracteristicile
initiale ale zonei, ce au determinat dez&oltarea turismului.actorociati turismului,,mpact,0 pozitiv
,,,m,0pact negativ
,02/1'%! 451,5- 1%!'%3/!
,02/1' 25F,',9 9-34%4 ,02/1' N-</',9
6actori asociati turismului
1) %tilizarea culturii ca atractie turistica
- Impact poziti& - )talare identitate etnica
-
- spri"inirea culturilor traditionale
- Impact negati& -
.odi#icarea acti&itatiilor traditionale !#esti&aluri) si a artei
su&eniruri) pt a corespunde cerintelor turistice poate conduce la
pierederea identitatii lor.
2) 1ontactul direct intre rezidenti si turisti
- Impact poziti& -
- Distrugere stereotipuri nati&eI
-
- Crestere oportunitatiilor sociale.
- Impact negati& -Crestere risc contactare $oliI
- )#ctul de demonstratie
- Incura"area stereotipurilor.
:) 0odificarea structurii economice si a job-urilor ce au condus la scimbari ale
rolurilor sociale
- impact poziti& -
Noi oportunitati ec.si sociale care au redus inegalitatea sociala
- impact negati& - Con#licte in interiorul comunitatii si tensiuneI
- Cresterea di#erentelor socialeI
- Disparitia lim$ilor
;) 1resterea populatiei
- impact poziti& -
cordarea de suport medical, educational si a altor #acilitati ce
determina cresterea calitatii &ietii.
- impact negati& - glomeratie si congestie
- Cresterea criminalitatii
/.
5) Dezvoltarea facilitatiilor turistice
- impact poziti& -
Cresterea oprtunitatiilor de recreere
-
9ierderea accesului la anumite locatii.
BALANTA INTRE SCO!L ECONO"IC# SOCIAL SI $E "E$I! BALANTA INTRE SCO!L ECONO"IC# SOCIAL SI $E "E$I!
$ez%o&tarea dura'i&a a turismu&ui (TO: $ez%o&tarea dura'i&a a turismu&ui (TO:
,) 2tilizare optima a resurselor, mentinere procese ecologice, conser&area mostenirii naturale
si a $iodi&ersitatiiI
')
<espectarea autenticitatii soci-culturale a comunitatii gazda, conser&are &alori culturale-
toleranta culturala
%) cti&itati economice care contri$uie la acordarea de sanse egale "ucatorilor pe termen lung
1/2 ,, 4,4'-0%! D- ,ND,1/'53, /, '%3,40%!%, ,N'-3N/ ',5N/!
,ND,1/'53,, 1,31%!/',-, '%3,4',1-
1urs 2>2
,0253'/N'/ indicatorilor circulatiei turismului
- "uta la identi#icarea si e&aluarea acti&itatii turistice
- "uta organizatiile din sectorul pu$lic sau #irmele din sectorul pri&at sa #ormuleze politici si
strategii pentru dez&oltarea acti&itatii turistice
-
Importanti pentru campaniile promotionale si alte acti&itati de mar6eting - -
-
Contri$uie la reducerea riscului
- In cercetarea turistica
- 9olitica de amena"are turistica teritoriala
- -rientarea politicii de creditare
- urmarire preturi si ni&el de competiti&itate
- 5ta$ilire programe de pregatire pro#esionala
- e&aluare incidente socio-economice
- ,ndicatorii principali de cuantificare a circulatiei turistice cuprind si redau in#ormatii
pri&ind di#erite aspecte ale acti&itatii turistice utile pentru :
-
.asurare #enomen G e#ecteI
- nticipare tendinte de e&olutieI
- Eundamentarea politicii de dez&oltare turistica
Cererea turistica este elementul de $aza necesar orgaizatiilor pu$lice si pri&ate, precum si
gu&ernelor pentru plani#icarea dez&oltarii acti&itatii turistice
1eci2iile cu privire la preturi, strategii promotionale, distri$utia si alocarea resurselor umane,
naturale si de capital au la $aza in#ormatii in legatura cu tendintele mani#estate la ni&elul
cererii turistice
-olumul fi2ic al fluxurilor internationale este urmarit prin indicatorii Lnumar de sosiriM ale
turistilor straini, respecti& Lnumar de plecariM ale turistilor nationali, la #rontiera tarii
emitatoare.

I) I1&/TI8IC*+&* #I */*)I7* *CTI-IT*TII T$+I#TIC&
*) I/1IC*T'+I C*/TIT*TI-I (8I7ICI).
- nr. de sosiri !nr. de turisti in$ound),
- nr. de plecari !nr. de turisti out$ound),
- nr. de zile turist,
- nr. de innoptari,
- nr. de innoptari in (oteluri,
- nr. de pasageri sositi cu anumite mi"loace de transport sau in anumite perioade de timp etc.
%) I/1IC*T'+I M'/&T*+I (-*)'+ICI).
-
,ncasari din turismul international (e8port)
c(eltuiala &izitatorilor in$ound, inclusi& plata e#ectuata de acestia catre transportatorii
nationali pentru transportul international.

1eltuieli turistice internationale (import)
C(eltuiala &izitatorilor out$ound, inclusi& plata catre transportatorii internationali pentru
transportul international.

+alanta turistica 7 incasari & celtuieli (e8port-import)
1) I/1IC*T'+I C*)IT*TI-I.
-
,ncasarea unitara F incasari totale din turismul in$ound / nr de sosiri
- 1eltuiala unitara F c(eltuiala totala pentru turismul out$ound / nr de plecari
-
Incasarea pe locuitor, c(eltuiala pe locuitor
- ,34 F incasarea unitara /c(eltuiala unitara
- Durata medie de sedere F nr de innoptari / nr de sosiri
-
,ntensitatea turistica F turisti out$ound / populatie
- Densitatea turistica F turisti in$ound / populati
e
1) I/1IC*T'+I !&/T+$ M*#$+*+&* #&7'/*)IT*TII C&+&+II

coeficientul concentratiei lunare F luna cu tra#icul ma7im / luna cu tra#icul minim
- coeficientul concentratiei trimestriale F trimestrul cu tra#icul / trimestrul cu tra#icul
minim
- 1oeficientul concentratiei anuale F luna cu tra#icul ma7im / tra#icul anual
-
dezecilibrul directional F intrari in /B pe o anumita ruta / iesiri din /B pe aceeasi ruta
II) */*)I7* '8&+T&I T$+I#TIC&
1) capacitatea optima de primire F supra#ataQ T !supra#ata normata pt consumul turistic)
2)
functia turistica F nr de locuri de cazare / populatie
III) I/1IC*T'+I 1& IM!*CT
0ultiplicatorul . F ,/!, J C G .)
1oeficientul efectului multiplicator
UUTtF incasarile &alutare / in&estitiile in turism
I-) I/1IC*T'+I 1& #!&CI*)I7*+&
- contri$utia turismului la 9IB,
- contri$utia turismului la ocuparea #ortei de munca
- contri$utia turismului la e7porturi
- contri$utia turismului la importuri etc.
6actori care influenteaza specializarea in turism*
-
Calitatea mediului natural, social si politic
-
ccesi$ilitatea in#ormatiilor si disponi$ilitatea pri&ind #actorii de mediu si gradul de
racordare la piata e7terna
1ei mai importanti indicatori ai turismului international pot fi clasificati astfel*
1),
ndicatori de ba2a , re#eritori la cei doi #actori corelati&i ai pietei !cererea si o#erta) si care au
scopul de a urmari repartitia, e&olutia si modi#icarea in tendinte a acestor marimi, precum si
modi#icarea structurii lor in timp si spatiu !indicatori ai cererii reale, respecti& ai circulatiei
turistice si ai cererii potentiale si indicatori ai o#ertei, in principal cei pri&ind $aza te(nico-
materiala a turismului)I
2) ,ndicatori ai corelatiei dintre cerere si oferta !capacitatea pietei, gradul de ocupare a
capacitatii etc.)I
:),ndicatori ai efectelor economice directe ale turismului asupra economiei , in ansam$lul
sau ori asupra anumitor sectoare ale acestoraI
4) Indicatori ai utilizarii fortei de munca , ce re#lecta situatia, repartitia si e&olutia ocuparii
#ortei de munca, pe ramuri de acti&itate, pe ni&eluri pro#esionale si dupa alte criterii.
0etode de colectare a datelor*
,).etoda c(estionaruluiI
').etoda $arometruluiI
%).etoda "urnalului de calatorie
1urs 2>: 1,31%!/',/ '%3,4',1/ ,N'-3N/',5N/!/
'urismul international in 2((?
-volutii semnificative*
-
In perioada ,D/0-'001, sosirile internationale au crescut de la '/ mil. la D0% mil.
- @eniturile din e7port generate de aceste sosiri au crescut intr-un ritm similar, depasind
ritmul de crestere a economiei mondiale si atingand ,000 mld. 25D in '001, respecti& apro7.
% mld. pe zi
- In timp ce, in ,D/0, primele ,/ destinatii a$sor$eau apro7. D:; dintre sosirile de turisti, in
,D10 proportia era de 1/;, a"ungand in '001 la /1;, re#lectand aparitia unor noi destinatii,
multe dintre acestea a#late in tari in curs de dez&oltare
-volutii recente si previziuni*
- 5osirile internationale de turisti au atins D0% mil. in '001, ceea ce reprezinta o crestere de
8.8; #ata de anul '008
- In perioada ,DD/ J '001, cresterea turismului a #ost de apro7 4; pe an in medie, in ciuda
unei stagnari intre '00, si '00%, determinate de terorism, 5<5 si incetinirea cresterii
economice
- Incasarile din turismul international au atins :/8 mld. 25D !8'/ mld. )2<) in '001,
corespunzatoare unei cresteri de /.8; in termeni reali #ata de '008
- 3urismul out$ound a #ost impulsionat in ultimii ani de aparitia unor noi piete sursa
- Cererea de turism a mani#estat o intertie semni#icati&a in primele 4 luni ale anului '00:. 9e
ansam$lu, sosirile internationale au crescut cu /; intre ianuarie si aprilie '00:, #ata de
perioada similara din '001.
- 9t intregul an '00: se asteapta o incetinire a cresterii, urmare a incertitudinilor generate de
e&olutia economiei glo$ale, a scaderii increderii consumatorilor, precum si a constrangerilor
$ugetare.
- 9ana in anul '0,0 se asteapta ca sosirile internationale sa atinga , mld. si sa creasca pana la
,.8 mld. in '0'0.
'urismul international in 2(()
- Cresterea turismului international a inregistrat o incetinire rapida in a doua parte a anului
'00:, determinata de:
- Cresterea pretului petrolului la inceputul anului
- Deteriorarea situatiei economice glo$ale
-5caderea increderii consumatorilor
- 5e estimeaza o crestere glo$ala de '; in '00:, pe $aza rezultatelor $une din primele luni si
re#lectand situatia ce a precedat colapsul pietelor #inanciare
- l doilea semestru al anului '00: re#lecta o modi#icare a tendintelor, cu o stagnare sau c(iar
reducere a sosirilor de turisti
- 5e asteapta o stagnare sau c(iar scadere a turismlului international in '00D
- 9osi$ile mani#estari ale cererii de turism pe termen scurt Jmediu:
- 1alatorii spre destinatii mai apropiate, incluzand cresterea turismului intern
- 4egmentele cecerii cu posi$ilitate crescuta de adaptare includ: turistii ce au ca
moti&atii de calatorie &izitarea #amiliei si prietenilor, turistii ce calatoresc spre
aceleasi destinatii in mod repetat, turistii indi&iduali sau cei cu moti&atii speci#ice
de calatorie.
- 5e asteapta o scadere a duratei medii de calatorie, precum si a celtuielilor, mai
degra$a decat a &olumului calatoriilor
- Destinatiile cu un raport atracti& calitate-pret sau cele cu rate de sc(im$ #a&ora$ile
&or #i pre#erate
-
1ompaniile se &or concentra masi& pe scaderea costurilor.
'urismul international in 2(() si previziuni pentru 2((I
<egiunea anul '00: '00D
In lume '-%; 0-';
)uropa ,-'; 0-';
sia si 9aci#ic '-%; 0-';
merica 4-/; ,-%;
#rica %-/; '-8;
.iddle )ast!-rientul .i"lociu) D-,/; %-:;
2> 1,31%!/',/ '%3,4',1/ ,N'-3N/',5N/!/
2>1> '%3,40 ,N+5%ND
2>1>1> 454,3, ,N'-3N/',5N/!-
- 3urismul mondial in '001:
- al 4-lea an de cresteri consecuti&e
- a depasit ritmul de crestere pe termen lung de 4.,;
- a depasit ni&elurile record ale cresterii din '00/ si '008, respecti& /./;
- In '001, sosirile internationale au crescut cu 8.8;, a"ungand la peste D00 mil. turisti
- 3oate regiunile au inregistrat cresteri peste media pe termen lung:
- -rientul .i"lociu s-a plasat pe primul loc, cu o crestre estimata de ,8;, a"ungand la
4: mil. intrari turisti
- sia-9aci#ic a inregistrat un ritm de cerstere de ,0; - ,:4 mil. 3uristi
- 5osirile internationale in #rica au inregistrat o crestere de 1; - 44 mil. turisti
- merica a depasit ritmul de crestere din anii anteriori J /; !,4' mil. turisti)
- )uropa, cu o cota de /4; din sosirile internationale a crescut cu /;, a"ungand la 4:4
mil. turisti
1,31%!/',/ '%3,4',1/ ,N'-3N/',5N/!/
2>1> '%3,40 ,N+5%ND
2>1>1> 454,3, ,N'-3N/',5N/!-
2>1>2> ,N1/4/3, D,N '%3,40%! ,N'-3N/',5N/!
- Incasarile din turismul mondial au atins :/8 mld. 25D !8'/ mld. )2<) in '001
- In termeni a$soluti, incasarile din turismul international au crescut cu ,,4 mld. 25D, dar
numai %4 mld. )2<, urmare a de&alorizarii 25D #ata de alte monede, in special )2<
- In termeni reali, cresterea incasarilor din turismul international a #ost de /.8;, similar
anului '008 !/.,;), dupa o crestere sustinuta pe o perioada de 4 ani
- 9e regiuni, cresterea incasarilor a #ost urmatoarea:
- sia J 9aci#ic - ,,;, du$lul cresterii medii la ni&el mondial
-
#rica - :;
-
merica - 8; in t(e mericas J im$unatatire semni#icati&a a per#ormantelor #ata de anul
precedent !';)
- )uropa Centrala si de )st - D;
- Incasarile totale din turismul international in '001, incluzand si transportul international de
pasageri, au #ost de peste ,000 mld. 25D, adica apro7. % mld. 25D/zi.
1/3/1'-3,4',1,!- 3-<,%N,!53 '%3,4',1-
1) -%352/
- <eprezinta cea mai mare si mai matura destinatie turistica
- inregistat un /4; din totalul turistilor mondial si /,; din &enituri
2) /4,/ B 2/1,6,1
- reprezentat a doua mare regiune in ceea ce pri&este cresterea numarului de &izitatori dupa
-rientul .i"lociuI
-
Include doua dintre cele mai per#ormante su$regiuni sia de 5ud )st !G,';) si sia de Nord
)ste!G,,;).
- -ceania a #ost singura su$regiune ce a inregistrat o crestere su$ medie !G,';)
:)/0-3,1,1,!-
- Numarul de turisti care au &izitat mericile au crescut peste asteptari in '001
- 5u$regiune care a inregistrat cea mai matre crestetre a reprezentat-o meriac de Nord cu o
G/;.
;) /63,1/
- inregistrat o periada $una, crestere de 1; si 44 mil de sosiri
- @eniturile din trurismul internatioanle au crescut cu :; in termeni reali, adica ': $il 25D
5) 5rientul 0,N!51,%
- Numarul de &izitatori continua sa cresca peste medie
- <egiune este ceam mai dinamica datorita per#ormantelor inregistrare de ra$ia
5audita!G%4;) si )gipt!G'%;).
- Crestere mai dinamica a numarului de &izitatori decat a &eniturilor generate din turism
#ost singura su$regiune ce a inregistrat o crestere su$ medie !G,';)
3-4%34-!-/ D5'/3,!- 6/1'53,/!- 42-1,6,1- '%3,40%!%,
1>2otentialul natural, patrimoniul istoric, artistic, cultural
- <elie#ul, peisa"ul, clima, litoralul, apele, #auna, #lora- &aloarea lor este data de interesul
turistic pe care il e7ercita, de caracterul si accesi$ilitatea lor
- 3urismul singura aramura economica care &alori#ica aceste resurse
- 'urismul cultural !(eritage tourism)- genereaza una dintre cele mai acti&e ramuri a
turismului si reprezinta o preocupare constatnta pentru institutii cu pri&ire la &alori#icarea si
promo&area lui
' . 3esursele de munca- potentialul uman ca #p
- Definire cantitativa: marime populatie structurata pe di#erite criterii
- Definire calitativa: in #unctie de ni&elul cali#icarii pro#esionale, traditia in acti&itatea
turistica si gradul de ospitalitate
-2ragul tolerantei turistice: este cuanti#icat prin :
- similitudini culturale!lim$a, religie) intre cele doua populatii
- durata #rec&enta si localizarea consumului !continu/sezonier)
- gradul de uzura sau integritatea resurselor locale
-
'oleranta turistica cuprinde: gradul de ci&ilizatie, ospitalitatea, speci#icul temperamental si
caracterul socia$il al populatiei.
V
:> 3esursele de capital si infrastructura*
- 3urismul reprezinta una dintre cele mai dez&oltate ramuri din punct de &edere al in&estitiei
de capital.
- .arimea capitalulii in&estit este direct proportionala cu marimea dez&oltarii turistice.
0-1/N,40-!- 1,31%!/',-, '%3,4',1- ,N'-3N/',5N/!-
1irculatia turistica internationala &izeaza totalitatea tranzactiilor comerciale care premerg,
insotesc si decurg din calatoriile turistice internationaleI
6lu8 turistic - reprezentat de Lun numar de persoane care circula intre un $azin de cerere si
unul de o#erta
'urismul international F totalitatea #lu7urilor ce iau nastere intre tarile sau regiunile
emitatoare si cele receptoare
',2%3, D- 6!%.%3, '%3,4',1-
a) O4unlustE #lu7uri asociate turismului de soare ori determinat de alte conditii naturale
!e7istenta zapezii, a unor iz&oare termale etc.).
- In alegerea unor ast#el de destinatii, principalele criterii de selectie sunt preturile si
distantele
b) OPonderlustE, respecti& turismul de cunoastere !a&and moti&atii culturale J de participare
la di&erse mani#estari culturale, artistice, sporti&e, de &izitare a unor monumente, muzee sau a
unor o$iecti&e naturale deose$ite).
-Eactorul decisi& in alegerea destinatiei este, in aceste cazuri, calitatea ofertei si
di#erentierea acesteia #ata de o#ertele interne, de produse similare.
1/'-<53,, D- 6!%.%3, '%3,4',1-
- Elu7uri turistice intraregionale
- Elu7uri turistice interregionale
1urs :>1 D-'-30,N/N',, '%3,40%!%, ,N'-3N/',5N/!
D-'-30,N/N',, 1-3-3,,
Determinantii turismului international -teorii de specializare
-8ista ; determinanti, a&and la $aza teoriile comertului international, e7plica po2itionarea
tarilor in comertul international cu ser&icii turistice:
- % legati de oferta
- teoria dotarilor #actoriale
- teoria costurilor comparati&e
- teoria a&anta"ului a$solut
- , legata de cerere, respecti& teoria cererii
/cesti patru determinanti e8plica distributia flu8urilor turistice internationale, precum
si tendintele acestora>
Determinantii turismului international & cererea si oferta
1) cererea, ca determinant al turismului international, e influentata de*
- #actori endogeni - care genereaza #lu7uri turistice: veniturile, timpul liber, motivatiile
- #actori e7ogeni J care modeleaza #lu7urile turistice: costul/preturile, cursul de scimb,
modificarile demografice, progresul tenologic, factorii politici, dezvoltarea sustenabila,
protectia sanatatii, dezvoltarea resurselor umane, modificarea preferintelor
consumatorilor, aparitia de noi destinatii
2) oferta, ca determinant al turismului international, e influentata de factori ca*
teritoriul, ser&iciile si #acilitatile turistice, preturile, statul, politica economica
,) 2,/'/ '%3,4',1/
Definire - reprezinta locul de con#runtare al ofertei turistice (materializata
in productia speci#ica) cu cererea turistica !e7presia tre$uintelor, dorintelor si aspiratiilor
turistilor)I
- este parte integranta a pietei ser&iciilor !in particular) si a pietei glo$ale !in general)I
1aracteristicile pietei turistice
,) comple8itate, data de componentele produsului turistic !$unuri si ser&icii,
elemente tangi$ile si intangi$ile)I
') opacitate, data de elementele intangi$ile ale produsului
- 'pacitatea pietei turistice este datorata partial:
- insu#icientei de#iniri a cerintelor de catre turistiI
- Lin&izi$ilitatiiM o#erteiI
- di#icultatii de sintetizare a in#ormatiilor primiteI
- e7perientelor anterioare
*lte caracteristici importante ale pietei turistice sunt reprezentate de:
- (ipersensi$ilitatea acesteia la &ariatiile mediului !elasticitatea si dinamismul)I
- mo$ilitateI
- concentrarea !in timp si spatiu).
2,/'/ +%N%3,!53 0/'-3,/!- 9-34%4 2,/'/ '%3,4',1/Piata b
,) 9iata $unurilor materiale - =ocul de productie poate #i di#erit de locul de consum al
$unurilor
9iata turistica - 9roductia si consumul coincid in spatiu si timp
') 9iata $unurilor materiale - Bunurile sunt produse si apoi consumate, $unurile pot #i
li&rate la locul de consum
9iata turistica - 3uristul se deplaseaza spre locul de consum
%) 9iata $unurilor materiale - =ocul de #ormare al cererii pentru $unuri poate #i acelas cu
locul de consum
9iata turistica - =ocul de #ormare al cererii turistice di#era de locul de
consum
4) 9iata $unurilor materiale - -#erta de $unuri materiale destinate &anzarii poate #i cel
mult egala cu productia
9iata turistica - -#erta turistica poate #i mai mare sau cel putin egala cu
productia turistica
/) 9iata $unurilor materiale - 9rocesul producti& al $unurilor materiale inglo$eaza atat
materie prima cat si te(nologie si 6noN-(oN
9iata turistica - 9rodusul turistic poate #i o com$inatie de elemente materiale
si imteriale
8) 9iata $unurilor materiale - )7istenta si inregistrarae stocurilor de $unuri materiale
9iata turistica - 5er&iciile nu sunt stoca$ile, deci productia turistica &a #ii
intodeauna egala cu consumul
,,) 15N4%0%! '%3,4',1
De#initie J consumul turistic include totalitatea c(eltuielilor generate de cererea turistica,
e#ectuata pentru ac(izitionarea unor ser&icii si $unuri legate de moti&atia turistica.
- 1onsumul turistic se realizeaza in cadrul $azinului o#ertei implicand deplasarea
- este #orma de materializare a cererii
- 1onsumul turistic s e realizeaza in mai multe etape:
- Inainte de deplasare
- In timplul deplasarii
- =a locul de destinatie
- 1onsumul turistic este opac si &olatil pentru ca:
- este conditionat de o gama larga de #actori eterogeni
- este in#luentat de o di&ersitate de moti&atii
- are un caracter dinamic
este concentrat in tarile dez&oltate
- este inegal distri$uit in timp si spatiu, ca urmare a sezonalitatii cererii si a rigiditatii
o#ertei, precum si ca urmare a actiunii unor #actori precum conditiile de munca, #actori
culturali si psi(o-sociali.
1osul de consum turistic este alcatuit din*
- cazareI
- restauratie !detine intre 40; si /0; din totalul
consumului)I
- transport, agrement si alte consumuri speci#ice !%0;- /0;)I
- alte c(eltuieli.
- 1onsumul turistic mani#esta o puternica concentrare in timp , spatiu si in moti&atie.
5i ast#el se trans#orma cererea in consum e#ecti&.
,,,) 1-3-3-/ '%3,4',1/ ca determinant al turismului international
Definire - reprezinta ansam$lul persoanelor care isi mani#esta dorinta de a se deplasa
periodic si temporar in a#ara resedintei proprii pentru alte moti&e decat acela de a presta o
acti&itate remunerata la destinatie.
- Cererea turistica se formeaza lsi se manifesta a locul de resedinta al turistului pe
care il numim $azinul cererii caracterizat prin di#erite trasaturi etnice, economice, sociale si
politice ale teritoriului national.
1aracteristicile cererii turistice
,) Cererea turistica diferentiata in functie de*
- tipologia socio-pro#esionala a clientuluiI
- #orma de turismI
- caracteristicile te(nice ale &oia"ului e#ectuatI
- sursele #inanciare disponi$ileI
- moti&atiile de consum turistic.
') Cererea turistica - grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri>
%) Cererea turistica - sustinuta de motivatia turistica (profund personala si subiectiva)>
4) Cererea turistica este*
- dinamicaI
- di&ersa - piata opaca
- eterogena
- cu o sezonalitate accentuata
1um sunt generate flu8urile turistice internationale si ce determina
directia acestoraQ
1) 1ererea turistica in tarile importatoare este cea care genereaza #lu7urile turistice prin
deplasarea consumatorilor catre tarile e7portatoare.
') Importul de turism sur&ine , in principiu, in urmatoarele situatii:
- turismul importat completeaza oferta interna similara, adresandu-se cererii interne
ce ramane neacoperitaI
- conditiile din tara importatoare nu sunt corespunzatoare pentru producerea e#icienta a
o#ertei necesare satis#acerii cererii interne
- cererea interna este interesata de un tip de turism complementar si di#erit #ata de cel
disponi$il pe piata internaI
- o#erta interna, caracterizata prin calitate si preturi ridicate, este e7portata, iar pentru
satis#acerea cererii interne se apeleaza la importul de turism.
1-3-3-/ 1/ D-'-30,N/N' /! '%3,40%!%, ,N'-3N/',5N/!
'eoria cererii
- 'eoria cererii sta la $aza e7plicarii dez&oltarii si intensitatii circulatiei turistice
internationale
- 'eoria cererii #romulata de !inder (1I$1), e8plica specializarea internationala intr-un
domeniu, cu scopul acoperirii, prin propriile resurse a cererii interne dintr-un anumit produs.
- Noua teorie a comertului international - $azata pe cererea interna sau cererea
reprezentativa
- 'eoria cererii interne sau a cererii reprezentative e7plica specializarea internationala in
turism a unei tari sau regiuni - e7istenta unei cereri turistice interne suficient de mari si de
puternic moti&ate incat sa creeze conditiile e7istentei/ dez& unei industrii turistice adec&ate
1oncluzii*
- dez&oltarea turismului international este rezultatul conditiilor create de cererea
interna
- o alta e7plicatie a sc(im$urilor internationale este cererea pentru elemente de o#erta
di#erite - Da demand for differenceE
1ererea e8plica nu numai cauza specializarii in turism, dar si intensitatea aesteia>
6/1'53,, 1/3- ,N6!%-N'-/F/ 1-3-3-/
/m vazut ca cererea, ca determinant al turismului international, e influentata de*

I) 8*CT'+II &/1',&/I C*+& ,&/&+&*7* fluxurile turistice
1) 05',9/',/ / 05',9/',,!-
.oti&atiile turistice reprezinta, in ansam$lul lor, determinanti de natura
psiologica si sociala a cererii turistice,
0otivatia genereaza cererea de turism si in anumite conditii determina
consumul turistic
3recerea de la cererea turistica spre consumul turistic este de #apt trecerea
consumatorului potential de la o atitudine pasi&a spre o actiune concreta, aceasta
deoarece consumul de turism se produce simultan cu productia turistica..
0otivatia & 1um are loc 'ransformarea necesitatii in proces de consum
turistic QQ sau eci
s53rans#ormarea nevoilor satisfacute prin consum turistic
In &iziunea ciclica a legaturii dintre motivatie si consumul turistic sunt parcurse doua #aze,
etape distincte:
, ) -tapa transformarii motivatiei in reactii >
-este #aza care se poate realiza prin instalarea unei moti&atii, care apoi su$ impactul
unor stimuli, interni sau e7terni, sa conduca spre decizia de consum.
2) -tapa transformarii demersului comercial in consum .
In aceasta etapa, cea mai importanta este strategia de mar6eting a o#ertantilor de produse
turistice, care tre$uie sa recunoasca di#ritele dorinte ale cumpartorului, Cererea turistica este
moti&ata de intreaga ierar(ie a necesitatilor mentionate in modelul lui .asloN ! cel care a
clasi#icat necesitatile in #unctie de scopul urmarit prin consum si de stingerea acestuia)
Aotler considera ca aparitia unei motivatii turistice este precedata de : stadii
1) actiunea unor stimuli ce pot #i e7terni, de mediu!pu$licitate, clima ne#a&ora$ila) sau
interni, indi&iduali !o$oseala, plictiseala, curiozitate) ce determina predispozitia spre o
anumita clasa de produse si care activeaza
2) nevoile , necesitatile (cele / mari categorii de necesitati structurate de .asloN) ne&oi
care la randul lor
:) acti&eaza dorintele , ce determina instalarea motivatiei turistice, moti&atie ce &a
putea #i satis#acuta prin ac(izitionarea unui anumit produs din acea clasa
/dica, 5IN3)3IWND
4timuli -M nevoi -M dorinte -M motivatii
,eraria necesitatilor lui 0asloR , in #unctie de scopul urmarit de consum si de
stringenta acestuia cuprinde:
1) 4upravietuire: #oamea, setea,odi(na
2) 2roductie si siguranta: locuinta, sursa de &enit
:) /partenenta si afectiune
;) /uto-respect, respect si recunoastere sociala
5) ,nformare si educatie
Din perspecti&a operatorilor din turism, intelegerea ne&oilor satis#acute prin consum turistic
nu este su#icienta pentru dez&oltarea imaginii produsului turistic si a atri$utelor destinatiei
turistice. 5atis#acerea dorintelor este un #actor mai important pentru procesul decizional. Cea
mai $una metoda pentru intelegera dorintelor este e7aminarea moti&atiilo r !in calitate de
dorinte e7primate).
$ordarea sociologica a moti&atiilor turistice, sugerata de Dann !,D11) , propune
introducerea a ' concepte ce pot e7plica necesitatea sociala de a calatorii.
-amenii calatoresc pentru ca sunt :
a) activati ca urmare a actiunii unor #actori interni (pus factors)
c) atrasi ca urmare a mani#estarii unor #actori e7terni, dependenti de caracteristicile
destinatiei (pull factors)
In mod traditional, factorii de activare e7plica dorinta de a pleca in vacanta, in timp ce
factorii de atractivitate e7plica alegerea destinatiei .
6actorii de activare *
- moti&atii socio-psi(ologice
- e7plica dorinta de a pleca in &acanta
- actiunea lor J se re#era la orice destinatie de pe piata turistica
6actorii de atractivitate *
- moti&atii determinate de o anumita destinatie
- e7plica alegerea unei destinatii
- actiunea lor J se re#era la o anumita destinatie de pe piata turistica
1/'-<53,, D- 05',9/',, '%3,4',1- D- 9/1/N'//
',2%3, D- 05',9/',,
1)0otivatia de evadare ( -scape from a 2erceived 0undane -nvironment )
- de e&adare din mediul de resedinta, este considerat a #i generator de stres
-
modi#icarea temporara a mediului de resedinta
- cea mai #rec&enta
- cel mai mare segment de piata J cu cat mai departe de casa, cu atat mai $ine
2) 0otivatia de auto regasire ( &xploration and &(aluation of #elf)
-
transpunerea intr-o situatie complet noua - descoperire de sine
- #oarte comple7a, spirituala
- turism religios, pelerina"e, calatorii in mediul rural J apropierea de natura
- doRnsifting
:) 0otivatia de rela8are, de recuperare ( 3ela8ation)
- recuperare #izica su$ #orma turismului de sanatate !o#erta specializata)
- rela7area se re#era la o stare mentala, mai degra$a decat la una #izica
- necesitatea de recuperare
-o#erta speci#ica J turismul de sanatate
;) 0otivatia de mentnere sau crstere a prestigiului social (mentinerea/cresterea
prestigiului social) 2restige
- im$unatatirea temporara a statutului social prin &izitarea anumitor destinatii sau practicarea
anumitor #orme de turism
- destinatii speci#ice J 9aris, =ondra, NXI
- azi: #rica, las6a, -rientul Indepartat J destinatii la moda
- YD0 J #rica J R-ut o# #ricaM
- Y80 J Nepal, 3i$et
5) 0otivatia iudica ( 3egression)
- necesitatea intoarcerii spre copilarie, perioada lipsita de gri"i
- oportunitatea de a #ace lucruri de neimaginat in conte7tul stilului o$isnuit de &iata
- a$dicarea de la o$ligatiile impuse de &iata zilnica - rol
- o#erta comple7a J parcuri tematice
- intensi&e in in&estitii de capital, te(nologie J e#iciente numai in conditiile unei cereri
semni#icati&e
- #orma de turism #oarte dinamica, preturi mari, &enituri ridicate
- turismul de "ocuri de noroc J tlantic Cit>, =as @egas J important pentru tari ce nu au
resurse naturale
$) 0otivatia familiala ( -nancement of Ainsip 3elationsips)
vacanta & prile" de intarire a legaturilor dintre mem$rii #amiliei ! .oti&atie etnica: e7
romanii care stau in 5pania si se intorc in <omania)
turismul etnic -S meltin0 pot J descoperirea radacinilor
?) 0otivatia ,nteractiune sociala ( 6acilitation of 4ocial ,nteraction )
- calatorii cu cei care au in comun (o$$>-uri
- sta$ilirea de relatii cu reprezentanti ai di&erselor clase sociale
- #rustrare determinata de izolare
- caracteristicile comunitatii gazda J importante J ospitalitatea J rolul statului J campanii de
sensi$ilizare a opiniei pu$lice
)) 5portunitate se8uala ( #exual)
-
tip de turism tolerat
I) 0otivatie economica/acizitionarea de bunuri (-conomic)
- turism de cumparaturi - s3oppin0 tourism
- turism de supra&ietuire
1() 0otivatie onirica (NoveltC)
- destinatii la care au &isat de mult timp
- curiozitate, a&entura, nou si di#erit
- turismul stimulati& J adaptat cerintelor consumatorilorJ tailor-made pacSages
calatorii tematice
11) 0otivatie educationala (-ducation)
-
dorinta de a &izita un anumit loc sau de a e7perimenta ce&a
Dezec(ili$ru cultural J nu in mod necesar legat de o anumita destinatie sau de un anumit loc.
0otivatiile turistice *
2entru 0iddleton 2entru 1rompton
De afaceri De evadare
6iziologice De auto-regasire
1ulturale/psiologice/educationale De rela8are, recuperare
4ociale/de comunicare interpersonala si etice De rela8are, recuperare
3ecreative/de divertisment 0entinerea sau cresterea prestigiului social
3eligioase
!udica 6amiliala
,nteractiune sociala 5portunitate se8uala
-conomica & acizitionarea de bunuri
/ctivare onirica -ducationala
2) 9-N,'%!
9enitul J permite trans#ormarea motivatiei turistice in cerere efectiva , #iind ast#el unul
dintre cei mai importanti determinanti ai generarii si sustinerii cererii turistice
9enit F sursa de finantare a oricarui act de consum
3epartitia venitului national si formarea veniturilor individuale de#inesc locul
consumului turistic in consumul total.
9enit total individF &enit satis#acere ne&oi &itale G &enit satis#acere alte ne&oi create de
indi&id !turism).
4tructura consumului individual este strans legata de structura societatii, grad de
dez&oltare economica, mentalitate etc
3ari $ogate: ritmul cresterii cererii turistice este mai mare decat ritmul de crestere a
&eniturilor indi&iduale.
a) 1resterea venitului J duce la cresterea cererii de turism international
b) 4caderea venitului
nu &a determina scaderea cererii
c) 1resterea p r eturile nu &or determina scaderea cererii
d)
e) 4caderea pr eturilor &a determina o crestere rapida a cererii
1ererea turistica *
)lastica la cresterea &eniturilor C inelastica la cresterea preturilor
)
C@
S , )
C9
Z ,
Ineastica la scaderea &eniturilor C elastica la scaderea preturilor
)
s&
Z , )
sp
S ,
1orelatia venituri (discretionare) & celtuieli turistice
-t 7 f(Tdis) 7 f U ( Ta) - ( -b), 4 V
Ta 7 f( T-' ) -b 7 f(21>>>>n, ,)
Ct F c(eltuieli turistice Xdis F &enit discretionar
Xa F &enit disponi$il
)$ F c(eltuieli pentru $unuri si acti&itati consumate in a#ara timpului li$er
5 F economisiri X F &enit $rut 3 F ta7e
9,...n F preturile produselor si ser&iciilor consumate in a#ara timpului li$er
I F rata do$anzii
1oncluzie* &ariatiile cererii turistice nu pot #i anticipate numai pe $aza dinamicii #actorilor
ecoomici
:) ',02%! !,+-3
1auze crestere timp liber J tendinta de crestere a timpului li$er
- cresterea sperantei de &iata/ a duratei de &iata
- scaderea timpului de munca !mani#estata in 4 directii: reducerea duratei zilei de lucru,
reducerea duratei saptamanale de lucru, reducerea nr de saptamani de lucru, #le7i$ilitatea
programului de lucru
- cresterea duratei de scolarizare
- cresterea demogra#ica, satis#acerea re&endicarilor sociale
- cresterea calitatii &ietii
- dez& progrsului te(nic
- consumul turistic coe7ista sau poate intra in competitie cu alte acti&itati de timp li$er
!cultura, sport, recreere)
1ategorii de timp liber *
la s#arsitul zilei
la s#arsitul saptamanii
concediul
de la inceputul &ietii la inceputul &ietii acti&e si de la s#arsitul &ietii acti&e la s#arsitul &ietii
Determinat de:
- factori economici
- =egislatia muncii

- 9roducti&itatea muncii
- factori culturali
'impul liber
timp destinat turismului/timp de munca F ; modi#icarea
timpului destinat consumului turistic !33) / ;
modi#icarea timpului destinat muncii !3.)
timp destinat turismului/timp liber F ; !33) / ;
modi#icarea timpului destinat altor categorii de
acti&itati de di&ertisment !3=-33)
/)
3elatia consum de turism & consumul altor activitati de timp liber poate fi determinata
de*
- atracti&itatea unei anumite acti&itati de timp li$er ce ri&alizezaza cu turismul: un
(o$$> ce o#era o mai mare satis#actie
- utilitate marginala descrescatoare J micsorarea satis#actiei pentru #iecare unitate
supimentara de e7perienta turistica consumata
- modi#icarea mediului de &iata, ce de&ine mai putin stresant, #ata de mediul tuistic ce
de&ine tot mai stresant
+) 3elatia consum de turism & consum de timp liber
0odalitati de percepere a timpului liber (FuzaneS B 0anell, 1I):)* )i au identi#icat 4
ipoteze
,) De alternativa- intre timpul de munca si cel li$er se sta$ileste o relatie de in&ersa
proportionalitate- -indi&idul tre$uie sa decida asupra costului de oportunitate, daca
munceste mai mult pentru a a&ea &enituri mai mari sau va munci mai putin pentru a a&ea 3=
mai mult
2) De compensare* 3= este pri&it ca o compensare a deza&anta"elor si a e#orturilor generate
de timpul de munca - turism stimulati&
:) De intrepatrundere* - natura muncii conduce spre o tipologie similara a acti&itatilor de
di&ertisment practicate
;) De neutralitate* munca este perceputa indi&idual #ata de 3=.
3= este perceput in #unctie de moti&atiile si caracteristicile #iecarui indi&id. Nu e7ista o relatie
intre calitatea timpului li$er si a celui de munca
II) 8*CT'+II &9',&/I C*+& M'1&)&*7* fluxurile
turistice:cererea turistica
2) 1ursul de scimb
- 3arile e7portatoare isi pot deprecia moneda pentru promo&area turismului
- 3arile importatoare apeleaza la deprecierea monedei pentru a ridica barierele la
importul de turism
- @ariatia cursului valutar determina aparitaia riscului valutar datorat di#erentei intre
momentele de decontare
- /precierea valutei tarii e8portatoare determina micsorarea numarului de turisti si
orientarea lor catre alte destinatii
:) 0odificarile demografice
- grupul cel mai e7tins - ,:-%4 ani J out$ound-ul asiatic
- grupul cu cea mai rapida crestere J peste /0 ani J )uropa de @ si merica de N
- grupul de #amilisti J crestere sustinuta
- 9opulatiaF iz&or pentru cererea turistica
- 3arile in curs de dez&oltare: intre cresterea demogra#ica si consumul turistic e7ista o relatie
in&ersa.
- Eactorul demogra#ic isi mani#esta incidenta asupra turismului, stimulandu-l in acele regiuni
in care e7ista conditii: materiale, sociale si culturale
;) 2rogresul tenic
- Du$la actiune asupra cererii turistice:
- Dez&oltarea progresului te(nic a condus la cresterea cererii turistice !trenuri de mare &iteza,
ser&icii (oteliere de inalta calitate, aerona&e per#ormante)
-9rogresul te(nic poate reprezenta un #actor negati& in calea turismului traditional! e7emplu
aparitaia $oo6ingului online a condus la #alimentarea agentiilor de turism ).
5) 6actorii politici
- noi destinatii J )uropa de )st si C5I -
C(ina - e7tinderea 2)
- atacurile teroriste - raz$oiul din Bol#, raz$oiul din Ira6
$) 'urismul durabil si mediul
'urism durabilF capacitatea unei destinatii traditionale de a-si mentine competiti&itatea in
raport cu noile destinatii, de a atrage noi &izitatori, de a-si pastra caracterul original, unic si
de a nu pre"udicia mediul am$iant
- )coturismul si turismul ecologic
- dez&oltarea economica si prote"area resurselor naturale
1) 2rotectia sanatatii
- premisa importanta pentru atragerea turistilor internationali
- Eactorii c(eie care determina riscul din p.d.& al sanatatii la care este e7pus turistul :
- Destinatia - Durata si sezonul calatoriei - 5copul calatoriei
- 5tandarde de acomodare si de igiena - Comportamentul calatorului
- 5peci#icatii cu pri&ire la sanatatea calatorului
)) Dezvoltarea resurselor umane
- industria turismului si a calatoriilor J important anga"ator
- importul de e7patriati
- plani#icarea resurselor umane J cruciala pentru intreprinderile din industria turistica
I) 1omportamentul de consum
- in timp ce turismul de a#aceri continua sa #ie semni#icati&, in special ca urmare a cresterii
importantei )uropei de )st si a tarilor din 5-) siei !.alaezia, Indonezia), cresterea pietei
turistice &a #i determinata de calatoriile de placere
1() Diversificarea produselor si concurenta
- Noi destinatii turistice: @ietnam, Cam$odgia si =aos in siaI #ostele state 2<55I C(ile in
merica =atinaI statele sud-a#ricane.
11) %rbanizarea
- Cu cat gradul de ur$anizare este mai ridicat , si aglomerarile ur$ane sunt mai dense, cu atat
creste in mod a$solut &olumul cererii turistice.
- =ocuitorii centrelor ur$ane au tendinta de a se indrepta spre zone mai putin poluate si
ur$anizate, pre#era destinatiile din tarile in curs de dez&oltare>
1) 1osturi-preturi -M Distanta
- Cererea turistica depinde de preturi care depind de costuri
- Costul transportului J %0-/0;
- Costul cazarii si meselor J 40-/0;
- Costul di#eritelor acti&itati la destinatie/atractii turistice J '0-%0;
Costul transportului este :
- determinat de distanta
- dependent de: costul com$usti$ilului, costuri administrati&e, distanta o$iecti&a si cea
su$iecti&a
- de#init nu numai prin indicatori economici, ci si in termeni psi(ologici
Distanta su$iecti&a !cogniti&a) J reprezentarea mentala a distantei, modelata de e7perienta
sociala, culturala si de &iata a indi&idului J perceptia turistului asupra distantei
)rorile de estimare a distantei cogniti&e J perceptii #alse utilizate in procesul decizional:

- 5upraestimarea distantei J costuri ridicate, calatorii lungi, risc crescut J potential de a anga"a
calatoria scazut
- 5u$estimarea distantei:
- initial creste atracti&itatea destinatiei, precum si potentialul de a anga"a calatoria.
Conduce la asteptari/anticipari nerealiste - insatis#actie
6ormula 3elatia distanta B dorinta de calatorie
1t 7 f( 6, 5, Da) = f( 3)
Dc 7 f U V 7 f U(p, t, 1/v, 1/omega,1/ alfa)= f(2)V
'D 7 f(1t, Dc)
/ccessibilitC 7 Da = Dc = 2
Ct F costul transportului E F costul car$urantului - F alte costuri, inclusi&
administrati&e < F rata pro#itului companiilor detransport
Da F distanta o$iecti&a Dc F distanta su$iecti&a F mi"locul de trasport
p F pretul t F timpul destinat transportului & F &iteza F con#ort, e#ort scazut
F agrement 3D F cererea de transport
9 F permea$ilitate
1urs :>2 ',25!5<,/ '%3,4',!53 4, 1/3/1'-3,4',1,!-
0-D,%!%, '%3,4',1
,)) 'ipologii ale turistior
1) 'ipologii interactive J pun accentul pe interactiunea turistului cu mediul turistic
!destinatia)
-riS 1oen J clasi#ica turistii in #unctie de caracteristicile generale ale mediului turistic pe
care il pre#era !DI53N3)
2) 'ipologii cognitiv-normative J iau in considerare in special elementele de natura
psi(ologica ce caracterizeaza turistul.
4tanleC 2log J clasi#ica turistii pe $aza dimensiunilor psi(ologice ale personalitatii lor
,,) 1lasificarea turistilor & 1oen
1) ,nstitutionalizati
a) 5rganizati de masa
-9ac(ete turistice cu itinerar determinatI toate deciziile legate de calatorie sunt luate de
organizatorul &oia"ului - Nu interactioneaza cu mediul in care calatoresc
b) ,ndividuali de masa
-
)7ista un anumit grad de control al turistului asupra itinerariuluiI deciziile ma"ore legate de
calatorie sunt luate cu a"utorul unui intermediar.
2) Neinstitutionalizati
a) -8ploratori

- Isi plani#ica e7perienta turisticaI e&ita destinatiile turistice cunoscuteI mani#esta
li$ertate
deplina in ce pri&este derularea calatorieiI nu apeleaza la intermediariI animati de dorinta de a
descoperi ce&a nou
b)
@oinari
5e identi#ica in totalitate cu cultura tarii gazdaI se lasa purtati de inspiratie, sunt atrasi de
nepre&azutI se adapteaza usor oricarei destinatii
,,,) 1lasificarea turistilor - 2log
5tudierea comportamentului clientei turistice in #unctie de personalitatea turistului si de
distantele apreciate de acesta ca #iind accepta$ile pt calatori spre o destinatie de &acanta.
1) 'uristi alocentrici
- se intereseaza de atractiile turistice &ariate si inedite, sunt curiosi si dornici de a descoperi
lumea incon"uratoare
- regiuni turistice putin cunoscute
- dotari materiale minimale
- atractii naturale sau culturale deose$ite J turisti e7ploratori[
2) 'uristi cvasialocentrici
- satis#actie turistica in marile contraste care e7ista intre culturi
- pretentiile turistilor legate in special de moti&atia principala a calatoriei si mai putin de
elementele #unctionale ale o#ertei
:) 'uristi midcentrici
- intre doua categorii e7treme se situeaza ma"oritatea turistilor potentiali, ponderea cea mai
mare re&enind categoriei de turisti :midcentriciM
- principala moti&atie odi(na
- turism organizat
- cei maui multi consumatori
4) 'uristi cvasipsiocentrici
- o#erta turistica de calitate care sa reproduca conditiile de la locul de resedinta
- satis#actie consum speci#ic atat su$ aspect material, cat si natural.
- Wone departe, tari dez&oltate
5) 'uristi psiocentrici
- sunt a$sor$iti de preocuparile lor marunte cu caracter personal si nu mani#esta decat un
interes limitat pt lumea e7terioara
- grad ridicat de con#ort al zonelor turistice
- ser&icii de calitate superioara
- conditii asemanatoare locului de resedinta
'uristii alocentrici si cvasialocentrici
- percep calatoria ca pe o oportunitate de a e7perimenta un sentiment de Lli$ertate si
putereM!e7 z$orul , calatoriile pe mare, trenurile rapide)
- calatoresc in scopul:
, - 9articiparii la evenimente si activitati sportive
' - Cautarii si identi#icarii de locuri si e7periente noi si e7otice
% - =egarii de noi prietenii
4 - )7plorare !e.g. scu#undari, alpinism, drumetii)
/ - scutirea simturile si perceptiei asupra mediului
8 - )7perimentarea unuinou mod de &iata.
'uristii psiocentrici si cvasipsiocentrici calatoresc in scopul*
- au tendinta de a calatori pt a se incadra in normele culturale
0 - pt cresterii respectului de sine
, - in &edrea aprecierii statutului social
' - pt a o$tine acceptarea si recunoasterea anumitor grupuri sociale
% - pt a se simti con#orta$il din punct de &edere social
0idcentrici ibrizi
-au ne&oie de o anumita doza de indi&idualism, dar organizarea &oia"elor este incredintata
unui intermediar, ce con#era un anumit gr de siguranta calatoriei
1iclul de viata al unei destinatii turistice -stadii-
1> -8plorare*

- numar redus de turisti, aran"amente indi&iduale de calatorie, comportament de &izitare
neregulat
- nu e7ista #acilitati destinate consumului turistic
- utilizarea #acilitatilor locale e7istente, contact strans cu populatia rezidenta
- Nordul Canadei, merica =atina
2) /daptare / implicare*
- numarul &izitatorilor e in crestere, mani#estand o oarecare regularitate
- pot #i identi#icate elemente incipiente ale unei piete turistice
- se o$ser&a un anumit ni&el de organizare a &oia"elor
- insulele mici si mai putin dez&oltate din 9aci#ic, Carai$e, anumite zone greu accesi$ile din
)uropa si merica de Nord
:) Dezvoltare:
- piata turistica $ine de#inita, pu$licitate intensa
- ni&elul de implicare locala si de control al dez&oltarii turistice J in scadere
- pot #i o$ser&ate modi#icari in aspectul #izic al destinatiei turistice
- se importa #orta de munca
- numite regiuni din .e7ic, insule din 9aci#ic mai dez&oltate, coasta de Nord si cea de @est
a #ricii parts o# .e7ico
;) 1onsolidare*
- ritmul de crestere a numarului de &izitatori este in scadere
- numarul total de &izitatori depaseste numarul rezidentilor
- cea mai mare parte a economiei destinatiei este dependenta de turism
-marile lanturi (oteliere sunt reprezentate local
-regiuni din Carai$e si nordul coastei mediteraneene
5) 4tagnare*
-a #ost atins numarul ma7im de &izitatori
-imaginea destinatiei este consolidata
-destinatie uzata moral
-pro$leme de natura sociala, economica, precum si de mediu
-Capacitate de cazare in surplus
-Costa Bra&a in 5pania, -ntario
$) Declin*
- cerere turistica in declin
- pe masura ce destinatia pierde din atracti&itate, dispar #acilitatile turistice
- con&ersia #acilitatilor turistice
- statiuni cunoscute din )uropa, .iami Beac(
?) 3e vitalizarea *
- ' modalitati de atingere a acestui scop:
- adaugarea de atractii antropice J cazinourile din tlantic Cit>
- &alori#icarea potentailului natural nee7ploatat J centre spa !statiuni $alneare) din )uropa
1urs :>: D-'-30,N/N',, '%3,40%!%, ,N'-3N/',5N/!
D-'-30,N/N',, 26-3'-,
Determinantii turismului international -teorii de specializare
-8ista ; determinanti, a&and la $aza teoriile comertului international, e7plica po2itionarea
tarilor in comertul international cu ser&icii turistice:
- % legati de oferta
I) teoria dotarilor #actoriale
II) teoria costurilor comparati&e
III) teoria a&anta"ului a$solut
- , legata de cerere, respecti& teoria cererii
/cesti patru determinanti e8plica distributia flu8urilor turistice internationale, precum
si tendintele acestora>
Determinantii turismului international & cererea si oferta
1) cererea, ca determinant al turismului international, e influentata de*
2) oferta, ca determinant al turismului international, e influentata de factori ca*
teritoriul, ser&iciile si #acilitatile turistice, preturile, statul, politica economica
,) 'eoria dotarilor factoriale
- emisa de *ec6sc(er in ,D,D si completata de -(lin in ,D%%.
- are la $aza distributia dotarilor cu factori de productie pe tari -S tarile ce $ene#iciaza din
a$undenta de o anumita resursa &or a&ea un a&anta" comparati& in productia si e7portul de
produse ce utilizeaza acea resursa
- resursele naturale J importante pentru turismul international J multe produse turistice
&alori#ica a&anta"ul comparati& rezultat din dotarea cu resurse naturale
- specializarea internationala a unei tari J direct corelata cu ni&elul disponi$ilitatii unei
resurse !a$undenta) J importanta pentru e7plicarea pozitionarii unei tari in turismul
international !=eontie#).
- Dotari factoriale *
1) 2 otentialul natural, patrimoniul istoric, artistic, cultural
a) &aloarea J depinde de caracteristicile acestora, precum si de accesi$ilitatea lor
b) resursele istorice si culturale:
- pot de&eni #actori moti&atori importanti in turismul international
-
Nu sunt strict determinate J pot creste prin import
2) 3 esursele de munca & gradul de ocupare a fortei de munca si nivelul de pregatire a
acesteia
a)
a) #orta de munca specializata J trening
b) disponi$ilitatea de #orta de munca specializata J e#ecte:
- in#luenteaza #lu7urile turistice si distri$utia geogra#ica a acestora in raport cu
gradul de specializare a tarii de destinatie
-
- in#luenteaza mo$ilitatea #ortei de munca
2) 3 esursele de capital si infrastructura
turismul - similar industriei grele
,,) 'eoria costurilor comparative
- #ormulata de Da&id <icardo in ,:,1
- o tara se &a specializa in productia acelor $unuri si ser&icii ce pot #i produse la un pret mai
$un decat in alte tari.
- e7plica #lu7urile turistice $ilaterale ca rezultat al di#erentelor de preturi.
- studiul costurilor comparati&e ar tre$ui sa ia in considerare:
- raportul calitate-pret
- e&olutia te(nologiei
- di#erentierea produselor turistice de cele ale concurentei prin :
- costul transportului
- costul cazarii
- costul altor ser&icii turistice
- politici economice: de preturi, de credit, aplica$ile pietei muncii
- politica &alutara si e&olutia cursului de sc(im$
,,,) 'eoria avantajului absolut si a progresului tenologic
- continua analiza comertului international - /dam 4mit
- &anta"ul a$solut J rol determinant in turismul international
- RunicitateaM resurselor J naturale sau antropice J asigura tarilor un a&anta" de monopol
- In o&atia :
a) politica de di#erentiere
$) intareste a&anta"ul a$solut al unei tari
c) asigura o specializare internationala la un ni&el superior pe termen lung

d) contri$uie la scaderea costurilor J e7.: costuri cu #orta de munca
/) 56-3'/ '%3,4',1/
Definire -5fertata uristica* poate fi fie
- cantitatea de $unuri si ser&icii turistice ce pot #i o#erite pe piata, la un pret dat,intr-o anumita
perioada de timpI sau
- Lansam$lul ser&iciilor si $unurilor #inale, propuse consumatorilor de catre sectorul
turisticM!9>,9ierre)
- 5feta turistica cuprinde
a) 9otential turistic
- tractii turistice !naturale C antropice)
- Baza te(nico- unitatile de cazare
- unitatile de cazare alimentatie C agrement
- in#rastructura turistica
$) Eorta de munca din domeniul turismului .
1ele ; mari categorii ale ofertei turistice:
,) -#erta turismului de &acantaI turismul $alnear, turism sporti&, turism recreati&, #amilial.
') -#erta turismului cultural: turismul de studii, stagii de initiere te(nica, artistica, #esti&aluri,
turism religios, e&enimente,etc.
%)-#erta turismului de a#aceri: turismul itinerant, turismul de congrese, turismul de stimulare
!incenti&e), etc. .IC)
4) -#erta turismului pt ingri"irea sanatatii: turismul medical, turismul pro#ilactic, c(irurgical
etc.
5fertantii de produse turistice sunt R#a$ricantiM ai di#eritelor produse si prestatii,
intreprinderi din sectorul comercial, touroperatori, asociatii si organisme cu &ocatie sociala,
di#erite colecti&itati sau organizatii teritoriale
2roducatorii au rolul de furnizori, deoarece detin capacitatile de prestare !$aza materiala)
pentru o#erta de ser&icii turistice:
- cazare si restaurareI - transportI - animatie, in#ormare si agrement
56-3'/ '%3,4',1/-caracteristicile ofertei turistice
1)-terogenitatea ofertei*
- RamalgamM de $unuri si ser&icii
- Di#erentiere in timp !sezonalitate) C spatiu a #ortei de atracti ea $unurilor si ser&iciilorI
- Categorii $unuri C ser&icii:
a) +unuri turistice
-<esurse turistice naturale !peisa"e,#lora,#aunaetc)
-<esurse turistice social- culturale !monumente, muzee, mani#estari artistice,
#olclorice, sporti&e)
- <esurse te(nice
b) -cipamente si servicii oferite turistilor
2) 1resterea diversificata a productiei turistice
:) 3igiditatea ofertei turistice
a) Cauza-caracteristicilor produsului turistic:
- lipsa de mo$ilitate - nestoca$ilitatea
- caracterul inelastical productiei turistice.
$) unele componente ale unor produse turistice se pot su$stitui intre ele.
;) ,nadaptarea relativa a ofertei la cerere
a) <igiditatea o#ertei turistice si conditiile de utilizare a capacitatilor e7istente antreneaza
o serie de dezec(ili$re intre o#erta si cerere. ceste dezec(ili$re se mani#esta in doua moduri:
-capacitatea de productie e7ista si poate raspunde cererii, dar este su$utilizataI
-o#erta nu corespunde cererii, ne#iind adec&ata acesteia sau #iind insu#icienta
cantitati&.
+) 235D%1',/ '%3,4',1/ -definire
Definire reprezinta ansam$lul de ser&icii si $unuri #inale o#erite de sectorul turistic si
consumate pe parcursul unei perioade determinateI
- se masoara prin:
, - numarul de &izitatori ai unui o$iecti& turisticI
' - numarul de innoptari petrecute de turisti in unitatile de cazareI
% - numarul de pasageri transportatt etc.
4 - sau poate #i e7primata &aloric, ca ci#ra de a#aceri realizata de intreprinderile din
/ acest sector.
235D%1',/ '%3,4',1/-caracteristici (6rancois 9ellas)
,) 5ezonalitatea-necesitate a unei mari #le7i$ilitati a structurilor si a gestionarii o#erteiI
') 2tilizarea intensi&a a #ortei de munca-utilizarea cu preponderenta a #ortei de mc sezoniereI
%) Nestoca$ilitatea-capacitatiile neutilizate genereaza costuri
1502/3/',- ,N'3- 56-3'/ '%3,4',1/ & 235D%1',/ '%3,4',1/
1) 2oductia turistica poate #i mai mica sau cel mult egala cu W oferta turistica
') 5ferta turistica poate e7ista de sine statatoare, in timp ce productia turistica nu poate
e7ista #ara o#erta turistica
:) 4tructura ofertei de turism poate sa nu coincida cu structura productiei !structura
o#ertei de $unuri re#lecta intotdeauna structura productiei corespunzatoare )
;) 5ferta turistica este ferma, productia turistica este efemera
5) 5ferta turistica este intensiva in elemente materiale si resurse naturale, in timp ce
productia turistica este intensiva in munca
$) 5ferta turistica poate fi definita cantitativ si calitativ prin intermediul elementelor
materiale ce o compun, in timp ce productia turistica nu poate fi definitaI rezultatul ei J
produsul turistic J are caracter de unicat, este un arte#act si poate #i de#init numai in mod
indirect
1) 235D%4%! '%3,4',1
a) e#emer si &olatil $) intensi& in munca. c) &ine in contact cu cererea su$ #orma de imagini
2rodus-imagine
- 9rodusul-imagine este proiectia o#ertei la ni&elul #iecarui potential consumator care o
imagineaza pornind de la asteptarile sale, de la in#ormatiile si in#luentele primite si #iltrate
prin de#inirile personale !cultura, temperament, &arsta, se7, mediu social, caracter, etc)
- -#ertantii in turism lanseaza pe piata imagini ale propriilor produse #olosind te(nici
speci#ice pentru a in#luenta cererea potentiala.
- 5e urmareste ca imaginea produselor o#erite sa coincida cu produsul imagine pe care il
doreste consumatorul potential.
D) ,0/<,N-/ '%3,4',1/
Definire Imaginea unei destinatii (imaginea ofertei) reprezinta modul in care aceasta se
proiecteaza si modul in care este receptata de catre piata !imaginea produsului)
- ,maginea reprezinta totalul con&ingerilor si perceptiilor pe care le au oamenii in
legatura cu o destinatie turistica.
- Imaginea unei destinatii nu are neaparat la $aza o e7perienta anterioara, adica o &izita la
destinatia respecti&aI
- imaginea &ariaza cu piata
- imaginea se construieste in timp, ca rezultat al unui #lu7 constant de mesa"e si stimuli
- un e#ort de mentinere si im$unatatire a acesteia este necesar continuu
- este in#luentata de anumite asocieri si idei
- pretul ar tre$ui sa #ie sta$ilit in #unctie de imagine
- 2entru a fi eficienta o imagine ar trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii*
- sa #ie reala.
- sa #ie credi$ila. Nu este o$ligatoriu ca o imagine reala sa #ie si credi$ila.
- sa #ie simpla. - imagine care contine prea multe elemente poate duce la con#uziiI
- sa #ie atragatoare, sa sugereze potentialilor turisti ca merita pe deplin sa &ina sa
&iziteze destinatiaI
- sa #ie distincti&a, sa ai$a capacitatea de a deose$i destinatia respecti&a de altele
asemanatoare
,0/<,N-/ '%3,4',1/ &instrumente de prommovare
a) 4loganuri
C(amrousse !Eranta) - La station a letat pur
<omania Come as a tourist, leave as a friend
Carolina de Nord Smiling faces, beautiful places
2ngaria pen doors, open !earts, open minds
ustria "ustria# Sounds great$
NeN-Xor6 % love &e' (or)
$)-venimente(artistice,culturale,sportive)
c)3epere vizuale
D-'-30,N/N',, 56-3'-, '%3,4',1-
1)'-3,'53,%!
- conditie esentiala pentru e7istenta o#ertei turistice, poate fi abordat*
a) descriptiv, prin in&entarie rearesurselor si a #acilitatilor !audit), precum si prin
sintetizarea impresiei pe care o genereaza in randul turistilorJa$ordare sinteticaJ3)CD)@
$) e8plicativ, prin e&identierea structurii consumului, a gradului de &alori#icare a o#ertei, a
comportamentului turistilor si a cauzelor acestuia
c) predictiv, prin prezentarea e&olutiei consumului, a sensului de dez&oltare a o#ertei pe
#ondul interactiunii spatiale a atractiilor e7istente
d) prescriptiv,prin realizarea plani#icarii o#erteiJimplicarea institutiilor pu$lice, a
comunitatii regionale si locale in strategia de amena"are teritoriala, precum si in politica de
comercializare a o#ertei
- 5patiul poate #i de#init cantitati& prin Lcapacitatea de primire a teritoriuluiM si calitati&
prin Latractivitatea saM!naturala sau creata)
- L1apacitatea ma8ima de primieM F numarul ma7im de turisti care pot #i primiti intr-un
teritoriu #ara a pre"udicia mediul am$iant sau organiarea &ietii pe teritoriul respecti&
- 9oluarea turistica
- Importanta pozitiei teritoriului in raport cu cererea !accesi$ilitatea)
- Wone in care atracti&itatea creste o data cu distanta si zone in care aceasta este in&ers
proportionala cu distanta
2) SERVICII TURISTICE/ Serviciile turistice
- 5er&iciile turistice sunt #oarte &ariate: cazare, restaurare, transport, organizare si
comercializare a o#ertei turistice, productia si distri$utia de $unuri de consum turistic,
agrement, tratament.
- Bradul de dez&. al sectorului de ser&icii reprezinta suportul economic al o#ertei turisticeI
- 9rincipalele tari dez&. de ser&icii reprezinta si principalii e7portatori de turism
:) +/F/ '-@N,15-0/'-3,/!/
- Baza te(nico-materiala include (oteluri, alte unitati de cazare, restaurante, alte instalatii
turistice si ser&iciile asociate acestora
- In#rastructura turistica include reteaua de drumuri, aeroporturi, sistemele de alimentare cu
apa, energie, canalizarea J reprezinta #undamentul $azei te(nico-materiale
- Eiecarui produs turistic ii corespunde un anume ec(ipament
)7.$aza materiala a cazarii: in&estitia initiala ridicata si utilizarea incompleta a capacitatii
(oteliere !supradimensionare sau sezonalitate).
;) N,9-!%! 23-'%3,!53
2returile
- suntcomponente ale mi7ului de mar6eting, care tre$uie integrate in strategia generala a
#irmei deoarece de el depinde accesi$ilitatea prosusului la consumatorul turistic
- r tre$ui sa #ie atracti&e si competiti&e, corespunzatoare imaginii J imaginea sugereaza o
anumita relatie pret-&aloare
- 1 aracteristici*
- gama larga pentru acelasi tip de produs turistic, de aceeasi calitate
- e&olutie relati& independenta de raportul cerere/o#erta
- e#ect nesemni#icati& asupra consumului
- mani#estare in#lationista
- Cursul de sc(im$ J impact direct asupra unei destinatii J determina puterea locala de
cumparare.
- Destinatiile J au tendinta de a #i clasi#icate in #unctie de pret, ca parte a imaginii
- 9returile pot sustine imaginea, dar o pot si su$mina
'ipuri de strategii de pret*
a)4trategia preturilor joase*
-indicata in special in cazul acti&itatii e7tra sezoniereI
- recomandata #ie din necesitatea de a se atenua e#ectul sezonalitatii turistice, #ie pentru a
penetra pe noi piete, #ie pentru a satis#ace cererea turistica caracteristica unor anumite
segmente de consumatori care dispun de &enituri modeste, #ie in scopuri promotionale.
b) 4trategia preturilor moderate*
- produs destinat, in general, turistilor cu &enituri medii
c) 4trategia preturilor inalte:
- practicata de #irme turistice de prestigiu, a caror o#erta se adreseaza unui segment de
turisti cu &enituri #oarte mariI
-se poate practica si in cazul in care o#erta este mai mica decat cererea, respecti& in
perioada ma7imului de acti&itate, in scopul descura"arii cererii turistice, sau in situatia in care
se urmareste #ructi#icarea a&anta"ului de piata in cazul unui produs nou.
5) ROLUL STATULUI
Statul retea complexa de politici, legi, alte reglementari si actiuni ale
guvernelor
0otivatii ale implicarii statului in activitatea turistica *
a) 2romovarea dezvoltarii economice & dez& economica necesita adesea initiati&a
gu&ernamentala si capital
$) 4prijin acordat industriilor cone8e J crearea de politici industriale prin utilizarea de
stimulente si, respecti&, penalitati.
c) /tragerea de venituri & necesitatea de a genera &enituri pentru pastrarea agentiilor si a
acti&itatilor
d) 1rearea unui mediu de afaceri stabil & asigurarea unor standarde minime de e&aluare a
acti&itatii
e) ,dentificarea altor obiective de politica economica
6%N1',,!- 4'/'%!%, ,N '%3,40
1) 6unctia promotionala
- 9ropaganda turistica e7terna si interna - #onduri alocate $ugetului de mar6eting
- -$iecti&ul urmarit J retinerea cererii interne pentru micsorarea consumului out$ound si
cresterea celui in$ound, prin marirea nr. de &izitatori din strainatate
- 9romo&area turistica J organism gu&ernamental
- 5pania, 9ortugalia, Irlanda, talia, .area Britanie, ustria, Canada, Noua Weelanda
') 6unctia de stimulare
- In&estitii in in#rastructura turistica, c(eltuieli gu&ernamentale - intretinerea structurilor
pu$lice utilizate de &izitatori !protectie si securitate, #unctionarea unor institutii culturale,
acordarea de asistenta medicala)
- aeroporturi, cai #erate, tuneluri, autostrazi
:) 6unctia de interventie
- 9entru prote"area:
- consumatorilor de turism,
- a pozitiei competiti&e a propriilor producatori,
- a mediului social, cultural, natural
- <eglementari pri&ind:
- preturile si tari#ele
- metodologia determinarii claselor calitati&e pentru (oteluri si mi"loace de transport
-acti&itatea touroperatorilor si agentiilor de &oia"
- =imitarea iesirilor de &aluta in scopuri turistice, cresterea in&estitiilor in o#erta interna,
mediu sta$il si stimulati& de a#aceri, cursul de sc(im$
;) 6unctia de coordonare
- 9olitica in domeniul turismului
- -$iecti&e economice:
0enerale: stimularea dez&oltarii economice, promo&area si sustinerea anumitor ramuri
industriale, cresterea &eniturilor $ugetare, cresterea calitatii &ietii, dez&oltarea resurselor
umane, protectia mediului
- specifice.
- de natura e7traeconomica: li$ertatea de circulatie si de comunicare, dreptul la
educatie
- de natura economica: o$iecti&e culturale, de &alori#icare a patrimoniului, de
promo&are a imaginii tarii
- <ol J corectarea aspectelor negati&e si stimularea rezultatelor poziti&e ale dez&oltarii
turismului J instrument J planul turistic, rezultat al strategiei de planificare
- 9lani#icarea:
- orientata spre o$tinerea anumitor $ene#icii economico-sociale, pe #ondul mentinerii
sustena$ilitatii sectorului turistic
- planul turistic J a$ordare #le7i$ila, integrata, pe un orizont de timp determinat
- termen lung !,/-'0 ani), termen mediu !/-,0 ani), termen scurt !'-% ani)
2olitica turistica si planificarea

N,9-!%3, /!- 2!/N,6,1/3,, '%3,4',1- sau 2!/N,6,1/3-/ '%3,4',1/
1) ,nternational * ser&icii de transport international, produse turistice internationale !mai
multe tari implicate), mar6eting international !supra statal), acti&itati ale touroperatorilor J
egean 5ea !Brecia, 3urcia), 9lan Neige !ustria, Italia, Eranta, )l&etia), Bazinul .arii
Baltice !Einlanda, 5uedia, Nor&egia, danemarca, Bermania), Blue 9lan !N si 5 $azinului
.arii .editerane)
2) National * politica turistica nationala, pt intreaga tara
:) 3egional * politica turistica regionala
;) !ocal* plani#icarea turistica a anumitor regiuni, orase, sate, zone rurale, statiuni J
eliminarea decala"elor in dez&oltarea economica intraregionala, prin specializarea in turism
5)
/mplasament turistic* plani#icarea elementelor componente ale unui anumit amplasament, a
cladirilor, a unor #acilitati de di&ertisment, parca"e etc.
8) /ritectural, peisagistic, de design * caracteristici speci#ice cladirilor, peisa"elor, alte
#acilitati turistice sau elemente de in#rastructura
2351-4%! 2!/N,6,1/3,, '%3,4',1- -tape:
1) pregatirea studiului
2) identificarea obiectivelor de dezvoltare
:) studii si evaluari
;) analiza si sinteza informatiilor
5) formularea politicilor si a planului
$) recomandari
?) implementare si management
-!-0-N'-!- %N%, 2!/N '%3,4',1 stic
2lanul unei destinatii include, in principiu, analiza urmatoarelor elemente*
1)
,) 1ererea turistica & analiza pietei e7istente si estimarea potentialului acesteia
2)
') 5ferta turistica & $aza te(nico-materiala, #acilitati, atractii, reglementari
%) ,mpactul turismului: socio-cultural, de mediu

4)/specte economice si financiare
/) 2lan de actiune* sinteza tuturor in#ormatiilor o$tinute - strategii, recomandari
9lani#icarea unei statiuni turistice

- Destinatii integrate si relati& independente !auto-su#iciente), ce o#era o &arietate larga de
#acilitati si ser&icii turistice
-tapele p lanning -ului *
,)analiza produselor si a pietei
')determinarea o$iecti&elor, a tipului si a dimensiunii statiunii
%)alegerea amplasamentului, plani#icarea conceptuala si realizarea unui studiu de pre-
#eza$ilitate
4)e&aluarea interdependentelor regionale: mode de integrare a statiunii la ni&el local,
determinarea necesitatilor pri&ind in#rastructura, relatiile cu comunitatea locala
/)analiza de mediu si determinarea capacitatii optime de primire
8)ela$orarea planului de dez&oltare a statiunii pe #aze !modul de utilizare a terenului)
1)analiza de impact socio-cultural si de mediu

:)analiza #eza$ilitatii proiectului de dez&oltare a statiunii din punct de &edere economic si
#inanciar
Caracteristici ale unei statiuni de succes
- =ocalizare in apropierea unei atractii turistice
-
- Conditii microclimatice #a&ora$ile
- .ediu natural atracti& in statiune si in impre"urimi
-
cces #acil al &izitatorilor
- )7istenta sau posi$ilitatea de dez&oltare !e7tindere) a in#rastructurii !alimentare cu apa,
energie, managementul deseurilor, telecomunicatii)
- Wona nepoluata !aer, apa)
- Disponi$ilitate locala a resurselor de munca
CURS 4 INDUSTRIA HOTELIERA
,ND%4'3,/ 542,'/!,'/',, cuprinde*
,) ,ndustria cazarii & !odging ,ndustrC
JCaracteristici:
- 5ezonalitate J #le7i$ilitate ridicata in ce pri&este utilizarea structurilor de cazare
- Dependenta de resursa umana J plani#icarea locurilor de munca sezoniere
- 9erisa$ilitate J nu poate #i stocata - neutilizarea este costisitoare
,,) ,ndustria restaurarii & 6ood B +everage / 1atering ,ndustrC
5curt istoric
,) inceputul anilor ,D00, pana la .area <ecesiune din anii \%0 a #ost era Rmarilor (oteluri
de lu7M !9laza, Kaldor#-storiaMJ NX, <itz- 9aris)I
') 52, dupa cel de-al doilea raz$oi mondial, Conrad *ilton a realizat #uziunea *ilton-
5tatler si )rnest *enderson acelasi lucru cu R5(eratonM.
%) ,D81 prototipul RatriumM a re&igorat ar(itectura marilor (otele de lu7, *>att desc(ide
*a>att <egenc> in tlantaI
4) constructia motelurilor, unitati standardizate, amplasate de-a lungul soselelor, de catre
Temmons Kilson, #ondatorul lantului R*olida> InnM !primele unitati de cazare de categorie
economica, care se adresau calatorului o$isnuit care cauta camere con#orta$ile si curateI
/) )uropa, dupa al doilea raz$oi mondia (oteluri mari se a#lau in proprietatea statului sau
erau construite cu spri"in pu$licI
8) In anii ,D80 turismul, inclusi& cel in scop de a#aceri, a a&ut o e&olutie accelerata. =a
=ondra, 9aris, <oma, tena, *ong-Tong, 3o6>o s-au construit (oteluri mari, moderneI
1) @alul construirii de noi (oteluri si moteluri din anii ,D10 si ,D:0 a creat un surplus de
capacitate, reducand gradul de ocupare in marea ma"oritate a unitatilor de cazare.
,) ,ND%4'3,/ 1/F/3,,
5ferta unitatilor de cazare turistica 52 -#erta cazarii turistice cuprinde toate
cladirile care o#era ser&icii de cazare, pe o $aza comerciala sau c&asi-comerciala.
1vasi-comercial
- nr. de produse de cazare care nu se includ in sectorul comercial,
- pt. consumul acestora se percepe un tari# numai in ideea de a acoperi o parte din
c(eltuieli.

Ce inseamna 1azarea cu servicii vs cazarea fara servicii
Diferente intre cazarea cu servicii si cazarea fara serviciirea
,) 1azarea cu servicii - Cuprinde unitatile care dispun de personal care asigura ser&icii
suplimentare pe langa cele de cazare de $aza
1azarea fara servicii !sel# catering) - presupune numai o#erirea ser&iciilor de cazare de
$aza.
') 1azarea cu servicii - )7istenta acestor ser&icii, se re#lecta in ni&elul tari#elor practicate
1azarea fara servicii - 5er&iciile nu sunt incluse in pretul practicat pt. cazare
%) Cazarea cu ser&icii - 3ipuri de ser&icii suplimentare: ser&icii de eta", restaurant, $ar,
room-ser&ice etc.
Cazarea cu ser&icii - 5er&iciile legate de ser&irea mesei pot #i e7ternalizate catre o
unitate separata
4) Cazarea cu ser&icii - 3ipuri de unitati de cazare: *oteluri, moteluri, pensiuni
Cazarea cu ser&icii - 3ipuri de unitati de cazare: &ile, apartamente, ca$ane, (anuri,
inc(iriate #ara a a&ea personal de ser&ire.
)terogenitatea industriei cazarii J se mani#esta pe plan structural, constructi&, ar(itectural si
calitati&
',2%3, D- 4'3%1'%3, D- 1/F/3-
)7ista o mare &arietate de structuri de cazare
a. (oteliere !(oteluri)
$. e7tra -(oteliere
- resedinta secundara
- apartamente mo$ilate
-unitati sociale de cazare
c. nepermanente
- camping
- camping carul
- &asle de agrement
/) @5'-!%3,
,. *-3)=2<I - de#inire
@otelurile F unitati care o#era ser&icii de cazare si masa oricarei persoane care
accepta sa plateasca tari#ul pt. ser&iciile o#erite, #ara a #i neceara e7istenta
presta$ilita a unui contract.
'ermeni utilizati in practica internationala (viziune consumator ):
a) R(otel*: imaginea de e#icienta, ser&icii, #acilitati, o amplasare #a&ora$ila in
oras, etc
$) LinnM: sentiment de prietenie si calduraI
c) RmotelM:
- "merica Latina: loc &izitat de cupluri pt cate&a oreI
- sia si -rientul Indepartat: notiune necunoscutaI
- +omania: unitate (oteliera situata, de regula, in afara localitatilor, in imediata
apropiere a arterelor intens circulate, doatata si amena"ata atat pentru satis#acerea ne&oilor de
cazare si masa ale turistilor, precum si pt. parcarea in siguranta a mi"loacelor de transport
@5'-!%3, & clasificarea otelurilor
1 > 1riteriului tenico-administrativ (4%/)*
a) *oteluri de aeroport !terminale): - localizate pe o raza de ,/-'0 6m in "urul
aeroporturilor, destinate pasagerilor companiilor aerieneI
$) *oteluri de congrese: - localizare in orasele importante, adesea in apropierea unor centre
de con#erintaI
c) *otelurile de a#aceri:- plasate in aglomerari ur$ane, centrul oraselor, in prea"ma $ancilor
sau a institutiilor pu$liceI
d) *oteluri de aparatment !suite (otels): o#era spatii mari, #ormate din mai multe camere,
destinate inc(irierii pentru $irouri sau pentrulocuitI
e) *oteluri de autostrada Jsituate de-a lungul principalelor autostrazi sau in apropierea
acestora
#) Comple7e (oteliere de statiune J amplasate in a#ara oraselor, in statiuni sau spatii
amena"ate in scop turistic, dotari destinate petrecerii timpului li$er in mod acti&, one-stop
destination, entertainment industr>
g) *oteluri de cazinouri J#orma specializata de unitate de cazare, =as @egas J destination
propert>
() *oteluri de patrimoniu cultural J castele, palate, manastiri, paradores, pousadas, r>o6an,
au$erges
i) *oteluri de statiune
2>D upa serviciile oferite*
- (oteluri cu ser&icii complete !L#ull-ser&iceM): asigura o mare &arietate de ser&icii: cazare,
masa, room-ser&ice, spalatorie, inc(irieri, $irouri etc.
- (oteluri sel#-catering : o#era numai ser&icii de cazare de $aza. 5unt amplasate in apropierea
autostrazilor si sunt raspandite in special in 52 si Canada).
:> Dupa modalitatea de administrare *
- (oteluri independente: (oteluri de dimensiuni mici, de categorie in#erioara, cel mult ' stele,
a#late in gestiune #amilialaI
- (oteluri a#iliate la lanturi &oluntare sau lanturi (oteliere integrate.
;> ,n functie de pret:
- (oteluri L$udgetM !(oteluri din categoria economic),
- (oteluri standard sau de ni&el mediu
- (oteluri de lu7.
+> -.'3/-@5'-!,-3-
1) 3-4-D,N'/ 4-1%ND/3// 3-4-D,N'- 4-1%ND/3-
5unt de % #eluri
a) 1ondominium : sau in coproprietate
- resedinta a#lata in proprietate indi(iduala in cadrul unui proiect
care include mai multe asemenea proprietatiI
- #olosirea in comun a di&erselor spatii de #acilitati.
- ser&icii specializate asigurate de o societate de 0estiune care intretine spatiile comuneI
- in perioadele de ne#olosire, proprietarii pot inc(iria aceste resedinte
Conditii de succes in plani#icare:
- condominium parte integranta a comunitatiiI
- e7istenta unor #acilitati (oteliere !(ol si receptie, $irouri pt manageri si acti&itati de suport
!conta$ilitate etc.). Dotarile pt. pregatirea si ser&irea mesei sunt, de o$icei, optionaleI
- conceperea spatiului pt. a #i ocupat atat de o singura persoana Jproprietarul, cat si pt. a
putea #i di&izat in mai multe unitati de inc(iriat separat.
b) 'ime-saring (proprietate multipla) sau timesare
- di(i2iunea proprietatii si folosirea aceleiasi unitati de cazare de catre mai
multi in(estitori, - parti din proprietate e7primate in unitati de timp
- #iecare in&estitor ac(ita o cota parte din in(estitie si o$tine dreptul de a
#olosi proprietatea intr-o anumita perioada a anului.
- speci#ic apartamentelor. 9oate #i parte intr-un (otel, statiune sau condominiumI
avantaje*
] un loc de cazare garantat pe o perioada indelungataI
] ac(itarea unei cote parti din c(eltuieliI
] o in&estitie initial scazuta in comparatie cu a&ansul si platile lunare necesare cumpararii si
intetinerii unei case de &acanta sau a unui condominiumI
] o sansa de a sc(im$a unitatile time-s(aring cu persoane care detin unitati similare in alte
zone sau statiuni turistice, sc(im$uri e#ectuate , de regula, prin intermediul companiei time-
s(aring.
)7 : .arriott, *ilton *otels Corporation sau Disne>.
4ubiectii pe piata de timesare*
- 5ocietatea imo$iliara- detine in proprietate comple7ul (otelier
- Comerciantul: responsa$il cu promo&arae si &anzarae inter&alelor
de timp
- 5ocietatea de management: intretine proprietatea
- gentul de sc(im$: o#era proprietarilor de times(are posi$ilitatea
de a sc(im$a intre ei perioadele de utilizare
- .andatarul: apara drepturile proprietarilor
- sociatia de proprietari:
- <e&anzatorii: speculatorii de pe piata
c) ,n proprietate deplina- case de vacanta

2) /2/3'/0-N'- 05+,!/'-
J BCB J de la o#erta de lu7 la o#erta ie#tina
- cele mai importante piete J $azinul .. .editerane
- gites, estalagem, pensione
- controlul calitatii J di#icil de realizat
: ) %N,'/', 451,/!- D- 1/F/3-
J sate de &acanta, centre de tineret, (anuri pentru tineret, case #amiliale de &acanta
1) N-2-30/N-N'-
- camping - ca$anele
- camping carul - cara&aning-ul
- &asle de agrement
,,) ,ND%4'3,/ 3-4'/%3/3,, -
6ood B +everage / 1atering ,ndustrC
1lasificarea structurilor de restaurare (6B+)
a) 3estaurantele*
Jmai sensi$ile la #luctuatiile acti&itatii economice decat alte tipuri de acti&itati de retail
Jrata de insucces ridicata
Jcosturile cu materia prima si #orta de munca - 80 - 8/; din &enituri
Jrata pro#it/&anzari #oarte scazuta
b) 3estaurante de otel
J(otelurile internationale full-service
- %0; din &enituri J &anzari ale restaurantelor J 25
- /0; din &enituri - 5ingapore si *ong Tong
:) 3estaurante independente
Jdetinute si operate indi&idual, parte a unor lanturi sau a unei #rancize
Jsegment de piata important J in cone7iune cu ser&iciile de transport
@5'-!%! ,N'-3N/',5N/!- !anturi oteliere americane
- dez&oltarea de dupa KKII J politica de R$una &ecinatateM #ata de merica latina si Carai$e
<oose&elt J R(emisp(ere solidarit>M
- 9an m J ,D48 - I*C J #iliala:
-pentru pasagerii internationali
Jpentru personalul na&igant
- primul (otel Inter-Continental international J Brazilia !Intercontinental)
- primul (otel *ilton international J 9uerto <ico
- e7pansiunea in )uropa J Yanii /0JY80 J a urmat e7pansiunea marilor companii
multinationale americane J pentru acoperirea Rt!e dollar gapM J parte a 9lanului
.ars(all - to !elp .urope !elp itself
- dez& (otelurilor europene J Eorte, Brand .etropolitan
- e7pansiunea in -rientul .i"lociu J anii Y10 J cresterea preturilor -9)C
- e7pansiunea in zona sia-9aci#ic J anii Y10 J ritm de crestere economica rapid - C(ina
- al doilea &al al e7tinderii si dez& J anii Y:0 J piata unica europeana J .arriott, Ni66o,
-$eroi, 3a" International
- e7pansiunea in merica de N J anii Y:0 J #uziuni si ac(izitii
Pin prezent J )uropa J 44.1; din stocul de camere al lumiiI 52 J '1;
- Brad mediu de ocupare J 8/;
- ,nitiative ale lanturilor oteliere americane :
- separarea proprietatii asupra acti&elor de managementul (otelului
-
segmentarea o#ertei (oteliere

Jstandardizarea operatiunilor

Jsta$ilirea de standarde pentru constructia de (oteluri

Ja#ilierea la acorduri de mar6eting

J#ranciza
Jsisteme de rezer&are computerizata centralizat
-
- Initial J managementul (otelier J secundar scopului o$tinerii de pro#it prin cresterea
&alorii de piata a proprietatii
- 1ea mai mare parte a lanturilor oteliere americane J s-au e7tins prin &anzarea acti&elor
imo$iliare, pastrand managementul operatiunilor
- *>att J a separat operarea de proprietatea asupra acti&elor
- )7port de marca si e7pertiza
@5'-!%! ,N'-3N/',5N/!
& 1!/4,6,1/3- 4, 4'/ND/3D- /!- @5'-!%3,!53 ,N'-3N/',5N/!-
1ategorii calitative
3olul / 4copul :
a) 4tandardizare J asigurarea unui sistem uni#orm de ser&icii si calitate a produselor
b) 0arSeting J imagine a consumatorului asupra tipului de o#erta (oteliera &ala$ila pe piata
!in#ormarea turistilor cu pri&ire la categoriile de (oteluri disponi$ile) G modalitate de
promo&are a unei destinatii G incura"area concurentei
c) 2rotectia consumatorului J sta$ilirea unui standrad minim de con#ort , in ce pri&este
(otelul si ser&iciile o#erite
d) <enerarea de venituri J&eniturile pro&in din &anzarea de licente, &anzarea de g(iduri
turistice, (arti, etc.
e) 1ontrol J sistem unitar de control al calitatii la ni&elul intregii industrii
@5'-!%! ,N'-3N/',5N/! -1ategorii calitative
5isteme de clasi#icare - #undamente
,) utorizare / omologare !<egistration) F #orma de licentiere, de autorizare, care poate sa
necesite, sau nu, indeplinirea unui minim de standarde
J <eglementari cu pri&ire la protectia muncii, protectia sanitara, protectia impotri&a
incendiilor etc
- )7 norme de sanatate, protectia muncii, stingerea incendiilor
')
Clasi#icare ! Clasi#ication ) F includerea/incadrarea (otelurilor intr-o clasa de con#ort/intr-o
categorie in #unctie de tipul de proprietate, #acilitati si ser&icii/con#ort o#erite
JBrand lu7e !super-lu7) , delu7e, !lu7) #i&e-star !cinci stele) , #irst class superior !clasa I
superior) , #irst class !clasa I), second class !clasa a II-a) , moderate !clasa medie), t(ird class,
tourist, $udget, econom> !clasa economica).
%)cordarea de gradatii !Brading) F e&aluare calitati&a J alocarea de sim$oluri speciale
pentru a indica un standard de calitate superior
4,4'-0- D- 1!/4,6,1/3- ,N 23/1',1/ / @5'-!%3,!53
05D-!- D- 1!/4,6,1/3-
/) 1ategorii :
J o#icial : national, implementat de catre gu&ern la propunerea autoritatilor nationale pentru
turism, in cola$oarre cu reprezentantii asociatiilor (oteliere
J pri&at !&oluntar ): comercial J companii sau asociatii implicate in promo&area ser&iciilor
turistice
a) Buide .ic(elin J .ic(elin 3ire Compan>
JEranta J sistem gu&ernamental de omologare G clasi#icare pe $aze comerciale
J/ ni&eluri J casute G sim$oluri / desene
$) .o$il 3ra&el Buide - .o$il -il Corporation
J2nul dintre cele mai stricte si critice sisteme de e&aluare anuala
J9articipare &oluntara !program &oluntar)
J 80-10; dintre (oteluri - , !good) si ' !ver/ good) stele, %0; - % !excellent) stele, /; - 4
!outstandin0" -remarca$il) si / !amon0 t3e best in t3e countr;- printre cele mai $une din
tara) stele
J5unt e&aluate: caracteristici constructi&e, #inisa"e, intretinere, ser&icii (oteliere, catering,
intretinerea mo$ilierului, curatenie,
c)merican utomo$ile ssociation J 3our Boo6s
J Initial J clasi#icare in: (otel, resort, motel, countr> inn, (istorical propert>, loge, cottage,
ranc(, comple7
JDiamante J de la 0 la 1: renoNned, e7ceptional, &er> com#orta$le and attracti&e, e7ceeds
reûirements in some areas, meet $asic reûirements
J1; - 4 diamante, ,; - / diamante
Israel J dpd& o#icial sistem $azat pe puncte - sistem de acordare de puncta"e:
JCaracteristici constructi&e G dotari
JDe la , la / stele G #i&e-star delu7e !cinci stele delu7)
J<einnoire J pana la 4 ani
.area Britanie
J sistem &oluntar J separarea clasi#icarilor de calitate !dotari si ser&icii) de gradatii !calitate)
- Clasi#icare - 8 ni&eluri J de la 0 la / coroane
- Bradatii/Categorie J (ig(l> commended, commended, appro&ed
-autoe&aluare
J Britain J stele si rozete !restaurant)
Irlanda
J5istem o$ligatoriu, reactualizare periodica
J' ni&eluri, ' criterii J criterii structurale si operationale
J9entru criteriile structurale J / categorii J de la I la @I ci#re romane
J9entru criteriile operationale J pana la 4 stele
5pania J sistem de clasi#icare o$ligatoriu
J<esponsa$ilitatea autoritatilor regionale
JNu e7ista criterii standard la ni&el national
5uedia, )l&etia J sisteme de clasi#icare ce au la $aza tari#ele/ preturile
- lte sisteme J nr. minim de paturi, de dormitoare, calitatea managementului (otelier
!Cipru)I sisteme o#iciale consultati&e !Bermania, Danemarca)

!/N'%3, @5'-!,-3- /0-3,1/N-
,) @,!'5N
- 3(e 9laza, Kaldor#-storia, lantul (otelier 5tatler
- )7pansiunea internationala:
JDolarul american puternic

JCererea de calatorii in crestere

JIm$unatatirea tra#icului aerian

J9lanul .ars(all
- 9rima companie (oteliera listata la NX5)
- ,D4D J *ilton International !#iliala a *ilton *otels) J contract de management J ,D84
J separare J listare
- 2oint 3ilton +eservation Service
- ,D1D J @ista International J e7pansiunea *I in 52
P,D:% J ** J Conrad International J in a#ara 52
- .arci: *ilton, Conrad, 5candic, Coral
- De asemenea: *ilton KorldNide <esorts, *ilton International Brand @acations J companie
implicata in acti&itati de time-s!are si lantul =i&ingKell J clu$uri de sanatate si de #itness ce
opereaza in interiroul (otelurilor sau independent
- Ee$ruarie '008: &anzarea *ilton International catre **C
- '00D J nou concept de lu7 - Denizen *otels
,,) ,N'-3-15N',N-N'/!
- Cel mai mare operator (otelier dupa numarul de camere
-
I*C J ,D48 J #iliala a 9an m
- Crestere rapida J ac(izitia de noi proprietati:
JIn sia J prima companie ce a desc(is un (otel J Bali
JIn -rientul .i"lociu J =i$an
Janii _:0s J )uropa de )st J cel mai important lant (otelier reprezentat aici
- -perare pe ' ni&eluri

J9roprietati mai putin reprezentati&e J Eorum *otels
J9roprietati clasice si noi J Inter-Continental
- r(itectura deose$ita a (otelurilor, restaurarea acestora J palate, cladiri
gu&ernamentale J mediul local
- ,D:, J Brand .etrolpolitan !2T)I ,D:: J 80; 5aison Broup !+apan), 40; 55
International *otelsI ,DD, J 5aison BroupI ,DD: J Bass 9lc - S 5i7 Continents *otels
- '00% - separare:
J*oteluri J Inter-Continental *otels Broup: IC, CroNne 9laza, *olida> Inn,
*olida> Inn )7press, Indigo, 5ta>$ridge 5uites, CandleNood 5uites
J<estaurantele si pu$-urile ce erau parte a 5i7 Continents au de&enit .itc(ellsC
Butlers 9lc
- '00% J modi#icare de strategie J de la in&estitii ma"ore in proprietati la o companie de
management (otelier si un #rancizor important pe piasa (oteliera, cu doar cite&a acti&e
detinute
- 9rogram intensi& de &anzare a acti&elor J multe dintre (oteluri au ramas su$ marci I*B,
$ene#iciind de contracte de management sau #ranciza, generand in continuare &enituri pentru
I*B
,,,) @5!,D/T ,NN
- Initial J moteluri standardizate in 52
-
Eacilitati reduse, camere curate, preturi mici, , atentie pentru detalii
- ,D80 J prima proprietate in a#ara 52 J .ontreal
- <etea de #ranciza e7tinsa si sistem de rezer&are national
- Di&ersi#icare - noi concepte
P,D:D J Bass 9lc
- =anturi (oteliere americane
,9 4@-3/'5N
- c(izitionarea de proprietati in stare a&ansata de deteriorare
- -
,D4D J ac(izitionarea a ' lanturi (oteliere canadiene
-e7pansiune inter-continentala J 3el &i& 5(eraton
- Ino&are si e7pansiune:
J+eservatron J primul sistem electronic de rezer&are
J9rimul lant (otelier cu numar gratuit

J,D8: J #iliala a I33

J,D:/ J prima companie ce desc(ide un (otel in C(ina

J9rima companie ce a semnat un parteneriat cu 2niunea 5o&ietica
J5tarNood *otels and <esorts KorldNide: Eour 9oints, 5t. <egis, 3(e =u7ur>
Collection, K *otels, Kestin, =e .eridien, 5tarNood @acation -Nners(ip, 3(e =u7ur>
Collection, alo#t
.
9) 0/33,5''
- -perator ma"or pe piata (oteliera, de times(are, precum si pe segmentul de a#aceri
- .arci operate:
.arriott *otels C <esorts !#ull-ser&ice, upper-midscale $rand)
+K .arriott *otels C <esorts !#ull-ser&ice lu7ur> $rand)
<enaissance !#ull-ser&ice upper- to mid-scale $rand)
Court>ard $> .arriott !select-ser&ice t(ree-star $rand)
<itz-Carlton *otel Compan> !#ull-ser&ice lu7ur> $rand)
Eair#ield Inn $> .arriott !select-ser&ice econom> $rand)
Bulgari *otels C <esorts !#ull-ser&ice lu7ur> $rand in partners(ip Nit( Italian "eNeller>
#irm Bulgari)
5pring*ill 5uites $> .arriott: !select-ser&ice, all-suite $rand)
- .arci pentru se"ururi prelungite !S / zile)
<esidence Inn !(ome-aNa>-#rom-(ome $rand: suites include 6itc(ens)
3oNne 9lace 5uites $> .arriott !mid-priced, e7tended sta> $rand)
)7tended-sta> corporate accommodation $rands !%0 da>s or more)
.arriott )7ecuti&e partments
.arriott )7ecu5ta>
- .arci de time s(are
.arriott @acation Clu$ International
3(e <itz-Carlton Clu$ !pri&ate residences #or mem$ers in prime resorts)
*orizons !&alue-#or-mone> $rand)
.arriott Brand <esidence Clu$ !sited in premier, second-(ome destinations)

9,) @T/'' 1@5,1- @5'-!4 ,N'-3N/',5N/!
- *>att *otels Corporation J (oteluri ur$ane de ni&el superior J upscale
- *>att <egenc> J premium upscale J Rtotal e4perienceM J restaurante cu o#erte
deose$ite
- *>att International J compania de management
- Camp *>att J programe pentru copii J prima o#erta de acest tip
-
- C(oice *otels International
-Cel de al doiela sistem de #ranciza din lume
- .arci: Com#ort, ùalit>, Clarion, 5leep, <odeNa>, )cono =odge, Eriends(ip
- 9rimul lant (otelier care:
- a introdus conceptul de camere pentru ne#umatori
- a introdus ideea de apartamente de ni&el mediu - midpriced all-suites
- plateste comisioanele agentilor de turism in orice &aluta
- * introdus conceptul de se0mentare a marcii oferta !oteliera pe trei niveluri:
J=imited-ser&ice $udget (otels: Com#ort Inns
JEull-ser&ice midpriced (otels: ùalit> Inns
JEull-ser&ice lu7ur> (otels: Clarion *otels and <esorts
ll-suites: Com#ort 5uites, ùalit> 5uites, Clarion 5uites
)conom>-priced: 5leep Inns, Clarion Carriage *ouse Inns
9,, 3/D,445N @5'-!4 B 3-453'4
- <adisson *otels C <esorts J una dintre marcile Carlson *otels KorldNide.
- Carlson *otels KorldNide J parte a Carlson Companies, Inc. J una dintre cele mai mari
companii pri&ate americane
- 9rezenta glo$ala si e7pansiunea pe noi piete J parte importanta a strategiei <adisson.
- <adisson a desc(is primul (otel su$ management american in .osco&a - are in prezent
(oteluri in di&erse amplasamente din )uropa si -rientul .i"lociu
- 5trategia de crestere - BroNt( strateg> J contracte de management, parteneriate cu compaii
(oteliere e7istente pe pietele locale.
- 9arteneriate de succes ale companiei :
J<ezidor 55 J rezultatul #iind <adisson 55 (otels
J<adisson )dNardian *otels in 2nited Tingdom.
J
9,,,) 65%3 4-/45N4 @5'-!4 /ND 3-453'4
- Companie canadiana de opereaza un porto#oliu international de (oteluri de lu7 de / stele
- Bradul mediu de ocupare glo$al : 8D.';
- 3ari#ul mediu pe zi: 25O%4D
- Incasarea medie pe camera : 25O'':
-
re % mari di&izii importante :

JEour 5easons *otels and <esorts: (oteluri de / stele in orase si statiuni importante

JEour 5easons <esidential 9roperties J resedinte secundare de lu7

JEour 5easons <esidence Clu$s: proprietati de lu7 in sistem times(are
J

,. 1-ND/N' 153253/',5N
- 5er&icii imo$iliare J <ealog>
- 5er&icii (oteliere !inclusi& de tip times(are) J K>nd(am KorldNide
- 5er&icii de distri$utie - 3ra&elport
- 5er&icii de inc(iriere auto&e(icule J &is Budget Broup
- K>nd(am *otel Broup - apro7imati& 8,/00 (oteluri in sistem de #ranciza si peste /4%,000
camere su$ marcile 5uper :a, Da>s Inna, <amadaa, K>nd(am *otels and <esortsa,
Ba>mont Inn C 5uitesa, Kingate Inna, 3ra&elodgea, *oNard +o(nsona, meri*ost Inna
and Tnig(ts Inna
- *otelurile sunt administrate independent sau de catre o #iliala a K>nd(am *otel Broup
- 9e linga ac(izitia marcii K>nd(am *otels and <esorts in '00/, compania a in#iintat
K>nd(am *otel .anagement Compan>, o companie specializata in ser&icii de management
(otelier.
- K>nd(am *otel Broup International, o alta #iliala, #rancizeaza apro7. %:0 (oteluri
cuprinzand aproape /',000 camere in 4: de tari din a#ara mericii de N, su$ marcile Da>s
Inn, *oNard +o(nson, <amada si 5uper :.

.) 653'- 2!1, 1!%+ 0-D
- Eorte *oldings J catering, magazine dut>-#ree s(ops, (oteluri, ser&icii pe autostrazi
-
Euziune cu 3rust *ouse J restaurarea de (anuri
- Crestere J alternati&e J parteneriate, ac(izitii !lantul 3ra&elodge J 52)
- % marci J Eorte Crest *otels, Eorte 9ost(ouse *otels, Eorte 3ra&elodge
- - % RcollectionsM J Eorte )7clusi&e *otels, Eorte Brand *otels, Eorte *eritage *otelsI
- <occo Eorte J lu7ur> $rand
- Detine cea mai mare parte a proprietatilor
- Branada Broup cumpara Eorte si #uzioneaza cu Compass !in '000), pentru ca apoi sa se
separe in '00,, lasand insa #irmei Compass (otelurile, restaurantele si acti&itatile de catering
- cumparat =e .eridien, pe care l-a &andut ulterior lui Nomura
- Clu$ .ed J #ondata ca o asociatie sporti&aJ &acation &illage J .allorca
- nii Y:0 J modi#icarea imaginii J orientarea catre #amilie
PConceptul Rrent-a-&illageM
- 9ac(ete in unitati de , saptamana
- Clu$ +r, Clu$ <enaissance, =es @illas J mici (oteluri de ni&el superior
P
P
P
J
!/N'%3, @5'-!,-3- -%352-N-
,) /1153, !- 0-3,D,-N
- /ccor J cel mai e7tins lant (otelier
- 5trategia de e7pansiune J promo&area unor ser&icii ECB de calitate
- -pereaza marci &ariate: 5o#itel, No&otel, .ercure, I$is, 2r$is, Eormule ,, .otel 8, )tap,
Dorint 3esorts and 4pa
- )7pansiune in special prin ac(izitii
- 5
cop J sa domine piata de ni&el mediu in )uropa si cea de tip budget in lume
- 0eridien J creat de ir Erance
- )7pansiunea a urmat e7tinderea retelei de rute a ir Erance
- ,DD4: cumparat de lantul eglez Eorte
Plianta strategica Ni66o *otels International, companie detinuta de +apan irlines
- '00,: Nomura International cumpara =e .bridien de la Compass
- '00/: 5tarNood *otels and <esorts #inalizeaza ac(izitia marcii =e .bridien $rand, a
operasiunilor de management si #ranciza
- *oteluri elegante J $ucatarie #ranceza
- lianta cu Tempins6i *otels !=u#t(ansa irlines)
,,) 3,% @5'-!4 /ND 3-453'4
- ,D/% J primul (otel in .allorca
- ,DD% J in conte7tul internationalizarii, #amilia <I2, detinatorii (otelurilor, au in#iintat o
companie cu partenerul lor tarditional 32I, cel mai mare touroperator european.
- *oteluri clasice: %-4 stele, apart(oteluri
- Clu$uri: 4-/ stele, all inclusi&e
- - 2alace @otels* 4-/ stele, <I2 9alace J (oteluri deose$ite, amplasate in zone unice, cu
ser&icii de lu7
- <rand 2alace otels: / stele J lu7ur> J Bran Canaria
,,,) <3%25 45!
- ,D18 J (oteluri marca 5ol J e7pansiune pe Costa del 5ol
- 9rima proprietate in a#ara 5paniei J Bali, Indonezia
- ,D:1 J a ac(izitionat lantul .elia
- *otelurile 5ol J proprietati de categoria %-4 stele, situate pe malul marii
- .elia J categoria / stele J comple7 (otelier sau (oteluri de a#aceri
- 9ropriile scoli pentru pregatirea personalului J am$ianta si ser&icii in stil european
- lte marci: 3r>p *otels, 9aradisus <esorts, *ard <oc6 *otel, 5ol .elia @acation Clu$

,9) <5!D-N '%!,2
- Bolden 3ulip *ospitalit> Broup J sedii centrale in mers#oort, -landa si =ausanne, )l&etiaI
- 5er&icii (oteliere in sistem #ranciza, management sau leasing de proprietati, precum si prin
aliante, parteneriate, #uziuni si ac(izitii de (oteluri e7istente din categoriile ', % sau 4 steleI
J' stele J alianta cu lantul (otelier #rancez BCB
J% stele - 3ulip Inn - limited-ser&ice #irst-class categor>
J4 stele J Bolden 3ulip - 5uperior Eirst-Class $usiness and resort (otels
J/ stele de lu7 - <o>al 3ulip
JIn plus, <olden 'ulip o#era ser&icii in alianta cu '52 ,nternational, un concortiu (otelier
german

9) '/N <35%2, 5+-35,
- 3(e 3a" Broup J #iliala a Indian *otels Compan>, parte a 3ata Broup
- .arca cea mai renumita J 3a" .a(al *otel J Bom$a> J ,D0%
- 3a" International *otels J NeN Xor6
- 9rezent in toate orasele ma"ore si centrele turistice din India J mi7 de proprietati J (oteluri
ur$ane, palate con&ertite, (oteluri de &acanta
- Cel mai mare lant (otelier cu proprietati in a#ara -rientului
- Cumpara (oteluri &ec(i si le reno&eazaI multe nu poarta marca R3a"M
-
-$eroi J #iliala a )ast India *otels
- 5e concentreaza pe segmentul de lu7
- *oteluri de / stele J ser&icii personalizate J % anga"ati/camera
- 80; dintre camere J in a#ara Indiei
Pse concentreaza pe pro#ita$ilitate si asigurarea calitatii
- )7pansiunea J limitata la -rientul .i"lociu, #rica de N si sia de 5-)
P+oint &enture cu ccor pentru desc(iderea No&otel in India
!/N'%3, @5'-!,-3- D,N /4,/-2/1,6,1
N-P 5'/N,, N,AA5, 3-<-N' ,N'-3N/',5N/!, 0/ND/3,N 53,-N'/!
P NeN -tani
JCea mai $una companie (oteliera in stil "aponez din NX
J,D (oteluri, 4 tari
P Ni66o
JEiliala a +apan irlines
J)7pansiunea initiala J deser&irea pasagerilor "aponezi in strainatate
Jscop J operarea unui (otel in #iecare dintre cele /0 de orase catre care z$oara to (a&e a (otel
in eac( o# +=
J construit aproape toate (otelurile
Jr(itectura si design-ul J &estice, cu accente "aponeze
JIn +apan J include si cite&a r>o6an-uri
P <egent International
J*oteluri de ni&el ridicat in orase c(eie din sia si 9aci#ic, cu e7tindere graduala in merica
de N si )uropa
Jmplasamente #oarte $une, #acilitati de prim ni&el, restaurante reumite
JBe&erl> Kils(ire *otel
J9arte a detinerii "aponeze in <egent J &anduta catre Eour 5easons
P .andarin -riental
J9ro&enienta - *ong-Tong
J=istat la *T5)
JEara legatura cu 5ingapore .andarin Broup
J<eputatie #oarte $una J printre cei mai $uni operatori (otelieri din lume
JNumar mic de (oteluri
J)7pansiunea in a#ara siei J ac(izitii de actiuni
J
J
P
P
J

!/N'%3, @5'-!,-3- /63,1/N-
45%'@-3N 4%N @5!D,N<4
PEiliala a 5out( #rican BreNeries =td., cel mai important detinator si operator de (oteluri de
pe continentul a#rican
PCompanie listata J +o(annes$urg 5)
P5out(ern 5un *oldings
J5out( #rican *olida> Inns
J5out(ern 5un 3imes(ares
J/0; detinere in 3EC 3ours 3ra&el Broup
1urs ;>1b ,ndustria cazarii/,ndustria oteliera
1!/4,6,1/3-/ @5'-!%3,!53 ,N 6%N1',- D-
05D/!,'/',!- D- D-',N-3- 4, 52-3/3-

1) % nit at i independente gestionate de proprietar sau Detinere independenta si operare
independenta !*oteluri independente/ 9roprietati independente)
2)% nit at i independente , gestionate independent dar cu afiliere voluntara la un lant
otelier sau Detinere independenta si operare independenta dar cu a#iliere &oluntara la un
lant (otelier) !Consortiu, lant &oluntar) - strategii de mar6etingI
:)%
uit at i independente gestionate de lan turi oteliere sau Detinere independenta, operare in
cadrul unui lant !Eranciza, contractul de management)
;)%
uit at i aflate in proprietatea lan turilor oteliere s i gestionate de acestea
sau Detinere si operare de catre un lant (otelier !lanturi (oteliere)I
1/'-<53,, D- !/N'%3, @5'-!,-3-
-8ista Doua categorii majore de lanturi oteliere*
,) 1onsortii oteliere sau asociatii / lanturi voluntare !(otel consortia or &oluntar>
associations), ce grupeaza (oteluri detinute si operate independent, reunite din moti&e legate
de ser&iciile de mar6eting glo$al si de rezer&are
') !anturi oteliere integrate !integrated c(ains or corporate (otel c(ains), constituite din
structuri (oteliere omogene pot #i operate de catre o companie detinatoare a unui lant sau de
catre un conglomerat
Conglomerat J companie ce opereaza atat marci (oteliere parte a unor lanturi integrate, cat si
(oteluri independente
,) @5'-!%3, ,ND-2-ND-N'-
- *otelul este proprietatea unei persoane sau a unei companii
- *otelul poate #i construit, cumparat ca atare sau detinut ca rezultat al preluarii unei companii
(oteliere e7istente.
/vantajele acestui sistem de detinere si operare sunt:

Jindependenta totala a proprietarului in actiune
J #le7i$ilitate in luarea deciziilor si, in consecinta, rapiditate crescuta in operare
J proprietarul are control !total sau aproape total) asupra strategiilor si procedurilor de operare
(oteliera
Jin cazul unei ac(izitii, este preluat a&anta"ul unei piete e7istente, care poate #i mai usor
dez&oltata ulterior
Jpropietarul si managerul #iind acelasi, persoana sau compania in cauza $ene#iciaza in
totalitate de pro#itul o$tinut
Dezavantajele sistemului de operare de catre proprietarul independent sunt::
Jnecesitatea unor in&estitii su$stantiale
J proprietarul isi asuma in totalitate risul acti&itatii
Jdaca este &or$a despre o proprietate sau un numar redus de proprietati, nu se "usti#ica
ac(izitionarea unui sistem de rezer&are.
Jprocurarea de capital pentru dez&olare/e7tindere este di#icila, in special in situatia unui lant
mic
,,) 63/N1,F/ @5'-!,-3/
c6ranciza oteliera 7 metod a de conlucrare reglementat a "uridic, in care o intreprindere
numita #rancizor, e7tinde asupra altor intreprinderi !#rancizate) dreptul de a e#ectua, con#orm
propriilor te(nici, operatii de productie si comercializare in domeniul (otelier.
9remisa/5copul J proprietarul detine in continuare, intr-o anumita masura, controlul operarii
(oteliere, $ene#iciind, in acelasi timp, de a&anta"ul con#erit de utilizarea unei marci (oteliere
cunoscute si a strategiilor de mar6eting utilizate de aceasta
In general, avantajele sistemului de #ranciza pentru proprietar includ:
Jdreptul de utilizare a marcii si a 6noN-(oN-ului #rancizorului care este # cunoscut
Jreducerea costurilor de lansare
Jparticiparea la un sistem de rezer&are si mar6eting cu acces la piata internationala
Jdreptul de a utiliza reteaua de #urnizori ai #rancizorului pentru ac(izitionarea materiilor
prime
- reduceri de cost
Jasistenta manageriala pro#esionista
Dezavantaje ale sistemului de #ranciza:
J#rancizatul nu are controlul total al operarii (oteliereI In general, este ne&oit sa aplice
proceduri sta$ilite de #rancizor
JErancizatul tre$uie sa plateasca pentru dreptul de utilizare a #rancizei, precum si ta7e lunare
de #ranciza.
JCel mai mare risc J controlul calitatii
- Erancizatul nu detine controlul deplin asupra managementului
6ranciza & servicii asigurate francizatului
1) 4 ervicii de baz a
- pune la dispozitie Rsa&oir #aireMI
- asistenta te(nica, consultanta, controale periodice, e7clusi&itate temporara, acti&itati
promotionale
- <emunerarea ser&iciilor de $aza se #ace annual.
- 5e calculeaza ca procent din ci#ra de a#aceri a acti&itatii de cazare !' J 8 ;) sau ca procent
din ci#ra totala de a#aceri, #ie ca suma #or#etara/camera/an .
2) 4ervicii ocazionale - asistenta pe care un (otel #rancizat o poate solicita in mod e7presI
5er&iciile sunt #acturate pe $aza salariului orar al consultantului, ma"orat cu un procent de
acoperire a c(eltuielilor generale
:) 4ervicii op tionale
4ervicii a caror organizare la nivelul lantului este facultativa* publicitatea, rezervarile>
- <emunerarea este di#erita in #unctie de tipul ales.
- <ezer&arile J procent din ci#ra de a#aceri a acti&itatii de cazare, la care, uneori, se adauga o
suma #or#etara/ camera sau pe orice rezer&are in parte.
-9u$icitatea la ni&elul lantului J ,; din ci#ra de a#aceri totala sau o suma #or#etara pt. orice
camera
-Eormarea personalului J nu si a (otelierului
- 5er&icii asigurate de o societate de apro&izionare J /; din pretul mar#urilor sau ser&iciilor
li&rate
,,,) 15N'3/1'%! D- 0/N/<-0-N' @5'-!,-3
Contractul de mana0ement 3otelier 7 Oun act prin care o persoan ii acorda alteia
puterea de a produce in contul sau unul sau mai multe efecte> ,n practica, mandatarul
actioneaza in nume propriu, pe contul (riscul) mandantului si fara a-l reprezenta pe
acesta din urma>

- 9roprietarul (otelului inc(eie un contract de management cu un lant/ companie de
management independenta, care &a gestiona unitatea !prietarul F in&estitor)
- Contractul de management permite separarea proprietatii de operarea (oteliera
- 9roprietarii se comporta ca in&estitori, ce incredinteaza managementul companiei unui
tert
JIni tial J prin inc(iriere J proprietarii de (oteluri inc(iriau proprietatea !cladirea) unei
companii (oteliere, in scopul operarii
J2lterior J conceptul a e&oluat J companiile de management incaseaza o ta7a de management
si o ta7a de per#ormanta de la proprietar
3emuneratie :
- conditionata de rezultatele $rute in e7ploatare !%-8;din ci#ra de a#aceri G pana la '0; din
rezultatul $rut din e7ploatare).
1omisioanele percepute de companiile de management includ*
&ta8a de baza 6 24< (oteluri #ull-ser&iceI
- '-/; - (oteluri econom>/limited ser&iceI
- ,./ J4; - (oteluri de lu7
J ta7a de per#ormanta !de succes) J ,/; din cresterea pro#itului operational #
Durata*
- %-/ ani- o#era posi$ilitatea suplimentara de renegociere la termen a unor clauzeI
- /-'0 ani - corespunde si perioadei medii de amortizare a in&estitiei si de ac(itare a
creditelor pe termen lung.
1ategorii de companii de management*
- Companii de lant (otelier de marca ( /ccor, 4eraton, @olidaC ,nn) ce realizeaza
managementul propiilor marci
- Companii de management independente !cea mai mare se a#la in 52)

4ervicii furnizate de societate de management*
cimpreuna cu in&estitorul sta$ileste $ugetul si calendarul de inaugurare
capro&izionarea si #ormarea stocurilor initiale
crecrutarea si pregatirea personalului
- utilizarea marcii
- pu$licitate la ni&elul lantului, prin integrarea (otelului intre celelalte (oteluri, #ara distinctii
particulare in raport cu (otelurile #iliala
- utilizarea sistemului de rezer&ari
- aplicarea politicilor comerciale ale lantului
- sta$ilirea tari#elor si preturilor, precum si a politicii de credite
- controlul permenent si analiza rezultatelor o$tinute din e7ploatarea (otelului.
=a ni&elul gestiunii cotidiene a acti&itatii, ser&iciile societatii de management constau in:
- organizarea generala a (otelului
- gestiunea personalului
- incasarea prestatiilor (oteliere
- politica de apro&izionare
- intretinerea ec(ipamentelor
- gestiunea #inanciar-conta$ila.
3ezilier contract de management:
- 0andatarul poate rezilia contractul daca mandantul nu #inaneaza in su#icienta masura
#ondul de rulment necesar, nu reannoieste ec(ipamentele uzate, &inde #ondul de comert sau
patrimoniul imo$iliar.
- ,nvestitorul poate rezilia contractul daca societatea de gestiune J mandatar nu isi
atinge o$iecti&ele pri&ind gradul de ocupare (oteliera, calitatea ser&iciilor, randamentul, cas(-
#loN-ul, etc.
1ontractul de management
/vantajele operarii (oteliere printr-un contract de management:
Jin&estitorii nu sunt ne&oiti sa se implice in acti&itatea de management
Jcompaniile de lant (otelier de marca asista proprietarul in ceea ce pri&este politica de
mar6eting a proprietatii
Jeste mai usor de o$tinut #inantare
Dezavantajele contractului de management*
Janumite ta7e tre$uie sa #ie garantate de catre proprietarI ast#el, riscul operational este
suportat intr-o masura mai mare de catre proprietar decit de catre compania de management
Jproprietarii si managerii nu sunt intotdeauna de acord cu pri&ire la practicile managerialeI
proprietarii au un impact redus asupra operarii (oteliere
Jlanturile au practici standardizate de managemet, ne#iind #oarte #le7i$ile si adaptate
conte7tului international
Jcontractele de management au deseori ca e#ect crearea unor relatii tensionate intre proprietar
si compania de management
,9) 15N453',,!3 @5'-!,-3-
1onsortiul F grupare de (oteluri independente sau mici proprietati ce au in comun politica de
mar6eting si sistemul de rezer&are
&anta"ele participarii la un consortiu (otelier:
Jproductia in comun de g(iduri si $rosuri ce promo&eaza toate (otelurile din lant
Jcampanii de promo&are comune
Jacces la un sistem de rezer&are computerizat
Jcentralizarea ac(izitiilor (oteliere
Jo#erirea de asistenta te(nica si consultanta de management
Jli$ertate in ceea ce pri&este deciziile operationale
Jcontract negocia$il, pe termen scurt
- #le7i$ilitate
Jnu e7ista o$ligatii de con#ormare la standarde operationale
Jcompania o$tine e7punere la piata
Deza&anta"e:
Janumite consortii impun mem$rilor respectarea unor reguli cu pri&ire la calitatea si imaginea
produsului
J<isc de diluare a propriei imagini prin participarea la consortiu
9) !/N'%3, @5'-!,-3- ,N'-<3/'-
!anturi integrate FS dez&olta si comercializeaza produse (oteliere omogene
4isteme de management*
Jcontrol direct, prin proprietatea deplina asupra (otelului
Jcontrol indirect, prin contract de #ranciza sau de management
52-3/3-/ @5'-!,-3/
3ari#ul o#icial pentru #iecare tip de camera dintr-un (otel - racS rate:
Jare la $aza c(eltuielile cu in&estitiile si &eniturile necesare pentru acoperirea
costurilor operationale #i7e si &aria$ile
Jcel mai mare tari# perceput pentru o camera
Jtari# a#isat la receptia (otelurilor
- verage dailC rate !D<) J tari#ul mediu zilnic J &eniturile zilnice totale / numarul de
camere ocupate
- 3evenue per available room (3ev2ar) & &enitul mediu pe camera & &eniturile totale
/ numarul total de camere 7 /D3L53 !gradul de ocupare)
- Xield management - scopul J o$tinerea celui mai $un tari# pentru #iecare camera, data #iind
cerera intr-un anumit moment J ma7imizarea incasarilor
1eltuielile operationale 7 costuri fi8e = costuri variabile L Xnr de camere ocupate
9enitul operational 7 pret/cameraL nr de camere
9enit operational & 1eltuieli operationale Y (
5ccupancC ratio (53) & gradul de ocupare F numar de camere ocupate / numar de camere
disponi$ile
-3ari#ele percepute pentru o camera di#era, pornind de la rac) rate, in #unctie de politica
de mar6eting
- tari#ul mediu de camera ocupata !D<) este un indicator al reducerilor practicate
- incasarile din ser&iciile de cazare J 80; din &eniturile (oteliere
- incasarile din ser&iciile de masa J %0; din &eniturile (oteliere
- formule de masa (meal plans) variate*
Jmerican plan J EB
J)uropean plan J no meals
JBermuda plan J BB
J.odi#ied merican plan - *B
/l iante, fuziuni si acizitii in industria oteliera
- Industria (oteliera

JConsolidare puternica

JCrestere a numarului de camere, a &anzarilor si a gradului de internationalizare
Jparitia de noi companii
- <eper pentru de#inirea unei companii (oteliere ca #iind Rglo$alaM: prezenta in ,'/ de tari,
operarea a '/0,000 de camere si a cel putin ,,000 de (oteluri
- ,ntegrare verticala ( e8 '%,)
- <ruparile oteliere & in crestere
- 1onsolidare ca efect al globalizarii
0odalitati de patrundere pe piata a unei companii oteliere
internationale
,) 2roprietatea individuala J internationalizare pe piete dez&oltate:
JConstructia unui nou (otel
PIn&estitii su$stantiale
P)7punere la risc economic si poitic
Jc(izitionarea unui (otel sau a unei companii (oteliere
PCastigarea imediata a unei piete
PImplicarea #inanciara
') 4ocietatea mi8ta !"oint-&enture) J parteneriat pentru dez&oltarea si managementul
operatiunilor (oteliere J modalitate de patrundere pe pietele tarilor in curs de dez&oltare
- <elatii parteneriale sta$ilite intre o companie (oteliera nationala si o #irma straina in
scopul e7tinerii acti&itatii (oteliere pe piataI
- Cea mai raspandita modalitate de implantare in tari in curs de dez&oltare !insta$ilitate
politica)I
- 9ro#it impartit in #unctie de aportul de capitalI
- 5trategii de tip Nin-Nin
/vantaje companie tara gazda*
- port de capital G trans#er te(nologii !dotari te(nice, sisteme de rezer&ari, siste control
costuri, management resurse umane, etc)I
- <enume de marca G 6noN-(oN
-8* 4eraton, @ilton, 1lub 0ed, 0ariott
%) 6ranciza J modalitate de patrundere pe piata practicata de companiile din domeniul
ser&iciilor de masa
J<educerea costurilor initiale
J<isc minim pentru #rancizor
JControlul calitatii
4) 1ontractul de management J internationalizare in special in tarile in curs de dez&oltare
JIn&estitii limitate
/) /liantele strategice !Cooperati&e agreements)
Cooperati(e a0reements = acorduri de conlucrare intre doua sau mai multe companii
(oteliere din doua tari di#erite pentru sustinerea reciproca pe piata mondiala.
5biective strategice*
- 9atrunderea rapida pe piata e7terna !alianta cu o companie e7istenta)I
- 9arta"area costurilor operationale si promotionale intre companiiI
- Cumulare cunostiinte
J acorduri de cooperare
J spri"in reciproc pentru e7pansiune internationala
J)7punere imediata la piata internationala
J5tructura glo$ala de mar6eting si rezer&are
JImpartirea unor costuri operationale intre parteneri
JCunostinte si aptitudini complementare
8) 1onsortiul J sisteme de mar6eting si rezer&are glo$ale pentru (otelurile independente J
autonomie manageriala
?) ,nvestitia straina directa
- -#era companiei straine:
- 9roprietate e7clusi&a G control deplin asupra acti&itatiiI
- Insusirea in totalitate a pro#ituluiI
-
Deza&antaze:
c)#ort in&estitional ridicatI
c)7punere la riscuri politice G economice
- ,reen field
- !reluare companie 3oteliera. - posi$ilitatea de ac(izitionare si a segmentului de
piata
4,'%/',/ @5'-!%3,!53 D,N 350/N,/ /6!/'- 4%+ 15N'35!%!
<3%2%3,!53 @5'-!,-3-

@5'-!,-3
65
1)
,nter1ontinental Bucuresti
Brup si lant (otelier:
Inter Continental Eorma de e7pliatar: Contract de management

2)
1roRne 2laza
Brup (otelier
Inter Continental si
*otels Broup
=ant (otelier
CroNne 9laza
Contract de management
<%9-3N%! 350/N,-, * -rdinul nr. 8%8/'00:
- ,n 3omania sunt autorizate sa func ioneze urmatoarele unitatile turistice cu functiuni
de cazare, clasificate pe stele sau flori*
1> (oteluri de /, 4, %, ', , steleI
2> (oteluri-apartament de /, 4, %, ' steleI
:> moteluri de %, ', , steleI.
;> (osteluri de % , ' si , stele
5> &ile de /, 4, %, ', , steleI
?> $ungaloNuri de %, ', , steleI
)> ca$ane turistice de %, ', , steleI
I> campinguri, sate de &acanta, popasuri turistice, casute tip camping,
de 4,%, ', , stele
1(> pensiuni turistice si pensiuni agroturistice de /, 4, %, ', ,
stele/#loriI
11> apartamente sau camere de inc(iriat de %, ', , steleI
12> structuri de primire cu #unctiuni de cazare pe na&e #lu&iale si
maritime de /, 4, %, ', , stele.
1%34 ;>2 D,4'3,+%',/ 4, 150-31,/!,F/3-/ ,N '%3,40%!
,N'-3N/',5N/!
2,/'/ 235D%4-!53 '%3,4',1- & -'I*>$) 8'+8&T*+
(2/1@-'-!- '%3,4',1- (95,/N 6536-'/3)
2acetele turistice F aran"ament I3 !inclusive tour sau &acante inclusi&e) F pac(et de
&acanta !pacSage-tour) F voiaj forfetar !#or#etar Jl$ #ranceza)
@oia"ul #or#etar F calatorie organizata spre o anumita destinatie turistica in con#ormitate cu un
program detaliat care include un pac(et determinat de ser&icii turistice si $unuri de consum
o#erite spre &anzare pe piata contra unui pret #i7, comunicat si platit in preala$il.

5rganizare prealabila & produsul turistic este conceput inaintea manifestarii intentiei de
consum
9arietatea serviciilor oferite
Durata determinata a aranjamentului turistic

2ret fi8 & pretul este stabilit si platit in avans J plata pe credit
1!/4,6,1/3-/ 95,/N%3,!53 6536-'/3- (pacetelor turistice)
,) 2acetul turistic all inclusi(e - aranjamentul traditional -M operatorul furnizeaza
intreaga prestatie turistica*
- 5e"ur in pensiune completa
- &oia" dus-intors, trans#eruri, cazare, toate mesele
- (oteluri si clu$uri de &acanta
- recent - &ariatii
Circuite
- Com$inatii de e7cursii sau &izite cu insotitor sau #ara G cazarea cu pensiune
completa/demipensiune/mic de"un
Croazierele
P
@oia" #or#etar Rtotul inclusM
2) 6ormula mi8ta
3ransport catre si de la destinatie G alte ser&icii
- 8l; and dri(e
- 8li03t ? 3otel pac5a0es
- 9ac(ete specializate: se"ururi sporti&e, circuite culturale, se"ururi de a#aceri, pentru
congrese, con#erinte, pentru re#acere sau ingri"irea sanatatii
1/3/1'-3,4',1,!- -15N50,1- /!- 95,/N%3,!53 6536-'/3-
,) ,nelasticitate
- incapacitatea de a se adapta la modificarile cererii, pe termen scurt sau lung
- imposi$ilitatea stocarii - perisabilitate
- fluctuatiile pe termen lung J a#ecteaza structura produselor si pretul acestora
- dependente de e7istenta structurilor turistice
2)1omplementaritate
- 9rodusul turistic J compus dintr-un ansamblu de prestatii complementare
%) -terogenitate
- imposi$ilitatea de a produce 2 servicii turistice identice
- un anumit grad de substitutie intre di&ersele su$-produse
95,/N 6536-'/3 & 4'3%1'%3/ 23-'%3,!53
,) 5tandardizare 9retul este #i7, platit in a&ans

p retului de vanzare al unui aranjament forfetar 7
= transport
= cazare
= alte servicii !trans#eruri, e7cursii, ser&iciile o#erite de reprezentantii #irmei la
destinatie G c(eltuielile generale, administrati&e, c(eltuieli de rezer&are, de mar6eting si
promo&are G comisioanele calculate de agentiile de turism &anzatoare.
4tructura costurilor unui voiaj forfetar care include transport aerian carter*
d Costuri 9ondere in total costuri
=ocul in a&ion 4/;
Cazare in (otel %1;
lte ser&icii la destinatie %;
C(eltuieli generale ale 3- /;
Comision agentie &anzatoare ,0;
3-3= ,00;
',2%3, D- ,N'-30-D,/3,
,) Companie angrosista de turism !tour N(olesales)
') 3uroperatori 3- !tur ioeratori)
%)
') ngrosistii specializati !C3)
4) Detailistii de turism !
gentii de turism, gentii de &oia")
/)
<eprezentantii (otelurilor
8)
gentii de turism specializate in incenti&e tra&el
1)
sociatii turistice gu&ernamentale
1502/N,/ /N<354,4'/ D- '%3,40 ('5%3 P@5!-4/!-34)
De#initie -Concepe, monteaza, promo&eaza si comercializeaza pac(ete turistice prin
cumpararea de cantitati mari de produse turistice de la o mare di&ersitate de producatori de
turism !companii de transport aerian, structuri de cazare, restaurante, #acilitati de
di&ertisment, alte companii de transport, #irme organizatoare de e&enimente, circuite etc.),
6unctii 1/' !#unctiile C3)
1) #unctioneaza ca un mijlocitor intre producator !o#ertantul de $aza, principal) si agentia de
turism care actioneaza ca un detailistI
2)
plani#ica, promo&eaza si realizeaza &anzarea se"ururilor turistice de la o &arietate de
producatori turisticiI
:) 9roduse: transport aerian, cazare, masa, agrement, transport sol, e7cursii de &izitare a
di&erselor o$iecti&e turistice, ta7e de intrare la di&erse atractii etc
;) 9ac(ete turistice
3olul companiei angrosiste de turism
a) cumpararea en-gros J determina:
- cresterea puterii de negociere
-
posi$ilitatea de a o$tine preturi a&anta"oase J reduceri de cost re#lectate in pretul
platit de cumparator
$) o#era siguranta #inanciara producatorilor J rezer&ari si plati in avans
c) comercializeaza o gama larga de o#erte si destinatii care sa acopere o paleta &ariata de
moti&atii si segmente ale cererii
1/'-<53,, D- 1502/N,, /N<354,4'- D- '%3,40 (1/')
1502/N,, /N<354,4'- D- '%3,40 - ',25!5<,-
,) C3 in$ound - 1ompanii angrosiste inbound F aran"eaza pac(ete pt turistii care
&iziteaza tara in care isi au sediul socialI
') C3 out$ound - 1ompanii angrosiste outbound F o#era pac(ete turistilor care doresc sa
calatoreasca in a#ara tarii in care compania isi are sediulI
%) C3 intern - 1ompanii angrosiste interne F o#era pac(ete turistiilor din interiorul tarii
4) Companii angrosiste de transport aerian
-
- &and $iletele de a&ion ale unei anumite companii aeriene
- actioneaza ca $ro6er pentru di#erite companii de transport.
/) Companii angrosiste specializate
8) gentii angrosiste de turism
-Eirme dedicate anumitor nise de piata pentru care realizeaza &ersiuni specializate
ale unor aran"amente turistice
- merican )7press 3ra&el <elated 5er&icesI 3(omas Coo6 3ra&el J angrosisti si
detailisti in acelasi timp.
1) Clu$urile de turism si #irmele de turism stimulati&
- monteaza pac(ete turistice similar cu C3
- o#erta lor este adresata numai indi&izilor apartinand anumitor structuri
organizatorice
/1',9,'/'-/ 1/' (1502/N,,!53 /N<354,4'- D- '%3,40)
,) -$tin pro#ituri prin practicarea unui adaos comercial de '0-'/;
- aplicat numai ser&iciilor la sol
- transportul aerian J apro7 /0; din pretul total al pac(etului J genereaza pro#ituri
su$ #orma de comision
') )BI3 - %; din pretul total al &oia"ului #or#etar
%) @olum mare de &anzari necesar pentru a atinge pragul de renta$ilitate mediu al industriei
- pt a putea genera pro#it, tre$uie sa &anda cel putin :/; din pac(etele turistice montate
- in&estitii initiale reduse
- 1onsumatorii platesc cu anticipatie, distribuitorii acita contravaloarea dupa
consum
4) <iscuri:
- modi#icarea pre#erintelor consumatorilor, a mediului politic, economic sau ecologic
al destinatiei turistice
- rezer&area in a&ans J contract de &anzare ce naste o$ligatii pentru cumparator
'-ND,N'- 2- 2,/'/ 1/' (1502/N,,!53 /N<354,4'- D- '%3,40)
,) Dereglementarea transporturilor aeriene
')
.odi#icarea pre#erintelor consumatorilor
%) Consumatorii J mai $ine educati si constienti de drepturile lor J con#licte

- promo&are #alsa

- modi#icarea orarului de z$or al curselor de linie sau a preturilor (otelurilor !parte
a pac(etului turistic)

4) Impactul dez&oltarii te(nologiei asupra industriei turistice
'%352-3/'53,,
,) Categorie distincta de angrosistiI
') 5unt -peratori locali J companii angrosiste de turism ce opereaza la o scara mai redusa
%) Cumpara ser&icii in cantitati mari in scopul re&anzarii in cantitati mici.
4) 9rodusul care rezulta din com$inarea di&erselor ser&icii turistice separate este un produs
nou, sc(im$andu-se natura elementelor incluse
5) <ealizarea si promo&area pac(etelor turistice, o$iectul de acti&itate este acela de a #a$rica
produse turistice
8) 3uroperatorii o#era ser&iciile lor numai la destinatie J aranjamente la sol * trans#eruri,
cazare, &izite la di&erse o$iecti&e turistice, alte aran"amente speciale
1)
5pre deose$ire de C3, care concep si o#era o gama larga de pac(ete turistice, turoperatorul
ofera un numar limitat de astfel de produse, anual .
:) 3endinta de specializare
6,30/ D-'/,!,4'/ D- '%3,40
,) gentie de turism !3) F gentia de &oia"
') !gentia de turism !3) este legatura #inala/&eriga #inala in cadrul procesului de
distri$utie/consum, legand primitorul, !consumatorul #inal) de sursa !#ie prestator de ser&icii
turistice, #ie en-gross-istul) pentru di#erite $unuri si ser&icii turistice.
%) gentia de turism !3) este si intermediarul &izi$il !agent sau reprezentant autorizat) in
cadrul lantului !retelei) de distri$utie care &inde produsele turistice ale unei companii , pe un
anumit teritoriu !transport, cazare, masa, atractii si alte elemente ale calatorii, in mod direct,
catre pu$lic
Din punct de &edere legal, 3 est un Lagent comisionarM sau un reprezentant autorizat care
are apro$area de a &inde produsele unei #irme intr-o anumita zona geogra#ica.
4)
/gentia de turism in calitate de consultant

- specialist cu e7pertiza in colectarea si prelucrarea unui &olum mare de in#ormatii pe
termen scurt.
5) /gentia de turism in calitate de reprezentant de vanzari
P
- : elemente ce #aciliteaza des#asurarea acti&itatii - amplasament :
- unde pot #i o$tinute si comparate in#ormatii in legatura cu o#erta producatorilor,
- de unde pot #i ac(izitionate aran"amentele turistice,
- unde pot #i colectate platile.
35!%! /<-N',-, D- '%3,40 (/')
1)3ol /' consiliere*
- Intelegere ne&oi consumator C personalizare o#erta
- C
autarea si stangerea unui &olum insemnat de in#ormatii pertinente intr-un timp #oarte scurt
-
5uccesul unei 3 depinde in mare masura de cererea clientilor loiali si este in mod se&er
a#ectat de pu$licitatea de la om la om
') 3olul /' ca reprezentanti de vanzari
:
3 #urnizeaza % elemente de $aza care usureaza munca producatorului:
- un amplasament unde clientii pot o$tine in#ormatii pri&ind produsele producatorului,
- un spatiu unde turistul potential poate cumpara acest produse
- loc unde se pot e#ectua platile.

4'/',, 05N'/3-/ 235D%4%!%, '%3,4,'1
: stadii *
,) 4tudiul de piata turistica J cunoasterea si analiza elementelor c(eie rele&ante pentru
determinarea caracteristicilor pietei si ale mediului economic respecti& J anc(etare a pietei
')
1onceptia si negocierea produsului turistic
a) 1rearea de produse turistice care sa corespunda cererii de pe piata tinta:
- Cunoasterea apro#undata a pietei: clientela, concurenta, resursele turistice,
mediul economic, politic, reglementari, organizarea pietei
- -$tinerea celui mai $un raport calitate-pret: a&anta"ul competiti&, largirea
gamei de produse, adoparea unei strategii sortimentale
b) Negocierea serviciilor turistice cu prestatorii acestora -S o$tinerea celui mai $un
pret in conditiile de calitate cerute
- 9retul de &anzare include comisioanele agentilor de &oia" sau ale altor
distri$uitori, costuri de mar6eting, costuri administrati&e, costul riscului de
ne&anzare a produselor

c) 6inalizarea contractelor J preturi de catalog, calculate la ni&el de :0-D0;
coe#icient de ocupare.
-alocarea responsa$ilitatilor pentru distri$utia riscului
- Contracte cu agentiile de &oia", transportatori, (oteluri etc.
%) 1omercializarea produsului turistic
4,4'-0- D- D,4'3,+%',- ,N '%3,40
1)4istemul distributiei directe
/
vantaje*
- )conomia de timp J comunicare directa
-9ro#it crescut al prestatorilor J nu sunt ne&oiti sa plateasca comision
- Ele7i$ilitate J posi$ilitatea adaptarii sau modi#icarii itinerariului.
- Control sporit J al turistului si al prestatorului
D
ezavantaje*
-)#ortul #inanciar al prestatorului pentru mentinerea unei #orte de &anzare
- <eactia ostila a intermediarilor
-
<iscul pierderii clientelei care pre#era sa se adreseze unor #irme organizatoare de
calatorii
2) 4stemul distributiei indirecte *
a) /vantaje ale consumatorului *
-9osi$ilitatea de a $ene#icia de consultanta pro#esionala J a&anta"ele
comparati&e ale di#eritelor optiuni de calatorie.
- Bama larga de produse o#erite
- 9returi mai atracti&e J in urma negocierii cu #urnizorii de ser&icii
- 9lata unica, in a&ans a tuturor componentelor pac(etului turistic
$) /vantaje ale prestatorului *
- Nu este ne&oit sa c(eltuiasca cu anga"area personalului
- Bestiunea incasarilor J #acilitata de prezenta intermediarului
9erigi specializare ale retelei de distributie - specialtC canneler
& organizatotri de con#erinte, $irouri de turism ale marilor corporatii, organizatori de
calatorii stimulati&e, agenti si reprezentanti ai companiilor (oteliere si de transport:
-Elu7 actualizat de in#ormatii specializate
-
&anta" de pret
- 9restarea de ser&icii personalizate
0/3A-',N<-%! 235D%4%!%, '%3,4',1
,) +rosura & cel mai important instrument de mar6eting pentru comercializarea pac(etelor
turistice

- <eprezentare tangi$ila a unor ser&icii ce &or #i consumate in &iitor.
- 3uroperatorii ma"ori J peste , mil. de $rosuri tiparite pe an
- Distri$uite prin agentii de turism sau $irouri proprii.
- 3ermenul necesar pentru introducerea unui nou pac(et turistic pe piata J intre 8 luni si
, an
- =ista de preturi J separat de $rosura
2) 0arSeting-ul prin agentii de turism
-
Comercializarea de pac(ete turistice si ser&icii de transport.
- 3ic6eting - I3
:) 1ampaniile de promovare a destinatiilor turistice & sustinute de organizatii cu
interese complementare :
- -rganizatii gu&ernamentale J in#ormarea generala si promo&area destinatiei in
ansam$lu
- 3uroperatori si agentii de turism J campanii pentru produsele comercializate
' -ND,N'/ D- 15N45!,D/3- / 2,-'-,
,) -uropa- integrare verticala pentru a a asigura un mai bun control al diferitelor verigi
din lantul de distributie
') 2iata dominata de <ermania si de 0area +ritanie & cele mai mari 5 grupuri europene
totalizeaza peste $?G din vanzarile turoperatorilor>
%) 1ontinua consolidare
;) '%,, 'omas 1ooS, 3eRe
5)%4 & mai putine companii integrate &ertical
- Dominatia transporturilor aeriene
-
5trategiile ce includ distri$utia electronica J importante in 52

- 3uroperatorii europeni incearca sa patrunda pe piata americana
$) /sia-2acific*
-
- 9iata e7trem de #ragmentata
- )7plozie a agentiilor independente - C(ina
,02/1'%! 15N45!,D/3,, /4%23/ 3-'-!-, D- D,4'3,+%',-
,) .ari grupuri integrate
- )conomii de scala
- @izi$ilitate crescuta
- 9rezenta pe piata semni#icati&a
-Controlul distri$utiei si monitorizarea concurentei
')gentiile independente
-5trategii de di#erentiere
-Con#licte cu pri&ire la pret
%)-portunitati pentru sistemul de distri$utie
-Di&ersi#icarea produselor si ser&iciilor
- NetRorSing
3-1/2,'%!/3-
1502/N,/ /N<354,4'/ D- '%3,40 (1/')
,) /sambleaza diverse servicii turistice
') 9roduce pac(ete turistice all inclusi&e
%) Negociaza si inc(eie contracte cu #irme de transport, (oteluri, prestatori de alte ser&icii la
sol
4) Cumpara en-gros, o$tinand preturi mai a&anta"oase
/) Concepe pac(ete turistice in con#ormiatte cu cererea prognozata
8) 9lateste in a&ans #urnizorilor de ser&icii
1) re stocuri inaintea mani#estarii e#ecti&e a cererii
:) 1attigurile sale & profit
'%352-3/'53%!
,) Concepe aran"amente turistice la solI
') -#era ser&icii turistice la destinatie su$ #orma de pac(et turistic altor 3-I
%) sigura prestarea de ser&icii turistului de la &enire la plecareI
4) -pereaza ser&icii localeI
/) -rganizeaza tururi de #amiliarizare si in#ormareI
8) corda asistenta C3 cu pri&ire la ser&iciile locale e7istenteII
1)Contracteaza ser&iciile locale
/<-N',/ D- '%3,40 *
,) -pereaza in numele prestatorului de ser&icii
') @inde ser&icii turistice in $aza unui contract de agent
%) 1astigul sau - comision
4) )ste un intermediar J un su$contractant
/) -#era ser&icii la cerere
8) Detailist J nu are stocuri
1) Nu lucreaza cu mar"a de pro#it J percepe ocazional R(andling #eeM
:) 5tocul agentiei de &oia" J in#ormatii si $rosuri
1urs ;>: 2,/ '/ 4-39,1,,!53 D- '3/N4253' /-3,/N
4,'%/',/ 2,-'-,
,) 3ransporturile aeriene - elementul c(eie al industriei calatoriilor si turismului
')
Benereaza &enituri anuale de apro7. ,000 mld 25O
%) ' mld pasageri transportati pe an J apro7 ,/% o# din populatia mondialaI
%) 40; dintre turistii internationali calatoresc cu a&ionul.
4) 9este 40; din comertul mondial J transportat pe calea aerului
/) 'D mil. locuri de munca directe, indirecte si induseI
8) Impactul economic glo$al J ' D80 mld. 25D J :/; din 9IB mondial
1) <itm de crestere superior 9IB mondial - rata de crestere anuala medie de 8,';.in timp ce
:) <itmul de crestere reala a 9IB-ului mondial a #ost de doua ori mai mic.
D) 5cadere continua, desi lenta, a pro#ita$ilitatii intregii ramuri.
,0) D00 linii aeriene la ni&el mondial J #lota de '' 000 a&ioane J , 810 aeroporturi J retea de
rute de sute de milioane de 6m
,,) '/; din &anzarile companiilor sunt dependente de transportul aerian
'3/N4253'%! /-3,/N
3ransportul aerian J industrie - acti&itati direct legate de transportul persoanelor si $unurilor
pe calea aerului
1) 4ervicii de transport aerian *
a) /
eroporturi
$)
&iatie comerciala:
transportul de pasa0eri !curse de linie si curse c(arter),
- transportul de marfa !cu a&ioane cargo, a&ioane de transport com$inat
pasageri/mar#a sau de pasageri, cu mar#a transportata in calele a&ionului) si
transport de mesa0erie expres si de posta.
c) &iatie generala include utilizarea pri&ata a a&ioanelor si ser&iciile de a&ion-ta7i.
d) Controlul tra#icului
e)
lte acti&itati legate de pasageri sau mar#a acti&ities directl> ser&ing passengers or pro&iding
air#reig(t ser&ices
2) ,ndustria aeronautica & productia si mentenanta aeronavelor si subansamblelor
/9/N'/N- /!- /1',9,'/',, D- '3/4N4253' /-3,/N
Cauza a e7pansiunii transporturilor aeriene - superioritatea performantelor aparatelor de
zbor - avantaje:
,) 3apiditatea - independentei relati&e a transporturilor aeriene #ata de conditiile de mediu,
precum si parametrilor te(nici ai aerona&elor.
2) 6le8ibilitatea - capacitatea aerona&elor de a #i con&ertite la speci#icul de transport al
pasagerilor, mar#ii si postei sau pentru prestarea unor ser&icii utilitare.
:) 5portunitatea - necesitatea accesului in timp real la un act de consum, de documentare,
de productie.
;) 3egularitatea - modul de organizare a acestora.
5) -conomicitatea J reducerea costurilor de operare s-au redus - practicarea unor preturi tot
mai atracti&e, accesi$ile unei mase tot mai mari de pu$lic.
$) 1omoditatea - conditiile con#orta$ile de transport la $ordul aerona&ei G ci si la dotarile
din spatiile ane7e de la sol
?) 4ecuritatea - determinata de #actorii te(nici !per#ormantele te(nice ale aerona&elor si
dotarilor aeroportuare), #actorii umani !pregatirea personalului si dimensionarea adec&ata a
ec(ipa"ului), #actorii meteorologici, #actorii politici !pirateria aeriana).
2/3',1%!/3,'/',!- -15N50,1- /!- 2,-'-, '3/N4253'%3,!53
/-3,-N-
1) Dinamica sustinuta - din anii Y10, e&olutia intregului sector s-a produs intr-un ritm mediu
anual de peste 8;
2) ,ntensificarea concurentei - politica de li$eralizare a transporturilor aeriene
:) 9ulnerabilitate receptarea mutatiilor te(nice, politice, economice si sociale de pe plan
mondial
;) -terogenitate - cele patru categorii de tra#ic !pasageri, mar#a, posta, utilitar) au a&ut
ritmuri di#erite de e&olutie, #iind in#luentate de #actori speci#ici #iecarei categorii a cererii de
transport
5) -volutie ciclica: in timp si geogra#ic - propriul sau ciclu economic - prezinta de#azari in
raport cu ciclul economic mondial.
53</N,F/3-/ 56-3'-, D- '3/N4253' /-3,/N
,) 52 !'0;) si .area Britanie !,0;) - %0; din o#erta mondiala a ser&iciilor de transport
aerian.
') -peratiile de transport aerian - doua &ariante:
/) curse de linie (regulate)
a) 641
b) !11
+) curse carter (neregulate ) sau la cerere - apro7imati& ,1; din tra#icul
international de pasageri.
5 cursa regulata este e#icienta in conditiile unui coe#icient de umplere de %0 ;, pe cand
cursa c(arter are ne&oie de acoperirea a cel putin :0 ; din capacitate, pentru a #i e#icienta.
1-3-3-/ 2-N'3% 4-39,1,,!- D- '3/N4253' /-3,/N

1) 2iata transporturilor aeriene de pasageri - variabile :
a) @eniturile consumatorilor,
$) 3ari#ele practicate de companiile aeriene
c) -#erta de ser&icii de transport aerian a companiilor aeriene.
2) -volutia cererii a demonstrat e8istenta unei*
a) )lasticitati ridicate la &enit - corelarea cresterii economice e7primata prin 9IB/locuitor
cu cererea de transport aerian/locuitor din #iecare tara
$) <edusa la tari#e
c) Inelasticitati #ata de structura si &olumul ser&iciilor o#erite.
:) 6actori de natura socio-economica*
a) Dimensiunea #amiliei
$) Dimensiunea timpului li$er platit !a concediilor)
c) Bradul de scolarizare sau educatie
d) =i$eralizarea transporturilor aeriene
e) Integrarea regionala
4-<0-N'-!- 1-3-3,, D- '3/N4253' /-3,/N
1) 1ererea pentru calatoriile de vacanta .
a) tendinta de a creste mai rapid decat cele de afaceri
$) elastica la pret
c) raportul &acanta-a#aceri in calatoriile aeriene pe plan mondial este astazi de apro7imati&
:0/'0
2) 1ererea pentru calatoriile de afaceri .
a) inelastica la pret
$) importanta pentru companiile aeriene - pot adopta o politica tari#ara compensatorie
c) in scadere:
- noi modalitati electronice de stabilire a contactelor - videoconferinte
- masurile de securitate
-marile corporatii - negociaza reduceri de tarife & 2( - :(G
-e8tinderea modelului de s3arin0 in ce priveste avioanele de afaceri J pri(ate
4ets 6 1(G din pasagerii first class
3%'-!- /-3,-N-
,) @arietate de #orme:
- aspect liniar
- retea sau grila5 (grid)
- aspect radial
') 5istemul ub-and-spoSe:
a) Cresterea e#icientei*
- 1oncentrarea diverselor facilitati ptr> transport in locatii mai putine
- 3educeri de cost & capacitati de utilizare mai mari
- %tilizarea unor avioane mari, mai eficiente dpdv al costurilor
- <ruparea pasagerilor ptr> zboruri lung-curier
b)
dat posi$ilitatea marilor transportatori sa atinga pozitii dominante pe anumite piete sau rute
c) Creeaza posi$ilitatea implementarii unui sistem integrat de rezer&are si sta$ilire a
cone7iunilor prin sta$ilirea de aliante cu linii aeriene locale !Rcommuter airlinesM).
U
)7
- .etoda de a reduce numarul cone7iunilor intre noduri J sta$ilirea unui nucleu J !ub
- In primul caz e ne&oie de ,0 cone7iuni
- In al doilea caz e ne&oie numai de 4 cone7iuni
D-3-<!-0-N'/3-/ ,N '3/N4253'%3,!- /-3,-N-
1) 4%/ - 6!e "irline 7eregulation "ct - ,D1: J Carter si ulterior <eagan
') .area Britanie J din ,D:0 J 3(atc(er
%) 2) J graduala J % etape J ,D::, ,DD0, ,DD%:
- =icenta comunitara: operare li$era pentru toate companiile ce sunt $ene#iciare ale
unei Rlicente comunitareM
- acces li$er pe piata
-li$ertate de sta$ilire a tari#elor
4) )#ectul dereglementarii pe termen scurt
a
) posi$ilitatea selectarii rutelor
$) posi$ilitatea sta$ilirii tari#elor
c) posi$ilitatea patrunderii pe piata a unor noi operatori

d) posi$ilitatea operarii de rute in sistem R(u$-and-spo6eM
!,+-3'/',!- /-3%!%,
,) Cu e7ceptia situatiilor speciale !de natura politica sau militara), primele doua li$ertati se
acorda pe baza de reciprocitate si in mod automat
') 9entru acordarea celorlalte trei li$ertati, guvernele initiaza tratative in decursul carora
sunt negociate o serie de conditii pri&itoare la drepturile de tra#ic ale companiilor aeriene din
#iecare tara
%) treia si a patra li$ertate sunt intotdeauna acordate impreuna
4) sasea li$ertate reprezinta, de #apt, libertatile : si patru interconectate, #iecare operand
in cadrul unui acord $ilateral.
/) In #unctie de pozitia geogra#ica, o tara poate sau nu sa ai$a posi$ilitatea de a transporta
pasageri in cadrul li$ertatii 8. De pilda, )uropa este $ine plasata, in timp ce ustralia nu este.
8) opta li$ertate este acordata #oarte rar
1) )uropa este un caz special: companiile europene $ene#iciaza de li$ertatile / si 1 pentru
curse internationale in cadrul 2) din ,D1%, si de li$ertatea : din ,DD1.
/!,/N'- 4'3/'-<,1-
- ',2%3,!- D- /!,/N'- 42-1,6,1- ,ND%4'3,-, D- '3/N4253'
/-3,/N
,)) /ranjamentele de partajare a veniturilor !<e&enue pooling)
a) 9arta"area &eniturilor din operarea pe aceeasi ruta - reactie la di#icultatile create de
utilizarea incompleta a capacitatii de transport a #iecarei companii.
$) Companiile partenere !de o$icei o perec(e) au ocazia sa o#ere ser&iciul pe piata si sa
pro#ite de o e7punere ma7ima - &eniturile o$tinute se impart in mod egal.
c) cest tip de alianta tinde sa domine pe anumite rute, #iind semnalata prin utilizarea
am$elor numere de z$or: de e7emplu, 95 ('Crolean /irlines)/ /6 (/ir 6rance) 2$5:
pentru ruta Inns$ruc6 J 9aris C(arles de Baulle, sau -l (/er !ingus);(1/@. (@amburg
/irlines);(1 pentru ruta Du$lin J *am$urg J 5tuttgart.
,,) 2artajarea codurilor !Codes(aring)
1odesaring-ul reprezinta un acord intre doi transportatori de a utiliza codul specific
unuia dintre ei, pe curse operate de catre celalalt transportator>
a) In acest mod, partenerii pot comercializa o ruta #ormata din doua z$oruri ca si cum ar
#i un z$or direct, in ciuda #aptului ca sunt operate de transportatori di#eriti.
$) Bene#iciile pasagerilor: redu cerea ni&elului tari#elor practicate, #acilitarea
operatiunilor de cecS in !im$arcare), posi$ilitatea #iecarei companii de a pro#ita de
a&anta"ele programelor de #idelitate pe z$orurile operate de compania partenera, trans#eruri
mai scurte intre z$oruri.
,,,) /ranjamente de partajare a spatiului de zbor !Bloc6 5pace
greements sau Bloc6 5pacing)
In cadrul acestor aran"amente o companie accepta sa Dcumpere un blocM reprezentand un
anumit numar de locuri pe o anumita ruta a unui alt transportator, urmand sa le promo&eze si
sa le re&anda su$ propriul numar de z$or.
,9) /liante cu participare la capital !liante de actionariat)
@alul de de reglementari din domeniul transporturilor aeriene a determinat o rela7are a
reglementarilor nationale pri&ind proprietatea straina a companiilor de transport aerian
nationale
D,4'3,+%',/ 4-39,1,,!53 D- '3/N4253' /-3,/N
1) 2rin utilizarea 134, agentii de &oia" pot sa o$tina, intr-un termen #oarte scurt,
in#ormatiile necesare in legatura cu tari#ele, orarele de z$or si disponi$ilul de locuri pentru
oricare ruta.
') In prezent, circa :0; din rezer&arile si &anzarile de ser&icii de transport aerian sunt operate
prin C<5
%) 9D% (visual displaC unit) - prezentarea in#ormatiilor si introducerea lor in $aza de date.
4) Din totalul de rezer&ari, %/4 au la $aza in#ormatiile din prima pagina e7pusa pe ecran, iar
circa "umatate din rezer&ari se $azeaza pe in#ormatiile aparute pe primul rand din prima
pagina.
5) 'itularii de 134*
- pozitie pri&ilegiata - programarea calculatorului ptr. a selectiona z$orul o#erit c(iar
de catre titular.
- au incercat sa-si &alori#ice a&anta"ul, percepand tari#e ridicate pentru utilizarea
sistemului.
,) <alileo ,nternational (/pollo) & 1((G 1endant 1orp
a) a purtat initial denumirea de pollo, #iind proprietatea companiei Co&ia din 52.
ceasta s-a aliat cu consortiul european Balileo !cei 4 mem$rii #ondatori ai consortiului #iind
litalia, Britis( irNa>s, T=. si 5Nissair) iar apoi a #uzionat cu acesta si a #ormat Balileo
International, la care s-a asociat si Canada.
$) </!,!-5 o#era ser&icii de rezer&are, in#ormatii si alte produse cum ar #i: Balileo
Kireless, Balileo e-cruise, ?.= 5elect si Balileo @ieN 3rip. De asemenea, cu un an in urma
Balileo a o#erit ser&iciul <ail.aster care este un aran"ament de rezer&are pe caile #erate
#ranceze.
,,) /madeus & 25G /ir 6rance, 25G ,beria, 25G !uftansa, 25G 4/4-M public
a) o#era ser&icii de mar6eting distri$utie, dar si instrumente de &anzare pentru toate
companiile din industria transporturilor.
$) /0/D-%4 o#era clientelei sale si programe de gestionare a procesului de &anzare si a
retelei de agenti. .D)25 este leader in )uropa si in merica de 5ud, a&and o cota
importanta si pe pietele americana, a#ricana si asiatica
,,,) 4abre & 1((G public (// = /bacus din /sia & a vandut participarea de )2>2G)
a) &inde aran"amente turistice si so#t pentru agentii cu care lucreaza. De asemenea,
compania este proprietara site-ului 'ravelocitC> care o#era ser&icii on-line consumatorilor.
,,,) Porldspan & Delta ;(G, NortRest /irlines :;G, 'rans Porld /irlines (filiala a
//) 2$G
a) Compania titulara a sistemului este organizata ast#el incat sa poata des#asura trei
categorii de activitati: distri$utia propriu-zisa a ser&iciilor de calatorie si turism, comert
electronic si ser&icii de consultanta si nu numai, o#erite agentiilor de turism.

$) P53!D42/N este leader in ceea ce pri&este &anzarea electronica in industria
transporturilor, ocupand /0; din piata &anzarilor on-line.
!,0,'- /!- <N-Zs
!imite ale <N-[s (limited tra(el distributors 6 )T1)*
I) 1on tinut

a) 5e pot rezer&a numai anumite rute !segmente de z$or)
$) u un grad de penetrare limitat in randul agentiilor de &oia"
c) Nu o#era posi$ilitatea rezer&arii de cazare sau alte ser&icii
II) 2iata
- 5unt prezente in special pe piata americana
III) 6unctionalitate
a)
a) Depind de companiile de transport aerian pentru managementul &anzarilor,
inclusi& acordarea de comisioane
$)
3re$uie sa administreze $azele de date cu in#ormatii despre pasageri sau sa plateasca BD5-
urilor pentru Rsegmente de z$or pasi&eM
c) 5pri"inul acordat de catre companiile de transport aerian J aparent - destinat a
e7ercita presiuni asupra BD5-urilor pentru reducerea comisioanelor
1502/N,/ \ !5P 154' [
1ompania ]loR cost] pe piata transporturilor aeriene
5unt 5peratori aerieni de curse regulate intr-un sistem point-to-point (rute directe, fara
escale sau scimbari ale aparatului de zbor) si care ofera servicii no-frillsH angajatii
acestor companii sunt platiti la un nivel situat sub media sectorului de activitate al
transporturilor aeriene de pasageri
Diferente*
a) rutele deser&ite
$) producti&itatea muncii
c) comercializarea ser&iciilor
d) reteaua de rute - point-to-point &s. (u$ C spo6e
#) costurile cu #orta de munca
g) parcul de a&ioane
P2roduse simple (no frills)*
PEara mese, $auturi sau snac6-uri gratis
P5patii inguste, capacitate mai mare
PEara rezer&ari de loc
PEara sc(eme promotionale pentru pasageri
P2ozitionare
P-ameni de a#aceri sensi$ili la pret, in general calatorii de placere
P3ra#ic pe distante scurte cu rute point-to-point
Peroporturi secundare
PIn concurenta cu toti transportatorii
P1osturi reduse de operare
P5alarii si ta7e de aeroport reduse
P Costuri reduse pentru ser&ice, training si personal au7iliar datorita omogenitatii #lotei
P9roducti&itate mare a resurselor:
Pperioada #oarte scurta de asteptare la sol datorita procedurilor simple de im$arcare,
P 3impi scurti de curatenie
P@anzari simpli#icate !procenta" mare de &anzari on-line)
P2roduse simple (no frills)*
PEara mese, $auturi sau snac6-uri gratis
P5patii inguste, capacitate mai mare
PEara rezer&ari de loc
PEara sc(eme promotionale pentru pasageri
P2ozitionare
P-ameni de a#aceri sensi$ili la pret, in general calatorii de placere
P3ra#ic pe distante scurte cu rute point-to-point
Peroporturi secundare
PIn concurenta cu toti transportatorii
P1osturi reduse de operare
P5alarii si ta7e de aeroport reduse
P Costuri reduse pentru ser&ice, training si personal au7iliar datorita omogenitatii #lotei
P9roducti&itate mare a resurselor:
Pperioada #oarte scurta de asteptare la sol datorita procedurilor simple de im$arcare,
P 3impi scurti de curatenie
P@anzari simpli#icate !procenta" mare de &anzari on-line)
!,N,,!- /-3,-N- !5P 154' ,N -%352/
,) =iniile aeriene loR cost europene sunt un #enomen al anilor YD0
') )7pansiunea acestor loR cost carriers a coincis cu ultima dereglementare a pietei
ser&iciilor aeriene in )uropa - anii 1II(
%) de&aratii e7ponenti ai acestui tip de #irme au aparut in anii [I( in insulele britanice
!<>anair - Irlanda) si s-au inspirat din modelul 5out(Nest irlines din 52
4) 9iata se caracterizeaza prin e7pansiunea companiilor de"a e7istente !<>anair, eas>+et, Bo,
$uzz), intrari noi !Basi^ ir, $mi$a$>), preluari !Bo de catre eas>+et) si #alimente cu iesiri de
pe piata !B irlines, De$onair, @olareNe$)
/) 2rmand e7emplul .arii Britanii, loR-cost carriers au inceput sa domine intregul
continent, adeseori cu mar6eting si preturi agresi&e
8) !oR-cost airlines depasesc capitalizarile la $ursa ale unor companii de renume si prezente
de mult mai mult timp pe piata
235951/3, ,N'3- NetRorS 1arriers !oR cost carriers si 1arters
I)
2rovocari NetRorS carriers
- Control strategic al costurilor pe termen lung
- Identi#icarea &alorilor si a clientelei tinta
- linierea o#ertei la cele de mai sus
!oR cost carriers
-Crearea si consolidarea pozitiei dominante pe piata
-Controlul strict al costurilor si respectarea sc(emei de loN cost
--cuparea rapida a pietelor noi
1arters
- 9astrarea a&anta"ului de capacitate mare in concurenta cu loN cost carriers
- Integrare ma7ima
,,) 4egmente de clienti
NetRorS carriers
--rientare catre calitateI business class
- 9asageri pe rute mai lungi
!oR cost carriers
--rientare catre pret
- Distante scurte
C3arters
- Concedii, o#erte pac(et pe distante scurte si lungi
1/2 , '%3,40%! ,N 1,31%,'%! -15N50,1 05ND,/! &
5+,-1',9-
- Do$andirea unei perspecti&e istorice asupra dez&oltarii acti&itatii turisticeI
- De#inirea turismuluiI
- De#inirea termenilor utilizati in industria turismului si a calatoriilorI
- Determinarea scopului si a importantei turismului internationalI
- Identi#icarea componentelor ma"ore ale industriei turismului si a calatoriilorI
- Intelegerea importantei studiului turismului
2-342-1',9/ ,4'53,1/ /4%23/ '%3,40%!%, sau 2-342-1',9- ,4'53,1-
Specialistii apreciaza ca exista cinci etape majore in aparitia si
dezvoltarea turismului international:

I) PRIMA ETAPA PREISTORICA/ Antichitate
0otivatiile de calatorie ale populatiei in civilizatia preistorica erau legate de*
- procurarea (ranei, - e&itarea pericolelor, - cautarea de zone cu climat #a&ora$il
- sc(im$ul si, ulterior, comercializarea $unurilor !trocul)
- in scop o#icial
1) Primele civilizatii
adica i
n perioada crearii marilor imperii din Africa, Asia si Orientul Mijlociu :
- apare infrastructura necesara desfasurarii unei calatorii (rute si drumuri
terestre si maritime)
- sunt create totodata si primele mijloace de transport.
2) In timpul dinastiilor egiptene :
- au aparut calatoriile pentru afaceri;
- calatoriile de placere;
- au fost construite Lcentre ale ospitalitatiiM de-a lungul rutelor majore si in
orasele mai importante.
3)
La apogeul Imperiului Asirian :
- au fost improvizate mijloace de transport, majoritatea pentru uz militar;
- s-au creat o serie de drumuri, incepandu-se chiar marcarea distantelor pe
rutele principale.
-
--
- Persanii care i-au invins pe asirieni au creat un adevarat sistem de
drumuri, dezvoltand, totodata, un mijloc de transport pe patru roti
, adica carul
4) Contributia grecilor :
- au inventat moneda, au creat o moneda de schimb si au contibuit la desv
turismului

- limba greaca a inceput sa fie raspandita tot mai mult, mai ales in zona
Mediteranei, ceea ce a facilitat comunicarea in timpul calatoriei si comertului.
- cele mai multe calatorii se faceau pe mare;
- grecii adorau sa calatoreasca pt placere, in scopul vizitarii altor orase (mai ales
Atena), sa participe la festivaluri religioase si evenimente precum jocurile
olimpice, organizate o data la patru ani in Olimpia;
- se realiza turismul de shopping
5) 9ecii romani
- romanilor le placea sa participe la evenimente religioase si atletice calatorind spre aceste
orasele in care se organizau aceste mani#estariI
- multi dintre romani &izitau #oarte des <recia !in acest scop, a #ost pu$licat si un g(id de
calatorie in zece &olume in anul ,10 d.*r. de catre grecul 9ansanias. Intitulat L$n 03id
pentru ,reciaM, acesta a &izat segmentul de turisti romani, descriind monumente, sculpturi,
relatand po&esti, legende si mituri grecesti)I
- romanii &izitau, de asemenea, -giptul pentru a &edea 5#in7ul si 9iramidele. le7andria care
era o oaza cosmopolita pentru aristocratia romanaI
- cetatenii Imperiului <oman a&eau placerea sa-si #aca cumparaturile (sopping)
-
implicarea statului in calatorii si constructia de anuri>
,,) / D5%/ -'/2/ -9%! 0-D,%
,) 9)<I-D 5)C-=)=-< /-,4
.oti&atii de calatorie: crestinismul, $iserica, pelerina"e
- In perioada secolelor 5-14 d.Hr., comertul si calatoriile au suferit un declin:
drumurile au devenit greu accesibile;
conditiile de calatorie au devenit dificile, chiar periculoase.
-
Pelerinajele crestine
- Biserica crestina a fost primul stimulent pentru calatorie in scopul
raspandirii bisericii si religiei crestine;
- Calugarii si preotii incurajau publicul sa participe la pelerinaje, care, in
secolul al XIV-lea,reprezentau un fenomen organizat in masa;
-S-au creat retele de Lospicii de caritateM cu participarea majoritatii claselor
sociale.
-Crestinii vizitau, de asemenea, Roma si Ierusalimul.
') 9)<I-D 5)C-=2=2I ,% .arco 9olo
Primele exped i tii
-
La sfarsitul secolului al XIII-lea, Marco Polo a explorat rutele terestre din
Europa pana in Asia; el descoperind Asia
- In China, el a descoperit un sistem de drumuri bine dezvoltat (primul a fost
construit in timpul Dinastiei Chou - 1122-1221 i.Hr);
- Cartea scrisa de Marco Polo cu aceasta ocazie, jurnal de calatorie, a
reprezentat principala sursa de informare despre viata din Est in timpul acelei
perioade;
- Alte publicatii de calatorie au inceput sa apara cu ajutorul presei tiparite (al
tipografiilor) iar Sir John Mandeville a scris, in anul 1357, o carte numita
LCalatoriiM care a fost tiparita in cateva limbi si care punea accent pe descrierea
calatoriei in locuri indepartate precum Asia de Sud-Est;
- Ci&ilizatiile asiatice J turismul prezidential J +aponia, C(ina, a&eau resedinte de &ara
Turismul @ modern A al erei medievale
-
Din secolul al XV-lea dateaza un adevarat record al package-tour-lui actual care-
si are originea in Venetia;
- Pentru pretul platit, turistul primea transbordarile, mancare, cazare, calatorii
cu magarul, plimbari etc.= un pachet turistic
- Au aparut in aceasta perioada si primele Lfast-food-uriM plasate de-a lungul
drumurilor frecventate intens de catre pelerini;
- In sezonul de varf existau negustori ambulanti la marginea drumurilor care
comercializau diferite produse calatorilor (vin, fructe, peste, paine);
,,,) / '3-,/ -'/2/ 3-N/4'-3-/, 4-1 1;-1?
- .oti&atii de calatorie:
- dorinta de largire a orizontului personal, de cunoastere si e7perimentare
1) Calatorii pentru cunoastere

- In nglia, <egina )lisa$eta I a promo&at si sustinut turismul de studii prin intermediul
caruia erau pregatiti &iitorii diplomati englezi iar uni&ersitati precum -7#ord sau Cam$ridge
in nglia sau 5alamanca in 5pania, ser&eau acestui scop.

- nglia, a emis, de asemenea, o licenta de calatorie &ala$ila '-% ani si a introdus restrictii de
calatorie !cu cat ai &oie sa iesi din tara) cu pri&ire la suma de $ani, numarul de cai si ser&itori
!de o$icei in numar de trei) pe care un calator ii putea lua cu el.
2) Primele pasapoarte si cecuri de calatorie
- Turistii au primit pasapoarte pe care le predau insa la punctele de iesire din
tara si primeau unul nou pentru fiecare tara pe care o vizitau.
-
S-a introdus si o linie de credit care functiona ca cecurile de calatorie
moderne din prezent
3) Marele Tur (,rand Tour)
- a reprezentat cel mai $ine structurat produs turistic pentru acea perioadaI
- el a inceput sa se deruleze la mi"locul anilor ,800, iar popularitatea sa a tinut pana la
mi"locul anilor ,:00I
- dorinta de a capata noi cunostinte si e7periente a ramas prima moti&atie de calatorie pentru
participantii la .arele 3urI
- acest produs turistic a #ost considerat ca reprezentand piatra de temelie a educatiei si culturii
atinse de clasele sociale superioareI
- copiii acestor #amilii calatoreau in anumite tari pentru a &izita situri istorice si mine, pentru a
studia arta, ar(itectura si istoria acestoraI
- a #ost tiparit c(iar si un g(id special pentru participant la acest tur, in anul ,11:I
,9) / 2/'3/ -'/2/ 3-95!%',/ ,ND%4'3,/!/ 1?5(-1)5(
0otivatii de calatorie*
- di&ertisment
1) *paritia turismului de masa

5c(im$arile sociale au adus modi#icari in ocupatiile oamenilor ceea ce a condus la:
- e7pansiunea unei noi clase de mi"locI
- o crestere a timpului li$er !timpul li$er platit-concediul)
- o cerere sporita pentru acti&itati recreati&e ceea ce a determinat un declin, din punctul de
&edere al popularitatii, al .arelui 3ur elitist.
- turismul de masa a inceput in nglia ! re&olutia industriala), primul tip de turism, au #ost
niste statiuni in sudul ngliei, resedinte
- s-a in&entat motorul cu a$uri, calea #erata
- a luat nastere un concept nou R timp li$er platitM
2) Inceputul (acantelor
- Initial, calatoriile pt recreere se des#asurau,
in general, pe parcursul unei singure zile, deoarece ma"oritatea populatiei a&ea &enituri
suplimentare limitate iar saptamana de lucru de cinci zile nu era un lucru comun.
- =a s# sec al ?I?-lea, muncitorii au inceput sa $ene#icieze de concediu anual platit.
- 9t a e&ada din zonele ur$ane aglomerate si poluate, multi se indreptau catre zonele de litoral
care o#ereau conditii pt tratament, acesta reprezentand punctul de pornire pentru turismul de
rela7are din zilele noastre.
9) / 1,N1-/ -'/2/ '%3,40%! 05D-3N
- .oti&atii de calatorie:
- aparut ca rezultanta intre dorinta, mo$ilitate si accesibilitate,! fizica, de pret) ceea ce a
#acut posi$ila e7istenta turismului de masa.
- 5ecolul al ??-lea caracterizat prin aparitia de noi domenii si te(nologii ca a&iatia,
computerele, ro$otii si comunicarea prin satelit, este perioada aparitiei turismului modern , a
transportului aerian, in special, determinat de:
- cresterea timpului li$erI
- o$tinerea de &enituri suplimentareI
- dez& telecomunicatiilorI
- crearea unor modalitati de transport e#iciente si rapide !transp aerian)
-
3urismul &a continua sa reprezinte unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei
glo$ale.
- In ciuda recesiunilor periodice, sc(im$arilor politice si climatice, raz$oaielor,
atentatelor teroriste si incertitudinilor cu pri&ire la pretul com$usti$ilului, turismul
international repre2inta cel mai important element al bu0etului comertului
international.
- 3urismul de azi presupune deplasarea a milioane de oameni spre noi destinatii turistice
cautand o sc(im$are de mediu si noi e7periente.

Turismul International ASE Radu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Turismul International ASE Radu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turismul International ASE Radu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ne-a dat 25 de intrebari/grile ( 0.4 pct.

2olitica turistica si planificarea

9lani#icarea unei statiuni turistice

1-3-3-/ 2-N'3% 4-39,1,,!- D- '3/N4253' /-3,/N

S-ar putea să vă placă și