"...

Niciodat nu l-am certat pe un credincios care are ndoieli ; niciodat nu i-am cerut cuiva s cread
orbeste. Dac fceam astfel, ar fi nsemnat s dau dreptate tocmai acelora care-i ceruser s creada ca ei ,
fr s-si mai pun vreo ntrebare.
Dimpotriv, am socotit intotdeauna c discutiile, cu idei dintr-o parte si din alta, sunt ct se poate de folositoare
, dac sunt purtate cu cinste omeneasc si numai din dorinta de a afla adevarul"
Printele CL!P"
Despre BISERIC
Arhimandrit Cleopa Ilie - "Cluz n credina ortodo"

Pricina care m-a fcut s pun aceast lucrare sub forma unui dialog cu sectarii a fost urmtoarea: nu de mult,
ntr-una din zile, m-am pomenit n chilia mea cu un predicator adventist din Bacu, care, la struinta unui
dascl cunoscut al meu, a venit pn aici, nsotit de dascl si de un alt om - anume lon Lazr -, care de curnd
trecuse la adventisti. Pe acesta bunul dascl s-a luptat s-l aduc pn aici mpreun cu predicatorul su
adventist, zicndu-i c dac predicatorul va dovedi n fata unui preot c adevrul este de partea lui, apoi omul s
rmn la ei iar de nu, apoi s revin la Biserica si credinta lui ortodo!.
"ntelegnd de la tnrul dascl pricina venirii lor, am nceput discutia n cele ale credintei cu predicatorul
adventist, de fat fiind si omul care venise s se lmureasc. #sa c dup o discutie cu ntrebri si rspunsuri,
predicatorul si-a luat geanta si plria, pregtindu-se de plecare, iar crestinul, care ascultase cu luare aminte cele
discutate de noi, i-a zis: $%umetre, eu nu mai merg cu dumneata, ci rmn aici, c &umnezeu m-a adus aici, ca
s nu m rtcesc'( La care predicatorul i-a rspuns, iesind pe us: $)u nu am cu cine vorbi aici, c nu sunt
nteles'(
#stfel, omul a rmas aici cu dasclul si a mers la *fnta Biseric, apoi, dup o sftuire mai cu temei, i-am dat si
o brosur n care se combteau rtcirile adventiste si asa, mpre- un cu dasclul, a plecat, urmnd Biserica pe
care o prsise.
#sadar, aducndu-mi aminte de multele ntrebri puse de predicatorul adventist, m-am gndit ca in cele ce
urmeaz, s rspund - mcar mai pe scurt -, att lui, ct si la alti sectari, sub forma unui dialog ntre preot si
sectar, n acest fel:
!reotul" Pentru care pricin ai venit aici dumneata+
Sectarul" #m venit aici ca s-ti art adevrul'
!reotul" &a, adevrul este bine de a se cuta ntru toate. &ar cam despre ce vrei s ntrebi mai nti+
Sectarul" s-mi spui dumneata, mai nti, ce este Biserica+
!reotul" #scult, omule. Biserica este asezmntul sfnt, ntemeiat de %uvntul cel ntrupat al lui &umnezeu,
spre sfintirea si mntuirea oamenilor.
Sectarul" )u vreau s stiu cum ntelegeti voi, ortodocsii, cuvntul Biseric din *fnta *criptur.
!reotul" la aminte, omule, cele ce-ti spun: %uvntul Biseric n dumnezeiasca *criptur are mai multe
ntelesuri si mai multe numiri. lar *fnta *criptur se foloseste cnd de un nteles, cnd de altul, cnd de o
numire, cnd de alta.
,
Sectarul" %are sunt acele ntelesuri si numiri diferite ale Bisericii n *fnta *criptur+
!reotul" -ai nti, prin cuvntul Biseric, *fnta *criptur a .oului /estament ntelege ierarhia superioar si
conductoare a Bisericii, pe care a ntemeiat-o -ntuitorul nostru lisus 0ristos.
Sectarul" %are este acea ierarhie superioar si conduc- toare pus de -ntuitorul n Biseric+
!reotul" #ceast ierarhie o formeaz *fintii #postoli si urmasii lor: episcopii, preotii, diaconii 1-atei ,2, ,2
3apte 4, 5-4 67, 62 loan 67, 66-65 )fes. 8, ,,-,6 9 /im. 5, ,-,6 8, ,8 #poc. 6,, ,8 )vrei ,5, ,:;. lerarhia
bisericeasc are obrsia n nsusi &omnul nostru lisus 0ristos 1-atei ,7, , Luca ,7, ,; si n pogorrea
*fntului &uh peste apostoli la %incizecime. .ici unul dintre ei nu si-a luat singur cinstea, ci cei chemati de
&umnezeu, ca si #aron, zice *fntul #postol Pavel 1)vrei <, 8;. *i )l 1lisus 0ristos; a dat pe unii apostoli, pe
altii prooroci, pe altii evanghelisti, pe altii pstori si nvttori, spre desvrsirea sfintilor, la lucrul slu=irii, la
zidirea trupului lui 0ristos 1)fes. 8, ,,-,6;. %omunitatea Bisericii este organizat ierarhic. Biserica face
deosebire ntre pstori si turm, cler si popor, mpreun slu=itori sau lucrtori cu &umnezeu 19 %or. 5,>;.
Sectarul" cnd a pus -ntuitorul aceast ierarhie n Biseric+
!reotul" #tunci cnd a zis ctre #postolii *i: %ine v ascult pe voi, pe -ine - ascult, si cine se leapd de
voi, de -ine se leapd 1Luca ,7, ,4; si iarsi, cnd a zis: Precum --a trimis pe -ine /atl, v trimit si )u pe
voi 1loan 67,6, ,:, ,2s.a.;.
Sectarul" %e puteri deosebite a dat -ntuitorul acestei ierarhii superioare si conductoare a Bisericii+
!reotul" -ntuitorul a nzestrat cu multe puteri si daruri aceast ierarhie superioar a Bisericii *ale 19 %or. ,6,
62;.
Sectarul" %are sunt acele puteri si daruri de care spui+
!reotul" -ntuitorul mai nti a dat ucenicilor *i puterea de a lega si a dezlega pcatele oamenilor, n cer si pe
pmnt 1-atei ,2, ,2 loan 67, 66-65; le-a dat puterea disciplinar n Biseric de a pedepsi pe cei vinovati de
clcarea poruncilor lui 0ristos 19 %or. <, 8-< , /im. ,, 67 -atei ,4, ,2-,>; i-a mbrcat cu putere de sus la
Pogorrea *fntului &uh 1Luca 68, 8> 3apte 6, 6-8; i-a binecuvntat pe ei cu prile=ul nltrii *ale la cer 1Luca
68, <,; i-a trimis s propovduiasc )vanghelia la toat zidirea si s boteze n numele *fintei /reimi - al
/atlui, al 3iului si al *fntului &uh 1-atei 62, ,2-67;.
Sectarul" %are e cea mai mare autoritate n Biseric+
!reotul" %ea mai mare autoritate n Biseric sunt episcopii ca urmasi directi ai *fintilor #postoli, despre care
*fntul #postol Pavel zice n *crisoarea , ctre %orinteni 1,6, 62;: *i pe unii i-a pus &umnezeu n Biseric,
nti pe apostoli, al doilea pe prooroci, al treilea pe nvttori... 3ericitul /eodorit al %irului, lmurind te!tul din
, /imotei 5, ,5, spune c ?pe cei ce se numesc acum episcopi, i numeau atunci #postoli cu trecerea timpului
numele de #postol s-a rezervat ns #postolilor cu adevrat, iar cel de episcop s-a dat celor numiti odinioar
#postoli@. *fntul %iprian sustine c fr episcop nu este Biseric. )piscopul este centrul puterii duhovnicesti si
capul vzut al Bisericii dintr-o anumit regiune. *inodul episcopilor este autoritatea cea mai mare a Bisericii
dintr-o parte a crestinttii, iar sinodul ecumenic este autoritatea cea mai nalt a Bisericii Artodo!e.
Sectarul" &ar cum se mai ntelege cuvntul Biseric n *fnta *criptur+
!reotul" Prin cuvntul Biseric n *fnta *criptur se mai ntelege si totalitatea credinciosilor care sunt botezati
n numele Preasfintei /reimi 1al /atlui, al 3iului si al *fntului &uh;, care se mntuiesc prin pzirea si lucrarea
tuturor poruncilor lui 0ristos si care urmeaz ntru toate asezmntul pus de -ntuitorul si de sfntii si
apostoli n Biseric 1-atei ,4, ,2 )fes. 6, ,>-66 8, ,,-,< %ol. l, ,2-67;.
Sectarul" %are sunt mrturiile din *fnta *criptur care adeveresc numirea Bisericii sub acest nteles+
6
!reotul" Biserica ca totalitatea credinciosilor 1pstor si turm la un loc; are prea multe mrturii scripturistice,
ntre care este si aceasta: %i precum ntr-un singur trup avem multe mdulare si mdularele nu au toate aceeasi
lucrare, asa si noi, cei multi, un trup suntem n 0ristos si fiecare suntem mdulare unii altora 1Bom. ,6, 8-<;.
#cest $trup( este Biserica, iar 0ristos este %apul /rupului, adic al Bisericii 1%ol. ,, ,2 ,, 68 )fes. ,, 66-65
8, 6< <, 65 9 %or. ,6, 6: s.a.;.
Sectarul" %um se mai ntelege cuvntul Biseric n *fnta *criptur+
!reotul" Prin cuvntul biseric, n *fnta *criptur se mai ntelege si biserica 1material; ca lcas de nchinare.
Sectarul" %e ntelegeti prin biseric - lcas de nchinare+
!reotul" Prin biseric - lcas de nchinare se ntelege locul *fnt menit cultului divin public, precum era
templul din Cechiul /estament. .umele de ?biseric@ n acest nteles l ntlnim n multe locuri ale *fintei
*cripturi. -ntuitorul a cinstit nc de copil acest loc *fnt, adic biserica - lcas de nchinare, cci de la vrsta
de ,6 ani a venit cu printii Lui s se nchine n templu 1Luca 6, 84-82;.
#ceast biseric - lcas de nchinare -ntuitorul a numit-o ?cas a -ea@ 1-atei 6,, ,5; si n fiecare zi nvta
poporul ntr-nsa 1loan ,2, 67;. .umele de biseric n ntelesul de lcas de nchinare public l gsim iarsi n
3aptele *fintilor #postoli, unde se spune c Pavel si Carnava, a=ungnd n #ntiohia, ...au stat acolo un an
intreg, adunndu-se n biseric si nvtnd mult popor 13apte ,,, 64;. &e asemenea, #postolul Pavel zice,
referindu-se tot la acest nteles: %ci mai inti aud c, atunci cnd v adunati n biseric, ntre voi sunt dezbinri
si n parte cred 19 %or. ,,, ,2;. % n toate Bisericile sfintilor 1crestinilor;, femeile voastre s tac n biseric...
cci este rusinos ca femeile s vorbeasc n biseric 19 %or. ,8, 58-5<;. "n toate te!tele de mai sus, ntelesul
cuvntului biseric este clar si el arat lcasul de adunare pentru cultul public.
Sectarul" *i care alte nume se mai dau Bisericii n *fnta *criptur+
!reotul" Biserica se mai numeste si ogorul lui &umnezeu 19 %or. 5, >;, casa &omnului 1)fes. 6, ,>-66;, -ireasa
lui 0ristos 199 %or. ,,, 6 #poc. 6,, 6, > 66, ,: s.a.;, adunarea cuviosilor 1Ps. ,8>, ,; sau a oamenilor drepti
1Ps. ,,7, ,;, adunarea celor nti nscuti 1)vrei ,6, 65;, turma lui 0ristos 1loan ,7, ,4;, sfesnic de aur 1#poc. ,,
67 6, ,;, cetatea lui &umnezeu 1Ps. 24, 6 #poc. 5, ,6;, cetatea &umnezeului celui viu 1#poc. 6,, 6 66, ,>;,
stlp si temelie a adevrului 19 /im. 5, ,<;, sfatul sfintilor 1Ps. 22, 4;, trupul lui 0ristos 1)fes. ,, 66-65 %ol. ,,
68;, zidire dumnezeiasc 19 %or. 5, >;, Biseric slvit 1)fes. <, 6:;, -ireasa -ielului 1#poc. ,>, : 6,, >;
patria lui &umnezeu pe pmnt 1)fes. 5, ,<; casa &umnezeului lui lacov 19saia 6, 5;, casa lui 0ristos 1)vrei 5,
4;, lerusalimul cel .ou 1#poc. 5, ,6 6,, 6;, casa lui &umnezeu 19 /im. 5, ,< )vrei ,7, 6,; s.a.
Biserica se nftiseaz ca un cer nou si pmnt nou, cum a vzut 9saia 14<, ,:;, Petru 199 Petru 5, ,5; si loan n
#pocalips 16,, ,;. Biserica este deci o lume nou.
Sectarul" &ar cte Biserici aveti voi, ortodocsii+
!reotul" Biserica lui 0ristos este una, deoarece -ntui- torul a ntemeiat o singur Biseric 1-atei ,4, ,2;, nu
mai multe, pentru c Biserica are un singur %ap, pe lisus 0ristos, ea fiind nftisat ca o singur -ireas a lui
0ristos 1)fes. <, 6:;, ca o cas a lui &umnezeu si a lui 0ristos 1)vrei 5, 4 ,7, 6,;, ca un trup unic al lui 0ristos
1Bom. ,6, <;, ca o singur turm 1loan ,7, ,4 6,, ,<;. Biserica se numeste *fnt pentru c *fnt este %apul ei,
-ntuitorul nostru lisus 0ristos 1)fes. <, 6<, 6:;, si n ea locuieste &uhul *fnt.
Sectarul" &ar cum poate fi Biserica voastr *fnt, dac la voi se adun prin biserici tot felul de pctosi si
nelegiuiti+
!reotul" 9ntelege, omule, c pctosii nu ating sfintenia Bisericii. -isiunea Bisericii tocmai aceasta este, de a
face ndreptarea pctosilor. /oti oamenii sunt pctosi, asa c nici unul nu poate spune c e lipsit de pcate
13ac. 2, 67 Pilde 67, > lov ,8, 8 lacov 5, 6 9 loan ,,2;. *tiu c voi, sectarii, aveti pretentia c n comunitatea
5
voastr se adun numai oamenii sfinti. &ar s stii c nu aveti dreptate. Cezi pe marele #postol Pavel, care era
vas al alegerii 13apte >, ,<-,4;, si care zice despre sine c este cel dinti pctos ntre pctosi 19 /im. ,, ,<;.
-ntuitorul a asemnat Biserica *a, n diferite pilde, cu tarina care cuprinde gru si neghin 1-atei ,5, 68-57,
54;, cu nvodul care prinde si pesti buni si pesti ri 1-atei ,5, 8:-<7;, iar marele #postol Pavel spune c
Biserica este cas n care se gsesc vase de cinste si vase de necinste 199 /im. 6, 67;. -ntuitorul nu a venit s
cheme pe cei drepti, ci pe cei pctosi la pocint, cci nu cei sntosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi
1-atei >, ,6;.
Sectarul" &ar de ce ziceti voi, ortodocsilor, c Biserica voastr este soborniceasc si apostoleasc+
!reotul" Prin cuvintele ?Biseric sobomiceasc@, noi artm c Biserica noastr are menirea de a se rspndi n
toat lumea, cuprinznd pe credinciosii din toate locurile, din toate timpurile si de la toate popoarele, ca o
ncununare a poruncii -ntuitorului, %are a zis: -ergnd, nvtati toate neamurile... 1-atei 62, ,>;. *fntul
#postol Pavel spune galatenilor si colosenilor c n Biserica lui 0ristos nu se face deosebire de neam ntre
credinciosi: .u mai este elin si iudeu, tiere mpre=ur si netiere mpre=ur, barbar, scit, rob ori slobod, ci toate si
ntru toti 0ristos 1%ol. 5, ,, Dal. 5, 62;. Biseric sobomiceasc nseamn unirea tuturor cu totul. 3iecare
membru si toti la un loc stau n unire cu Biserica ntreag si aceasta cu fiecare membru.
9 se mai spune soborniceasc pentru c nvttura ei este conform cu ntregul adevr primit de la 0ristos, spre
deosebire de sect sau de erezie, care are numai o parte de adevr. )a este soborniceasc sau universal
1catolic; pentru c detine adevrul unic si universal. Artodo!ia nu este numai dreapt credint, ci si deplin
credint, adic adevrul ntreg. &e aceea i se spune soborniceasc. %u acest nteles gsim cuvntul prima dat la
*fntul 9gnatie purttorul de &umnezeu, care zice c: $Ende este 0ristos, acolo este si Biserica
soborniceasc(.
lar ?apostolic@ se numeste Biserica Artodo! pentru c ea a fost ntemeiat de -ntuitorul prin *fintii
#postoli 1)fes. 6, 67; si a fost rspndit n lume si organizat de la nceput tot prin *fintii #postoli. #poi,
pentru c pstreaz neschimbat nvttura dat de lisus 0ristos si de &uhul *fnt prin *fintii #postoli. *i, n
sfrsit, pentru c pstreaz darurile *fntului &uh de la *fintii #postoli prin succesiune, adic pstreaz
legtura harului nentrerupt, de la apostoli si pn astzi, succesiune numit apostolic.
#postolicitatea Bisericii este mrturisit att de *fnta *criptur, ct si de *fnta /raditie ei i se mai zice
apostolic si pentru c ea este zidit pe temelia apostolilor si a proorocilor, piatra din capul unghiului fiind
nsusi lisus 0ristos, ntru %are toat zidirea bine alctuit creste, ntru lcas sfnt, n &omnul 1)fes. 6, 67-66 ,
Petru 6, 8 #poc. 6,, ,8;. )a trieste viata n 0ristos, asa cum a nvtat de la *fintii #postoli, care sunt cei mai
autorizati interpreti ai cuvintelor -ntuitorului.
#celasi apostol ndeamn pe credinciosii si s se deprteze de nvttura si de nvttorii care nu se spri=in pe
*fintii #postoli. )l scrie tesalonicenilor: &rept aceea, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati
nvtat, fie prin cuvnt, fie prin epistola noastr 1,, /es. 6, ,<;. /ot *fntul #postol Pavel spune lui /it: &e
omul eretic, dup ntia si a doua mustrare, deprteaz-te 1/it 5, ,7;.
Sectarul" %e ntelegeti voi, ortodocsii, prin Biserica biruitoare si lupttoare si de ce ziceti voi c sunt dou
Biserici, una n cer si alta pe pmnt+
!reotul" .u ai dreptate, omule, n cele ce zici si nu ntelegi cele ce ntrebi. .oi nu zicem c sunt dou Biserici,
ci una, dup cum ti-am artat mai sus. &ar noi mrturisim c Biserica cea una a lui 0ristos se mparte n dou
prti: una vzut si pmnteasc, a celor vii, si alta nevzut sau a celor adormiti. #mndou acestea alctuiesc
o singur Biseric, avnd acelasi %ap, pe 0ristos 1Bom. ,8, :-> )fes. ,, ,7 -atei 66, 56 62, ,2 Luca ,<, ,7
3ilip. 6, ,7 )fes. 6, ,> %ol. 6, ,7 )vrei ,6, 65;.
#sadar, ntelege c Biserica celor vii sau pmnteasc, vzut, se mai numeste si Biserica lupttoare, fiindc
membrii ei sunt nc n lupt cu puterile vr=mase ale rului 1)fes. 4, ,,-,5 Dal. <, ,: , Petru 6, ,, s.a.;. lar
8
prin Biserica biruitoare, noi ntelegem Biserica pe care o formeaz toti ngerii si sfintii din ceruri, care au biruit
puterile celui ru si au trecut n lumea cea nevzut si cereasc 1)vrei ,6, 65 )fes. <, 6:#poc. 6,, lAs.a.;.
Biserica este una singur, dar ea cuprinde pe cei vii de pe pmnt, ct si pe cei care au adormit n dreapta
credint, care si ei sunt vii cu sufletul si slvesc pe &umnezeu alturi de ngeri, si se roag pentru mntuirea
lumii ntregi.
DES!RE S#$%&A &RADI'IE
Sectarul" %e este *fnta /raditie, pe care voi, ortodocsii, o socotiti al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti
si o puneti n egalitate cu dumnezeiasca *criptur+
!reotul" *fnta /raditie sau *fnta Predanie este nvttu- ra dat de &umnezeu prin viu grai Bisericii, din care
o parte s-a fi!at n scris, mai trziu. %a si *fnta *criptura, *fnta /raditie cuprinde descoperirea dumnezeiasc
trebuitoare mntuirii noastre. )a este viata Bisericii n &uhul *fnt si curentul viu al vietii Bisericii, fiind al
doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si, ca atare, avnd aceeasi autoritate ca si *fnta *criptur.
&e la #dam si pn la #vraam au trecut 552: de ani10ronograful de la .eamt;, si cu 857 de ani ct au stat
israelitii robi n )gipt 1Dal. cap. 5;, fac 52,: ani. 9n acesti ani, nici *fnta *criptur nu a fost si nici smbta nu
s-a tinut ca sarbatoare de vreun popor. /imp de attea mii de ani, oamenii cei credinciosi si alesi ai lui
&umnezeu s-au povtuit pe calea mntuirii numai prin *fnta /raditie, adica dup nvttura despre &umnezeu
nsusit prin viu grai si numai vreme de ,:77 de ani - ct a fost de la -oise pna la venirea &omnului - s-au
cluzit si de *fnta *criptur a Cechiului /estament.
&upa cum mai nainte de a se scrie cartile Cechiului /estament lumea s-a povatuit la cunoasterea lui &umnezeu
si la calea mntuirii numai prin *fnta /raditie 1predania prin viu grai;, tot astfel, mai nainte de a se scrie
cartile .oului /estament, *fnta /raditie a fost dreptarul dup care primii crestini s-au povtuit la calea
mntuirii. Primul care a semnat nvtturile .oului /estament prin viu grai n urechile oamenilor a fost nsusi
-ntuitorul nostru 9isus 0ristos, %are, trei ani si =umtate ct a vestit )vanghelia *a, nu a scris nimic, ci
nencetat n aceast vreme a nvtat poporul. 9ar dupa ce *i-a mplinit ascultarea ctre Parintele *u, pe
apostolii *i nu i-a trimis s scrie, ci s propovaduiasca la toat lumea )vanghelia, spunndu-le: &rept aceea,
mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le n numele /atalui si al 3iului si al *fntului &uh, nvtndu-le
sa pazeasca toate cte v-am poruncit voua. *i iat, )u cu voi sunt n toate zilele, pna la sfrsitul veacului.
#min, 1-atei 62, ,>-67;.
&in ziua ntemeierii ei, anul 55 d.0r., si pn n anul 88 d.0r., cnd *fntul -atei a scris prima )vanghelie,
Biserica s-a condus fra *criptura .oului /estament, s-a condus prin *fnta /raditie, din care o parte va fi
consemnat mai trziu n scris. &e asemenea, au fost multe scrieri despre care s-a pretins c sunt inspirate si
scrise de *fintii #postoli, dar Biserica a fost aceea care le-a admis, le-a recunoscut sau nu ca fiind inspirate,
deoarece ea tria adevrul )vangheliei mai nainte ca el s fi fost scris, l traia prin /raditie.
#sadar, iat ce este *fnta /raditie: izvorul si rdcina ambelor /estamente - al celui Cechi si al celui .ou - si
de aceea noi o numim al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o socotim ca avnd aceeasi autoritate si
nsemntate ca si *fnta *criptur.
Sectarul" *fnta *criptur este cuvnt dumnezeiesc si nu este iertat a o nlocui sau a o schimba cu /raditia, care
este cuvnt omenesc, pentru c scrie n )vanghelie: &e ce si voi calcati porunca lui &umnezeu pentru datina
voastra+ 9ar apoi: ...ati desfiintat cuvntul lui &umnezeu pentru datina voastra. 3tarnicilor, bine a proorocit
despre voi 9saia, cnd a zis: ?Poporul acesta... zadarnic -a cinstesc ei, nvtnd nvtaturi ce sunt porunci ale
oamenilor@ 1-atei ,<, 5, 4-> -arcu :, ,5;. &e aceea nu este voie s nlocuim si sa schimbm sau s adugm
noi la Legea lui &umnezeu, cuprinsa n *fnta *criptur, prin cuvntul omenesc al /raditiei.
<
!reotul" .u este deloc adevrat ceea ce spui dumneata, cci Legea lui &umnezeu nu este cuprins toat numai
n *fnta *criptur. #uzi ce spune dumnezeiescul )vanghelist 9oan, c sunt si alte multe lucruri pe care le-a
facut 9isus si care, daca s-ar fi scris cu de-amnuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde crtile ce s-ar fi scris.
#min 1loan 6,, 6<;. 9arsi, acelasi )vanghelist 9oan scrie n una din epistolele sale: -ulte avnd a va scrie, n-
am voit sa le scriu pe hrtie si cu cerneal, ci nada=duiesc s vin la voi si sa vorbesc gura ctre gura, ca bucuria
noastr sa fie deplin 199 9oan ,, ,6;. #sadar vezi c dumnezeiescul evanghelist mai mult se bucura cu ucenicii
si cnd avea posibilitate s le vorbeasc prin viu grai 1predanie;, dect atunci cnd le trimitea ceva n scris, iar
voi, sectarii, tineti orbeste si nebuneste numai la cele scrise si nu bgati de seama c att -ntuitorul ct si
multi dintre apostoli n-au lsat nimic n scris, ci au propovduit prin viu grai. %red c despre voi a proorocit
marele Prooroc 9saia c uitndu-va, va veti uita, dar nu veti vedea 19saia 4, >;.
Sectarul" %restinii nu trebuie s se lase ademeniti de alte nvtturi omenesti nseltoare, deosebite de cele
dumnezeiesti ale *fintei *cripturi, cci asa ne ndeamn apostolul: Luati aminte s nu va fure mintile cineva cu
filosofia si cu desarta nselaciune din predania omeneasc, dupa ntelesurile cele slabe ale lumii si nu dupa
0ristos 1%ol. 6, 2;. #sadar datoria noastr este s ne ferim de nselciunea predaniei 1traditiei; omenesti.
!reotul" &umneata, dup ct vd, esti prea sucit la minte si la ntelegere si nu poti face nici mcar aceast
deosebire, de a ntelege care sunt nvtturile cele cu predanie omeneasc si care sunt cele cu predanie
apostolic si evanghelic. #i adus aici un citat al *fintei *cripturi care se refer la predania nvtturilor
omenesti si la filosofia cea desart a veacului de acum, si care nu are nici o legtur cu *fnta /raditie cea
evanghelic si apostolic a Bisericii lui 0ristos. #poi n dosul acestui citat, ru nteles de dumneata si de cei cu
aceeasi ntelegere asemenea dumitale, ti ascunzi viclenia si otrava eresului care te stpneste si te nvat a te
mpotrivi Predaniei celei apostolice a Bisericii celei dreptmritoare. *fnta /raditie nu este predanie
omeneasc, nici filosofie si nici desart nselciune, ci este %uvntul lui &umnezeu care s-a predat nou prin
viu grai. -arele #postol Pavel ne nvat si ne ndeamn s tinem cu trie predaniile, zicnd: &eci, dar, fratilor,
stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati nvtat, fie prin cuvnt, fie prin epistola noastra 199 /es. 6, ,<;.
9ar voi, sectarii, ndemnati pe crestinii cei nentriti sa huleascasi s lase predaniile apostolesti si bisericesti,
nentelegnd ca nsasi *fnta *criptur este un rod al &uhului *fnt, care a crescut din rdacina si din pomul
*fintei /raditii.
Sectarul" *fnta *criptur ne este de a=uns pentru credint si pentru mntuirea noastr si deci nu avem nevoie si
de /radi- tie. #sa rezulta din cuvintele #postolului Pavel ctre /imotei: &e mic copil cunosti *fintele *cripturi,
care pot s te ntelep- teasc spre mntuire, prin credinta cea ntru 0ristos 9isus. /oat *cripura este insuflat
de &umnezeu si de folos spre nvttur, spre mustrare, spre ndreptare, spre nteleptirea cea ntru dreptate... 199
/im. 5, ,<-,4;. %uvintele sunt limpezi oricare adaos la *fnta *criptur este de prisos.
!reotul" #ici este vorba numai de *criptura Cechiului /estament, cci cea a .oului /estament nu era nc
scrisa. Pavel i scrie lui /imotei c Cechiul /estament i poate servi ca cel mai bun nvttor pentru ntrirea
credintei n 0ristos si pentru educarea n crestinism. &upa tlcuirea voastr, a sectarilor, ar urma ca nici crtile
.oului /estament - care n marea lor ma=oritate aveau s fie scrise n perioada ce a urmat acestei scrisori
adresate de #postolul Pavel lui /imotei - s nu fie primite, ci s ne tinem numai de cele ale Cechiului
/estament, despre care aminteste aici -arele Pavel lui /imotei.
Sectarul" .u putem admite /raditia, pentru ca n ea au intrat cu vremea multe elemente false si astfel, mai ales
astzi, nu mai putem deosebi /raditia cea adevrat si apostolica de cea falsa.
!reotul" #scult, omule' .u crede n aceasta privint mintii tale, nici celor ntunecati la ntelegere asemenea
tie. %rede cele ce auzi de la noi, c Biserica lui 0ristos a statornicit adevarurile de credint - dezvoltate de-a
lungul /raditiei - prin canoanele #postolice, prin canoanele *fintelor *inoade ecumenice, ale celor locale, ale
cartilor simbolice, prin marturisirile de credinta, ntocmite de sfinti arhierei fcatori de minuni, statornicind
dreptarul sfintei credinte ortodo!e, care era atacat de multe cete eretice e!istente n acele vremuri.
%t priveste neschimbarea si nealterarea *fintei /raditii, aceasta se poate controla n baza urmatoarelor conditii:
4
,. *a nu cuprinda n sine contraziceri s nu se contrazic cu /raditia apostolic sigura sa nu se contrazic cu
*fnta *criptura. .umai fra astfel de contraziceri este posibil ca o nvattur oarecare din /raditie sa provin
de la -ntuitorul sau de la *fintii #postoli, care au fost sub nrurirea direct a *fntului &uh.
6. * fi fost tinut de Bisericile apostolice si sa aib continuitate nentrerupt si controlat pn astzi.
5. * fi fost recunoscut si urmat totdeauna de ntreaga Biseric ecumenic.
8. * fie n perfect acord cu toti, sau daca nu, cel putin cu cea mai mare parte a printilor si nvttorilor
bisericesti.
%nd o traditie nu mplineste aceste conditii, ea nu poate fi adevrat si sfnta, deci nu poate fi admisa sau
urmat.
Sectarul" %u toate aceste verificri pe care ziceti ca le-a facut si le face Biserica Artodo! referitor la
adeverirea /raditiei, noi mai siguri suntem pe nvtturile cuprinse n *fnta *criptur. %ci primii crestini
primeau numai cele scrise n *fnta *criptura, dup cum este scris: #cestia 1iudeo-crestinii din Bereea; erau
mai buni la suflet dect cei din /esalonic ei au primit cuvntul cu toata osrdia, n toate zilele, cercetnd
*cripturile, daca ele sunt asa 13apte ,:, ,,;. &e aici urmeaz ca noi trebuie s tinem numai nvtturile pe care
le gasim scrise n *fnta *criptur.
!reotul" &umneata si cei asemenea dumitale ntelegeti sucit si cu rtcire si va laudati c tineti numai
nvtturile scrise n *fnta *criptur. 9ar marele #postol Pavel va rusineaz pe voi, cci el laud pe crestinii
din %orint nu pentru c tineau nvtturile cele scrise, ci pentru ca si aduceau aminte de el si tineau cu trie la
nvatturile cele nescrise pe care le primiser prin Predanie 1/raditie; de la el, scriindu-le: 3ratilor, va laud ca n
toate v aduceti aminte de mine si tineti predaniile cum vi le-am dat 19 %or. ,,, 6;. Aare cum este bine: s
facem ca voi si s tinem numai nvtturile scrise, sau s urmm pe marele #postol Pavel, care lauda pe cei ce
tin predaniile nescrise+ Ba mai mult, noi v dovedim c *fintii #postoli si )vanghelisti au crezut si au predicat
multe din *fnta /raditie pe care o mosteniser din vechime si care lucruri nu se gsesc scrise n *fnta
*criptur. Coi v ludati c tineti numai cele scrise, ns #postolii propovduiesc si din cele nescrise n *fnta
*criptur.
Sectarul" Ende se vede c #postolii ar fi predicat afara de cele ce sunt scrise n *fnta *criptur+
!reotul" 9at cteva dovezi: *fntul #postol 9uda, n epistola sa cea soborniceasca, printre altele zice: &ar
-ihail #rhanghelul, cnd se mpotrivea diavolului, certndu-se cu el pentru trupul lui -oise, n-a ndrznit s
aduc =udecata de hul, ci a zis: ?* te certe pe tine &omnul'@ 1,, >;. 9a caut dumneata n toat *fnta
*criptur si vezi daca vei afla scrise aceste cuvinte. &ar si mai =os, n aceeasi sfnt epistola, acelasi apostol
aminteste de proorocia lui )noh, zicnd: &ar si )noh, al saptelea de la #dam, a proorocit despre acestia, zicnd:
9at, a venit &omnul cu zecile de mii de sfinti ai Lui, ca s fac =udecata mpotriva tuturor si s mustre pe toti
nelegiuitii de toate faptele nelegiuirii lor, n care au fcut fardelege, si de toate cuvintele de ocar pe care ei,
pctosi, netemtori de &umnezeu, le-au rostit mpotriva Lui 1luda ,, ,8-,<;.
&ar nu numai 9uda #postolul vorbeste din /raditie, ci si marele Pavel, n epistola a doua ctre /imotei, iata ce
zice: &up cum 9annes si 9ambres s-au mpotrivit lui -oise, asa si acestia stau mpotriva adevarului, oameni
stricati la minte si netrebnici pentru credinta 1,, /im. 5, 2;. *i iarsi, marele #postol Pavel, adresndu-se
preotilor din )fes, le zice: ...sa va aduceti aminte de cuvintele &omnului 9isus, cci )l a zis: -ai fericit este a
da, dect a lua 13apte 67, 5<;. #cum te ntreb pe dumneata, care crezi numai cele scrise, de unde au luat acesti
doi apostoli - 9uda si Pavel - cuvintele de mai sus, caci nicieri n *fnta *criptura nu le vei afla scrise+ Cezi
cum #postolii au vorbit si au folosit *fnta /raditie si cum gresiti voi, hulind nvattura cea nescris a *fintei
/raditii+
Sectarul" /otusi, nu este cu putint ca *fnta /raditie s se fi putut pstra pn astazi n ntregime si n toata
curatenia ei de la nceput si de aceea noi avem garantie mai mult in nvataturile scrise din *fnta *criptur.
:
!reotul" Amule, nu fii surd la ntelegerea celor bune. #i vzut n cele de mai sus c marele #postol Pavel lauda
pe crestinii din %orint pentru c au tinut cu tarie predaniile cele nescrise asa cum le primiser din gura lui. #i
auzit ca #postolii nsisi au folosit n propovduirea lor cuvinte direct din *fnta /raditie, cum sunt cele cu
proorocia lui )noh si celelalte ti-am artat nc si prin ce mi=loace s-a pastrat de-a lungul veacurilor *fnta
/raditie si care sunt semnele care garanteaza nealterarea si curtenia ei, si totusi dumneata la toate ai ramas
nentelegtor si nesimtitor, spunndu-mi c nu ai garantie dect n cele scrise. #cest lucru ma face sa-ti spun:
&eschide, omule, urechile tale cele de gnd si auzi pe acelasi mare #postol Pavel, care ndeamna si sfatuieste
pe crestinii din /esalonic sa fie foarte atenti si vigilenti n pastrarea *fintei /raditii, zicndu-le: 3ratilor, stati
neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati nvatat, fie prin cuvnt, fie prin epistola noastra 199 /es. 6, ,<;. 9ar n
alt loc: %hiar daca noi sau un nger din cer v-ar vesti alta )vanghelie dect aceea pe care v-am vestit-o, sa fie
anatema 1Dal , 2; ntelege deci ca anatema este tiere de la trupul tainic al Bisericii lui 0ristos si pogorre de
viu n iad cu dracii, si sub aceasta nfricosata osnd esti tu si toti ereticii sectari, care asemenea tie nu voiesc a
crede nvatturile cele propovaduite si vestite de apostoli prin viu grai.
Sectarul" %um a putut a se pastra vreme de mii de ani aceeasi norm a *fintei /raditii n Biseric, de vreme ce
preotii si scriitorii vostri bisericesti schimba de la zi la zi adevarul *fintei *cripturi si predaniile apostolice, care
la nceput au e!istat curate si nealterate+ &up cum, daca iei n mana o Biblie chiar de acum <7 de ani si o pui
alaturi cu cele de azi, nu mai seamn nicidecum, tot asa au fcut arhiereii si preotii vostri si cu alte carti sfinte
si cu *fnta /raditie, pe care voi, ortodocsii, v ludati c o tineti asa cum ati mostenit-o de la apostoli.
!reotul" .u este deloc adevrat ceea ce sustii dumneata. Biserica lui 0ristos este ocrotit de &uhul *fnt si nu
poate gresi 1-atei ,7, ,:-67 9oan ,8, ,4-64 ,<, 64 ,4, ,6-,8 9 /im. 5, ,< s.a.;, fiind condus n chip nevzut
de nsusi ntemeietorul ei, 9isus 0ristos, pna la sfrsitul veacurilor 1-atei 62, 67 s.a;. &aca unii scriitori
bisericesti, fie arhierei, preoti sau laici, au tradus Biblia din alte limbi sau au ndreptat vreun cuvnt nvechit n
felul lui de a se e!prima, n limba de azi a poporului nostru, apoi aceasta a fost o ndreptare si corectare de
e!primare, iar nu o schimbare de fond a te!tului biblic. &ac ar nvia astzi un romn de pe vremea lui -ircea
cel Btrn sau a -arelui *tefan si ai vrea s vorbesti cu el, aproape c ti-ar prea c este din alt natie, cci nu
se mai vorbeste azi ntocmai limba poporului nostru cu cea care se vorbea atunci. /ot astfel si crtile de pe
atunci, trecnd vremea, s-au corectat de scriitori dup vorbirea de azi, dar nu s-a schimbat ntelesul lor
scripturistic si tainic.
/i-am spus mai nainte c temeiurile pe care se reazem *fnta /raditie si prin care se asigur pstrarea
curteniei ei originale si transmiterea ei peste veacuri au fost: simbolurile vechi de credint, canoanele
apostolice, definitiile dogmatice ale celor sapte *inoade ecumenice s.a.
#ici mai adaug c n pastrarea neschimbat a *fintei /raditii avem si alte mrturii de mare important, precum
sunt:
,. Literatura patristica. *crierile *fintilor Printi si ale apologetilor din vechime sunt pline de astfel de mrturii,
care dovedesc c *fnta /raditie s-a bucurat totdeauna, n Biserica crestin, de aceeasi nalt pretuire:
- *fntul 9gnatie /eoforul, Printe #postolic, ucenic al apostolilor 1f ,7: d.0r.;, dupa cum ne mrturiseste
istoricul )usebiu dm %ezareea, ndemna pe credinciosii de pe vremea sa s se fereasc de nvtturile ereticilor
si s pzeasc numai /raditia apostolic
- *fntul Policarp, episcop al *mirnei, tot un Printe #postolic 1f ,<4 d.0r.;, dup mrturia aceluiasi istoric, a
predat credinciosilor si aceleasi cuvinte 1nvtturi; pe care le-a auzit el direct de la apostoli
- 0egesip, ne mrturiseste tot )usebiu de %ezareea, s-a srguit s adune la un loc toate traditiile apostolice, si a
adunat mai multe din ele n cinci crti, care ns cu timpul s-au pierdut
- *fntul 9rineu 1f 676 d.0r.; mrturiseste pentru traditie n scrierile sale: $/oti care voiesc s cunoasc
adevrul, trebuie s se ndrepte ctre /raditia apostolica, n toat lumea cunoscut(
2
- Arigen 1F 6<8 d.0r.; scria: $* fie pstrat /raditia bisericeasc predat prin ordinea succesiunii de la
apostoli, care e!ista n biserici pn n ziua de astzi(.
- *fntul Casile cel -are 1f 5:>; mrturisea: $&intre dogmele si propovduirile pastrate n Biserica, unele le
avem din doctrina cea scris, iar altele le-am primit din /raditia apostolilor, prin succesiune, n tain, nescrise
si acelea si acestea au aceeasi putere ctre evlavie(.
- *fntul )pifanie 1f 875 d.0r.; zicea: $/rebuie pstrat /raditia, pentru c nu este cu putint a afla toate n
*fnta *criptur *fintii #postoli au depus unele n scrisori, altele n /raditie...(.
- *fntul 9oan Dur de #ur 1f 87:; scrie: $&e aici 1din 99 /es. 6, ,<; se vede c #postolii n-au predat toate prin
scrisoare, ci multe far scrisori, dar si acestea nescrise sunt demne de crezare. &ac este /raditie, atunci nu
cuta nimic mai mult(.
- *fntul Drigorie de .Gssa 1F 5>8; scria: $#vem /raditia a=uns la noi de la printi, ca o mostenire prin
succesiune de la apostoli, transmis prin sfintii ce au urmat .
- %lement #le!andrinul 1f 6,< d.0r.; zice: $#ceia care e!plic *criptura contra /raditiei bisericesti, au stricat
norma adevarului.
- /ot asa de hotrt n aceast privint scria si *fntul %iprian 1F 6<2;: $&ac ne vom ndrepta noi la izvorul
/raditiei dumnezeiesti, atunci se va curma rtcirea omeneasc(.
6. Practica veche a Bisericii este, de asemenea, o impor- tanta mrturie despre valoarea *fintei /raditii si despre
pretuirea pe care a avut-o ea de la nceput pna astzi.
5. "n Biseric, nca de la nceput s-au ivit eretici, care, pentru a-si sustine prerile 1rtcirile;, sustineau ca
practicile lor fac parte din /raditia apostolic, socotind-o si ei ca avnd aceeasi autoritate ca si *fnta *criptur.
%ei care i-au combtut, nu au negat valoarea /raditiei, ci au dovedit numai ca practicile si traditiile ereticilor
erau false si nu puteau avea autoritatea /raditiei adevrate apostolice.
* nu se uite c mrturiile de mai sus oglindesc n ele credinta din vremea apostolilor si imediat urmtoare pna
n secolul al 9C-lea. Practica veche a Bisericii este, de asemenea, o importanta mrturie despre valoarea *fintei
/raditii si despre pretuirea pe care a avut-o de la nceput pn azi.
#sadar trebuie tinut cu mare sfintenie *fnta /raditie, deoarece n *fnta *criptur nu este cu putint a afla
toate cele spre mntuire. *fnta *criptur ne nvat multe s facem, dar nu ne arat cum. &e e!emplu, ne cere s
ne botezam, dar nu ne arat si cum s ne mrturisim, dar nu si cum s ne mprtsim, dar nu si cum s ne
cununm, dar nu si cum s ne rugm, dar nu si cum, si unde, si cnd s facem semnul *fintei %ruci pe fata
noastr, dupa cea scris: *-a nsemnat peste noi lumina fetei /ale, &oamne 1Ps. 8, 4;, dar nu ne arat si cum.
&ar cine ne-a nvtat pe noi, prin scriere, s ne nchinm spre rsrit+ %are *criptur ne arat graiurile chemrii
*fntului &uh de la sfintirea Preacuratelor &aruri, adic la sfintirea pinii si a paharului euharistic+ %are
nvttur din *fnta *criptur ne arat sa facem binecuvntarea apei botezului si sfintirea 0rismei 1*fntul si
-arele -ir;+ %are *criptur ne nvata despre ntreita afundare a celui ce se boteaz si lepdrile de satana de la
Botez+
Bugciunea de do!ologie catre *fnta /reime 1adica ?*lava /atalui si 3iului si *fntului &uh@; din care
*criptur ne-a rmas nou+ *i apoi acelasi mare *fnt Casile, dupa ce ne arat acestea, zice ca: $&aca ne-am
apuca noi a lsa cele nescrise, din obiceiuri, ca pe unele ce nu ar avea putere mare, am gresi la nsesi cele mai
de frunte, pagubind )vanghelia. #sadar obiceiul ce-, tine Biserica nescris, ca unul ce este de origine apostoli ca
si folosit de *fintii Parinti ca Predanie ramasa de la ei n Biserica lui 0ristos, are putere de lege(.
#sadar trebuie retinut ca importanta si folosul *fintei /raditii provine din raportul strns ce e!ista ntre ea si
*fnta *criptur, cci ntr-adevr, ele stau ntr-un raport de strnsa legatura si de ntregire reciproc, bazat pe
>
faptul ca amndou cuprind n ele *fnta &escoperire si sunt pentru noi izvoarele acesteia. Prin urmare: a; este
cu neputinta s se contrazica ntre ele si b; este cu neputint sa nu e!iste ntre ele raporturi de reciprocitate.
*fnta *criptur are numai n *fnta /raditie mrturia cea mai sigur pentru canonul crtilor ei si pentru
caracterul ei dogmatic 1inspiratia ei divina;, iar *fnta /raditie numai prin *fnta *criptur si poate dovedi
curatenia adevrurilor ei.
DES!RE C()&() S#I%&E)*R IC*A%E
*fnta *criptur opreste nchinarea la chipuri cioplite si la alte asemnri vzute 1les. 67, 8 Lev. 64, , &eut. <,
2 3apte ,:, 6>;. &ar prin aceasta opreste numai nchinarea ntemeiat pe socotinta c nssi aceste chipuri
trebuie cinstite ca dumnezei, adic opreste nchinarea la idoli. .u opreste ns cinstirea unor semne si nftisri
ale lui &umnezeu si ale sfintilor, cnd aceast cinstire nu rmne la materia din care sunt fcute, ci duce gndul
nostru la &umnezeu sau la sfntul nchipuit prin ele. #m vzut la capitolul despre cinstirea sfintelor moaste
cinstirea ce se ddea unor brie si stergare de pe trupul #postolului Pavel. 9n Cechiul /estament ni se spune
despre doi heruvimi sculptati, asezati deasupra chivotului Legii, sau de heruvimii brodati n catapeteasma din
lcasul sfnt 1les. 6<, ,2-66 64, 5, etc.;. 9naintea lor se tmia si se faceau nchinciuni 1losua :, 4 les. 57, ,,
:, 2;. Precum ne a=utm de cuvnt ca s ne ridicm la cele mai presus de cuvnt, tot asa ne folosim si de icoan,
ca s ne ridicm mai presus de icoan. *i precum &umnezeu vrea ca auzul nostru s se sfinteasc prin cuvinte
curate, asa vrea ca si vederea noastr s se sfinteasc prin icoane cuvioase, ca prin amndou aceste simtiri
superioare, s ptrund n suflet gnduri curate.
Sectarul" .u trebuie s ne nchinm icoanelor, pentru c &umnezeu este cu totul diferit de icoane, orict de
pretios ar fi materialul din care sunt fcute si orict de artistic ar fi e!ecutate. #postolul &omnului grieste
lmurit: &ac suntem neamul lui &umnezeu, nu trebuie s socotim c dumnezeirea este asemenea aurului sau
argintului sau pietrei cioplite de mestesugul si de iscusinta omului 13apte ,:, 6>;.
!reotul" #ici nu cultul sfintelor icoane se nltur, ci ntelegerea gresit a pgnilor de a confunda pe
&umnezeu cu materia cioplit artistic a chipurilor de idoli, reprezentnd pe zeii pgnilor atenieni. #postolul
Pavel tocmai vrea s le arate nvtatilor atenieni n cuvntarea sa din #reopag, c dac noi, oamenii, - dup cum
si ei nsisi credeau - ?suntem neam al lui &umnezeu@, adic avem suflet imaterial, care este chipul lui
&umnezeu n noi, de aici putem deduce c &umnezeu este si )l imaterial ca si sufletul nostru pe care l avem de
la )l si dup care suntem nruditi cu )l si deci &umnezeu nu poate fi socotit identic sau confundat cu materia
statuilor de zei din templele pgne ale #tenei. Pe baza acestei deductii a mintii trebuie s spunem c
&umnezeu este eterogen 1de alt natur; fat de materia statuilor, si de aceea este absurd a-L confunda cu o
statuie oarecare, orict de pretios este materialul din care este turnat si orict de genial este creatia artistului
care a e!ecutat-o.
9n Artodo!ie sustinem ntocmai acest adevr. #vem icoane sfintite din aur si argint etc., e!ecutate cu miestrie
si cu talent, dar nu sustinem defel c &umnezeu este identic si omogen 1de aceeasi natur; cu aurul si argintul
icoanei care-9 reprezint chipul. .oi nvtm c e!ist un singur &unmezeu, iar sfintele icoane au cu totul alt
semnificatie dect aceea de a fi confundate cu &umnezeu sau cu sfntul al crui chip l reprezint. %a urmare,
nvttura noastr cu privire la sfintele icoane este identic cu cea din citatul de mai sus si nicidecum n
contrazicere cu el, anume c dac si cel din urm om este mult superior si eterogen tuturor statuilor si icoanelor
care-i reprezint chipul, cu att mai putin &umnezeu ar putea fi omogen cu icoanele chipului *u. &ar prin
aceasta nu se stirbeste cu nimic cinstirea sfintelor icoane.
Sectarul" 9coanele, ca si idolii, sunt simple obiecte mate- riale, neputincioase, iar &umnezeu a osndit pe cei ce
nda=du- iesc vreun a=utor de la ele, cci zice psalmistul: 9dolii neamuri- lor sunt argint si aur, lucruri fcute de
mini omenesti. Dur au si nu vor gri ochi au si nu vor vedea urechi au si nu vor auzi, c nu este duh n gura
lor. #semenea lor s fie toti cei ce-i fac pe dnsii si toti cei ce se ncred n ei 1Ps. ,58, ,<-,2 ,,5, ,6-,4;.
,7
!reotul" %itatul acesta al *fintei *cripturi se refer numai la idoli si n nici un caz la sfintele icoane. lar dac
sfintele icoane sunt idoli, atunci si cei doi heruvimi din Cechiul /estament, precum si chipurile de heruvimi,
cusute pe catapeteasma de acolo, sunt idoli. #devrul ns este c nici unele, nici altele nu sunt idoli. &ac
chipurile de heruvimi au fost poruncite s se fac chiar de &umnezeu, nu este cu putint ca sfintele icoane s fie
oprite de )l. *i dac cei ce le-au cinstit si li s-au nchinat n /estamentul Cechi, la porunca direct a lui
&umnezeu - n timp ce idolatria era foarte aspru interzis -, n-au putut cdea nicidecum sub osnd, atunci nu
pot fi osnditi nici cei ce cinstesc sfintele icoane. 9dolii, ntr-adevr, sunt neputinciosi, dar sfintele icoane
adeseori au dat dovada c au n ele putere dumnezeiasc de a face minuni, punnd n uimire uneori o lume
ntreag. #cest fapt este foarte gritor n sine nsusi privitor la atitudinea pe care trebuie s o avem fat de
sfintele icoane.
Sectarul" %instirea lui &umnezeu n icoane si mai ales cinstirea icoanelor cu chipul lui &umnezeu pe ele, este
ceva pgnesc, pentru c numai pgnii si-au fcut asemnri ale lui &umnezeu n diferite feluri si li s-au
nchinat, dup cum ne mrturiseste #postolul Pavel: 1Pgnii; au schimbat slava lui &umnezeu %elui
nestriccios cu asemnarea chipului omului celui striccios si al psrilor si al celor cu patru picioare si al
trtoarelor 1Bom. ,, 65;. Ar, este absurd s ne ntoarcem la idoli sau la un astfel de pgnism.
!reotul" #ici este vorba de idoli si de rtcirile pgnilor relativ la credinta n &umnezeu, iar nu de sfintele
icoane ale crestinilor, care sunt cu totul altceva. n sfintele icoane, crestinii niciodat nu L-au nchipuit pe
&umnezeu n asemnarea omului striccios, sau ca animal cu patru picioare, sau ca trtor, ci, dimpotriv, L-au
zugrvit asa cum *-a descoperit )l oamenilor. Prin aceasta, crestinii si-au fcut o idee mai clar, mai intuitiv si
mai precis despre adevratul &umnezeu. /ocmai din acest motiv, sfintele icoane au fost ntotdeauna un mi=loc
foarte potrivit pentru adncirea evlaviei, mai ales la nestiutorii de carte, dar si la oricare om. Prin aceasta si
artistii pictori si-au pus talentul n slu=ba si spre mrirea lui &umnezeu, %are i-a nzestrat pe ei.
Sectarul" &umnezeu nu poate fi vzut de oameni de aceea nimeni nu stie cum este )l si nu-9 poate zugrvi fata
n icoane si a face o asemnare a chipului *u adevrat, cci &omnul a zis: ...nu poate vedea omul fata -ea si
s triasc 1les. 55, 67;, iar )vanghelistul loan, la fel, a zis: Pe &umnezeu nimeni nu L-a vzut vreodat 1loan ,,
,2 , loan 8, ,6;. #postolul Pavel a zis, de asemenea: %el ce singur are nemurire 1&umnezeu; si locuieste ntru
lumin neapropiat pe %are nu L-a vzut nimeni dintre oameni, nici nu poate s-L vad a %ruia este cinstea si
puterea vesnic. #min' 19 /im. 4, ,4;.
!reotul" )ste adevrat c pe &umnezeu nimeni nu-L poate vedea n fiinta *a, asa cum este, deoarece )l este
&uh 1loan 8, 68;, nevzut ochiului material al omului si este nemrginit, nct nu numai ochiul, dar nici mintea
sau priceperea omului nu-L poate cuprinde, pentru c ar rmne coplesit de maiestatea infinit a fiintei Lui. &e
aceea, nu este de mirare dac este cu neputint s-L poat vedea cineva asa cum este. #rhiereii Ce- chiului
/estament, cnd intrau o dat pe an n *fnta *fintelor, unde *e arta n lcasul *u vzut 1n templu;, tmiau
mult, potrivit unei rnduieli dumnezeiesti, ca s nu vad cumva pe &umnezeu si s moar 1les. 57, ,7 Lev. ,4,
6, ,6-,5;.
&ar trebuie stiut c icoana are ca model pe "nsusi 9isus 0ristos, %are la ai *i a venit 1loan ,, ,,; si n mi=locul
lor si cu ei a trit. %ei trei apostoli au czut la pmnt cnd 9isus 0ristos, pe -untele /abor, *i-a artat
strlucirea dumnezeirii n trupul *u 1-atei ,:, 4; str=erii de la -ormntul &omnului au czut la pmnt
si ...s-au fcut ca niste morti, cnd au vzut trupul ndumnezeit al lui 9isus 0ristos nviat din mormnt 1-atei
62, 8; #postolul Pavel a czut orbit la pmnt, cnd i *-a artat 0ristos-&umnezeu pe drumul spre &amasc
13apte >, 5-2 s.a.;. #stfel, vederea lui &umnezeu a rmas, pentru oamenii muritori si mrginiti, ceva cu
neputint.
/otusi Biblia - si chiar istoria - ne mrturisesc c au e!istat adeseori teofanii, hristofanii sau pnevmatofanii
1cazuri cnd &umnezeu-/atl, 0ristos ori &uhul *fnt *-au artat;. .u cumva este o contrazicere ntre aceste
artri si cele spuse mai sus, c &umnezeu nu poate fi vzut de oameni+ .u' %ci dac oamenilor le este cu
neputint a vedea vreodat fiinta lui &umnezeu, n schimb, &umnezeu *e poate face vzut ochiului si mintii
omenesti n diferite chipuri sau sub diferite forme, far ca omul s moar. #stfel:
,,
,. Pe &umnezeu-/atl L-a vzut #vraam n chipul a trei cltori la ste=aml -amvri 13ac. ,2, ,-5; L-a vzut
9acov, care a zis apoi: #m vzut pe &umnezeu n fat si mntuit a fost sufletul meu 13ac. 56, 57; L-a vzut
-oise tot n chip de om, grind cu el ?fat ctre fat@, cum ar gri cineva cu prietenul su 1les. 55, ,,; tot
-oise L-a vzut n -untele 0oreb, n rugul ce ardea. si nu se mistuia. 1les. 5, 6-8; L-a mai vzut apoi 9saia
Proorocul, dup cum nsusi mrturiseste: ...am vzut pe &omnul... Cai mie, c sunt pierdut' *unt om cu buze
spurcate si locuiesc n mi=locul unui popor cu buze necurate. *i pe &omnul *avaot L-am vzut cu ochii mei'
19saia 4, ,, <; L-a vzut *fntul Prooroc &aniel n chip de om btrn si ntr-un cadru foarte minunat 1&an. :, >-
,7;, iarsi, #mos Proorocul ne mrturiseste zicnd: Czut-am pe &omnul stnd lng altar 1>, ,;. *i tot asa
-iheia zice: #m vzut pe &omnul stnd pe tronul *u, si toat ostirea cereasc sttea lng )l, la dreapta si la
stnga Lui 1999 Begi 66, ,>;.
"nsusi &umnezeu a anuntat c *e va arta unora n chip vzut, dup cum spune *fnta *criptur: #poi a zis 1lui
#aron si surorii lui, -ariam;: #scultati cuvintele -ele: &e este ntre voi vreun prooroc al &omnului, - art
lui n vedenie si n somn vorbesc cu el. .u tot asa am grit si cu robul -eu -oise... %u el griesc gur ctre
gur, la artare si aievea, iar nu n ghicituri, si el vede fata &omnului... 1.um. ,6, 4-2;.
6. Pe &umnezeu-3iul L-au vzut n chip de om preamrit: &aniel Proorocul 1&an. :, ,5-,<; diaconul *tefan
13apte :, <<-<4; #postolul Pavel, pe drumul &amascului 13apte >, 5-<;, precum si dumnezeiescul )vanghelist
9oan 1#poc. ,, 2, ,6-,5, 67 s.a.;.
5. Pe &umnezeu-&uhul *fnt L-au vzut multimile att la Botezul &omnului, n chip de porumbel 1-atei 5, ,4
Luca 5, 6,-66;, ct si #postolii la primele Busalii crestine, n chip de limbi ca de foc 13apte 6, ,-8;.
&up toate acestea este usor de nteles c nu este cu vreunei Persoane a *fintei /reimi, asa cum fiecare dintre
aceste Persoane a binevoit a se descoperi oamenilor.
Sectarul" nchintorii la icoane sunt sub puterea diavolului si vor primi de la &umnezeu pedeapsa cea mai
mare, cci scris este: *i i s-a dat ei s insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei s si griasc si s omoare pe
toti cti nu se vor nchina chipului fiarei 1#poc. ,5, ,<;. #poi mai departe: *i fiara a fost rpus si, cu ea,
proorocul mincinos, cel ce fcea naintea ei semnele cu care amgea pe cei ce au purtat semnul fiarei si pe cei
ce s-au nchinat chipului ei. #mndoi 1fiara si proorocul cel mincinos, care este fiara a doua; au fost aruncati de
vii n iezerul de foc, unde arde pucioas. 9ar ceilalti 1nchintori la chipul fiarei; au fost ucisi cu sabia care iese
din gura %elui ce sade pe cal, si toate psrile s-au sturat din trupurile lor 1#poc. ,>, 67-6,;. #stfel de pedepse
vor primi toti cei ce se las amgiti nchinndu-se la icoane.
!reotul" .u sunt deloc adevrate cele ce ai urzit n desertciunea mintii tale, cci nu nchintorii la sfintele
icoane vor fi pedepsiti de &umnezeu, ci nchintorii diavolului, care sunt sub puterea lui si i s-au nchinat si i-au
slu=it. #cestia mpreun cu cel cruia i s-au supus vor lua o dreapt pedeaps de la &umnezeu. %ci n citatele
de mai sus, $chipul fiarei( nu nseamn chipul lui &umnezeu, al 3iului sau al sfintilor *i zugrviti n icoane
sfinte, ci nseamn chipul diavolului sau al lui antihrist, iar acesta este o persoan puternic 1mai probabil o
colectivitate de astfel de persoane n colaborare;, care, nainte de venirea a doua a &omnului, va actiona cu
furie mpotriva lui 9isus 0ristos si a Bisericii *ale, fiind n slu=ba si puterea diavolului n acesta va predomina
un caracter bestial de fiar, n locul simtmintelor omenesti. 3iara dinti este antihrist 1om diavolesc sau diavol
ntrupat;, aprut in lume sub aspect politic de stpnitor 1#poc. ,5, ,-,7;. 9ar fiara a doua este antihrist sub o
aparitie religioas, de profet mincinos 1#poc. ,5, ,,-,2;. &iavolul, prin antihristul, sub o form sau alta, caut
s ntoarc pe oameni de la nchinarea la chipul lui &umnezeu, ctre nchinarea chipului su. #cesta este
ntelesul citatului de mai sus, si este de la sine nteles c nchinarea din urm, si nu cea dinti, este oprit cu
amenintarea celor mai cumplite pedepse.
Sectarul" &ac icoanele sunt plcute lui &umnezeu si sunt nvrednicite de puterea harului dumnezeiesc, de ce
nu pedep- seste &umnezeu pe cei ce le hulesc, le profaneaz si le distrug+
!reotul" &umnezeu nu pedepseste ndat pe pctosi si pe hulitori. )l i rabd ndelung, pentru c nu vrea
moartea pctosilor, ci ntoarcerea si ndreptarea lor. &e aceea le d timp de pocint. .ici chiar pe cei ce
hulesc sau distrug Biblia nu-i pedepseste ndat, dup cum nici pe cei ce au rstignit pe 3iul *u nu i-a pedepsit
,6
ndat. "ns i asteapt pe toti, n viata de dincolo, si numai la Hudecata cea de apoi va rsplti fiecruia dup
faptele lui 1lov 58, ,, Bom. ,8, ,7 99 %or. <, ,7 Ps. 4,, ,, Pilde 68, ,6;.
DES!RE !REACI%S&IREA S#I%&EI #ECI*ARE +ARIA

Sectarul" &ar pe -aria, -aica lui 9isus 0ristos, de ce voi, ortodocsii, o cinstiti att de mult si v nchinati la ea
ca la &umnezeu+
!reotul" .oi pe Preasfnta 3ecioar -aria si .sctoarea de &umnezeu o cinstim mai mult dect pe toti sfintii
si ngerii, dar totusi nu-i aducem slu=ire ca lui &umnezeu. %instirea ce i se d ei se numeste preacinstire
1supravenerare;, si ei i se cuvine aceast preacinstire pentru c ea este -aica lui &umnezeu, nu numai o
IIprietenII a Lui, asemenea celorlalti sfinti. &e aceea se spune n cntarea bisericeasc 1a!ionul;: II%eea ce esti
mai cinstit dect heruvimii si mai slvit fr de asemnare dect serafimiiII. )a este mai presus dect sfintii si
ngerii, deoarece si ngerii si oamenii i se nchin. #stfel, i s-a nchinat ei arhanghelul Davriil, la Buna Cestire
1Luca ,, 62-6>;, si n acelasi chip i s-a nchinat ei si *fnta )lisabeta, maica *fntului 9oan Boteztorul 1Luca ,,
87-85;. nssi *fnta 3ecioar, prin &uhul *fnt, prooroceste c pe ea o vor ferici toate neamurile: %, iat, de
acum m vor ferici toate neamurile, c mi-a fcut mie mrire %el Putemic... 1Luca ,, 82-8>;, adic cinstirea ei
este voit de &umnezeu.
Sectarul" .u trebuie s dm prea mult cinstire 3ecioarei -aria, pentru c nici nsusi 3iul ei, 9isus 0ristos, n-a
cinstit-o. #ceasta se vede din cuvintele -ntuitorului, redate de *fntul )vanghelist -atei n te!tul urmtor:
%ineva 9-a zis: lat, mama /a si fratii /i stau afar, cutnd s-ti vorbeasc. 9ar )l i-a zis: %ine este mama -ea
si cine sunt fratii -ei+ *i, ntinznd mna ctre ucenicii *i, a zis: lat mama -ea si fratii -ei. % oricine va
face voia /atlui -eu %elui din ceruri, acela "mi este frate si sor si mam 1-atei ,6, 8:-<7;. &eci faptul c
3ecioara -aria 9-a fost mam nu are nici o important. 9n fata Lui, legturile *ale de snge sau de rudenie
trupeasc n-au nici un pret si nici o precdere fat de legturile *ale spirituale cu cei ce fac voia /atlui, oricine
ar fi acestia.
!reotul" #ici este vorba de altceva si anume c, n afar de nrudirea trupeasc, mai e!ist si o alt nrudire cu
0ristos, mult mai mare si mai important, nrudirea sufleteasc, ce const n a face voia lui &umnezeu. #ceast
nrudire ns nu desfiinteaz si nu micsoreaz pe cea trupeasc. &eosebirea st numai n aceea c nrudirea
sufleteasc si-o poate cstiga oricine, mplinmd voia /atlui. nrudire nseamn nu numai o legtur de snge,
trupeasc, ci si o legtur de dragoste si de unitate sufleteasc. %el ce face voia lui &umnezeu, acela devine
sufleteste nrudit cu &umnezeu, deoarece i este cu totul atasat lui &umnezeu.
#stfel, prin cuvintele de mai sus, -ntuitorul nici n-a nlturat nrudirea *a cea trupeasc cu -aica *a, nici n-a
micsorat cinstirea ce i se cuvenea unei mame de la fiul ei, ci numai a cutat s accentueze c cealalt nrudire cu
)l, cea sufleteasc, desi este de mai mare pret, o poate realiza totusi orice credincios 1 -aica &omnului a fost si
singura care a mplinit desvrsit voia lui &umnezeu ;. #sadar, a fost un cuvnt de ndemn si de ncura=are la
adresa multimii, iar nu unul de dispret la adresa -aicii *ale. -ntuitorul nostru 9isus 0ristos, ct a fost cu
-aica *a pe pmnt, pururea o asculta si o iubea si era supus fat de ea 1Luca 6, <,; si oricnd i cerea ceva, nu
se arta neasculttor fat de ea. #stfel, vedem c la nunta din %ana Dalileii, la cererea -amei *ale, )l a fcut
prima minune, prefcnd apa n vin 19oan 6, 5-,7;.
#poi a avut mare gri= de -aica *a, chiar si cnd era rstignit pe %ruce purtndu-i de gri=, a dat-o spre
ngri=ire celui mai iubit dintre toti ucenicii *i, *fantului 9oan )van- ghelistul, dup cum este scris: &eci 9isus,
vznd pe -aica *a si pe ucenicul pe care l iubea stnd alturi, a zis mamei *ale: II3emeie, iat fiul tu'II #poi
a zis ucenicului: II9at mama ta'II *i din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine 19oan ,>, 64-6:;. Cezi c
-ntuitorul, nici n vremea cea grea a suferintelor *ale de pe %ruce, nu a negli=at purtarea de gri= fat de
-aica *a, care L-a nscut si L-a crescut+ *i cum oare ar fi putut s dispretuiasc pe -ama *a, cnd nsusi
&umnezeu a dat porunc s cinstim pe tat si pe mam, dup cum s-a scris: %insteste pe tatl tu si pe mama ta
1&eut. <, ,4;+
,5
Sectarul" &ar de ce voi o numiti pe -aria pururea 3ecioar, de vreme ce nsusi 3iul su a numit-o femeie, ceea
ce nseamn c a fost cstorit, iar nu fecioar, cci asa se adevereste din cuvntul *cripturii: &eci 9isus,
vznd pe mama *a si pe ucenicul pe care l iubea stnd alturi, a zis mamei *ale: 3emeie, iat fiul tu' 19oan
,>, 64;. /ot asa o numeste, dispretuitor, si la nunta din %ana Dalileii: # zis ei 9isus: %e ne priveste pe mine si
pe tine, femeie+ 19oan 6, 8;. n acest caz, nici nu o putem socoti mai de cinste si nu i putem aduce un cult
deosebit.
!reotul" "n primul citat, nicidecum nu este vorba de dispret, ci, dimpotriv, se vede cum -ntuitorul s-a ngri=it
de soarta ei, ncredintnd-o spre purtare de gri= #postolului 9oan, stiind c )l se va nlta la cer, pentru ca s o
ngri=easc la btrnetile ei. #cest lucru nu este o necinstire, ci, cu adevrat, o mare cinstire si respect fat de
-ama *a, creia nici n chinurile de pe %ruce nu uit s-i poarte de gri=, datorit dragostei celei mari pe care o
avea fat de ea, ca mam.
9ar dac o numeste IIfemeieII, nicidecum nu o face n nteles de femeie cstorit sau n semn de dispret, ci
numai n nteles de gen. %ci tot asa s-au adresat si cei doi ngeri -ariei -agdalena la mormnt: 3emeie, de ce
plngi+ 19oan 67, ,6- ,5;. 9ar cei doi brbati, care s-au artat la 9nltarea la cer a &omnului, au zis ctre
apostoli: Brbati galileieni, de ce stati privind la cer+ 13apte ,, ,,;. .ici ngerii, nici cei doi brbati n-au adresat
dispretuitor cuvintele IIfemeieII sau IIbrbatiII, ci dimpotriv, n chip mngietor.
Sectarul" &ar unde spune n *fnta *criptur c -aria, mama lui 9isus, a fost fecioar si pururea fecioar, asa
cum o numiti voi, ortodocsii, pe ea+
!reotul" % a nscut fiind fecioar, *fnta *criptur ne arat n acest fel: %nd arhanghelul Davriil a venit n
.azaret si i-a binevestit ei c va naste pe 3iul lui &umnezeu 1Luca ,, 5<;, intrnd la ea, a numit-o: plin de har
si binecuvntat ntre femei 1Luca ,, 62;. 9ar ea, vzndu-l, s-a tulburat de cuvntul lui si cugeta n sine: %e fel
de nchinciune poate s fie aceasta+ *i ngerul i-a zis: .u te teme, -arie, cci ai aflat har la &umnezeu. *i iat,
vei lua n pntece si vei naste 3iu, si vei chema numele lui 9isus. #cesta va fi mare si 3iul %elui Preanalt se va
chema si &omnul &umnezeu i va da Lui tronul lui &avid, printele *u. *i va mprti peste casa lui 9acov n
veci si mprtia Lui nu va avea sfrsit. *i a zis -aria ctre nger: %um va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de
brbat+ *i rspunznd, ngerul i-a zis: &uhul *fnt se va pogor peste tine si puterea %elui Preanalt te va umbri
pentru aceea si *fntul %are se va naste din tine, 3iul lui &umnezeu se va chema 1Luca ,, 6>-5<;.
#i auzit, omule rtcit, cum arhanghelul s-a nchinat 3ecioarei -aria numind-o pe ea plin de har si
binecuvntat ntre femei si c ea a aflat mare har de la &umnezeu, c n-a cunoscut brbat, c a fost umbrit de
puterea %elui Preanalt si c a zmislit si a nscut din &uhul *fnt pe 3iul lui &umnezeu+ #poi ai mai auzit c,
desi era fecioar nestiind de brbat, ngerul &omnului nu i-a zis IIbinecuvntat esti tu ntre fecioareII, ci ntre
femei, prin aceasta neartnd dispret fat de Preasfnta .sctoare de &umnezeu, cea IIplin de harII, ci
descoperind o veche tain: IIzdrobirea capului sarpelui prin femeie( 13ac. 5, ,<; si c ea va fi acea tainic si
duhovniceasc )v care va naste pe .oul #dam, 0ristos, %are va aduce viata n lume+
&umnezeiestii Printi ai Bisericii zic c 0ristos *-a tiumit smnt a femeii 13ac. 5, ,<;, ca %el ce nu *-a
nscut din smnt de brbat, ci de la &uhul *fnt si din Preacuratele sngiuri ale Preasfintei 3ecioare Ji-a luat
trup.
#sadar, ct nebunie si rtcire este n capul sectarilor care hulesc pe Preasfnta si Preacurata 3ecioar -aria,
cea neispitit de brbat, punnd-o pe ea n rndul femeilor celor mritate, pe cea plin de dar, pe cea care a aflat
har de la &umnezeu si este binecuvntat ntre femei 1Luca ,, 62;'
Cor vedea acesti hulitori si stricati la minte si la ntelegere sectari n ziua cea mare a Hudectii de apoi, cnd
aceast 9mprteas si 3ecioar -aria va sta de-a dreapta tronului 3iului su cu mare si negrit slav, dup
cum Psalmistul a artat, zicnd: *ezut-a tmprteasa de-a dreapta /a, mbrcat n hain aurit si prea
nfrumusetat... Pomeni-vor numele tu n tot neamul... 1Ps. 88, ,,, 67-6,;.
,8
*i ce zici tu, ereticule, oare pentru c arhanghelul Davriil a numit-o pe ea femeie, zicnd: binecuvntat esti tu
ntre femei, apoi pentru aceasta zici c 3ecioara -aria era femeie cstorit, asa cum o numiti voi cu hul si
nebunie ereticeasc+ Aare n-a zis ea la nchinarea ngerului c IInu stiu de brbatII 1adic este fecioar;+
*au cnd &umnezeu a zidit-o pe )va din coasta lui #dam 13ac. 6, 6,-66; si a adus-o la el, iar el a numit-o pe ea
IIfemeieII - oare si atunci )va era femeie cstont, fiindc o numise #dam IIfemeieII+ Aare nu era atunci )va
fecioar zidit din trupul cel feciorelnic al lui #dam, fr de mpreunare de femeie+ #sadar, dac )va a fost
zidit de &umnezeu fecioar, iar 9nsusi &umnezeu si #dam pe aceast fecioar, )va, o numesc IIfemeieII 13ac.
6, 66-65;, apoi nu o numeste pe ea IIfemeieII, n nteles c era femeie cstorit, cum ru si nebuneste ntelegeti
voi, sectarii, cuvntul IIfemeieII.
%i att &umnezeu, ct si #dam, au zis )vei IIfemeieII - atunci cnd ea era fecioar -, ca s arate prin acest cuvnt
c ea era parte femeiasc, nu brbteasc, si prin cuvntul femeie a artat genul ei feminin. &eci nicidecum nu
se ntelege c &umnezeu si #dam, pe cea luat din coasta lui #dam - si care atunci era fecioar - au numit-o
femeie n nteles de femeie mritat 1cstorit;, asa cum voi rtcit si ru ntelegeti cuvntul femeie n *fnta
*criptur. %ci precum )va era fecioar, atunci cnd i s-a zis IIfemeieII, tot astfel )va cea tainic si
duhovniceasc, Preacurata 3ecioar -aria, care a nscut pe .oul #dam, 0ristos, fecioar este n vecii vecilor,
cu toate c *fnta *criptur o numeste pe ea IIfemeieII, artnd prin aceasta genul ei feminin.
#tunci #dam, prin lucrarea lui &umnezeu, a nscut ntru feciorie din trupul su femeie fr de femeie 1adic
fr a se mpreuna cu femeie;, iar la plinirea vremii, firea femeiasc, prin lucrarea *fntului &uh, a nscut
brbat fr de brbat, n feciorie nscnd 3ecioara si rmnnd fecioar, precum si la nceput a nscut #dam
ntru feciorie femeie fr de femeie, rmnnd ntru feciorie. %ci asa a binevoit &umnezeu, ca ntru 3ecioara
-aria s dea mprumut firii lui #dam celui vechi prin .oul #dam %el nscut din 3ecioar, %are a venit n lume
si *-a mbrcat n firea noastr din negrita *a mil si buntate, pentru ca s izbveasc pe vechiul #dam, cu tot
neamul lui, din osnd si din moarte. %ci precum ntru #dam toti mor, asa ntru 0ristos toti vor nvia 19 %or.
,<, 66 Bom. <, 2 9oan 5, ,4 <, 68;.
&eci ia aminte, omule rtcit - tu si cei asemenea tie -, c *fnta *criptur nu numeste pe -aica &omnului
IIfemeieII 1Luca ,, 85; n sensul de femeie cstorit, cum ru si sucit ntelegeti voi, ci, prin cuvntul IIfemeieII,
*fnta *criptur arat numai genul feminin al *fintei 3ecioare -aria si totodat arat n chip umbros si tainic c
ea este femeia aceea prin care se va zdrobi capul sarpelui 13ac. 5, ,<; si prin care va veni mntuirea neamului
omenesc.
La cele de mai sus trebuie adugate si urmtoarele:
,. 3iind -aic a -ntuitorului, 3ecioara -aria a fost si este mi=locitoare a mntuirii.
6. Kmislind de la &uhul *fnt pe -ntuitorul n pn- tecele ei, a fost cu totul curtit de pcate, ca nici un alt
om, orict de sfnt ar fi fost.
5. 3iindu-i prezis de &umnezeu cinstirea ei - ca nici o alt cinstire a vreunui om -, *fnta 3ecioar -aria
trebuie socotit ca cea dinti dintre sfinti, asa cum 9oan Boteztorul este cel mai mare ntre prooroci 1Luca :,
62;, deoarece venirea lui a fost profetit de alti profeti 1-al. 5, , 9saia 87, 5;.
Pentru toate acestea, *fintei 3ecioare -aria i se cuvine o cinstire mai mare dect altor sfinti, o preacinstire, ea
fiind mprteasa si cununa tuturor sfintilor. 9ar cum c si dup nastere a rmas fecioar, citeste si vezi cele
proorocite despre ea de Proorocul lezechiel 188, ,-5;.
Sectarul" .u trebuie s dm prea mult cinstire 3ecioarei -aria, si nici nu poate fi preavenerat ca fecioar,
pentru c a mai avut si alti copii, care sunt numiti de *fnta *criptur IIfrati si suroriII ai lui 9isus, iar 9isus este
numit IIntiul nscutII 1-atei ,, 6<;, de unde urmeaz c -aria a mai avut ulterior si alti fii. *i ntr-adevr
Biblia ne vorbeste de niste IIfratiII ai &omnului si, de asemenea, despre IIsurorileII Lui, cnd red cuvintele
iudeilor, nedumeriti de persoana minunat a &omnului: #u nu este #cesta fiul teslarului+ #u nu se numeste
mama Lui -aria si fratii Lui: 9acov si 9osi si *imon si 9uda+ *i surorile Lui au nu sunt toate la noi+ 1-atei ,5,
,<
<<-<4 -arcu 4, 5;. #tunci de ce s falsificm adevrul numind-o pe -aica &omnului IIPururea 3ecioarII si
venernd-o ca atare+
!reotul" "n citatul prim, e!presia IIntiul nscutII nu nseamn numaidect c trebuie s presupunem si e!istenta
altora nscuti ulterior 1al doilea, al treilea etc.;. #cesta este un fel de a vorbi al Cechiului /estament, unde
IIntiul nscutII se numeste cel ce deschide nti pntecele, indiferent dac va mai avea si alti frati sau nu 1les.
,5, 6; si unde adeseori numeralul cardinal 1,, 6, 5 etc.; este nlocuit ori ntrebuintat amestecat cu cel ordinal
1ntiul, al doilea, al treilea;. )braismul acesta a intrat si n felul de vorbire al .oului /estament. "n cazul de fat
IIntiul nscutII nseamn IIunul nscutII, n sens de IIunicul nscutII.
#lt nteles este e!clus, deoarece, dac ntr-adevr 9isus ar mai fi avut si alti frati naturali 1fii ai -ariei; n-ar fi
lsat-o pe -aica *a n gri=a unui apostol, ci n gri=a vreunui frate al *u. 9n citatul al doilea, se spune de IIfratiII
si de IIsurori( ai &omnului. II3rati( sunt chiar amintiti cu numele si sunt n numr de patru, iar IIsurorile( 1la
plural; trebuie s fi fost cel putin dou. 9n *fnta *criptur sunt amintiti de mai multe ori 1vezi -atei ,6, 8:-<7,
-arcu 5, 5, Luca 2, ,> 9oan 6, ,6 :, 5 3apte ,, ,8 9 %or. >, < DaL ,, ,>;. )i ns n nici un caz nu au putut
fi frati naturali ai lui 9isus 0ristos si fii ai -ariei, mama lui 9isus, pentru c:
,. &up o veche si unanim traditie, -aria, mama lui 9isus, a rmas dup nastere fecioar, asa cum a fost
prefigurat n vedenia Proorocului lezechiel 188, ,-5;.
6. -ama acestor asa-zisi frati ai &omnului este o alt persoan dect 3ecioara -aria, cci este numit n *fnta
*criptur -aria sau cealalt -arie 1adic deosebit de -aria -aica &omnului, si de -aria -agdalena; sau
sora mamei Lui -aria lui %leopa, fiind amintit chiar alturi de -aica &omnului si n apropierea ei.
9at te!tele biblice lmuritoare: *i erau acolo multe femei, privind de departe... ntre care era -aria -agdalena
si -aria, mama lui 9acov si a lui 9osi, si mama fiilor lui Kevedeu 1-atei 6:, <<-<4;. 9acov si 9osi sunt doi din
cei patru IIfrati( ai &omnului 1-atei ,5, <<;. -ama lor asadar este o alt persoan dect -aria, mama lui 9isus.
)vanghelistul continu apoi: &up ce a trecut smbta..., au venit -aria -agdalena si cealalt -arie, ca s
vad mormntul 1-atei 62, ,;. #ici iarsi este vorba de IIcealalt -arieII, care nu poate fi alta dect mama
IIfratilor( &omnului si despre care a fost vorba si n te!tul precedent. "n chip asemntor scriu si ceilalti
evanghelisti: *i erau si femei care priveau de departe ntre ele: -aria -agdalena, -aria, mama lui 9acov cel
-ic si a lui losi si *alomeea 1-arcu ,<, 87;. 9ar -aria -agdalena si -aria, mama lui 9osi, priveau unde L-au
pus 1-arcu ,<, 8:;.
#celasi evanghelist scrie apoi: *i dup ce a trecut ziua smbetei, -aria -agdalena, -aria, mama lui 9acov, si
*alomeea au cumprat miresme, ca s vin s-L ung 1-arcu ,4, ,;. #poi, n alt te!t: 9ar ele erau: -aria
-agdalena si 9oana si -aria lui 9acov si celelalte mpreun cu ele, care ziceau ctre apostoli acestea 1Luca 68,
,7;. *i, n sfrsit, altul: *i stteau lng crucea lui 9isus, mama Lui si sora mamei Lui, -aria lui %leopa, si
-aria -agdalena 19oan ,>, 6<;.
"n toate te!tele de mai sus este vorba de aceleasi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor si ale
"nvierii &omnului. /oate sunt pomenite cu numele, numai -aria, mama lui 9acov si a lui 9osi 1doi din IIfratii(
&omnului - -atei ,5, <<; este numit n ambele locuri -aria, mama lui 9acov apoi alteori mama lui 9osi, sau
cealalt -arie, iar n alte locuri, sora mamei Lui, -aria lui %leopa. &ar dup adevr este vorba de aceeasi
persoan, cci totdeauna este numit II-ariaII. &eci IIfratii &omnului(, avnd alt mam dect pe -aria, mama
lui 9isus, nu pot fi fii ai 3ecioarei -aria si frati naturali ai lui 9isus.
5. II3ratii &omnului( nici ei nsisi nu se numesc IIfratiII, ci IIrobiII si IIslu=itori ai lui 9isusII, anume dup toat
probabilitatea - cci certitudine deplin nu e!ist - doi dintre ei, 9acov si 9uda, sunt autorii celor dou epistole
sobornicesti, numite IIa lui 9acovII si respectiv IIa lui 9udaII. Ar, acolo ei se numesc fiecare IIrobII 19acov ,, ,; si
IIslu=itorII 19uda ,, ,; ai &omnului 9isus, iar nu IIfratiII.
8. &ac ar fi fost frati naturali ai *i, 0ristos i-ar fi fcut apostoli ori ei n-au fost dintre cei doisprezece
apostoli. &esi multi presupun c acestia doi dintre IIfratii &omnului(, anume 9acov si 9uda, ar fi identici cu cei
doi apostoli dintre cei doisprezece care poart acest nume 1#postolul 9acov, connumit la fel cu IIfratele
,4
&omnului( cel -ic, n toate listele apostolilor, iar 9uda IIfratele &omnului( ar fi fost #postolul 9uda /adeul;,
totusi, aceasta este o simpl presupunere, nendestultor de ntemeiat, mai ales c ei nsisi nu se numesc
IIapostoliII, dup cum nu se numesc nici IIfrati ai &omnuluiII iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia 19uda
,, ,:;. &espre 9acov, IIfratele &omnului(, se stie numai c a fost dintre cei saptezeci de apostoli si cel dinti
episcop al 9erusalimului si c se bucura de cea mai mare autoritate, att n fata credinciosilor, ct si n fata
apostolilor 13apte ,6, ,: ,<, ,5;, n timp ce #postolul 9acov al lui Kevedeu fusese ucis 13apte ,6, 6; iar despre
cellalt 9acov nu mai putem sti nimic.
<. 0ristos ar fi ncredintat n gri=a lor pe 3ecioara -aria, iar nu n gri=a #postolului 9oan, care, oricum, era mai
strin acesteia dect un fiu al ei.
4. II3ratii &omnului( nu pot fi nici mcar frati vitregi ai lui 9isus sau fii ai lui 9osif dintr-o cstorie anterioar a
acestuia, deoarece:
a; .icieri nu se spune si nicieri nu se poate presupune c 9osif ar mai fi fost cstorit si nainte si c ar fi
devenit vduv prin divort. *tim din /raditie doar att, c era IIdreptII.
b; -ama IIfratilor &omnului(, dup cum s-a vzut mai sus, tria si era n apropierea intim a -aicii &omnului,
ceea ce ar fi fost e!clus - pentru motive lesne de nteles - dac ea ar fi fost cndva sotia lui 9osif, acum
divortat.
:. /innd seama de faptul c peste tot n Arient, dar n special la iudei, cuvntul IIfrateII se ntrebuinta si n
nteles mai larg, de IIvrII sau de alte rudenii mai apropiate sau mai ndeprtate, ca de e!emplu la 3acere 1,5, 2;,
unde #vraam l numeste pe Lot IIfrateII, desi i era numai nepot de frate 13ac. ,,, 6:;, trebuie s admitem c si
IIfratii &omnului( au fost - probabil - veri ai lui 9isus, dar nu veri primari, pentru c desi mama lor este numit
IIsorII a -aicii &omnului 19oan ,>, 6<;, ea nu putea s fi fost sor bun a acesteia, deoarece purta acelasi nume
cu -aria, si foarte rar se obisnuia n vechime ca dou surori sau doi frati s poarte acelasi nume. %i cuvntul
IIsorII trebuie s aib aici, de asemenea, ntelesul de var, probabil var primar. "n acest caz, fiii ei, numiti
IIfratii &omnului(, ar putea fi cel mult veri secundari ai lui 9isus 0ristos.
Sectarul" &in cele artate pn aici, s-ar putea crede c 3ecioara -aria, -aica lui 9isus 0ristos, a rmas
pururea fecioar si nu a mai avut alti copii n afar de 9isus, dac nu ar fi scris n *fnta *criptur c 9osif n-a
cunoscut-o pe ea, numai pn ce a nscut pe %el nti .scut, pe 9isus 0ristos, lsnd astfel a se ntelege c apoi
ea ar fi putut avea si alti copii.
!reotul" *fnta *criptur zice ntr-adevr: *i n-a cunos- cut-o pe ea pn ce a nscut pe 3iul su %el Enul
.scut, %ruia 9-a pus numele 9isus 1-atei ,, 6<; dar luati aminte si ntelegeti c, n *fnta *criptur, e!presia
pn cnd nseamn vesnicie. %ci zice &omnul: lat, )u sunt cu voi n toate zilele, pn la sfrsitul veacului
1-atei 62, 67;. Aare aceasta n- seanm c se va desprti de noi dup sfrsitul veacului acestuia+ Aare nu zice
dumnezeiescul #postol Pavel: *i astfel 1dup obsteasca nviere; pururea vom fi cu &omnul 19 /es. 8, ,:;+
9ar n alt loc al *fintei *cripturi este scris: Kis-a &omnul &omnului meu: sezi de-a dreapta -ea pn ce voi
pune pe vr=masii /i astemut picioarelor /ale 1Ps. ,7>, ,;. Aare aceasta nseamn c dup aceea -ntuitorul
nostru 9isus 0ristos nu va sedea de-a dreapta /atlui spre a mprti cu )l peste toate veacurile, stiind bine c
mprtia Lui nu va avea sfrsit 1Luca ,, 5<;+
9ar dac n alt loc al *fintei *cripturi se zice c .oe a dat drumul corbului din corabie spre a vedea dac a
sczut apa, si zburnd corbul nu s-a mai ntors pn cnd s-a uscat apa pe pmnt 13ac. 2, :;, aceasta nseamn
c s-a mai ntors la corabie vreodat+
9arsi se arat n dumnezeiasca *criptur c -icol, fata lui *aul 1sotia lui &avid;, nu a nscut fiu pn n ziua n
care a murit 199 Begi 4, 65;. Aare nseamn c a mai nscut fii dup ce a murit, pentru c se zice IIpn cndII+
#sadar deschide ochii mintii asupra acestor mrturii, alese din multe altele ale *fmtei *cripturi, si ntelege c
cuvntul pn cnd n *fnta *criptur nseamn vesnicie si, dup cum -ntuitorul 0ristos vesnic va fi cu
,:
apostolii *i si cu toti cei ce mplinesc poruncile Lui, dup cum )l vesnic va sta de-a dreapta /atlui mprtind
n mprtia *a cea fr de sfrsit, dup cum corbul n veci nu s-a mai ntors pe corabia lui .oe si dup cum n
veci -icol, fiica lui *aul, nu a mai nscut fii dup ziua n care a murit, tot astfel 9osif cel drept si temtor de
&umnezeu, vesnic 1n veac; nu a cunoscut-o pe aceea care a fost fecioar nainte de nastere, a fost fecioar n
nastere si a rmas pururea fecioar, Preasfnta si Preacurata 3ecioara -aria, .sctoarea de &umnezeu si
-aica Luminii, mprteasa ngerilor si a oamenilor.
La acestea s mai adugm si observatia c e!presia IIpn cndII nu limiteaz nicidecum durata strii de
feciorie a -ariei, ci, dimpotriv, este folosit tocmai s accentueze faptul c 9isus 0ristos *-a nscut din
fecioar fr de brbat. &e aceea unele editii ale .oului /estament folosesc si traducerea: fr s fi cunoscut-o
pe ea 9osif, -aria a nscut pe 3iul su %el Enul .scut,.., ceea ce nseamn acelasi lucru, asa cum am artat
mai sus.
Sectarul" "n *fnta *criptur ni se spune, n mai multe locuri, c noi crestinii nu avem dect un singur
-i=locitor al mntuirii, pe 9isus 0ristos. Ar voi, ortodocsii, v adresati -aicii &omnului, zicnd: II.-avem alt
a=utor afar de tineII si ziceti: IIPreasfnt .sctoare de &umnezeu, mntuieste-ne pe noiII, ceea ce este o mare
greseal, c puneti pe -aica &omnu- lui ca si pe -ntuitorul, mi=locitoare a mntuirii voastre.
!reotul" n aceast privint ti-am dat lmuriri pe larg, cnd am vorbit despre cultul sfmtilor. 9ar n ce priveste
adresarea noastr ctre -aica &omnului n acest chip: II.u avem alt a=utor n afar de tineII, prin aceasta noi nu
tgduim unicitatea lui 0ristos ca -i=locitor al mntuirii noastre obiective, dar nu negli=m nici folosul oricrui
alt a=utor n legtur cu mntuirea noastr subiectiv .
"ntelesul acestei adresri este urmtorul: II/u ne poti da cel mai mare a=utor la mntuirea noastr subiectiv un
alt a=utor mai mare nu gsim la nici un alt sfnt(. *au: II.u avem pe altcineva care s ne poat a=uta att de mult
ct ne poti a=uta tu, ca -aic a -ntuitorului nostru(. 9ar cuvintele de rugciune adresate ei: IIPreasfnt
.sctoare de &umnezeu, mntuieste-ne pe noiII nseamn: IInduplec pe 3iul /u s ne mntuiascII, sau
II9zbveste-ne pe noiII. n limba greac, limba n care au fost scrise toate crtile .oului /estament, ca si crtile
de cult ortodo!, verbul IIa mntuiII nseamn si a izbvi de ru, de necaz, de ispit, de strmtorare.
&eci, IIPreasfnt .sctoare de &umnezeu, mntuieste- ne pe noiII nseamn: IIa=ut-ne cu rugciunile tale s ne
izbvim de rele, de necaz, de lucrrile diavolului, de patimiII. #sadar, prin IImntuieste-ne pe noiII nu ntelegem
IIiart-ne pcateleII, ci IIroag-te 3iului tu pentru mntuirea noastrII. %u neputint este ca preacinstirea -aicii
&omnului s supere pe 3iul ei, %ruia prin aceasta nu-9 scdem nimic din adorarea ce 9 se cuvine, ci,
dimpotriv, toat preacinstirea -aicii &omnului trece de partea 3iului su, %are a ales-o si a sfintit-o pe ea spre
a-9 fi Lui -aic.
&eci ia aminte, omule ncurcat la ntelegere si rtcit de la adevr, cele ce am a-ti spune. n cele de pn aici ti-
am artat, cu mrturii din *fnta *criptur, cinstea, slava si darurile date de &umnezeu Preasfintei *ale -aici si
ai auzit c &umnezeu, nc ndat dup cderea lui #dam si a )vei, a prevestit c -aica &omnului va fi acea
IIfemeie-fecioarII care va zdrobi capul sarpelui 13ac. 5, ,<;. #poi, despre ea s-a proorocit c va fi acea fecioar
care va naste pe )manuel- &umnezeu 19saia :, ,8; ea va fi mi=locitoare a intrrii n lume a -ntuitorului nostru
9isus 0ristos 1ler. 5,, 6,-65; ei i s-a nchinat arhanghelul Davriil si a numit-o pe ea IIplin de harII si
IIbinecuvntat ntre femeiII 1Luca ,, 62; ei i s-a nchinat )lisabeta, maica *fntului 9oan Boteztoml, numind-o
IIcea binecuvntat ntre femeiII si II-aica &omnului meuII 1Luca ,, 87-85; fericit este pntecele si snul ei, c a
purtat si a alptat pe -ntuitorul lumii, 0ristos 1Luca ,,, 6:-62; -ntuitorul, ca 3iu al ei, o asculta si-i era
supus 1Luca 6, <,; prima minune a fcut-o -ntuitorul la nunta din %ana Dalileii, la rugmintea ei 19oan 6, 5-
,7; -ntuitorul *-a ngri=it de soarta ei, chiar si atunci cnd )l suferea nfricosatele chinuri pe %ruce,
ncredintnd-o spre purtare de gri= celui mai iubit dintre toti apostolii *i 19oan ,>, 64-6:; ea nssi, prin
&uhul *fnt, a proorocit c toate neamurile o vor ferici si-i vor aduce cult pentru mrirea cu care a nvrednicit-o
&umnezeu pentru smerenia ei 1Luca ,, 82-8>; nsusi numele ei nseamn II&oamn, *tpnII n limba ebraic.
#ceast &oamn si mprteas-3ecioar va sta de-a dreapta tronului 3iului su n ziua Hudectii de apoi 1Ps.
88, ,,; ea a zmislit si a nscut din &uhul *fnt pe 3iul lui &umnezeu 1Luca ,, 5<;, fiind umbrit de puterea
%elui Preanalt 1Luca ,, 5<; si rmnnd fecioar si dup nastere 1lez. 88, ,-5; ea este IImai cinstit dect
,2
heruvimii si mai slvit fr de asemnare dect serafimiiII 1#!ionul;. )a n-a mai avut si alti fii n afar de 9isus
0ristos, -ntuitorul lumii 19oan 67, ,6-,5 3apte ,, ,,;, iar mama asa-zisilor IIfrati si surori ai &omnuluiII nu
este -aica &omnului, ci -aria lui %leopa 1-atei 6:, <<-<4 -arcu ,<, 87, 8: ,4, , 9oan ,>, 6< s.a.; IIfratii
&omnului sunt numai rudenii cu )l, iar nu frati naturali ai Lui, cci n vechime la iudei, rudeniile de aproape se
ziceau frati 13ac. ,5, 2;. -ama IIfratilor &omnului(, -aria lui %leopa, se numeste sor cu -aica &omnului, tot
n acest sens de rudenie apropiat 19oan ,>, 6< s.a.;.
#sadar, dup ce ai vzut mrturiile *fintei *cripturi despre aceste adevruri privitoare la -aica &omnului, dac
ai avea mintea ta curtit de ntunericul ereziei si de pcate, ai putea ntelege prealuminat, pentru care pricin
noi, crestinii ortodocsi din Biserica lui 0ristos cea dreptmritoare, aducem preacinstire Preasfintei 3ecioare
-aria. Bugndu-ne ei, o punem pe ea mi=locitoare ctre 3iul su si &umnezeul nostru, spre a ne a=uta prin
mi=locirea preaputernicelor sale rugciuni, pe care le face pururea ctre &umnezeu pentru tot neamul omenesc
si mai ales pentru toti cei binecredinciosi.
&ar fiindc ochii mintii voastre, a sectarilor, de mult i-a nchis satana ca s nu vad lumina adevrului si v-ati
fcut asemenea psrilor si corbilor de noapte, care la ntuneric vd, iar la lumin orbesc, asa si voi, avnd
ntunecate mintile voastre de duhurile nselciunii, ntunericul l socotiti lumin, iar lumina ntuneric. 9ar c
adevrul acesta este, ascult ce-ti zic: &e ce nu cinstiti voi, sectarilor, pe -aica &omnului, cnd nssi
dumnezeiasca *criptur v arat c si #rhanghelul Davriil a cinstit-o pe ea cu nchinciune 1Luca ,, 6>;+
&e ce n-o cinstiti voi, sectarilor, pe -aica &omnului, care este Biserica mpratului slavei, cea mai desfatat
dect cerurile, cci ea pe &umnezeu, a %rui slav nu o cuprinde nici cerul, nici pmntul, L-a purtat n
pntece+ 199 Paral. 6, 4;. Pentru care pricin voi, sectarilor, nu cinstiti pe -aica &omnului care, dup mrturia
*fintei *cripturi si a arhanghelului binevestitor, este IIplin de harII 1Luca ,, 62;+
Pentru care pricin voi, rtcitilor cu mintea, socotiti pe -aica &omnului ca pe o femeie de rnd, pe aceea care
a aflat IIhar de la &umnezeuII si care este IIbinecuvntat ntre femeiII 1Luca ,, 62-57;+ Pentru care pricin voi,
sectarilor, sunteti att de mpietriti si orbi la ntelegere si nu cinstiti pe -aica &omnului, pe care, prin *fntul
&uh, a mrturisit-o )lisabeta c este -aica &omnului si binecuvntat ntre femei 1Luca ,, 87-85;+ &ac voi
ziceti c credeti cele scrise n *fnta *criptur, apoi de ce nu preacinstiti pe -aica &omnului, cnd *criptura v
arat c pe ea IIo vor ferici toate neamurile(, pentru mrirea pe care a facut-o &umnezeu ei 1Luca ,, 82-8>;+
Pentru care pricin voi, sectarilor, si cei asemenea vou eretici, ati a=uns la atta ntuneric de nentelegere, c n
loc de a cinsti si a venera pe -aica &umnezeului %elui viu, voi o huliti, si n nebunia voastr o socotiti ca pe o
femeie de rnd+ *fntul &uh o arat pe ea n psalmi ca pe o mprteas a ngerilor si a toat fptura, stnd de-a
dreapta scaunului 3iului ei n hain aurit si prea nfrumusetat 1Ps. 88, ,7;, iar voi, sectarilor, o numiti c este
o femeie oarecare de rnd, ca toate femeile.
&uhul *fnt arat n *fnta *criptur c -aica &omnului va fi pomenit din neam n neam si popoarele o vor
luda pe ea n veacul veacului 1Ps. 88, 67-6,;, iar voi, blestematilor sectari si prooroci mincinosi, pe care v-a
orbit satana, nu voiti s o ludati si s o preacinstiti pe -aica &omnului. &uhul *fnt arat c toat slava fiicei
"mpratului 1a -aicii &omnului; este nluntru, mbrcat cu testuri de aur si prea nfrumusetat 1Ps. 88, ,<;.
Prin slava dinluntru arat c ea este cmara &uhului *fnt, Preacurat, iar voi, sectarilor nebuni, o huliti pe
-aica &omnului si o necinstiti.
-aica &omnului este acea fecioar care a nscut pe )manuel-&umnezeu 19saia :, ,5; si voi, ntunecatilor,
ziceti c este o femeie oarecare ca toate femeile. &uhul *fnt prin gura Proorocului lezechiel o arat pe -aica
&omnului ca IIus ncuiat(, prin care nimeni nu va trece dect &umnezeul lui 9srael, si dup trecere, ncuiat va
rmne 1lez. 88, ,-5;, adic 3ecioar va f nainte de nastere, 3ecioar n nastere si dup nastere pururea va
rmne fecioar, iar voi, ntunecatilor la minte si la ntelegere, orbiti de satana, ziceti c -aica &omnului a mai
avut si alti fii n afar de 3iul lui &umnezeu, pe %are L-a nscut.
-ai bine ar fi ca voi, toti ereticii si sectarii, s v legati cte o piatr de moar de gruma=i si s v aruncati n
mare 1-atei ,2, 4-: -arcu >, 86 Luca ,:, ,-6;, dect s se sminteasc sufletele bunilor crestini cu minciunile
si hulele voastre cele drcesti si blestemate. %um ar fi putut oare 9osif cel drept si temtor de &umnezeu 1-atei
,>
,, ,>; s ndrzneasc a se atinge de Preasfnta 3ecioar dup nasterea lui 0ristos, mai ales dup ce el a primit
descoperirea de la nsusi &umnezeu, prin ngerul *u, c %el ce *-a zmislit n pntecele 3ecioarei este de la
&uhul *fnt 1-atei ,, ,>-6,; si c %el zmislit din &uhul *fnt va fi -ntuitorul lumii, 0ristos 1-atei ,, 6,;+
Aare dreptul si temtorul de &umnezeu 9osif - cruia i se descoperise de la &umnezeu c 3ecioara -aria,
logodnica sa, a zmislit de la &uhul *fnt si a nteles c prin ea &umnezeu va lucra la mntuirea neamului
omenesc, la zdrobirea capului sarpelui 13ac. 5, ,<; si c ea este 3ecioara cea proorocit de &uhul *fnt prin
*fntul Prooroc 9saia, care va naste pe )manuel, &umnezeul si -ntuitorul lumii 19saia :, ,8; - mai putea el
cugeta ceva din cele omenesti asupra ei+ /ocmai de aceea 9osif cel drept si temtor de &umnezeu 1-atei ,, ,>;
s-a artat att de osrduitor si asculttor si a slu=it cu atta osteneal att Pruncului &umnezeu, de la nastere la
fuga n )gipt si la ntoarcerea de acolo 1Luca 6, ,, 8-4 -atei 6, ,5-65;, precum si n ceilalti ani ai vietii sale,
ct si -aicii &omnului, pentru c si ddea desvrsit seama de chemarea ce o avea el de a slu=i Preasfintei
3ecioare, prin care &umnezeu a venit n lume cu trup, s mntuiasc neamul omenesc.
&eci, mute s fie gurile tuturor ereticilor si ale sectarilor care aduc hule asupra "mprtesei ngerilor si a -aicii
lui &umnezeu si asupra dreptului si temtorului de &umnezeu 9osif, n cele ce ru si nebuneste socotesc c a
mai avut si alti fii Preasfnta si Preacurata 3ecioar -aria, .sctoarea de &umnezeu, cea IIplin de harII 1Luca
,, 62-6>;.
Despre cultul s,inilor -i al n.erilor

Sectarul " Pentru care pricin voi, ortodocsii, v nchinati la ngeri si la sfinti si i puneti pe ei mi=locitori ctre
&umnezeu pentru mantuirea voastr+ %ci nu e!ist decat un singur -i=locitor ntre &umnezeu si oameni, lisus
0ristos. #postolul ne nvat clar n aceasta privint: Enul este &umnezeu, Enul este si -i=locitorul ntre
&umnezeu si oameni: omul 0ristos 9isus 19 /im. 6, <;. &eci nici ngerii, nici sfiitii, nimeni n afar de 0ristos
nu poate mi=loci de la &unmezeu mantuirea noastr.
!reotul " #scult, omule, noi nu ne nchinm la sfinti si la ngeri ca si lui &unmezeu. nchinarea pe care o
aducem noi sfintilor si ngerilor este numai o cinstire 1venerare;, iar lui &umnezeu ne nchinm si i slu=im cu
desvarsit nchinare, care se mai numeste si $latrie( sau $adorare(. .oi venerm pe sfintii lui &umnezeu
pentru ca ei sunt prieteni si casnici ai lui &umnezeu, dup cum este scris: Coi sunteti prietenii -ei, daca faceti
ceea ce va poruncesc 1loan ,<, ,8;. lar despre #vraam citim de asemenea: *i a crezut #vraam lui &umnezeu si i
s-a socotit lui ca dreptate si a fost numit prieten al lui &umnezeu 1lacov 6, 65;. $ *i marele #postol Pavel scrie
efesenilor: &eci, dar, nu mai sunteti strini si locuitori vremelnici, ci sunteti mpreuna cetateni cu sfintii si
casnici ai lui &umnezeu 1)fes. 6, ,>;. #sadar, ca pe niste prieteni ai lui &umnezeu si casnici ai Lui i cinstim
1venerm; pe sfinti. nc mai stim c sfintii sunt proslaviti de &umnezeu n ceruri 1Luca 67, 54; sfintii vor
=udeca lumea 19 %or. 4, 6 -atei ,>, 62 )vrei ,6, 66-65; sfintii, nca pe pmant fiind, aveau darul proorociei
1999 Begi ,8, ,-,:;, vezi si proorocia lui )lisei asupra lui Dhiezi 19C Begi <, 6<-6:;. *fintii, nc n viata aceasta
fiind, se rugau lui &umnezeu pentru oameni. #stfel, #vraam s-a rugat pentru #bimelec 13ac. 67, :;, -oise s-a
rugat lui &umnezeu pentru popor s.a.
Sectarul " &ar cum pot sfintii si ngerii sa fie mi=locitori la &umnezeu pentru mantuirea oamenilor, de vreme ce
noi trebuie sa asteptm mantuirea numai de la 0ristos, -antuitorul si -i=locitorul mantuirii noastre, dupa cum
este scris: *i ntru nimeni altul nu este mantuirea, cci nu este sub cer nici un alt nume, dat ntre oameni, n care
trebuie s ne mantuim noi 13apte 8, ,6;+ #sadar nu este nevoie s ne adresam sfintilor, cand vrem sa dobandim
mantuirea.
!reotul " &impotriv, acest lucru este prea de nevoie, cci sfintii lui &umnezeu au posibilitatea, n cer, de a
mi=loci la &umnezeu pentru oameni si de a contribui la mantuirea acestora. #ceasta se arata luminat din
67
cuvantul #pocalipsei, care.zice: *i cand 1-ielul; a luat cartea, cele patru fiinte si cei douzeci si patru de
btrani au cazut naintea -ielului, avand fiecare alut si cupe de aur pline cu tamaie, care sunt rugciunile
sfintilor 1#poc. <, 2;. #sadar rugaciunile sfintilor sunt duse la &umnezeu, iar sfintii nu se roaga numai pentru
ei, ci si pentm oameni, dupa cum am aratat mai sus ca s-a rugat #vraam pentru #bimelec, -oise pentru popor
si dupa cum se ruga marele #postol Pavel pentru crestinii din 3ilipi, catre care scrie: -ultumesc &umnezeului
meu, ori de cate ori mi amintesc de voi, caci totdeauna, n toate rugciunile mele, ma rog pentru voi toti, cu
bucurie 13ilip. ,, 5-8;. *i iarasi: -ultumim lui &umnezeu totdeauna pentru voi toti si v pomenim n
rugciunile noastre, aducandu-ne aminte nencetat, naintea lui &umnezeu, /atal nostru, de lucrul credintei
voastre... 19 /es. ,, 6-5;. *i iarsi: Pentru aceasta, ne si rugam pururea pentru voi, ca &umnezeul nostru s va
fac vrednici de chemarea *a... 199 /es. ,, ,,;. *i iarasi: .u ncetez a multumi pentru voi, pomenindu-v n
rugciunile mele, ca &umnezeu... sa va dea vou duhul ntelepciunii... 1)fes. ,, ,4-,:;. *i iarsi: #ceasta si
cerem n rugaciunea noastra: desvarsirea voastr 199 %or. ,5, >;. lar lui /imotei i scrie: -ultumesc lui
&umnezeu, %aruia ii slu=esc din srmosi, cu cuget curat, c te pomenesc nencetat, zi si noapte, n rugciunile
mele 199 /im. ,,5;. &e asemenea, n Cechiul /estament este scris: ...iar robul -eu, lov, s se roage pentru voi
din dragoste pentru el, voifi ngaduitor, ca sa nu - port cu voi dupa nebunia voastr, ntrucat n-ati vorbit
despre -ine asa de drept cum a vorbit robul -eu, lov 1lov 86, 2;. &eci iat, din cele de pana aici se vede clar c
sfintii au posibilitatea s mi=loceasc la &umnezeu cele spre mantuirea noastr, precum si faptul c ei si n
viat, cat si dup moarte, se roag n cer pentru cei de pe pmant, mi=locind pentm ei cele spre folos, dup cele
scrise n *fanta *criptur: #cesta este iubitorul defrati, proorocul lui &umnezeu, leremia, care mult se roag
pentru popor si pentru sfanta cetate 199 -ac. ,<, ,8;. *i &aniel prin vedenie se ruga lui &umnezeu 1&an. ,7, ,,-
6,;. &e asemenea, &umnezeu trimite pe ngerii *i n a=utorul celor ce se roag Lui 13ac. 68, :;. &umnezeu
trimite pe ngerul *u la &aniel si l scap din gura leilor 1&an. 4, 65;. *i marele #postol Pavel arat c ngerii
sunt slu=itorii lui &umnezeu, pe care )l i trimite spre a=utorul celor ce vor s mosteneasc mantuirea 1)vrei ,,
,8;. %ine primeste pe sfinti, primeste pe 0ristos 1-atei ,7, 87-8,;. #sadar, din mrturiile scripturistice de mai
sus ti-am artat c sfintii si ngerii pot s mi=loceasc la &umnezeu pentru noi, oamenii, prin rugaciunile lor, ca
niste prieteni ai lui &umnezeu 1loan ,<, ,8;, ca niste iubiti ai lui &umnezeu 1&an. ,7, ,>; si ca niste casnici ai
lui &umnezeu 1)fes. 6, ,>;.
Sectarul " Coi, ortodocsii, prin nchinarea si slu=irea la ngeri si la sfmti, umbriti slava si cinstea ce , se cuvine
numai lui &umnezeu. #postolul Pavel mustr si opreste cu asprime pe coloseni, care faceau asa, cci, lsand
nchinarea la &umnezeu, se nchinau si slu=eau ngerilor, scriindu-le: .imeni s nu va smulga biruinta printr-o
prefcut smerenie si printr-o fatamica nchinare la ngeri..., n loc sa se tina strans de capul 10ristos; de la care
trupul tot - prin ncheieturi si legaturi, ndestulandu-se si ntocminduIse -, sporeste n cresterea lui &umnezeu
1%ol. 6, ,2-,>;.
!reotul " .ici o umbrire sau micsorare nu se aduce slavei lui &umnezeu prin venerarea si cinstirea slugilor Lui.
-ai ntai, c una este nchinarea 1adorarea; pe care o aducem noi lui &umnezeu, cum mai sus am artat, si alta
este cinstirea 1venerarea; pe care o aducem noi ngerilor si sfintilor lui &umnezeu, ca unor slugi si prieteni
iubiti ai lui &umnezeu. #poi, nsusi &uhul *fant ne ndeamn s ludam pe &umnezeu prin sfintii Lui, zicand:
Laudati pe &omnul ntru sfintii Lui 1Ps. ,<7, ,;. .oi, cand cerem a=utorul si mi=locirea sfintilor si a ngerilor n
rugciunile noastre, tot pe &umnezeu l slavim, deoarece si sfintii la randul lor duc cererile si rugciunile
noastre, mpreun cu rugciunile lor, la &umnezeu 13apte >, 56-86 67, >-,6, 54 62, 5-> #poc. <, 2;. nsusi
&umnezeu a proslvit pe sfintii *ai 1Bom. 6, ,7; si i-a mbrcat pe ei cu slava *a: *i slava pe care /u -i-ai dat-
o, le-am da-o lor, ca sa fie una, precum .oi suntem una 1loan ,:, 66; si le-a zis lor: %el ce v asculta pe voi, pe
-ine - ascult, si cel ce se leapd de voi, se leapd de -ine 1Luca ,7, ,4;. *au: %ine v primeste pe voi, pe
-ine - primeste, si cine - primeste pe -ine, primeste pe %el ce --a trimis pe -ine. %ine primeste prooroc
n nume de prooroc, plata de prooroc va lua, si cine primeste pe un drept n nume de drept, rasplata dreptului va
lua 1-atei ,7, 87-8,;. #ceste marturii dovedesc pana unde a=unge hula si rt- cirea tuturor celor care,
lepdandu-se de cinstirea sfintilor si a ngerilor - care sunt slugi iubite ale lui &umnezeu -, nu-si dau seama c,
de fapt, ei se leapad de nsusi &umnezeu, Kiditorul tuturor. Cai de hula si de nebunia voastr.
Sectarul " *fintii, chiar daca pot, nu vor s mi=loceasca la &umnezeu pentru mantuirea noastr. %ci iat,
#vraam n-a vrut sa mi=loceasca la &umnezeu pentru bogatul nemilostiv, desi acesta l rugase struitor 1Luca ,4,
68-5,;.
6,
!reotul " .-a vrut, cci nu era cazul, deoarece pcatul bogatului nemilostiv era mpotriva &uhului *fant, care
nu are iertare nici n veacul de acum, nici n cel viitor, pentu c, pcatuind mereu cu ncredere prea mare n mila
lui &umnezeu si nepocaindu-se, a murit n aceast stare 1-atei ,6, 5,-56;.
Sectarul " *fanta *criptur ne arat c sfintii si ngerii resping nchinarea fat de ei, spre a nu fi stirbit si
umbrit nchinarea fat de &umnezeu, %ruia *ingur 9 se cuvine cinste deosebit si nchinare. n *fanta
*criptura ni se spune despre #postolul Petru: *i cand a fost sa intre Petru, %orneliu, ntampinandu-l, i s-a
nchinat, cazand la picioarele lui. lar Petru l-a ridicat, zicandu-i: *coala-te. *i eu sunt om 13apte ,7, 6<-64;. lar
despre Pavel si Carnava: lar preotul lui Keus, care era naintea cetatii, aducand la porti tauri si cununi, voia sa le
aduca =ertfa mpreun cu multimile. *i auzind #postolii Pavel si Camava, si-au rupt vesmintele, au sarit n
multime, strigand si zicand: Barbatilor, de ce faceti acestea+ &oar si noi suntem oameni, asemenea ptimitori ca
voi... 13apte ,8, ,5-,<;. #semenea se ntampl si cu ngerii, cum este de pild ngerul care i-a fcut #postolului
9oan descoperirile din #pocalips: *i am cazut naintea picioarelor lui, ca sa ma nchin lui. *i el mi-a zis: Cezi
sa nu faci aceasta' *unt mpreuna-slu=itor cu tine si cu fratii tai, care au marturia lui 9isus. Lui &umnezeu
nchin-te, cci mrturia lui 9isus este duhul proorociei 1#poc. ,>, ,7;. lar alt dat: *i eu, loan, sunt cel ce am
vazut si am auzit acestea, iar cand am auzit si am vzut, am cazut sa ma nchin naintea picioarelor ngerului
care mi-a aratat acestea. si el mi-a zis: Cezi sa nu faci aceasta' %aci sunt mpreuna-slu=itor cu tine si cu fratii tai,
proorocii, si cu cei ce pastreaza cuvintele cartii acesteia. Lui &umnezeu nchina-te' 1#poc. 66, 2->;. &eci atat
sfintii, cat si ngerii, refuz orice nchinciune ce li se aduce, stiind c ea se cuvine numai lui &umnezeu.
!reotul " n 3aptele #postolilor cap. ,7, vers. 6<-64, #postolul Petru respinge nchinarea ce i-a adus-o
%orneliu, sub cuvant c el este om, deoarece %orneliu l socotise c este mai mult decat om, adic zeu. *utasul
roman era familiarizat cu notiunea de zei, ca unul ce fusese pgan. &eci, socotind pe Petru ca pe un trimis al lui
&umnezeu, el era foarte nclinat a-, socoti ca zeu - iar dac nu ca zeu, cel putin ca pe un om superior celorlalti
oameni sau semizeu -, cruia el credea c i se cuvenea nu venerare, ci adorare, ca zeilor, ceea ce Petru a refuzat
s i se aduc. "n citatul din 3aptele #postolilor 1,8, ,5-,<;, Pavel si Carnava resping nchinarea ce li s-a adus
pentru acelasi motiv ca si mai sus, cci erau socotiti ca zei si li s-ar fi adus adorare, nu venerare. %onte!tul ne
spune clar c locuitorii pmantului din Listra, uimiti de minunea vindecrii ologului din nastere de ctre Pavel,
n vzul tuturor au strigat: Keii, asemanandu-se oamenilor, s-au coborat la noi. *i ziceau de Carnava ca este
Keus, iar de Pavel c este 0ermes, de vreme ce era ?purtatorul cuvantului@ 13apte ,8, ,,-,6;. #stfel, este lesne
de nteles refiizul apostolilor de a fi adorati ca niste zei, de vreme ce ei tocmai mpotriva zeilor predicau
ntoarcerea la Enicul &umnezeu 13apte ,8, ,<-,:;. *i acestea zicand, abia au potolit multimile, ca sa nu le
aduca =ertf 13apte ,8, ,2;, se spune n continuare. "n al treilea citat 1#poc. ,>, ,7;, ngerul descoperitor al
vedeniilor apocaliptice respinge nchinarea ce i-a adus-o #postolul si )vanghelistul loan. Bespingerea este
motivat: *unt mpreuna-slu=itor cu tine..., adica sunt egal cu tine, ca slu=itor al lui &umnezeu, cum esti si tu,
deci suntem n raporturi de egalitate si nu se cuvine s primesc de la tine nchinare, mai cu seama c si tu esti
aici, nu n trup, ci n ?duh@ 1#poc. ,, ,7;, adica n stare ngereasc si n plus, si tu ca mine esti n ?duhul
proorociei@, care const n a marturisi pe 9isus. #l doilea motiv al refuzului este e!primat n cuvintele: ?Lui
&umnezeu te nchin@. &umnezeu era de fata si ngeml descoperitor 9-ar fi adus o =ignire daca ar fi primit
pentru sine, chiar n fata lui &umnezeu, nchinare de la loan. %hiar si ntre oameni este =ignitor a respecta prea
mult pe un nalt slu=itor al unui conductor de tar, cand acel conductor este de fat. /otdeauna, toat atentia si
toat cinstea se ndreapt ctre cel ce este mai-marele tuturor, atunci cand el este prezent. &ar aceasta nu
nseamn c cei din =urul lui nu ar fi si ei oameni de mare cinste. n citatul din urma 1#poc. 66, 2->;, de
asemenea, ngerul e!prim chiar mai limpede decat n citatul dintai, egalitatea sa cu #postolul loan si
necuviinta ce ar face-o primindu-i nchinarea. #stfel, n toate citatele de mai sus invocate de voi, sectarii, n
motivarea nvtturilor voastre gresite, refuzul sfintilor si al ngerilor de a li se aduce nchinare si are e!plicatie
proprie si particular: #postolii Petru, Pavel si Carnava au refuzat a li se aduce adorarea ca unor zei, iar nu
cinstirea sau venerarea pe care sfintii o primesc iar ngerul descoperitor a respins nchinarea lui loan, pentru
egalitatea pe care o avea cu el, ca mpreun-slu=itor al lui &umnezeu. 9ns n ce priveste cinstirea si venerarea
pe care oamenii o aduc sfintilor si ngerilor lui &umnezeu, acestea sunt primite de ei, dup cum se poate vedea
n diferite locuri ale dumnezeiestii *cripturi. En prim e!emplu se poate vedea atunci cand a treia cpetenie
trimis de mpratul Ahozia, cu cei cincizeci de oameni ai lui, venind si cazand n genunchi naintea lui 9lie, l-a
rugat, zicand: ?7mul lui &umnezeu, sa nu fie trecut cu vederea de ochii tai sufletul meu si sufletul acestor
cincizeci de robi ai tai@ 19C Begi ,, ,5;. *i iarsi: ...fii proorocilor cei din lerihon... au iesit naintea lui 1)lisei;
si i s-au plecat pana la pamant 19C Begi 6, ,<;. *i iarsi: #tunci mparatul .abucodonosor a cazut cu fata la
66
pamant si s-a nchinat naintea lui &aniel... 1&an. 6, 84;. *i iarsi, vedem c Calaam s-a nchinat si a cazut cu
fata la pamant... naintea ngerului &omnului 1.um. 66, 5,;. larasi vedem ca ngerul &omnului a primit
nchinare de la 9sus al lui .avi, care a czut cu fata la pmant si i s-a nchinat 1losGa <, ,8-,<;. ngerii au primit
nchinare de la Lot 13ac. ,>, ,;. ngerul &omnului a primit nchinare de la -anoe si femeia lui, care i s-a
nchinat lui pan la pmant, iar ngerul &omnului s-a nltat cu para focului de pe =ertfelnic 1Hud. ,5, ,2-6,;.
ngerul &omnului a primit nchinare de la &avid si de la btranii poporului 19 Paral. 6,, ,4-,2;. ngerul
&omnului a primit nchinare de la &aniel Proorocul 1&an. 2, ,2 ,7, >-,<;. lat ca n cele de pan aici ti-am
rspuns la cele ce ai afirmat dumneata, c ngerii si sfintii lui &umnezeu nu voiesc a primi nchinare de la
oameni. %iteste cu atentie locurile indicate din *fanta *criptur si vei ntelege destul de clar c nu ai dreptate n
cele ce sustii, si c atat sfintii lui &umnezeu, cat si ngerii Lui, primesc cinstire si venerare de la oameni, far ca
aceast venerare a lor sa aduc vreo mahnire lui &umnezeu. %aci cum *-ar putea supra &umnezeu cand vede
pe prietenii Lui cei iubiti si pe casnicii *i ca se slvesc n numele Lui, cand )l nsusi i-a proslavit pe ei 1Bom.
6, ,7; si i-a nzestrat cu puteri minunate si cu daruri deosebite+
Sectarul " %are sunt aceste daruri si puteri deosebite cu care &umnezeu a nzestrat pe sfmtii *i+
!reotul " -ai ntai de toate sunt puterile date lor de a face -inuni, dup cum scrie: -inunat este &umnezeu
ntru sfintii Lui, &umnezeul lui 9srael 1Ps. 4:, 54; si iarsi: *fintii care sunt pe pamantul Lui, minunata a facut
&omnul toat voia ntru ei 1Ps. ,<, 5;. Aare nu prin mana proorocului *u, -oise, a btut &umnezeu )giptul
1les. :, ,7-,6;, a prefacut apa n sange 1:, 67-6,;I. a adus broaste 12, 4;, tuni 12, 68;, ciuma vitelor 1>,5;, basici
usturtoare , grindin si foc 1>, 2, ,2, 55;, lcuste 1,7 , 8-4;I ntuneric 1,7, 6,;, moartea primilor nscuti 1,6 6>-
57;, i-a trecut pe evrei prin -area Bosie 1,8, ,<-,4; ,-a pierdut pe faraon si pe ostasii lui 1,8, 6:;+ *i nu tot
prin mana lui -oise a nvins pe #malec 1les ,:;, a mdulcit apele -erei 1les. ,<;, a scos apa din piatr la 0oreb
1les. ,:, 4;, a facut s nghit pmantul pe %ore si &atan 1.um. ,4, 62, 55;, a vindecat prin sarpele de arama
1.um 6,;, a izvorat ap din piatr la %ades 1.um. 67;+ #poi prin 9osua .avi: oprirea apelor lordanului 1losua 5
,,-,:;, cderea zidurilor lerihonului 1losua 4, 4-67;- prin Dhedeon: nimicirea madianitilor 1Hud. :, ,4-65; prin
*amson: leiri sfasiat 1Hud. ,8;, filistenii ucisi, portile Dazei luate si daramarea templului lui &agon 1Hud. ,4, 62-
5,; prin *amuel- tunet si ploaie peste seceris 19 Begi ,6, ,4-,2; prin 9lie Proorocul: seceta cea mare 1999 Begi
,:, ,;, nmultirea fainii si a untdelemnului vaduvei 1999 Begi ,:, ,8;, nvierea fiului vaduvei dim *arepta
*idonului 1in Begi ,:, ,:-65;, coborarea focului din cer peste =ertfe 1999 Begi ,2, 54-52;, deschiderea cerului si
ploaie mare 1999 Begi ,2, 8,-86;. *e mai arat prin 9lie: Ahozia, pedepsit cu moartea 19C Begi ,, ,4;, desprtirea
apelor lordanului cu co=ocul 19C Begi 6, 2; prin )lisei: desprtirea apelor lordanului 19C Beei 6 ,8; curatirea
apelor lerihonului 19C Begi 6, ,>-65;, copiii din Betel sfasiati de ursi 19C Begi 6, 65-68;, nvierea fiului
sunamitencei 19C Begi 8, 56-5<;, vindecarea lui .eeman 19C Begi <, ,7-,8; Dhiezi lovit cu lepr 19C Begi <,
6:;, omul nviat prin oasele lui )lisei 19C Begi ,5, 6,; iar prin 9saia, vindecarea lui lezechia 19C Begi 67, ,-:;.
%ei doisprezece sfinti apostoli au svarsit diferite vindecri 1-atei ,7, , -arcu 5, ,8-,< 4, :, ,5 Luca >, ,-6,
4; cei saptezeci de ucenici au facut diferite minuni 1Luca ,7, >, ,:;. #poi, alte nenumarate minuni ale
apostolilor 1-arcu ,4, 67 3apte 6, 85 <, ,6, ,4;, vindecarea ologului 13apte 5, 6-2;, moartea lui #nania si a
*afirei 13apte <, ,-,7;, vindecri de bolnavi 13apte <, ,<-,4;, vindecarea slbnogului )nea 13apte >, 58;,
nvierea /avitei 13apte >, 54-8,;, minuni mari 13apte 2, :, ,5;, redarea vederii lui *aul 13apte >, ,:-,2 66, ,,-
,5;, orbirea lui )limas 13apte ,5, ,,;, nvierea lui )utih 13apte 67, >-,6;, vindecarea tatlui lui Publius 13apte
62, 2; si alte nenumrate minuni si puteri pe care nu este nici vreme, nici loc a le pomeni. lat dar, omule, cu ce
puteri si cu ce daruri a mpodobit &umnezeu pe sfintii *ai, atat n Cechiul, cat si n .oul /estament. Pentru
aceasta, voi ncheia cuvantul despre minunile sfintilor lui &umnezeu cu ce zice &uhul *fant: -inunat este
&umnezeu ntru sfintii Lui, &umnezeul lui 9srael 1Ps. 4:, 54;. lar dac venerm si pe ngerii lui &umnezeu
ntocmai ca pe sfmti, apoi trebuie artat c multe si preaslvite minuni a facut &umnezeu n lume prin
mi=locirea sfintilor *i ngeri, ca de pild: ngerul &omnului a condus pe israeliti din )gipt 1les. ,8, ,> 65, 67
56, 58 55, 6 .um. 67, ,4; nimicirea *odomei si a Domorei, de asemenea, s-a facut prin ngeri 13ac. ,>, ,5;
molima n lerusalim 199 Begi 68, ,<-,: , Paral. 6,, ,8-,4; nimicirea ostirii asiriene 19C Begi ,>, 5< 99 Paral.
56, 6, 9saia 5:, 54; 9rod lovit de moarte 13apte ,6, 65; vestirea zmislirii lui 9isus 0ristos 1-atei ,, 67-6,
Luca ,, 5,; vestirea nasterii lui 0ristos 1Luca 6, ,7; nvierea &omnului 1-atei 62, <-:; nltarea, si tot prin ei
se va face vestirea celei de a doua veniri a &omnului 13apte ,, ,,; zmislirea *fantului loan Boteztorul 1Luca
,, ,5-54; ngerii slu=eau lui 9isus 0ristos 1-atei 8, ,, -arcu ,, ,5; ei au vestit pstorilor .asterea &omnului
1Luca 6, >; ei au vestit sfintelor mironosite 9nvierea &omnului 1-atei 62, ,-:; ei vor desprti pe cei drepti de
cei nedrepti n ziua Hudecatii celei de apoi 1-atei ,5, 5>-86 68, 5,; si nc nenumrate minuni si puteri ale lui
65
&umnezeu s-au facut, se fac si se vor face prin sfintii Lui ngeri, pan la sfarsitul veacurilor. #ceste binefaceri
ale lui &umnezeu fcute de )l prin sfintii *i ngeri ne oblig s-i cinstim, ca pe cei ce slu=esc cu mil si cu
blandete la mantuirea noastr 199 Petru 6, ,,- luda , >Ps.4:, ,: >7, ,, ,76,6,s.a.;.
DES!RE /E%ERAREA S#I%&EI CR(CI
*fnta %ruce este altarul pe care s-a adus =ertfa cea adevrat pentru oamenii din toate timpurile. 9isus 0ristos a
fost si =ertf adevrat si preotul care a adus-o, cstignd prin ea mntuirea noastr, dup cum ne adevereste
*fnta *criptur, zicnd: 9ar 0ristos, venind #rhiereu al bunttilor celor viitoare..., nu cu snge de tapi si de
vitei, ci cu nsusi *ngele *u, si a dobndit o vesnic rscumprare. %ci dac sngele tapilor si al taurilor si
cenusa =unincii, stropind pe cei spurcati, i sfinteste spre curtirea trupului, cu ct mai mult *ngele lui 0ristos,
care, prin &uhul cel vesnic, *-a adus lui &umnezeu pe *ine, =ertf fr de prihan, va curti cugetul vostru de
faptele cele moarte, ca s slu=iti &umnezeului %elui viu 1)vrei >, ,,-,8;.
*fntul %hiril al 9erusalimului zice: $-ntuitorul a suferit toate aceste patimi ca s mpace prin *ngele %rucii
pe cele din cer si pe cele de pe pmnt 1cf. %ol. ,, 67;. &in pricina pcatelor eram dusmani ai lui &umnezeu, si
&umnezeu hotrse ca pctosul s moar. /rebuia s se ntmple una din dou: sau &umnezeu, ca Enul ce-*i
ndeplineste spusele, s-i omoare pe toti, sau s anuleze hotrrea, ca Enul ce este iubitor de oameni. /otusi,
priveste la ntelepciunea lui &umnezeu' # mentinut cu adevrat si hotrrea si *i-a artat cu putere si iubirea de
oameni' "n trupul rstignit pe lemnul %rucii, 0ristos a luat pcatele, pentru ca prin moartea Lui noi s murim
pentru pcate si s trim pentru dreptate 19 Petru 6, 68;. .u era om de rnd %el ce a murit pentru noi. .u era
oaie necuvnttoare. .u era nger, ci &umnezeu ntrupat' .u era att de mare nelegiuirea pctosilor, pe ct de
mare era dreptatea %elui %are a murit pentru noi.
* se mai stie si aceasta, c n *fnta *criptur cuvntul %ruce are dou ntelesuri:
a; un nteles spiritual 1ntrebuintat mai rar; ntelesul spiritual al cuvntului cruce este redat n cuvintele
-ntuitorului: Aricine voieste s vin dup -ine, s se lepede de sine, s-si ia crucea si s--i urmeze -ie
1-arcu 2, 58;. *i cel ce nu-si ia crucea si nu--i urmeaz -ie, nu este vrednic de -ine 1-atei ,7, 52;.
b; un nteles material, propriu sau obisnuit, nsemnnd lemnul %rucii sau crucea de lemn, compus din dou
lemne puse de-a curmezisul, cum au fost cele pe care a fost rstignit -ntuitorul.
"ntelesul material este folosit mai des n *fnta *criptur. )l este evident n te!te precum sunt urmtoarele: *i,
ducndu-*i crucea, a iesit la locul ce se cheam al %ptnii, care evreieste se zice Dolgota 1loan ,>, ,:;. *i
iesind, au gsit pe un om din %irene, cu numele *imon pe acesta l-au silit s duc crucea Lui 1-atei 6:, 56
-arcu ,<, 6,;. *i stteau lng crucea lui 9isus mama Lui si sora mamei Lui, -aria lui %leopa, si -aria
-agdalena 1loan ,>, 6<;. -ntuieste-/e pe /ine 9nsuti coborndu-/e de pe %ruce 1-arcu ,<, 57 loan ,>, 5,;.
"n ntelesul obisnuit, n vorbirea de toate zilele 1nu si n *fnta *criptur;, cruce mai nseamn si semnul crucii
facut cu mna dus la frunte, la piept si la cei doi umeri 1vezi capitolul urmtor;.
%rucea, ca mi=loc de mntuire a oamenilor, a fost prefigurat si n Cechiul /estament, prin IIsarpele de aramII
1.um. 6,, >; si artat de -ntuitorul n .oul /estament 19oan 5,,8-,<;.
Sectarul" %rucea este o spnzurtoare si este cu totul nefiresc s cinstim un obiect care a servit drept
spnzurtoare unei persoane iubite de noi. %um este posibil s cinstim noi obiectul care a servit ca instrument
de chinuire pentru -ntuitorul nostru+
68
!reotul" .oi trebuie s cinstim *fnta %ruce ct se poate mai mult, deoarece 9isus 0ristos a iubit %rucea si a
mbrtisat-o cu iubire si a ars pe ea pcatul nostru, ca pe un altar. %rucea arat rusinea noastr, iar nu a
&omnului din partea &omnului arat iubire. &eci gndul la ea ne face, pe de o parte, s ne rusinm si s ne
cim de pcatele noastre si s luptm mpotriva lor, mbrtisnd si noi %rucea cum a mbrtisat-o &omnul iar
pe de alt parte, s ne nduiosm de dragostea Lui cu care ne-a mntuit prin ea de pcatele noastre si s o
slvim. #sadar, desigur c obiectele care ne aduc ntristare si durere pentru pierderea unei persoane scumpe, noi
nu le cinstim, dar %rucea &omnului nu ne-a adus ntristare, ci bucurie si mntuire. %ci ea n-a fost, cum socotiti
voi, sectarilor, o simpl spnzurtoare, ci a fost altar de =ertf pe care s-a adus cea mai mare si mai pretioas
=ertf cu putint, pentru mntuirea noastr.
Sectarul" /rebuie s cinstim pe 0ristos, iar nu %rucea Lui, pe care )l a murit.
!reotul" &ar si n Cechiul /estament a fost cinstit nu numai &avid, ci si sabia cu care a ucis pe Doliat, cci si
ea a fost tinut cu mare cinste n cortul sfnt lng efod, dup cum spune: *i a zis &avid ctre #bimelec: II.-ai
cumva la ndemn vreo sulit sau vreo sabie+ %ci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alt arm...II. Preotul ns a
rspuns: II9at sabia lui Doliat filisteanul, pe care l-ai ucis n Calea *te=arului ea este nvelit ntr-o hain, dup
efod...II 19 Begi 6,, 2->;. &eci cu att mai mult trebuie s cinstim noi *fnta %ruce, aseznd-o n biserici, fiindc
alt arm ca ea, mpotriva celui ru, nu e!ist, ea fiind o sabie neasemnat mai puternic dect sabia lui &avid,
cci prin ea a fost biruit puterea satanei. &e aceea si -arele #postol o numeste puterea lui &umnezeu, zicnd:
%uvntul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie iar pentru noi, cei ce ne mntuim, este puterea lui &umnezeu 19
%or. ,, ,2;.
Sectarul" &ac este vorba s cinstim %rucea, atunci trebuie s cinstim nu numai %rucea, ci si piroanele, cununa
de spini, pe Pilat si pe 9uda, pe arhiereii #na si %aiafa, pe ostasii bat=ocoritori, pentru c tot att au contribuit si
acestia, ct si %rucea, la mntuirea noastr.
!reotul" .u trebuie s cinstim pe Pilat, pe 9uda, pe arhierei, pe ostasii bat=ocoritori si ucigasi ai &omnului,
pentru c trebuie s tinem seama de intentia pe care au avut-o ei cnd au contribuit la patimile si la moartea
&omnului. *copul lor era de a-L bat=ocori, de a-L rusina si de a-L chinui, omorndu-L ca s nu mai fie. %t
priveste cununa de spini, piroanele etc., noi le cinstim si pe acestea, dar nu ca pe %ruce, pentru c nicieri n
*fnta *criptur nu ni se spune c am fi fost mpcati cu &umnezeu prin ele, si nici n-au fost prefigurate n
Cechiul /estament precum a fost %rucea. 9at deci pentru ce cinstim *fnta %ruce mai mult dect pe acestea.
Sectarul" &ac este vorba s cinstim %rucea lui 0ristos, atunci trebuie s cinstim numai %rucea cea adevrat,
pe care a fost rstignit &omnul 9isus, iar nu si toate crucile fcute de oameni, pentru c acestea, fiind lucrate de
oameni pctosi, nu pot fi sfinte si vrednice de a fi venerate.
!reotul" &ar atunci si cu Biblia ar trebui s facem tot asa. #stzi avem foarte multe Biblii si, prin asemnare cu
cele ce spui dumneata, ar trebui s o respectm numai pe cea original, iar nu si pe toate celelalte tiprite de
culegtori si de tipografi pctosi sau necrestini. #ceasta ar fi ns ceva de nenteles pentru un om cu mintea
ntreag, cum de nenteles este si obiectiunea de mai sus a dumitale.
Sectarul" %rucea nu trebuie pstrat n afar, pe piept, n biserici si n case etc., ci nluntrul nostru, n suflet.
!reotul" %ine o are n suflet, cnd o vede n afar se bucur. %ea din afar ntreste pe cea dinluntru, cci
totdeauna obiectele din afar trezesc si ntresc sentimentele cele dinluntru. &e altfel, si crucea dinluntrul
nostru, ca simtmnt de evlavie, a fost produs tot prin cea din afar. &ac nu este n afar, nu poate fi nici
nluntrul nostru. %ine este urmtor al %rucii lui 0ristos, iubeste si crucea cea dinluntru si cinsteste cu evlavie
si semnul ei din afar.

6<
Credinciosul" &ar care a fost scopul &omnului de a binevoit s moar pe %ruce+
!reotul" La aceast ntrebare ne rspunde dumnezeiescul Printe -a!im -rturisitorul, zicnd: $#cesta a fost
asadar scopul &omnului, ca pe de o parte s asculte de /atl pn la moarte, ca un om, pentru noi pzind
porunca iubirii, iar pe de alt parte s biruiasc pe diavolul, ptimind de la el prin crturarii si fariseii pusi la
lucru de el. #stfel, prin faptul c *-a lsat de bun voie nvins, a nvins pe cel ce nd=duia s-L nving si a
scpat lumea de stpnirea luiII.
Credinciosul" -ai este vreun loc n *fnta *criptur care arat despre puterea %rucii si c de ea s-a slu=it
-ntuitorul spre mntuirea noastr+
!reotul" &a, este. #uzi pe marele #postol Pavel care se laud cu %rucea &omnului si o socoteste pe ea putere a
lui &umnezeu, zicnd: %uvntul %rucii, pentru cei ce pier, este nebunie iar pentru noi, cei ce ne mntuim, este
puterea lui &umnezeu 19 %or. ,, ,2;. *i iarsi zice: 9ar mie, s nu-mi fie a m luda, dect numai n %rucea
&omnului nostru 9isus 0ristos, prin care lumea este rstignit pentru mine, si eu pentru lume 1Dal. 4, ,8;.
9ar cum c prin %ruce s-a omort vra=ba si cum c prin %ruce a mpcat -ntuitorul pe oameni cu &umnezeu,
ascult cnd zice: %ci )l este pacea noastr, )l care a fcut din cele dou - una, surpnd peretele din mi=loc al
desprtiturii..., ca, ntru *ine, pe cei doi s-i zideasc ntr-un singur om nou si s ntemeieze pacea, si s-i
mpace cu &umnezeu pe amndoi, uniti ntr-un trup, prin cruce, omornd prin ea vr=msia 1)fes. 6, ,8-,4;. *i
iarsi zice: %ci n )l a binevoit 1&umnezeu; s slsluiasc toat plinirea. *i printr-"nsul toate cu *ine s le
mpace..., fcnd pace prin )l, prin sngele crucii *ale 1%ol. ,, ,>-6,;. *i iarsi zice: *tergnd zapisul ce era
asupra noastr, care ne era potrivnic cu rnduielile lui, si l-a luat din mi=loc, pironindu-l pe cruce. &ezbrcnd
1de putere; nceptoriile si stpniile, le-a dat de ocar n vzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce 1%ol. 6, ,8-
,<;.
Prin cruce *-a nltat 9isus 0ristos la mrire 13ilip. 6, 2-> Luca 68, 64 loan ,:, ,;. &ac crucea ar fi fost lucru
de rusine pentru )l, nu *-ar fi nltat pe ea.
DES!RE SE+%() S#I%&EI CR(CI
Arice crestin care este adevrat fiu al Bisericii celei dreptmritoare a lui 0ristos si care trieste n viat cu
evlavie si fric de &umnezeu, cnd ncepe o sfnt rugciune sau o termin, la nceputul citirii unei crti sfinte,
la nceputul si sfrsitul unui lucru, la plecarea n cltorie si la ntoarcerea din ea, cnd este tulburat de vreo
fric, de vreo veste rea sau de oarecare gnduri rele, cnd se scoal si se culc, cnd st la mas si cnd se ridic
de la mas, se nsemneaz pe sine cu semnul *fintei %ruci, pe care l face cu mna pe fata sa, aducndu-si
aminte de puterea cea nemsurat a %elui ce a sfintit %rucea cu Preacurat si Preascump *ngele *u si ne-a
lsat-o nou ca pe o arm nebiruit mpotriva diavolului si ca pe un semn dumnezeiesc, dup cum scrie n
*criptur: &at-ai celor ce se tem de /ine semn ca s fug de la fata arcului 1Ps. <>, 8; si iarsi: .. .nsemnatu-s-a
peste noi lumina fetei /ale, &oamne 1Ps. 8, 4;.
.oi stim c la rugciune trebuie s ia parte si trupul nostru, cu toate mdularele sale. ntre acestea, minile au
un rol important n e!primarea rugciunii. 9at cteva mrturii din *fnta *criptur:
,. 9acov a binecuvntat cu minile sale 1asezate n chipul crucii; pe fiii lui 9osif, dup cum este scris: ...lund
9osif pe cei doi fii ai si, pe )fraim cu dreapta sa n fata stngii lui 9srael, iar pe -anase cu stnga sa n fata
dreptei lui 9srael, i-a apropiat de el. 9srael ns si-a ntins mna sa cea dreapt si a pus-o pe capul lui )fraim,
desi acesta era mai mic, iar stnga si-a pus-o pe capul lui -anase. nadins si-a ncrucisat minile, desi -anase
era ntiul nscut. *i i-a binecuvntat... 13ac. 82, ,5-,<;.
6. 0ristos a binecuvntat cu minile pe copii si pe apostoli. &espre binecuvntarea copiilor ne vorbeste *fnta
*criptur astfel: *i, lundu-i n brate, i-a binecuvntat, punndu-*i minile peste ei 1-arcu ,7, ,4;. 9ar despre
64
binecuvntarea apostolilor ne spune: ...i-a dus afar pn spre Betania, si, ridicndu-*i minile, i-a binecuvntat
1Luca 68, <7;.
5. #postolii au asezat diaconi, preoti si episcopi prin rugciune si punerea minilor 13apte 4, 4 ,8, 65 9 /im. 8,
,8;, fapt pentru care taina preotiei era numit IIpunerea minilor preotieiII. /ot prin rugciuni si punerea
minilor mprtseau #postolii *fnta /ain a *fntului -ir 1a mprtsirii *fntului &uh celor botezati; 13apte
,>, <-4 2, ,8-,: s.a.;. "mprtsirea *fntului &uh n aceast /ain se numea, de asemenea, IIpunerea minilorII,
spre deosebire de cea de mai sus care se chema IIpunerea minilor preotieiII.
Prin urmare, la rostirea rugciunii, trupul ia si el parte ndeosebi prin acest mdular al su care este mna.
/rebuinta de a lua parte si trupul sau cel putin un organ al trupului, la rostirea rugciunii, rezult din ndemnul
apostolului: *lviti, dar, pe &umnezeu n trupul vostru si n duhul vostru, care sunt ale lui &umnezeu 19 %or. 4,
67;. *i n alt loc: Creau deci ca brbatii s se roage n tot locul, ridicnd mini sfinte, fr de mnie si fr
sovire 19 /im. 6, 2;.
"n /estamentul Cechi, de asemenea se practica rugciunea prin participarea trupului, ca, de pild, prin
ngenunchere, plecarea capului, lovirea pieptului cu mna, ridicarea minilor s.a. Psalmistul zice: #sa /e voi
binecuvnta n viata mea, si n numele /u voi ridica minile mele 1Ps. 46, <;. *emnul %rucii n Cechiul
/estament a fost prefigurat n binecuvntarea lui 9acov 13ac. 82, ,8;, n minunea desprtirii apelor -rii Bosii
si a necrii lui faraon, n tinerea minilor lui -oise n chipul %rucii n timpul luptei cu #malec 1les. ,:, ,,-,6;.
"n .oul /estament, semnul %rucii se face astfel: se mpreun primele trei degete de la mna dreapt -
simboliznd *fnta /reime - 1degetul mare, arttorul si cel mi=lociu;, iar celelalte dou degete se tin strnse n
palm - simboliznd cele dou firi ale -ntuitorului, firea dumnezeiasc si omeneasc. #poi se duc la frunte, la
piept si la umrul drept si la urm la umrul stng, rostind cuvintele: "n numele /atlui 1la frunte; si al 3iului 1la
piept; si al *fntului &uh 1de la un umr la altul;, dup care zicem II#min'II
II"n numele /atluiII nseanm cinstirea lui &umnezeu- /atl, *tpnul tuturor. %oborrea minii la piept rostind
cuvintele IIsi al 3iuluiII nseanm coborrea 3iului lui &umnezeu pe pmnt pentru mntuirea noastr. 9ar
ducerea minii de la umrul drept la cel stng, rostind cuvintele IIsi al *fntului &uhII, nseamn mpcarea
noastr cu &umnezeu si mpreunarea cu )l, prin harul *fntului &uh adus nou de &umnezeu- 3iul.
Sectarul" .u avem trebuint de semnul %rucii fcut cu mna, pentru c &umnezeu nu cere slu=irea minilor
omenesti, cci cei ce se nchin lui &umnezeu trebuie s 9 se nchine n duh si n adevr si nu n trup, dup
cuvntul apostolului: &umnezeu... fiind &omnul cerului si al pmntului, nu locuieste n temple fcute de
mini, nici nu este slu=it de mini omenesti, ca si cum ar avea nevoie de ceva, )l dnd tuturor viat si suflare si
toate... 13apte ,:, 68-6<;. 9ar -ntuitorul a vorbit femeii samarinence: &ar vine ceasul si acum este, cnd
adevratii nchintori se vor nchina /atlui n duh si n adevr, c si /atl astfel de nchintori "si doreste. &uh
este &umnezeu si cei ce 9 se nchin, trebuie s 9 se nchine n duh si n adevr 1loan 8, 65-68;. &eci, nchinarea
trebuie s fie n duh si nu n trup, cu duhul, iar nu cu mna, n semnul %rucii.
!reotul" 9n citatul prim nu este vorba de semnul *fintei %ruci fcut cu mna. #ici se spune numai c pe
&umnezeu nu trebuie s-L slu=im cu ostenelile minilor noastre, cum am slu=i pe oarecare om mai mare al
nostru. &umnezeu nu are nevoie de asemenea slu=itori, omul fiind att de mic fat de )l, nct n privinta
aceasta, ca si de altfel n orice privint, nu-L poate a=uta cu nimic.
"n citatul al doilea, de asemenea, este vorba de cu totul altceva, si anume, c n curnd se va ncepe o epoc
nou, n care nchinarea lui &umnezeu 1cultul dumnezeiesc; va fi mai aproape de desvrsire, mai adevrat
1luntric si spiritual;, iar nu ca pn atunci, aproape numai formal 1e!terioar si material;, legat de un
anumit fel de lcas 1templul;, de o anumit localitate 19emsalim, respectiv Darizim;, de o anumit natiune
1iudei, respectiv, samarineni;. %ci &umnezeu este &uh si ca atare nu poate fi cuprins ntre zidurile unui templu
oarecare, fie n 9erusalim, pe -untele *ion, fie n *amaria, pe -untele Darizim, si monopolizat acolo. )l este
pretutindeni si de aceea nchinarea nu trebuie s fie legat de ceva material sau mrginit, ci trebuie s se fac IIn
duhII, adic s fie intem 1spiritual;, cum nici la samarineni, nici la iudei nu fusese pn atunci. #ceast
nchinare IIn duhII este o nchinare IIn adevrII sau adevrat - si aceasta va trebui s fie cutat si practicat.
6:
&ar prin aceasta nu nseamn c se nltur cultul e!terior, ci numai c se pune mai mult baz pe cel interior,
att de nesocotit mai nainte cci si cultul e!tern este necesar, dat fiind natura dubl a fpturii noastre,
trupeasc si sufleteasc 1-atei 4, <-4 Bom. ,6, , , %or. 4, ,<;.
&ac voi, sectarii, cereti de la noi numai nchinare n duh, pentru ce voi, cnd v rugati, plecati genunchii, v
plecati capetele, v bateti piepturile, v ridicati minile, v mpreunati minile amndou si alte multe
manifestri de acestea aveti n vremea rugciunii+ Pentm c si acestea sunt asemntoare cu facerea semnului
%rucii cu mna, fiind participri ale trupului vostru la rugciune. Aare credeti voi c v puteti ruga vreodat
fr ca trupul vostru s ia parte la osteneala rugciunii+ &ac ati fi niste duhuri fr de trup, v-am crede, dar
nefiind, niciodat nu vom crede aceste afirmatii nentemeiate pe adevr. %a si ngenuncherea, ca si plecarea
capului, ca si metania sau ca si ridicarea minilor n sus la rugciune, tot asa si semnul *fintei %ruci fcut cu
mna, este un semn care arat o tinut religioas sau o stare sufleteasc de evlavie n fata lui &umnezeu, %ruia
trebuie s-9 slu=im si cu sufletul si cu trupul nostru 19 %or. 4, 67 3ilip. ,, 67;.
Potrivnicii %rucii si ai semnului ei sunt vr=masii %rucii lui 0ristos 13ilip. 5, ,2-,>;. *emnul *fintei %ruci va
vesti venirea a doua a -ntuitorului nostru 9isus 0ristos, dup mrturia *fintei *cripturi, care zice: #tunci se va
arta pe cer semnul 3iului Amului si vor plnge toate neamurile pmntului si vor vedea pe 3iul Amului venind
pe norii cerului, cu putere si cu slav mult 1-atei 68, 57-5,;. #cel semn este %rucea, deoarece ea este semnul
puterii si al biruintei lui 0ristos 19 %or. ,, ,2 %ol. 6, ,<;. %u adevrat atunci se vor rusina cu rusine vesnic si
cint toti vr=masii si hulitorii *fintei %ruci dar atunci cinta lor nu le va mai folosi.
*atana urste foarte mult semnul *fintei %ruci, cci este arma cea nebiruit cu care 0ristos a biruit si a prdat
iadul, si de aceea ndeamn pe toti cei rtciti de la adevr si care i slu=esc lui, s huleasc si s vr=mseasc
%rucea lui 0ristos, cci, dup cum cinele fuge de btul cu care a fost lovit, tot asa si diavolul fuge de %rucea
care i aminteste c prin ea a fost biruit.
Credinciosul" &ar prin care semn a mai fost prefigurat %rucea &omnului nostru 9isus 0ristos n *fnta
*criptur+
!reotul" %rucea a fost nchipuit cu tain n Legea Ceche prin semnul II/( 1/au;, care-i apra pe cei ce l aveau
pe frunte 1lez. >, 8-4;. Pentru noi, crestinii, crucea este pecetea lui &umnezeu care pstreaz nevtmati pe cei
ce o au nsemnat pe fruntile lor 1#poc. :, 6-5;. Cezi si la #pocalips >, 8.
62