Plan de afacere a unui restaurant

Descrierea proiectului
1.Denumirea proiecturlui de investiie: nfiintare Restaurant La doi Pai , oraul Carei,
judeul Satu Mare.
2. Amplasamentul proiectului
Restaurantul La doi pai va fii amplasat n localitatea Carei, jud. Satu-Mare, pe un
teren cu suprafaa de 978mp, terenul fiind de tip intravilan.
3.Descrierea investiiiei
Restaurantul va fi situate n aproprierea trandului termal Carei, aproximativ la 5 minute
de mers pe jos( 500m), din acest motiv i-am dat numele de: La doi Pai. trandul termal
este deja foarte cunoscut i vestit n ntreaga regiune.n momentul de fa sunt multe cldiri
,respective zone de agreement n constucie n incinta trandului motivul fiind cea de
dezvolrate i extindere. Acesta este unele dintre motivele principale c am ales aceast zon
turistic pentru ampasarea restaurantului. Restaurantul va fii n funciune mai mult n sezon(
vara) , oferind clienilor o mas cald proaspt n orice moment al zilei. Apoi dup un an de
funcionare avem de gnd s ne extindem afacerea, construiind 3-4 cabane pe lng restaurant
fiindc terenul este mare i trebuie s profitm de acest lucru. Restaurantul va folosi pentru
amenajarea spaiilor de circulaie
o sli de mese: mobilier din lemn, scaune i mese;
o teras: mobilier din lemn, scaune i mese;
o buctria : echipamente si utilaje necesare, vesela;
o depozite: dulapuri secialre, frigidere, rafturi din lemn si inox;
o parcule amenjat pentru copii: leagne, balansoare;
Pentru aceste spatii respective cheluielie efecuate pentru realizarea lor vor fii atasate in
devizele obiect.
Suprafetele de depozitare propuse de circa 3 m2 (spatiu frigorific) si 7 m2 (spatiu la
temperatura constanta de 200) sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea normala a
activitatii restaurantului.
Procesul de deservire va avea loc pe o suprafata de 120 m2, va contine 15 mese si
maximum 30 de locuri, cei doi ospatari si un barman reusind, in cazul in care localul este
ocupat 100% sa-si indeplineasca indatoririle in mod eficient.
Procesul de productie va avea loc pe o suprafata de 30 m2.
Structura restaurantului











4.Planul de marketing

Planul de marketing reprezint mijlocul de implementare a strategiei de marketing alese.
El trebuie se bazez pe nelegere clar a obiectivelor de marketing al firmei, a ceea ce se
dorete a fi realizat de afacerea respectiv n viitor, aceste obiective urmrind a fi fixate n
cadrul obiectivelor generale ale firmei.
O abordare de marketing a afacerii nseamn a ncepe de la nevoile i dorinele clienilor
i a construi ntreaga afacere avnd drept scop satisfacerea acestor nevoi. Deciziile privitoare
la design-ul produselor, metodelor de vnzare, preul, service-ul i reclama sunt luate pe baza
unei solide nelegeri a ceea ce clienii i doresc.
Cererea evolueaz n timp n funcie de concuren, apariia unor produse noi, modificri
legislative ( exemplul obligativitii introducerii caselor de marcat fiscale), schimbri
tehnologice, valori ( sociale, morale, culturale ), etc. Marketingul presupune monitorizarea
permanent a modificrilor cererii i luare msurilor pentru adaptarea la tendinele constante.
Planul de marketing, ca parte component a unui plan de afaceri, are att avantaje, ct i
limite.
Avantajele
o Restaurantul se situeaz aproape de trand
o Aici se va putea servi mncare cald, supe, felul doi, desert
o Mncarea de bun calitate
o n incinta trandului nu exist doar mncare de gen fast-food
o Unitatile de cazare in imediata apropiere a stradului nu ofera servici de
alimentatie,doar cazare

Alturi de aceste avantaje, planul de marketing are i unele dezavantaje de care trebuie s
se in cont n fundamentarea planului de afaceri:
o Restaurantul nu este situat n incinta trandului
Promovarea se va realiza prin intermediului:
-cartilor de vizita,
-brosuri,reclame
Data in care se va deschide restaurantul va conicide cu sezonul de vara mai exact in luna
iunie,activitatea axandu se mai mult pe sezonul cald.
Clientii vizati de afacere au varsta de peste 18 ani, o pondere ridicata detinand-o cei cu
varsta cuprinsa ntre 30 si 40 de ani si cei de 20 30 ani formeaza o parte importanata, dar
mai ales pe termen lung acestia facand parte dintr-un segment de consumatori in formare, care
in viitor pot deveni fideli.


5.Concurena

Se au n vedere dou aspecte cnd se vorbete despre competiie( concuren) :
1. Existena concurenei.
2. Identificarea concurenei
Deoarece studiul concurenei este esenial pentru fiecare afacere, el trebuie tratat ca atare
n fiecare plan de afaceri. Acest aspect are o importan deosebit n cazul firmelor mici, ce
intr pe piee dominate de concureni experimentai i dotai cu resurse net superioare.

Cnd se analizeaz mediul concurenial al afacerii trebuie fcut o dubl determinare:
- s se determine punctele slabe ale concurenilor i modul n care pot fi exploatate acestea;
- s confere produsului/serviciului oferit acele caracteristici necesare obinerii succesului
pe pia. Aflarea unor informaii privitoare la mrimea i profitabilitatea competitorilor
reprezint o sarcin dificil (mai ales n cazul competitorilor mici). Totui, exist o serie de
surse de obinere a informaiilor:
o Registrul comerului pentru informaiile financiar-
contabile pe care firmele sunt obligate s le fac publice;

o Publicaiile de specialitate ce conin articole despre
tipul de afacere analizat;

o Contactarea direct a firmelor concurente dei este
dificil, uneori se pot obine informaii i pe aceast cale;

o Contactarea furnizorilor firmelor concurente i a
persoanelor care pot deine informaii despre acestea.
Eventuala performan a unei afaceri este influenat de factori externi asupra crora o
societate are prea puin sau nu are deloc control. Cel mai important factor este reprezentat de
concuren, dar nu putem neglija politica guvernamental, furnizorii, publicul, etc.

n funcie de specificul afacerii pot exista i alte influene externe ce trebuie menionate n
planul de afaceri. Spre exemplu, poate exista necesitatea unor examinri stricte din partea
organelor abilitate n domeniu, n scopul obinerii avizelor de funcionare. Acest proces are
impact asupra vitezei cu care vor fi introduse noile produse, asupra promovrii pe pia, etc.
Principala concurenta o reprezint un unitatile de alimentatie ce sunt amplasate in incinta
standului.


6. Obiective turistice
Castelul Karolyi
Istoria Castelului Karolyi din Carei ncepe n anul 1482,Cldirea veche a fost nconjurat
cu ziduri puternice, ntrerupte cu bastioane, avnd un an exterior ntrit cu palisade peste
care trecea un singur pod suspendat. De asemenea este prezent o garnizoan numeroas i
bine narmat. Cetatea a jucat un rol important de-a lungul secolului al XVII-lea, fcnd
parte din rndul marilor fortree de aprare a frontierei vestice a Transilvaniei.
Arhitectura interioar a cldirii, uile, ferestrele, balustrada scrii interioare precum i
obiectele din fier forjat au fost furite de meteri locali. Holul era destinat primirii
oaspeilor, slile de la parter erau folosite ca sufragerii i buctrie, n timp ce ncperile de
la etajele I i II erau locuine. n prezent, n castel se afl un muzeu istoric (bogate colecii
arheologice) i de tiinele naturii, aici funcionnd i biblioteca cu peste 80.000 de volume.











Monumentul ostasului roman
Monumentul Ostaului Romn. Amplasat n centrul municipiului,monumentul este
opera sculptorului Vida Gheza i a arhitectului Anton Dmboianu.Complexul monumental
este realizat din piatr alb i are dimensiuni impresionante: deschiderea frontal de 18 m,
adncimea de 5 m i nlimea de 12 m. Acest nsemn comemorativ se compune din cinci
elemente cu semnificaii simbolice: un cap de ran, care inspir demnitate i statornicie
(simbolul rscoalelor rneti), o poart cu incrustaii asemntoare celor care mpodobesc
porile maramureene (poarta jertfelor), o femeie plantnd o floare (simbolul rennoirii),
chipul unui osta care impresioneaz prin masivitatea i trsturile sale aspre i un obelisc
asemntor turlelor bisericilor maramureene (simbolul flcrii venice).



Gara
Prima gar a fost construit n anul 1871, cnd a fost dat n circulaie linia ferat
Debrecen-Satu Mare. Calea ferat CareiZalu a fost inaugurata pe 23 decembrie 1887. La
nceputul secolului XX, cnd Carei devine nod feroviar, ntre 1910-1912 este construit
cldirea actual a grii. n timpul celui de-al 2-lea Rzboi Mondial a fost bombardat, dar
pagubele i distrugerile au fost remediate n scurt timp.



7.Situatia personalului
Restaurantul va fi asigurat de un manager care va coordona intreaga activitate si care
va avea grija de buna fuctionare a localului.Acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele
aspect:
Organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea punctelor de alimentatie publica
*Supervizarea activitatii persoanelor din subordine;
* Verificarea periodica a nivelului calitatii serviciilor prestate de unitatile de alimentatie
publica;
* Verificarea stocurilor de alimente, bauturi si alte materiale specifice activitatii, a calitatii si
integritatii acestora;
* Raspunde de angajarea si formarea intreg personalului punctelor de alimentatie publica;
* Propune recompensarea / sanctionarea personalului din subordine;
Apoi este necesara angajarea unui bucatar-sef.Experienta va fi caracteristica sa
principala, care va cantari in luarea hotararii de a fi angajat. Acesta va trebui sa fie absolvent
al unor unor cursuri de specialitate si sa faca dovada priceperii sale in arta culinara.
Bucatarul-sef trebuie deasemenea sa indeplineasca o serie de aspecte dupa cum
urmeaza:
indruma, supravegheaza si controleaza intreaga activitate profesionala;

raspunde de calitatea si cantitatile preparate;
supravegheaza modul in care se monteaza preparatele in vesela de servire;
verifica personalul din sectia de productie;
livreaza preparatele culinare.
Pe langa manager si bucatar-sef afacerea va mai avea nevoie de un barman,trei
chelneri care vor fi recrutati de la agentiile de recrutare-plasare a fortei de munca,in cazul
barmanului si a ospatarilor acestia vor fi identificati printre absolventi dornice de munca
intru cat aceste posturi nu necesita o pregatire intensa.
Ospatar
executa activitatea de pregatire a salonului de deservire;
verifica starea de curatenie a salonului;
executa aranjarea meselor;
serveste consumatorii.
Barman
efectueaza operatiile de servire a clientilor cu bauturi specifice sectiei;
verifica stocul zilnic si valoric al gestiunii;
se aprovizioneaza cu toate sortimentele de bauturi;
se doteaza cu toate tipurile de pahare.






8. Modul de finantare al investitiei
Se intentioneaz ca necesarul de finantare astfel obtinut s fie acoperitprin obtinerea
unui credit din partea unei institutii specializate. Previziunile financiare s-au fcut sub
premisele obtinerii unui mprumut pe termen lungde x , a crui rambunsare se va face n 3 ani
prin rate egale tidobnd calculat la sold.
9. Principale produse oferite si servicii realizate
Restaurantul va oferi mancaruri simple,traditionale pe placul tuturor, se vor creea
meniuri variate in functie de numarul de clienti,de perioada si de preferintele observate in
timp.
Principalele produse oferite de restauramtul La doi pasi
Mic dejun
Omlet simpl - 7,00lei
Omlet cu ca i unc - 12,00lei
Gustri reci
Salata La doi pasi
(rucola, mixt de salate, ardei gras, mozzarella,
ou prepelia i carne de vit) 250g 20,00lei
Salata Caesar
(salat eisberg, roii, ardei gras, piept de pui,
crutoane de pine, ou fiert i dresing) 250g 15,00lei
Ciorbe
Ciorb de burt 100/300g 15,00lei
Ciorb de pui a la grec 340/60g 12,00lei
Ciorb rneasc de vcu 360/40g 13,00lei
Pine 1fel 0,50lei


Preparate la gratar
Piept de pui la grtar 150g 20,00lei
Ceaf de porc 150g 25,00lei
Preparate gatite
Paprica cu mmlig 150/200g 22,00lei
Piept de pui copt cu brnz i cartofi aurii 150/150g 25,00lei
Tochitur cu mmlig 150/200g 25,00lei
Sarmalute-n vita de vie 16.00 lei
Garnituri
Legume la gratar 9.00 lei
Ciuperci la gratar cu unt 7.5 lei
Cartofi prajiti 8.00 lei
Desert
ngheat asortat cu fructe
(ciocolat, fructe de pdure, vanilie, fistic asezonat cu fructe) 200g 15,00lei
Papanai cu dulcea i smntn 150g 14,00lei
Cltite
(cltite cu mere, nuci i fructe) 200g 13,00lei
Pe perioada de vara se vor crea diferite meniuri speciale pentru atragerea clientilor si
pentru fidelizarea acestora.